1.Spermatogeneza - etape- In tubii seminiferi intre celulele Sertoli, care se extind de la membrana bazala a tubilor seminiferi la lumenBariera sange-testicul protejeaza spermatocitele si spermatidele de sistemul imun- Sub influenta testosteronului CGP - mitoza- Spermatogonii1. Spermatocitoza incepe la pubertate adiacent membranei bazaie a celulelor Sertoli.- Mitoze: Spermatogonia - Spermatocit I (44xy)2. Meioza- Diviziune reductionalaSpermatocit I Spermatocit II (22X/22Y)- Diviziune ecuationalaSpermatocit II Spermatida3. SpermiogenezaMaturarea spermatidelor in spermii2. Meioza in spermatogeneza- Diviziune reductionalaSpermatocit I Spermatocit II (22X/22Y)- Diviziune ecuationalaSpermatocit II Spermatida- la barbat diviziunile celulare ale meiozei sunt egale si furnizeaza patru spermii.3.Structura spermieiAcrozomul = regiune cu enzime hidroiiticeFilamentul axial = flagel, contine 11 perechi de microtubuli - importanti pentru motiiitate;dineina = proteina care leaga perechile de microtubuliSindromul Kartagener = dineina absenta / defecta;motiiitate scazuta;acumulare de mucus vascos in cailerespiratorii4.Biologia spermiei Un ejaculat normal- 3 ml Nr de spermii: 50-120 milioane pH alcaiin 7,3-7,6 Viteza= 2-3 mm/min Miscari de rotarie si pendulare Durata de viata creste dinspre vagin spre tuba uterina5.Mecanisme hormonale de reglare in SpermatogenezaGnRH= gonadotropin-releasing hormone sintetizat de nucleul preoptic (hipotaiamus] si descarcat pulsatil in sistemui port hipofizarCelulele Leydig se Ieaga de LH si stimuleaza conversia colesterolului in testosteronFSH-se leaga de celulele Sertoli si stimuleaza transcriptia factoriior de crestere implicati in spermatogeneza6.Ciclul folicularFSH - 5-12 foliculi primordiali incep crestereaFoliculii primarl Celulele epiteliale plate celule cuboidaleZona pellucida = material glicoproteic secretat de celulele foliculare la suprafata ovocituluiFoliculii de crestere* Celuiele cuboidaie prolifereazaFoliculi secundari(veziculosi)* Secretie de lichid folicular care se acumuleaza in cavitatea foliculului* Corona radiata in jurul ovocitului* Strat granular la periferie* Cumulus oophorus intre corona radiata si strat granular La exterior: membrana Slavianski si teaca folicularaFoliculul matur (de Graaf)Teaca foliculara = teaca interna (secreta estrogeni) + teaca externa (fibre musculare netede si arteriole)7.Ciclul ovogenetic: Ovocitul primar deblocheaza prima diviziune de maturatie ovocitul secundar (22X) + primul globul polar Diviziunea reductionala - in stadiul in care s-a format cavitatea foliculara Ovocitul secundar - blocare in metafaza diviziunii secundare in tuba uterina Daca nu are loc fecundatia - eliminat Daca are loc fecundatia - deblocare metafaza ovulul si cel de-al doilea globul polar8.Meioza in ovogeneza Ovocitul primar intra in profaza primei diviziuni meiotice LA PUBERTATECielul ovarian = totalitatea modificarilor morfologice ia nivelul corticaiei ovarului matur(28 de zile)= ciclul folicular + ciclul ovogeneticCiclul ovogenetic: Ovocitul primar deblocheaza prima diviziune de maturatie ovocitul secundar (22X) + primul globul polar Diviziunea reductionala - in stadiul in care s-a format cavitatea foliculara Ovocitul secundar - blocare in metafaza diviziunii secundare in tuba uterina Daca nu are loc fecundatia - eliminat Daca are loc fecundatia - deblocare metafaza ovulul si cel de-al doilea globul polar-punerea in libertatea ovocitului II in merafaza celei dc-a doua diviziuni de maturatic Inflamatie locala (histamina si prostaglandine)-la femeie,meioza are ca rezultat formarea unui ovocit secundar voluminos si a 3 globuli polari minusculi si nefunctionali.9.Mecanisme hormonaie de regiare in ovogenezaGnRH- sintetizat de nucleul preoptic (hipotalamus) si descarcat pulsatil in sistemul port hipofizarLH-se leaga de reteptorii celulelor tecale; colesterolul convertit in androgeni; androgenii patrund in celulele granuloasei si sunt convertiti in estrogen:LH-se leaga de receptorii celulelor granulare si determina conversia colesterolului in progesteronFSH-se leaga de receptorii celulelor granulare rezultand tnansformarea androgeniior in estradiol10.OvulatiaMecanisnte- Sub influenta FSH si LH foliculul cavitar se mareste si se apropie de corticala ovariana-Teaca foliculara - subtire * stigma-Cresterea LH-ului si estrogenuiui> liza stigmei dupa 24h (hemoragie +eliminarea ovocitului)-Se rupe cumulus oophorusSupresie: Nevroze, psihoze, afectiunl hipotalamus, hipofiza Obezitate, malnutritie Agenti terapeutici Iradierc hipofiza si ovare Hormoniandrogeni11.Ovulatia caracteristici Uniovuiara Alternativa Ciclica Spontana Neperceptibila fizic12.Corpul galben(mecanisme de formare)=Glanda cu secretie endocrine, temporara; se formeaza in ovar dupa ovulatie, din resturiie folicuiului matur.1.luteinizaremultiplicare si hiperplazie celulara celuleie stratuiui granulos = celule luteale - secreta progesteron; celuleie tecale secreta estrogeni2.vascuiarizatiecelulele luteale vin in contact cu reteaua capilara13.Corpul galben evolutieDaca nu are ioc fecundatia-corp galben de menstruatie (10 zile); atinge maxim de dezvoltare la 7 ziie dupa ovulatie.Daca are ioc fecundatia - corp galben de sarcina (3 iuni)-mentinut de HCG (Human Choriontc Gonadotropin)Functii-pregateste mucoasa uterina pentru nidatie inhiba contractiile miometruiui Secretie de progesteron Inhiba secretia lactata a glandefor mamare14.Ciclul uterin-etape* Menstruatia (perifiada corcspunzatoare degenerarii corpului galben - 4-3 zile; se elimina endometrul + ovocitul II + 35 ml sange* Fazd praliferativa - ziua =5-14 sub infiuenta estrogenica (corespunde etapei foliculare ovariene)* Fazapragesteronica - dupa ovulatie, dureaza 13 zile; endometrul se ingroasa sub actiunea progesteronului* Faza premenstruala - constrictie arteriala, ischemle; stratul superflcia! a! endometrului degenereaza15.Fecundatia - etape1.Spermia traverseaza corona radiata (reactie acrozomala)2. Spermia penetreaza membrana pellucida3. Contactuldintre capul spermiei si membrana plasniatica a ovocituiui4. Ovocitul II completeaza a doua diviziune meiotica(nucleul ovulului matur = pronucleu feminin,citopiasma ovocituiui II se contracta - spatiu perivitelin = obstacoi in patmnderea altor )spermii5. Degenerarea cozii spermiei formarea pronucieuiui masculin6. Fiizionarea pronucleilor formarea unei ceiule noi diploide = ZIGOT16.Fecundatia - consecinte-Activarea ovocituiui II-Refacerea numaruiui diploic! de cromozonni-Determinarea genetica a sexului-Variatia speciilor - combinatie croinozomiata noua-Transmiterea caractcreior ereditare17.SEGMENTATIA - caracteristici Totala Blastomere Macromere si micromere Planurile succesive de segmentare perpendiculare intre ele Celulele fiice primesc cantitati egale de vitelus In tuba uterina18.BLASTOCISTUL UNILAMINAR Ziua a 5-a Dispare membrana pellucida Ziua a 6-a: trofoblastul polar adera de mucoasa uterina Incepe nidatia-modificari la nivelul peretelui uterin-- Celulele endometriale devin CELULE DECIDUALE = reactie deciduala- Glandele endometriale se dezvolta- Creste vascularizatiaCelulele trofoblastului secreta gonadotropina corionica umana (hCG) - mentine activitatea corpului galben.- nivele scazute de hCG pot indica avort spontan/sarcina ectopica;- nivele crescute de hCG pot indica sarcina multipla.Trofoblastul: sincitiotrofoblast si crtotrofoblast Sediul normal at impiantarii: endometru, peretetii posterior/anterior ai corpului uterin Sarcina extrauterina: tubara (95-98%; factori de rise: endometrioza, boli inflamatoriipelvine), abdominala 19.BLASTOCISTUL BILAMINARDubla stratificare a peretelui cavitatii blastocistuiuiEmbrioblastul disc embrionar bilaminar: ENDODERM si ECTODERMZiua 7: pe fata extema a discului embrionar: cavitatea amnioticaCavitatea blastocistuiui > sac vitelin primarSacul vitelin marginit la interior de membrana exocelomicaContinue nidatiaSincitiotrofoblast: apar Iacunele - invadate de sange matern20.BLASTOCISTUL TRILAMINAR-Sfarsitul saptamanii a 2-a-Din citotrofoblast se diferentiaza MEZODERMUL EXTRAEMBRIONAR-In interiorul mezodermului apar spatii - celomul extraembrionar - impart mezodermul in SOMATOPLEURA EXTRAEMBRIONARA si SPLANHNOPLEURA EXTRAEMBRIONARA La polul caudal al blastocistuiui este PEDICULUL DE FIXATIE SOMATOPLEURA EXTRAEMBRIONARA + CITOTROFOBLAST + SINCITIOTROFOBLAST = CHORION Membrana exocelomica dispare Sac vitelin definitiv Implantarea totala21.SECVENTELE IMPLANTATIEIZiua 5: dispare zona pellucidaZileie 5-6: blastocistul se lipeste de endometruZilele 7-8: trofoblastul se diferentiaza in sincitiotrofoblast si crtotrofoblast; sinctttotrofoblastul incepe sa erodeze eprteliul endometrialZiua 9: in interiorul sincitiotrofoblastului apar lacuneZiua 10: blastocistul este complet implantatZilele 10-11: iacunele fuzioneazaZiua 12: capilarele endometriate se rup, iar sangele matern umple Iacunele (circulatie uteroplacentara)Ziua 13: dispare urma zonei unde a patruns blastocistul/ NIDATIA INCEPE IN STADIUL DE BLASTOCIST UNILAMINAR SI SE INCHEIE IN STADIUL DE BLASTOCIST TFULAMINAR22.GASTRULATIA-Formarea liniei primitiveApare LINIA PRIMITIVA= banda ectodermala pe linia mediana a fetei dorsale a discului-Capatul cranial formeaza NODUL PRIMITIV-In linia primitiva SANT PRIMITIV-In nodul primrtiv - FOSETA PRIMITIVAEvolutia tiniei primitive--Formeaza mezoderm intraembrionar pana la sfarsitul saptamanii a 4-a, dupa care productia de mezoderm incetineste-Degenereaza si dispare-Persistenta > teratom sacrococcigian = cele mai frecvente tumori ale nou-nascutilor (tipuri variate de tesut)23.GASTRULATIA-Formarea notocordului-Celule ale noduiui primitiv migreaza cranial pe linia mediana - PROCES NOTOCORDALSe alungeste cranial pana la MEMBRANA BUCOFARINGIANA (PLACA PRECORDALA)O parte din celulele liniei primitive migreaza cranial de-o parte si de alta a procesului notocordal si membranei bucofaringiene > ARIA CARDIOGENACaudal de linia primitiva - MEMBRANA CLOACALAZone in care mezodermul intraembrionar nu separa ectodermul de endoderm:- membrana bucofaringiana- procesul notocordal- membrana cloacalaDefmeste axul primitiv al embrionului si iiconfera rigiditate-functiile notocordului-Structura in jurul careia se formeaza coloana vertebralaInduce formarea placii neurale din ectodermul supraiacent = inductor primar al embrionului timpuriuDegenereaza si dispare acolo unde este inconjurat de corpurile vertebrale; persista sub forma de nucleu pulpos al discurilor intervertebrale24.Derivatele tubului neural1/3 mijlocie si caudala - MADUVA SPINARII1/3 proximala - PROZENCEFAL, MEZENCEFAL, ROMBENCEFAL- PROZENCEFAL -telencefal (emisfere cerebrale) si diencefal- MEZENCEFAL mezencefal- ROMBENCEFAL - metencefal (punte si cerebel) si mielencefai (bulb rahidian)25.DERIVATELE ECTODERMULUI DE SUPRAFATA Epiderma, fanere Adenohipofiza Urechea externa si intema Smalt dentar Cristalin Glanda parotida26.DERIVATELE NEUROECTODERMULUISNC, SNVNeurohipofizaRetina si nervul opticAstrociteOligodendrocite27.DERIVATELE CRESTELOR NEURALEPe fetele dorso-laterale ale tubului neural: Ganglionii spinal! Ganglionii SNV Celulele Schwann Leptomeningele Celulele pigmentare ale dermului Medulosuprarenala Arcurile faringiene Odontoblastele28.Malformatii congenitaleAnencefalie - lipsa inchiderii neuroporului anterior; creierul nu se dezvolta;incompatibilitate cu viata.Spina bifida - lipsa inchiderii neuroporului posterior; cea mai usoara forma: spina bifida oculta (vertebrele nu se formeaza in jurul maduvei spinarii); cea mai severa forma: spina bifida cu mieloschizis (maduva spinarii poate fi vazuta extern).29.Derivatele somitelor:- Coloana vertebrala- Partial osul occipital- Musculatura voluntara a gatului- Peretii corpului si membrelor- Partial dermul trunchiului si gatului30.Evolutia mezodermului intermediar- MEZONEFROS = rinichi embrionari,formarea cordoanelor sexuale primitive;caudal de pronefros (saptamana 4)-METANEFROS = rinichi definitivi; producurina la 11-13 saptamani31.Derivatele somatopleurei-Corticosuprarenala-Mugurii membrelor-Foitele parietale ale pleurei, pericardului si peritoneulutDerivatele splanhnopleureiMusculatura erivatele splanhnopleureineteda visceralaSistemele cardiovascular, limfaticFoitele viscerate ale pleurei, pericardului si peritoneului32.EVOLUTIA ENDODERMULUIINTESTIN ANTERIOR (PROENTERON)INTESTIN MEDIU (MEZENTERON)INTESTIN POSTERIOR (METENTERON)Intestinul mediu - comunicare cu sacul vitelin definitiv - canal vrtelin Membrana bucofaringiana inchide extremitatea craniala a proenteronului (se resoarbe in saptamana 4) Membrana cloacala inchide extremitatea caudala a intestinului posterior (se resoarbe in saptamana 7)-diverticulul respirator se formeaza in peretele anterior al intestinului anterior-Mugurele pulmonar se formeaza la extremitatea distala a diverticulului si se divide in 2 muguri bronsici-Mugurele drept se divide in 3 bronhii principale; eel stang se divide in 2 bronhii principale-Septul traheoesofagian imparte intestinul anterior in esofag si trahee33.Derivate ale endodermuluiParenchimul glandelor tiroida si paratiroideTimusEpiteliul tubei auditive si urechii mediiEpiteliul vezicii urinare, uretrei34.SACUL VITELINSe formeaza la inceputul saptamanii a 2 a de sarcinaDupa saptamana a 3-a diminueaza progresivSACULVITELIN-functii- Partea dorsala incorporate in embrion - formarea intestinului primitiv Formarea canaluiui vitelin (cordonul ombilical) Formarea CGP in vecinatatea alantoidei Metaboiismul nutritiv al embrionuluiSACULVITELIN-functii-Hematopoieza si vasculogeneza vitelina - 2 artere + 2 vene - legatura cu primordiul cordului (regreseaza si dispar dupa luna a 2-a)Proteine serice35.ALANTOIDASaptamana a 3-a (z.16), din endodermul tavanului sacului vitelinln pediculul de fixatie (schita cordonului ombilical)Se deschide in intestinul posterior2 parti: abdominala si in cordonul ombilical-evolutie si functii- Partea abdominala - partea craniala a vezicii urinare Intre vezica urinara si ombilic- uraca -plica ombilicala mediana Induce formarea vaselor de sange ombilicaie36.DECIDUAEndometrul modificat de sarcina Parietala Capsulara BazalaFuzionarea deciduei capsulare cu decidua parietala datorita cresterii fatului si acumularii de lichid amnioticCelulele deciduale - la nivelul deciduei bazale-cantitati mari de lipide si giicogenFunctiile celulelor deciduale:- Nutritia embrionului Secretia hormonala- Protectia mucoasei uterine37.PLACENTA= ORGAN TEMPORAR DE MEDIERE A SCHIMBURILOR DINTRE MAMA SI EMBRION/FAT= chorion frondosum (partea fetala) + decidua bazala (straturile compact si spongios) (partea materna) Grosime 3 cm, diametru 20 cm, greutate 500gFunctiile placentei:- Nutritive- Respiratorii- Hepatice- Endocrine RenaleCORDONULOMBILICAL = legatura anatomo-f unctionala intre placenta si fat= fuziunea pediculului de fixatie cu pediculul vitelinContinut: alantoida, 2 artere ombilicale (CO2), 1 vena ombilicala (substante nutritive, O2), ductul vitelin, sacul vitelin, gelatina WhartonFinal: vasele ombilicale si gelatina Wharton (strat protector pentru vasele ombilicale)38.AMNIOSULZiua a 7-aRolurile lichidului amniotic: Dezvoltarea musculaturii si a scheletului- Protectia fatului de socuri mecanice externe- Impiedica aderenta fatului de amnios- Mentine constantatemperatura corpului- Scade forta de gravitatieLichidul amniotic = clar, transparent, produs partial de celulele amniotice; deriva din sangeie matem ~ 1000 ml la 37 saptamaniIn timpul nasterii corioamniosul formeaza o bariera hidrostatica - ajuta la dilatarea canaluiui cervical39.Evolutia trofoblastului- stadiul lacunar : in citoplasma sincitiotrofoblastului apar lacune ; in lacune patrunde sange matern din capilarele erodate de sincitiotrofoblast.-stadiul trabecular : sincitiotrofoblastul se dispunesub forma unor trabecule printre lacune, radiar iperpendicular pe circumferinta trofoblastului.-stadiul vilozitar: intrabecule intra crtotrofoblast -> VILOZITATILE PRIMARE; in vilozitatile primare patrunde mezoderm din chorion -> VILOZITATILE SECUNDARE; la sfarsitul primei luni in mezodermul vilozitatilor apar primele vase de sange -> VILOZITATILE TERTIARE40.CHORIONTipuri: Neted(laeve) in dreptul deciduei capsulare- Vilos (frondosum)- in dreptul deciduei bazale In stadiul de blastocist trilaminar din sincitiotrofoblast, citotrofoblast si somatopleura extraembrionara3 stadii:- stadiul lacunar : in citoplasma sincitiotrofoblastului apar lacune ; in lacune patrunde sange matern din capilarele erodate de sincitiotrofoblast.-stadiul trabecular : sincitiotrofoblastul se dispunesub forma unor trabecule printre lacune, radiar iperpendicular pe circumferinta trofoblastului.-stadiul vilozitar: intrabecule intra crtotrofoblast -> VILOZITATILE PRIMARE; in vilozitatile primare patrunde mezoderm din chorion -> VILOZITATILE SECUNDARE; la sfarsitul primei luni in mezodermul vilozitatilor apar primele vase de sange -> VILOZITATILE TERTIARE.41.Circulatia feto-placentara-Epuizarea sacului vitelin de resursele nutritive determina trecerea de la circulatia vitelina la circulatia fetoplacentara care asigura pana la nastere si diferentierea organelor si sistemelor produsului de conceptie-de la placenta sangele incarcat cu oxigen si principii nutritive ajunge prin vena ombilicala la ficat , unde: o cantitate mica ramane aici ,; cea mai mare parte,prin ductul venos Arantius trece in vena cava inferioara(unde are loc amestecarea sangelui oxigenat cu cel neoxigenat)-din atriul drept sangele ia doua cai : o parte trece in ventriculul drept, iar o cantitate ajunge la plamani prin cele doua artere pulmonare- cea mai mare parte trece prin gaura ovala(Botallo) in atriul stang, de aici trece in ventriculul stang si mai apoi in aorta42.Vestigii ale circulatiei feto-placentare Vena ombilicala - ligament rotund alficatului Ductul venos Arantius - ligament venosArantius Canalul arterial - ligament arterial Arterele ombilicale - ligamente ombilicalemediale Presiunea in AS > AD - inchidere foramenovale > fosa ovala43.Mugurii facialiCei 5 muguri (proeminente) ai fetei apar in jurul stomodeumului in cursul saptamanii a 4-a: mugurele frontonazal delimiteaza cranial stomodeumul-mugurii maxilari delimiteaza lateral stomodeumul-mugurii mandibulari delimiteaza caudal stomodeumulEtape in evolutia mugurilor facial!-diferentierea mugurilor faciali-cresterea mugurilor prin proliferarea mezenchimului-migrarea celulelor neuroectodermale din crestele neurale in centrul mezenchimal al mugurilor (aceste celule ar induce dezvoltarea si fuziunea normala a mugurilor)-stabilirea contactului dintre muguri-apozitia, fuziunea si resorbtia ectodermului din zona de contact si amestecul mezenchimului dinmugurii'fuzionati44.Evolutia mugurelui frontonazalPe partile laterale ale mugurelui frontonazal: PLACODE OLFACTIVE = primordiul epiteliului senzorial olfactiv- FOSETE OLFACTIVE-+ SANTURI OLFACTIVE -> diferentierea mugurilor nazali mediali si laterali- SACI OLFACTIVI = CAVITATI NAZALE PRIMITIVE45.Formarea foselor nazale-pe partile laterale ale mugurelui frontonazal se dezvolta simetric cate o placoda olfactiva(primordiul epiteliului senzorial olfactiv)-placodele se situeaza in fosete olfactive, fosetele se alunbgesc si se transforma in santuri olfactive-prin unirea mugurilor maxilari cu mugurii nazali mediali santurile olfactive se transforma in saci olfactivi(cavitati nazale primitive)-orificiile de comunicare cu exteriorul - nari primitive46.Bolta palatina se formeaza prin unirea proceselor palatine ale mugurilorbmaxilari cu septul nazal si palatui primar.In zona de fuziune dintre palatui primar si procesele palatine: median = persista canalul incisiv, iar extremitatea sa inferioara se va numi gaura incisiva lateral = linia de fuziune va trece la nivelul procesului alveolar superior, printre alveola caninului si cea a incisivului lateral47.Derivatele Masivul facial lateralDerivate mugure maxilar:-osul maxilar-osul palatin-osul zigornatic-scuama si procesul zigornatic al osului temporal-partile moi corespunzatoare acestor oase (ex.portiunea laterala a buzei superioare)Derivate mugure nazal lateral:-osul nazal-procesul frontal al maxilarului-osul lacrimal-labirintul etmoidal si cometele etmoidale-lama ciuruita a etmoidului-partile moi corespunzatoare acestor oase48.Derivatele Masivul facial median-dorsul nasului-partea anterioara a septului nazal-portiunea mijlocie a buzei superioare (philtrum, tuberculul median, frenul labial)-osul incisiv49.Derivatele arcurilor branhialeArcul I faringianOase: ciocan, nicovala, mandibula (cartilajMeckel)Ligamente: anterior al ciocanului & sfenomandibularMuschi: masticatori, milohioidian, pantecele anterior al muschiului digastric, tensor al timpanului, tensor al valului palatinNervi: Diviziunile mandibulara si maxilara ale nervului trigemenArcul II faringianOase: scarita, procesul stiloid, coarnele mici si jumatatea superioara a corpului osului hioid (cartilajul Reichert)Ligament: stilohioidianMuschi: mimicii, pantecele posterior al muschiului digastric, stilohioidian, stapediusNerv: facial!Arcul III faringian Oase: coarnele mari si jumatatea inferioara a corpului osului hioid Musc/ii: stilofaringian si jumatatea superioara a constrictprilor faringieni Nerv. glosofaringianArcul IV faringianCartilajele laringelui (exceptie epiglota)Muschi:cricotiroidian, ridicator al valului palatin si jumatatea inferioara a constrictorilor faringieni .Nerv. laringeu superiorArcul VI faringianCartilajele laringeluiMuschi: intrinseci ai laringeluiNervi: laringeu recurent50.Derivatele pungilor endobranhialePunga I=> Reces tubotimpanic alungit. Partea distala a acestui reces infra Tn contact cu prima punga ectobranhiala; va contribui la formarea membranei timpanice.Punga II Dispare fn cea mai mare parte, fiind incorporata in faringe, cu exceptia prelungirii anrterioare caredevine sinus tonsilar (fosa).Punga IIIepiteliul fiecarei portiuni dorsale se diferentiaza tn cate o glanda paratiroida infeiioara.Epiteliul partilor ventrale prolifereaza si constituie primordiile timusuluiPunga IVParatiroidele superioare (iau nastere caudal de paratiroidele inferioare si ulterior isl schimba pozitia cu acestea, denumirile indicand situarea lor finala.)Punga VSe dezvolta corpul ultimobranhial51. sindrom de arc I faringian SINDROMULTREACHER- COLLINS(disostoza mandibulofaciala) = sindrom de arc I faringian; sernne clinice: hipoplazia oaselor fetei (a maxilarului, mandibulei si arcadei zigomatic'e); apar despicaturi palpebrale, anomalii ale pieoapei, urechii externe si uneori si ale urechii medii si interne.52. DESPICATURILE DE BUZA SUPERIOARA(CHEILOSCHIZIS):DESPICATURA MEDIANA DE BUZA SUPERIOARA = schizocefalie; nefuzionarea completa sau partiala a mugurilor nazali mediali; anomalie foarte rar intalnita; in cadrul sindromului Mohr, asociata cu despicatura limbii, surditate, nanism moderat etc.DESPICATURA LATERALA DE BUZA SUPERIOARAmecanism: nefuzionarea completa intre mugurele maxilar si mugurele nazal medial de aceeasi parte; uni- / bilaterala; cea mai frecventa malformatie congenitala a fetei; frecventa mai mare la barbati;rol determinant: factorul ereditar;-despicatura buzei se cpntjn.ua cu despicatura procesului alveolar superior intre incisivul lateral si canin =cheilognatoschizis;-nefuzionare totala: lipsa de fuziune a procesului palatin cu premaxila, despicatura prelungindu-se pana la nivelul gaurii incisive = cheilognatopalatoschizis53.Despicaturi palatine ant si post :despicaturi palatine anterioare (anterior de gaura incisiva), consecinta a lipsei de fuziune a proceselor palatine cu premaxiladespicaturi palatine posterioare - se datoreaza lipsei fuziunii partial sau complet pe linie mediana a celor doua procese palatine intre ele si cu septul nazal; lungimea poate fl de la o simpla despicatura a luetei pana la despicarea completa a valului palatin si a palatului dur pana la gaura incisiva54.DESPICATURA palatine asociateDESPICATURILE ASOCIATE - apar atunci cand se asociaza despicatura palatina posterioara cu nefuzionarea proceselor palatine cu premaxila avand ca rezultat prelungirea despicaturii anterior de gaura incisiva; eel mai frecvent despicatura completa a boltii palatine se asociaza cu despicatura procesului alveolar superior intre incisivul lateral si canin si cu despicatura laterala de buzasuperioara -> gura de lup = cheilognatopalatostafiloschizis-deoarece procesele palatine fuzioneaza aproximativ cu o saptamana mai tarziu la femei explica de ce despicaturilepalatine izolate sunt mai frecvente la acest sex.55.Dezvoltarea dintilor - faza de proliferarePrin invaginarea ECTODERMULUI cavitatii bucale rezulta LAMA EPITELIALA VESTIBULARA ( care se despica in 2 parti :alveolara si jugala/labiala)-partea alveolara a lamei va forma mucoasa alveolara, partea labiala a lamei va forma mucoasa labiala. LAMA DENTARA PRIMARA( in S6) se invagineaza in mezenchimul subiacent urmand circumferinta maxilarului si mandibulei, din aceasta se va constituii mugurele dentar(S7) - partea profunda concava devine CUPA , marginile cupei prolifereaza- CLOPOT.56. Histodiferentierea la nivelul organului smaltuluiZona periferica- epiteliu adamantin extern+ epiteliu adamantin intern (EAE+EAI)Zona centrala=pulpa smaltului+stratul intermediar57.Histodiferentierea la nivelul papilei dentarecea mai mare parte - PULPA DENTARA (celulele organului pulpar=fibroblaste)-acestea produc fibre de colagen si substanta fundamentala(contin multe organite celulare)vase de sange insotite de filete nervoase micicelule la periferie-odontoblaste->dentina58.Amelogeneza(morfodiferentierea+mineralizarea smaltului)- incepe dupa depunerea de dentinaa)formarea matricei smaltului(proteine+apa+urme de lipide)b)mineralizarea(retragerea apei si a unei parti din substanta organica+ depunere saruri minerale)Regiunea cervicala este ultima arie mineralizata (carii de colet).59.Dentinogezeza(morfodiferentierea+mineralizarea dentinei)-dentina de invelis,dentina circumpulpara,dentina intertubulara,dentina peritubularaa)formarea matricei de colagen=predentinab)depunerea de fosfat tricalcic(hidroxiapatita)la nivelul predentinei- Dentina primara, Dentina secundara,Dentina tertiara60.Functiile pulpei dentare-Nutritiva(asigura mediu umed+subst nutritive)-Senzitiva(percepute sub forma de durere)-De protectie(formarea dentinei reparatorii-prin odontoblaste)61.Histologia pulpei dentareCentral:artere,vene,nervi(fibroblaste + fibre de colagen)Periferic:zona odontogenaAlte celule pulpare:cel. Schwann,celule endoteliale,celule nediferentiate,macrofage, limfocite62.Periferia pulpei dentare: formata de zona odontogena:-odontoblasteZona acelulara, zona bogat celulara si strat nervos parietal63. Plexul subodontogenic In zona acelulara Contine plexul nervos Raschkow si plexul vascularPlexul nervos RaschkowReprezinta ramurile periferice ale nervului care intra prin foramenul apicalPrezent numai la nivel coronarFibrele nervoase mielinizate & nemielinizateFibre senzitive ale n.V si ramuri simpatice ale ganglionului cervical superiorFibrele nervoase in plex:1. fibrele A delta - mielinizate, cu conducere rapida, diametru mare; asociate cu durerea acuta2. fibrele C - nemielinizate, conducere lenta, diametru mic; asociate cu durerea difuza, cronica> Pe masura ce se apropie de pulpa coronara, nervii mielinizati pierd tecile de mielina Unii ajung la tubulii dentinari si joaca rol in sensibilitate Nu fac sinapse64.Durerea si complexul pulpa-dentinaTeoria inervatiei directe(filete nervoase se extind spre jonctiunea amelo-dentina)Teoria transductiei (spre periferia pulpei)Teoria hidrodinamica (contractarea terminatiilor nervoase)65.Cementogenezacementul primar= primul tip de cement care se formeaza(acelular)-se dezvolta relativ incet pe masura ce dintele erupe(acopera cele 2 treimi coronare ale radacinii)cement secundar=dupa ce dintele a intrat in ocluzie,proces continuu (ingrosara cementului odata cu varsta)66.Formarea aparatului de suport al radaciniiLigamentul periodontal(se formeaza din sacul dentar),remodelare si redirectionare dupa eruptieOsul alveolar(de-a lungul peretelui criptei osoase)67.Cauzele eruptiei dentarecresterea radaciniipresiunea pulparaproliferarea celularafactori vasculariformarea de os in jurul dinteluiinfluente endocrine68.Dezvoltarea dintilor-faza eruptiva prefunctionalaa)formarea radaciniib)miscarea dintelui in eruptiec)penetrarea varfului coroanei prin epiteliile fuzionate(EAE+EAI)-smaltul ajunge in cav.oralad)miscarea intraorala a dintelui pana la contactul cu dintele antagonist69.Dezvoltarea dintilor-faza eruptiva functionala-fundul alveolei se ajusteaza pt formarea apexului-canalul radicular se ingusteaza-fibrele parodontala isi schimba pozitia-vase sanguine printre fasc.fibroase periodontale-dintele in eruptie trece de la o zona de presiune crescuta la o zona de presiune scazuta(cav bucala)70.Anomalii de numar si sediu in dezvoltarea dintilor-de numar:hiperdontia-muguri supranumerari , anodontia(lipsa mugurelui dentar - M3,PM2I,ILS)-de sediu:Transpozitia (CS/PM1S,CS/ILS),Ectopia,Heterotopia(in palat,in ovar)71.Anomalii de forma si volum in dezv.dintilor:-macrodentitia si microdentitia,dinti in forma de surubelnita,IS-forma literei V sau T,fuziunea a doi dinti normali72.Anomalii de culoare datorate mediului:-extrinseci:bacterii,fier,tutun,alimente si bauturi,materiale restauratorii,medicamente-intrinseci:porfirie eritropoietica,hiperbilirubinemie, traume, medicamente73.Factori locali si sistemici asociati cu defecte ale smaltului-locali:trauma,infectie locala,iradiere-sistemici:infectii,medicamente,maladii congenitale,tulburari de metabolism,malnutritie,traume legate de nastere74.Amelogeneza imperfecta si dentinogeneza imperfectaAmelogeneza imperfecta-afectata dentitia temporara+permanenta,defecte localizate mai ales in smalt(rara,factor genetic)Dentinogeneza imperfecta-afecteaza ambele dentitii,modificari la nivelul dentinei, culoare maron-gri albastrui,defecte jonctiune smalt-dentina- smaltul se detaseaza75.Reincluzia dentara-oprirea eruptiei dupa aparitia de urgenta a unei fuziuni anatomice a cementului (sau a dentinei) cu osul alveolar ; poate apare la orice varsta , molarii primari sunt cei mai afectati dinti ; modificari radiologice;apreciere terapeutica.76.Dezvoltarea limbii- in spatiul dintre extremitatile anterioare ale arcurilor I se gasesc proeminentele linguale: pe linie mediana- mugurele lingual median;iar lateral de acesta muguri linguali laterali.-mugurii laterali linguali vor fuziona intre ei apoi cu mugurele lingual median pe care il acopera (2/3 anterioare ale limbii-corpul limbii)-copula acoperita de o proeminenta a eminentei hipobranhiale - rezulta radacina limbii-in S6 limba creste accelerat in toate sensurile , pe fata ei anterioara se delimiteaza un sant care o separa de arcul mandibular si de planseul bucal-diferentierea musculaturii linguale- in S7 din materialul ultimelor 3-4 somite occipitale77.Dezvoltarea glandei hipofize - din ectodermul tavanului stomodeumului si neuroectodermul diencefalului-celulele peretelui anterior al pungii Rathke - lobul anterior hipofizar-celulele peretelui posterior al pungii Rathke - lobul intermediar-infundibul - lobul posterior hipofizar(patrund fibre nervoase din hipotalamus)78.Dezvoltarea glandei tiroide - este prima glanda endocrina care se dezvolta intrauterin-in S4 , loc de origine-foramen caecum-diverticul bilobat , coboara in mezenchim , trece anterior de faringe,de osul hioid,cartilajele laringelui si ajunge la marginea inferioara a cartilajului cricoid.-in S7 gl tiroida ajunge in pozitia finala iar in L3 incepe sa functioneze79.Anomalii in dezvoltarea limbii:Aglosia(atrezia mugurilor linguali)Macroglosia(exces de dezvoltare a limbii)Microglosia(dezvoltare deficitara a limbii)Limba bifida, trifida,Ankyloglosia,Chisturi si fistule congenitale80.Anomalii in dezvoltarea glandei tiroidea)persistenta unor resturi ale ductului tireoglosb)tiroide accesorii lasa insule de tesut tiroidian pe traiectul ductului tireoglosc)hipoplazia si aplazia glandei tiroide(dezvoltarea insuficienta)81.Neurocraniul membranos- La nivelul calvariei- In timpul vietii f etale oasele calvariei sunt separate prin membrane de tesut conjunctiv dens care formeaza suturilea La locul de intalnire a suturilor se formeaza fontaneleleb Datorita consistentei oaselor si a legaturilor laxe la nivelul suturilor, calvaria sufera modificari de forma in timpul nasterii! Cresterea calvariei corespunde dezvoltariicerebrale82.Neurocraniul cartilaginos(condrocraniu)osificarea endocondrala formeaza oasele bazei craniului:cartilajulparacorAal, in jurul capatului cranial al notocordului, contribuie la formarea partii bazilare a occipitalului cartilajulhipofizar - contribuie la formareacorpului osului sfenoid- capsulele nazale contribuie la formarea osuluietmoid- capsulele otice - formeaza stanca osuluitemporal si procesul mastoidian83.Osificarea maxilarului si mandibuleiOsificarea maxilarului- Punctele de osificare sunt cate doua pentru fiecare os maxilar.- Primul punct = anterior = premaxilar sau incisiv, situat inferior de orificiul nazal.- Al doilea punct = posterior = postmaxilar, situat sub orbita, in afara capsulei nazale.- Lama osoasa maxilara se formeaza in suprafata (osif icarea externa a osului maxilar) si se ingroasa si evolueaza in profunzime (osificarea profunda a maxilarului) prin trabecule ce iradiaza, incadrand si apoi ihconjurand foliculiidentari.Osificarea mandibulei- Cea mai mare parte a mandibulei provine dintr-un centru de osificare principal (centrul mental, nucleul central), format corespunzator segmentului anterior al cartilajului lui Meckel-Din punctul initial de osificare pornesc si se ramifica trabecule longitudinale osoase, cu directie an terioara, posterioara si superioaraAcestea vor forma, respectiv, portiunea simf izara, corpul mandibulei si procesul coronoidOsificare juxtaparacondrala.84.Cresterea postnatala a craniului si a mandibuleiCRESTEREA POSTNATALA A CRANIULUI- Cresterea calvariei este maxima in timpul primilor 2 ani de viata; dupa ~ 16 ani cresterea este nesemnificativa pentru inca 3-4 ani (datorita cresterii in grosime a oaselor)- La nastere fata este inca mica in comparatie cu craniul neural datorita faptului ca rnandibula si maxila sunt subdezvoltate, dintii nu au erupt, fosele nazale sunt mici, iar sinusurile paranazalesunt abia schitate; odata cu eruptia dintilor apare o crestere accelerata la acest nivelCRESTEREA SI REMODELAREA POSTNATALA A MANDIBULEI- Pe masura ce structurile moi faciale se largesc,deplasarea mandibulei are loc in directie anterioara si inferioara- Relocarea ramurii mandibulare se face in directie posterioara; datorita faptului ca depunerea osoasa pe suprafetele posterioare depaseste resorbtiile care au loc la nivelul supraf etelor anterioare, ramura se largeste simultan cu deplasarea posterioara in decursul anilor.85.Dezvoltarea glandei parotideDezvoltarea glandelor parotide(tip seros)- primele care apar, la inceputul S6- din muguri care iau nastere din ectodermul oral- elongarea ductului parotidian, glanda ramanand aproape de locul de origine a cordoane care se lumenizeaza in SIO; capetele rotunjite devin acini; secretia salivara in SI 8-capsula si tesutul conjunctiv se dezvolta din mezenchimul inconjurator86.Dezvoltarea glandei submandibulareDezvoltarea glandelor submandibulare (tip mixt)- apar la sf arsitul S6- din muguri endodermali ai planseului bucal- cordoane celulare solide cresc posterior si lateral de limba in dezvoltare- Ulterior se ramifica si se diferentiaza- Acinii glandular! seformeaza in SI 2, iar activitatea secretorie incepe in S1687.Dezvoltarea glandei sublingualeDezvoltarea glandelor sublinguale (tip mucos)\- inS8- din muguri endodermali in santul paralingual- mugurii se ramifica si se lumenizeaza, forrnand 10-12 ducte care se deschid independent in planseul bucal88.Zonele anterioara,medie si posterioara ale discului articulatiei temporo-mandibulare(ATM)-zona anterioara(formata din fibre de colagen si putine fibre elastice,contine capilare si nervi,suprafata sup si inf in contact cu lichidul sinovial-zona medie(corespunde regiunii cele mai subtiri ale discului articular,contine fibre de colagen+elastice , capacitate slaba de reparatie)-zona posterioara(raport cu cavitatea glenoida a osului temporal,contine capilare + lipsesc nervii, din tesut conjunctiv lax)89.Zona bilaminara a discului articulatiei temporo-mandibulareeste compusa din 2 fascucule:unul superior si unul inferior.-fasciculul superior contine fibre elastice,limiteaza meniscul in deplasarea anterioara, vasculariatie bogata)-fasciculul inferior:lipsa fibrelor elastice , se insera in regiunea posterioara a condilului.(tes.conjunctiv lax bogat vascularizat si inervat)90.Zonele cartilajului condilian in etapa imatura de dezvoltare a condilului mandibular-in cartilajul condilian se stabilesc urmatoarele zone: superficiala ariculara,proliferativa,hipertrofica,de eroziune,de formare de os subcondral91.Agenti infectiosi cu potential teratogen-infectii virale(lichid amniotic in urma infectiilor vaginale/transplacentar/contact direct la nastere)Rubeola(cataracta,greutate scazuta la nastere),Citomegalovirus(surditate nervoasa,retard mental,probleme cardiace)Herpes Simplex Virus(leziuni ale ochiului,pielii,cav bucale,convulsii ,coma)Varicella zoster(convulsii,cataracta,hipoplazie)HIVInfectii non-virale:Toxoplasma gondii(parazit),Treponema pallidum-cauzeaza sifilis92.Medicamente cu contraindicatie absoluta in timpul sarciniiTalidomida-defecte cardiace,malformatii ochi/nasBusulfan,clorambucil,ciclofosfamide(defecte oculare,retard in crestere)Warfarin,Triazolam,contraceptive orale ..alcoolul si nicotina93.Medicamente cu evidenta definita de risc fetal:Tetraciclina,doxiciclina,streptomicina, fenobarbital(sedative),diazepam,Xanax,Litiu,Acid valproic94.Agenti chimici cu potential teratogen: ingestia de mercur(paralizie cerebrala,orbire,surditate), consum de plumb(retard de crestere), iodura de potasiu(cretinism) , insecticid,fungicid(tulburari endocrine)