Cele 40 de legi ale iubirii

Elif Shafak

1. Felul în care îl vedem pe Dumnezeu oglinde te limpede felul în care ne vedem pe noiș în ine. Dacă El treze te în mintea noastră mai degrabă frică i vinovă ie, înseamnă căș ș ș ț înlăuntrul nostru mustesc prea multă frică i vinovă ie. Dacă îl vedem pe Dumnezeu plin deș ț iubire, a a suntem i noi.ș ș

2. Calea către Adevăr este o trudă a inimii, nu a cugetului. Fă- i din inimă cel dintâi sfetnic!ț Nu din cuget. Întâmpină, înfruntă i, în cele din urmă, biruie te- i propriul nafs cu inima.ș ș ț Cunoa terea de sine te va călăuzi către cunoa terea lui Allah.ș ș

3. Po i să-l cercetezi pe Allah în orice lucru i orice fiin ă din lume, pentru că Dumnezeu nu eț ș ț închis într-o moschee, într-o sinagogă sau într-o biserică. Dar dacă sim i încă nevoia să afliț lămurit unde sălă luie te, nu e decât un loc unde po i să-L cau i: în inima unui iubitorș ș ț ț adevărat.

4. Mintea i iubirea sunt făcute din altfel de plămadă. Mintea leagă oamenii cu noduri i nu seș ș primejduie te întru nimic, pe când iubirea dezleagă orice încurcături i se primejduie te întruș ș ș totul. Mintea e mereu prevăzătoare i te povă uie te: “Fere te-te de prea multă înflăcărare!”,ș ț ș ș pe când iubirea spune: “Oh, fii fără grijă! Aruncă-te cu capul înainte!” Mintea nu se sfărâmă u or, pe când iubirea se poate lesne preface într-un morman de dărâmături. Însă comorile suntș ascunse printre ruine. O inimă frântă ascunde comori.

5. Cele mai multe necazuri de pe lume sunt pricinuite de gre eli de limbă sau simpleș neîn elegeri. Nu lua niciodată vorbele de bune. Când pă e ti pe tărâmul iubirii, a a cum tim,ț ș ș ș ș limba devine învechită. Ceea ce nu poate fi pus în cuvinte poate fi priceput doar prin tăcere.

6. Însingurarea i singurătatea sunt două lucruri deosebite. Când e ti însingurat, e lesne să teș ș amăge ti singur că te afli pe calea cea dreaptă. Singurătatea e mai bună pentru noi, înseamnăș să fii singur fără să te sim i însingurat. Dar până la urmă cel mai bine e să găse ti o fiin ăț ș ț omenească, o fiin ă care va fi oglinda ta. ine minte, numai în inim acestei fiin e te po i vedeaț Ț ț ț cu-adevărat pe tine i existen a lui Allah înlăuntrul tău.ș ț

7. Orice i s-ar întâmpla în via ă, oricât de îngrijorătoare ar părea lucrurile, nu pă i pe tărâmulț ț ș deznădejdii. Chiar i atunci când toate u ile rămân închise, Allah va deschide o nouă cale doarș ș pentru tine. Fii recunoscător! E lesne să fii recunoscător când totul merge bine. Un sufit e recunoscător nu numai pentru ce i s-a dat, ci i pentru ce n-a primit.ș

8. Răbdarea nu înseamnă să înduri smerit, ci să ai vederea îndeajuns de ascu ită ca să teț încrezi în dezlegarea din urmă a unei întâmplări. Ce înseamnă răbdarea? Înseamnă să te ui i laț ghimpe i să vezi trandafirul, să prive ti noaptea i să vezi răsăritul de ziuă. Nerăbdareaș ș ș înseamnă să ai vederea atât de slabă, încât să nu fii în stare să zăre ti dezlegarea. Cei ce-Lș iubesc pe Allah nu- i pierd niciodată răbdarea, fiindcă tiu că e nevoie de timp pentru caș ș secera să se preschimbe în lună plină.

9. Nu judeca felul în care al i oameni intră în legătură cu Dumnezeu. Allah nu se ia dupăț cuvintele noastre, ci prive te până în străfundul inimilor noastre. Nu ceremoniile sauș rânduielile au însemnătate, ci dacă inimile noastre sunt îndeajuns de curate sau nu.

10. Soare-răsare, soare-apune, miazăzi ori miazănoapte, nu are nicio însemnătate. Oriîncotro te-ai îndrepta, îngrije te-te doar să prefaci fiecare călătorie într-una lăuntrică. Dacă veiș călători înlăuntrul tău, vei putea colinda întreaga lume, cât e de întinsă, i dincolo de ea.ș

11. Moa a tie că atunci când nu sunt dureri, calea copilului nu poate fi deschisă i mama nuș ș ș poate da na tere. La fel, pentru ca un nou EU să se nască, e nevoie de greută i. A a cum lutulș ț ș trebuie să treacă prin văpaie ca să ajungă mai trainic, Iubirea nu poate fi desăvâr ită decât prinș durere.

12. Căutarea iubirii te schimbă. Nu e niciun căutător printre cei ce pornesc în căutarea Iubirii care să nu se coacă la minte pe drum. În clipa în care porne ti în căutarea Iubirii, începi să teș schimbi pe dinăuntru i pe dinafară.ș

13. Sunt mai mul i îndrumători mincino i i învă ători fal i pe lumea asta decât puzderia deț ș ș ț ș stele din cerul pe care îl vedem. Nu încurca oamenii care umblă numai după putere i care seș iubesc numai pe ei cu adevăra ii îndrumători. Un învă ător spiritual adevărat nu î i atrageț ț ț luarea-aminte asupra lui sau ei i nu a teaptă supunere deplină sau pre uire ne ărmuită dinș ș ț ț partea ta, ci te ajută în schimb să- i cercetezi i să- i pre uie ti eul lăuntric. Adevăra iiț ș ț ț ș ț îndrumători sunt străvezii precum sticla, căci lasă lumina lui Allah să treacă prin ei.

14. Încearcă să nu te împotrive ti prefacerilor care se abat asupra ta. Lasă în loc via a să curgăș ț prin tine. i nu te îngrijora că traiul i-e întors pe dos. De unde tii că fa a cu care te-aiȘ ț ș ț obi nuit e mai bună decât cea care-o să vină?ș

15. Allah e adâncit în desăvâr irea lucrării tale, pe dinafară i pe dinauntru. E adâncit înș ș întregime în împlinirea ta. Fiecare făptură omenească e o lucrare în desfă urare, care seș apropie încet, dar nestrămutat, de desăvâr ire. Fiecare dintre noi suntem o lucrare me te ugităș ș ș ce deopotrivă a teaptă i se zbate să fie desăvâr ită. Allah se îngrije te de fiecare dintre noi înș ș ș ș parte, fiindcă omenirea e un me te ug migălos de scriere frumoasă i iscusită, în care oriceș ș ș punct e la fel de însemnat pentru întreg.

16. E lesne să iube ti un Dumnezeu desăvâr it, fără pată i fără gre eală, cum este El. Ce eș ș ș ș mult mai anevoios este să- i iube ti semenii cu metehnele i cusururile lor. Nu existăț ș ș în elepciune fără iubire. Până când nu învă ăm să iubim zidirea lui Allah, nu putem nici să-Lț ț iubim, nici să-L cunoa tem cu adevărat.ș

17. Adevărata murdărie este cea lăuntrică.Cealaltă se spală. Un singur soi de murdărie nu poate fi cură at cu apă limpede, iar acela e urma urii i a patimii care- i întinează sufletul. Po iț ș ț ț să- i cure i trupul prin înfrânare i postit, dar numai iubirea î i va cură a inima.ț ț ș ț ț

18. Lumea întreagă e cuprinsă într-o singură fiin ă omenească – tu. Tot ce vezi în jur, până iț ș oamenii pe care îi dispre uie ti ori îi ură ti, se află înlăuntrul tău în felurite măsuri. Prinț ș ș urmare, nici pe eitan nu-l căuta în afara ta. Diavolul nu e o putere neobi nuită ce love te dinȘ ș ș afară. E o voce obi nuită dinlăuntru. Dacă ajungi să te cuno ti pe deplin, înfruntând cinstit iș ș ș hotărât atât fa a ta întunecată, cât i fa a ta luminoasă, vei ajunge la cel mai înalt chip deț ș ț tiin ă. Când cineva se cunoa te pe el sau pe ea, el sau ea îl cunoa te pe Dumnezeu.ș ț ș ș

19. Dacă vrei să schimbi felul în care se poartă ceilal i cu tine, ar trebui întâi să schimbi felulț în care te por i tu cu tine. Până când nu înve i să te iube ti, pe deplin i cu-adevărat, nu ai cumț ț ș ș să fii iubit. Odată ce izbute ti lucrul acesta, fii însă recunoscător pentru orice ghimpe pe careș ceilal i i l-au aruncat în cale. E un semn că vei fi curând potopit de o ploaie de trandafiri.ț ț

20. Nu te îngriji încotro te va purta drumul. Ia aminte la pasul dintâi. Asta e partea cea mai grea i de ea e ti răspunzător. Odată ce faci pasul dintâi, lasă totul să- i urmeze cursul firesc iș ș ș ș restul o să vină de la sine. Nu te lăsa dus de curgere. Fii tu însu i curgerea.ț

21. To i am fost zidi i după asemănarea Lui, i totu i fiecare a fost zidit deosebit i fărăț ț ș ș ș pereche. Nu sunt doi oameni asemenea. Nu sunt două inimi care să bata la fel. Dacă Allah ar fi vrut ca to i omaneii să fie asemenea, i-ar fi făcut astfel. Prin urmare, a nu ine seama deț ț deosebiri i a le vârî altora în cap gândurile tale cu de-a sila e totuna cu a nu ine seama deș ț rânduiala sfântă a lui Allah.

22. Când un iubitor adevărat de Dumnezeu intră într-o cârciumă, cârciuma devine odaia lui de rugăciune, dar când un băutor de vin intră în aceea i odaie, aceasta devine cârciuma lui. În totș ce facem, inimile noastre au însemnătate, nu înfă i area noastră. Sufi ii nu-i judecă pe ceilal iț ș ț ț oameni după cum arată sau după cine sunt. Când se uită la cineva, un sufit î i ine amândoiș ț ochii închi i i deschide un al treilea ochi – ochiul care vede tărâmul lăuntric.ș ș

23. Via a e un împrumut trecător, iar lumea asta nu e decât o copie grosolană a Lumiiț Adevărate. Numai copiii no tri ar lua o jucărie drept lucrul adevărat. i totu i, fiin eleș Ș ș ț omene ti fie se îndrăgostesc de jucărie, fie o strică fără nicio cuviin ă i o avzârl cât colo. Înș ț ș via a asta, fere te-te să te înclini în vreo parte, căci î i vei zdruncina echilibrul lăuntric. Sufi iiț ș ț ț nu se înclină în nicio parte. Un sufit rămâne întotdeauna lini tit i cumpătat.ș ș

24. Făptura omenească are un loc nepereche în zidirea lui Allah. “ i am suflat în el DuhulȘ Meu”, spune Dumnezeu. Fiecare dintre noi, fără deosebire, e hărăzit să fie trimisul lui Allah pe pământ. Întreabă-te singur: cât de des te por i ca un trimis, dacă o faci vreodată? ineț Ț minte, cade în sarcina fiecăruia dintre noi să descoperim duhul sfânt dinlăuntrul nostru i săș trăim după îndrumarea lui.

25. Iadul e în acum i aici. La fel i raiul. Încetează să- i mai faci griji din pricina iadului i săș ș ț ș mai visezi la rai, căci sunt amândouă cuprinse înlăuntrul clipei de-acum. De fiecare dată când ne îndrăgostim, ne înăl ăm în rai. De fiecare dată când urâm, pizmuim sau ne înfruntăm cuț cineva, ne rostogolim drept în flăcările iadului.

26. Lumea e o singură fiin ă. To i i toate sunt legate între ele printr-un păienjeni de pove ti.ț ț ș ș ș Fie că ne dăm seama ori nu, suntem prin i ș to i într-o discu ie tăcută. Nu face rău. Arată-teț ț milostiv. i nu bârfi pe nimeni pe la spate – nici măcar o vorbă părelnic nevinovată! VorbeleȘ care ne ies din gură nu pier, ci sunt păstrate ve nic în întinderea necuprinsă a lumii i se vorș ș întoarce la noi la vremea cuvenită. Durerea unui singur om ne va lovi pe to i. Bucuria unui omț îi va face pe to i să zâmbească.ț

27. Lumea asta e ca un munte înzăpezit care î i face vorbele să răsune îndelung. Orice spui,ț bun sau rău, se va întoarce într-un fel sau altul la tine. Prin urmare, dacă cineva nutre teș gânduri urâte despre tine, să spui vorbe la fel de urâte despre el nu va face decât să înrăută ească lucrurile. Vei fi prins într-un cerc de rea-voin ă fără ie ire. În loc să faci asta,ț ț ș

patruzeci de zile i nop i spune i gânde te numai lucruri frumoase despre acel om. Totul va fiș ț ș ș altfel la capătul celor patruzeci de zile, pentru că tu vei fi altfel pe dinăuntru.

28. Trecutul e o tălmăcire. Viitorul e o amăgire. Lumea nu se mi că prin timp ca i cum ar fi oș ș linie dreaptă, înaintând de la trecut la viitor. În schimb, timpul se mi că prin i înlăuntrulș ș nostru în cercuri nesfâr ite. Ve nicia nu e un timp nemărginit, ci doar lipsa oricărui timp.ș ș Dacă vrei să cuno ti lumina ve nică, scoate- i din minte trecutul i viitorul i rămâi în clipaș ș ț ș ș de-acum.

29. Soarta nu înseamnă că via a ta a fost hotărâtă clar dinainte. De aceea, să la i totul în seamaț ș sor ii i să nu- i aduci cu sârguin ă prinosul la muzica lumii e un semn de ne tiin ă deplină.ț ș ț ț ș ț Muzica lumii e atotpătrunzătoare i e alcătuită din patruzeci de trepte deosebite. Soarta eș treapta pe care î i cân i melodia. Nu po i să schimbi lăuta, însă cât de bine cân i ine numai deț ț ț ț ț tine.

30. Adevăratul sufit este astfel, încât chiar i atunci când e învinuit pe nedrept, atacat iș ș osândit din toate păr ile, îndură cu răbdare, fără să rostească măcar o singură vorbă urâtăț despre ponegritorii lui. Un sufit nu împarte niciodată vina. Cum pot exista cârtitori sau potrivnici sau chiar “al ii”, când nu există un “eu”? Cum poate fi cineva învinovă it cândț ț există numai Unu?

31. Dacă vrei să- i întăre ti credin a, trebuie să- i înmoi inima. Pentru ca să- i fie credin a tareț ș ț ț ț ț ca piatra, inima trebuie să- i fie moale ca pana. Prin boală, nenorocire, pierdere sau frică, într-țun fel sau altul, suntem cu to ii pu i fa ă în fa ă cu întâmplări care ne înva ă să devenim maiț ș ț ț ț pu in haini i cârtitori i mai milo i i mărinimo i. Însă unii dintre noi înva ă lec ia i izbutescț ș ș ș ș ș ț ț ș să devină mai blânzi, pe când al ii sfâr esc prin a deveni i mai cruzi ca înainte. Singura caleț ș ș de-a ne apropia de Adevăr este aceea de-a ne lărgi inima, astfel încât să cuprindă întreaga omenire i să aibă încă loc pentru iubire.ș

32. Nimic n-ar trebui să stea între tine i Dumnezeu. Nici imamii, nici preo ii, nici rabinii sauș ț oricare al i păzitori ai cârmuirii spirituale i religioase. Nici învă ătorii spirituali, nici măcarț ș ț credin a ta. Crede în lucrurile pe care le pre uie ti i în legile tale, dar nu le înstăpâni pesteț ț ș ș al ii. dacă frângi într-una inimile oamenilor, orice îndatorire religioasă pe care o îndepline tiț ș nu sluje te la nimic. ine-te departe de toate soiurile de idoli, fiindcă î i vor înce o a vederea.ș Ț ț ț ș Allah i numai Allah să fie singurul tău îndrumător. Află Adevărul, dar ai grijă să nu- i faciș ț idol din adevărurile tale.

33. Când to i cei din lumea asta se zbat să ajungă undeva i să devină cineva, doar ca să laseț ș totul de izbeli te după moarte, inte te la dreapta din urmă a nimicniciei. Trăie te via a asta laș ț ș ș ț fel de u or i de gol ca numărul zero. Nu suntem cu nimic deosebi i de un urcior. Nuș ș ț înfloriturile din afară, ci goliciunea dinăuntru ne ine în picioare. În acela i fel, nu ceea ceț ș năzuim să împlinim , ci în elegerea nimicniciei ne face să mergem mai departe.ț

34. Supunerea nu înseamnă să fii slab sau nepăsător. Nu duce nici la predestinare, nici la renun are. Tocmai dimpotrivă. Adevărata putere stă în supunere – o putere ce vine dinlăuntru.ț Cei ce se supun naturii vie ii vor trăi într-o lini te i o pace netulburate chiar i atunci cândț ș ș ș întreaga lume largă trece prin tulburare după tulburare.

35. În lumea asta, nu asemănările i nici netezimile nu ne împing înainte, ci contrariileș puternice. Toate contrariile din lume se află i înlăuntrul fiecăruia dintre noi. De aceea,ș

credinciosul trebuie să întâlnească necredinciosul care sălă luie te în el. Iar credinciosul arș ș trebui să ajungă să-l cunoască pe credinciosul ăcut dinlăuntrul lui. Până în ziua când ajungi la starea de Insan-i Kâmil, făptura omenească desăvâr ită, credin a e un fapt treptat i unul careș ț ș are nevoie de părelnicul lui contrariu: necredin a.ț

36. Lumea asta e clădită pe temeiul înrâuririi. Niciun strop de bunătate sau grăunte de răutate nu vor rămâne, până la urmă, neplătite. Nu- i fie frică de uneltiri, în elăciuni ori iretlicuri dinț ș ș partea altor oameni. Dacă cineva întinde o capcană, la fel face i Dumnezeu, ine minte. El eș ț cel mai mare urzitor. Nici măcar o frunză nu se mi că fără tirea lui Allah. Crede sincer iș ș ș deplin lucrul ăsta. Orice face Dumnezeu, face minunat.

37. Dumnezeu e un ceasornicar migălos. Ordinea Lui e atât de precisă, încât orice lucru de pe pământ se întâmplă la timpul lui. Nicio clipă mai târziu, nicio clipă mai devreme. i pentruȘ fiecare, fără vreo abatere, ceasornicul merge precis. Pentru fiecare există un timp când să iubească i un timp când să moară.ș

38. Nu e niciodată prea târziu să te întrebi: “Sunt pregătit să schimb via a pe care o trăiesc?ț Sunt pregătit să mă schimb pe dinăuntru?” Daca fie i o singură zi din via a ta e aidoma celeiș ț dinainte, este fără îndoială păcat. În fiecare clipă i cu fiecare nouă suflare, trebuie să te sim iș ț reînnoit iar i iar. Există o singură cale de-a rena te la o via ăș ș ț nouă: să mori înainte de moarte.

39. Pe când păr ile se schimbă, întregul rămâne mereu acela i. Pentru orice ho care pleacă dinț ș ț lumea asta, se na te unul nou. Prin urmare, nu numai ca nimic nu rămâne la fel, ci deș asemenea nimic nu se schimbă vreodată cu adevărat. Pentru fiecare sufit care moare, altul se na te undeva.ș

40. O via ă fără iubire e lipsită de însemnătate. Nu te întreba ce fel de iubire ar trebui să cau i,ț ț spirituală ori materială, divină ori pământească, răsăriteană sau apuseană… Împăr irile ducț doar la alte împăr iri. Iubirea nu poate fi nici numită, nici lămurită. E ceea ce e, pur i simplu.ț ș Iubirea e apa vie ii. Iar cel ce iube te e un suflet de foc. Lumea se învârte astfel încât foculț ș iube te apa.ș