Elemente pentru un balcon neacoperit

(balustrada, podea)

-Pin silvestru-Plop

Student : Prof: Dr. chim. Sebastian MILEA Maria Cristina TIMARAnul : II Asistent:Grupa : 6172 Simona URDEA

2008-2009

2. Prezentarea factorilor de risc (agentilor de degradare) biotici si abiotici importanti pentru elementul considerat. Evidentierea tipurilor de protectie necesare functiei de factori de risc importanti in situatia data.

Durabilitatea naturala a lemnului reprezinta proprietatea intrinseca a lemnului de a rezista la atacul factorilor biotici de degradare.

Durabilitatea naturala de ciupercile Lignicole :Aprecierea acestei durabilitati a lemnului se face dupa incercari in

teren sau in laborator. Determinarile se fac pe epruvete debitate din duramen, alburnul tuturor speciilor fiind considerat nedurabil.Incercarile de camp se fac in comformitate cu SR EN 252-1995. Probele sunt sub forma de tarusi , iar incercari incep primavara, iar examinarea lor se face de 2 ori pe an, in septembrie-octombrie, martie-aprilie. Durata vietii tarusilor aflati in incercare este experimentata in functie de cea a tarusilor de referinta, stabilindu-se clasele de durabilitate naturala.

Durabilitatea naturala fata de larvele copeoptere (insecte xilofage) de lemn uscat :

O esenta lemnoasa este clasificata ca sensibila la coleoptera de incercare daca ea este atacata in cursul incercarii. Daca nu este atacata si daca in aceeasi incercare esenta lemnoasa de referinta atacata, esenta este clasificata ca durabila.

3. Stabilirea clasei de risc biologic pentru reperul ales conform SR EN 335-1, justificarea deciziei, prezentarea tipurilor de agenti de degradare activi in situatia data.

Conditiile in care poate fi folosit lemnul sunt clasificate ca fiind clase de risc la posibilitatea de a fi atacat de biodaunatori.Sunt in numar de 5 clase de risc pentru lemnul masiv si pentru materialele derivate din lemn, acestea sunt simbolizate cu cifre araba :

1. -mediu uscat, interior sau acoperis, deasupra solului, situatie in care umiditatea lemnului este normal sub 12%.

2. -mediul de umezire, interior sau deasupra solului acoperit, situatie in care umititatea lemnului poate ajunge ocazional si pentru scurt timp peste 20%.

3. -exteriorul, deasupra solului, neacoperit, situatie in care umiditatea lemnului este in permanenta peste 20%.

4. -exteriorul, in contact cu solul sau apa dulce, situatie in care umiditatea lemnului este permanent peste 20%.

5. -in contact cu apa sarata, situatie in care lemnul are umiditatea in permanenta peste 20%.

Elementul considerat in aceasta lucrare se incadreaza in clasa de risc biologic 3.Acesta poate fi atacat de catre:a) ciuperci xilofage- basidiomicete;b) ciuperci de discolorare- albastreala;c) insecte – coleopter;

4. Prezentarea durabilitatii naturale a speciilor considerate conform SR EN 350-2, codificare si semnificatie.

Durabilitatea naturala a lemnului reprezinta proprietatea intrinseca a lemnului de a rezista la atacul factorilor biotici de degradare.

Este o proprietate ce variaza foarte mult intre speciile lemnoase, alburn, duramen. Durabilitatea trebuie considerata si evaluata in mod separat pentru toate clasele de factori biotici de degradare a lemnului.

Pin silvestru : 3-4F – S – S – S – 3-4 – 1 – s-m ; (codificare)Semnifcatie:

3-4F : Durabilitate naturala in clasa fungiilor, clasele:3-durabilitate medie;4-putin durabil;

S : Durabilitate naturala in clasa insectelor xilofage, in clasele Hylotrupes, Anobium, Termite :

S- nedurabil (sensibil, suspectibil la atac);3-4 : Impregnabilitatea (capacitatea de tratare) :

a) la duramen :3-lemn greu impregnabil ;4-lemn practic neimpregnabil ;

b) la alburn :1-lemn usor impregnabil ;

s-m : latimea alburnului:

s-alburn ingust (intre 2 si 5 cm);m-alburn cu latime medie (intre 5 si 10 cm);

Plop : 5F – S – S – 3v – 1v – x ; (codificare)Semnifcatie:

5F : Durabilitate naturala in clasa fungiilor, clasa:5-nedurabil;

S : Durabilitate naturala in clasa insectelor xilofage, in clasele Anobium, Termite :

S- nedurabil (sensibil, suspectibil la atac);3v: Impregnabilitatea (capacitatea de tratare) :

a) la duramen :3-lemn greu impregnabil ;v-variabila neobisnuita a proprietatii considerate pentru o

anumita specie;b) la alburn :

1-lemn usor impregnabil ;v-variabila neobisnuita a proprietatii considerate pentru o

anumita specie;

x : latimea alburnului:x-specii fara duramen diferentiat ;

5. Evaluarea masurilor necesare de bioprotectie functie de aspectele anterioare mentionate in conformitate cu SR EN 460. Luarea deciziei privind tipul de tratare necesar pentru cele doua specii lemnoase. Justificare

Alegerea corecta a unei specii lemnoase recomandata pentru o aplicatie corecta se face in acord cu conditiile in care este folosit lemnul,respectiv clasa de risc biologic.

Clasa de risc 1 2 3 4 53

(deasupra solului, neacoperit)0 0 (0) (0)-(x) (0)-(x)

0 -durabilitatea naturala este suficienta(nu este necesara tratarea antiseptica) ;(0) -durabilitatea naturala este in mod natural suficienta, dar pentru anumite utilizari se recomanda tratarea antiseptica ;

(0)-(x) -durabilitatea naturala poate fi suficienta, dar in functie de permeabilitatea speciei si pentru anumite utilizari tratarea antiseptica poate fi necesara ;

Din acest tabel ne dam seama ca Plopul nu trebuie neaaparat tratat impotriva ciipercilor in schimb Pinul Silvestru trebuie tratat. Pentru insecte-larve se foloseste Bardoc 22, umiditatea 3% si tratarea se face in profunsime.

Realizarea simultana a protectiei biologice si a protectiei la actiunea factorilor de mediu se realizeaza cu ajutorul unor materiale de finisare ce prezinta un efect marcat de protectie impotriva radiatiilor ultraviolete (UV).

6. Alegerea substantelor sau produselor de protectie adecvate in justificarea alegerii facute, alegerea substantelor pentru tratarea ignifuga, prezentarea caracteristicilor substantelor sau produselor de protectie alese.

Produse de protectie folosite : Rombai G (grund incolor), Rombai D1 (gama larga de culori).

Compozitia chimica pentru :1. Rombai G  : grund insecto fungicid pe baza de :-Preventol A5/Fg ;-Preventol A8/Fg ;-Preventol OC 3053/Is ;-Rasina alchida ;-Solventi organici ;2. Rombai D1  : produse de protectie si finisare decorativa, semi-transparenta a lemnului pe baza de :-Prevenol A5/Fg ;-Prevenol A8/Fg ;-Prevenol OC 3053/Is ;-Rasina alchidica ;-Pigmenti anorganici rezistenti la lumina ;-Solventi organici ;

Modul in care substantele chimice de protectie asupra biodaunatorilor care distrug lemnul poate fi sintetizat astfel :-Inactiveaza vitaminele care sunt necesare activitatii vitale a biodaunatorilor;-Inactiveaza fermentii degejati de organismul biodaunatorilor sau impiedica formarea si dezvoltarea acestora;-Impiedica mesul normal al proceselor de oxidare sau invers, oxideaza zaharurile sau alte surse de oxidare;-Leaga metalele facandu-le inaccesibile procesului vital normal, sau tulbura actiunea componentilor celulari.

7. Tehnologia de tratare   :Tip, Faze principale, Valori caracteristice privind consumul de materiale de protectie, tratare diferentiala pentru ambele specii, se considera bioprotectie cat si ignifugarea.

Pentru Pinul Silvestru se aplica o tratare in profunzime : Vid-presiune-Vid ( Bai duble,bai simple).

Csp=300 kg/m3 (solutie) ;q=3/100*300=9 kg/m3 ;Unele substante toxice exercita o actiune selectiva asupra populatiilor

biodaunatoare mixte. In general, ele suprima cresterea majoritatii biodaunatorilor, ramanand in lemn aflat in dezvoltare numai un numar redus de specii biotice. O asemenea comportare se explica prin aceea ca fiecare daunator are propriile caracteristici morfologice de cultura, fizioloce astfel incat fiecare raspunde intr-un mod propriu la actiunea diverselor substante toxice.

8. Comentati eficienta preconizata a tratarii prin tehnologie prin corelatie cu impregnabilitatea speciilor considerate.

Pinul Silvestru este o specie usor impregmeabila de unde rezulta o tratare uniforma. Tratarea lemnului cu substante si produse biocide are ca drept scopul ameliorarii durabilitatii naturale ale lemnului, astfel incat sa creasca durata de folosire, in diverse conditii de mediu, a produselor de lemn. Bioprotectia lemnului are astfel un dublu rol : economic si ecologic.

9. Calculul consumului de produse de protectie pentru tratarea unui reper si a 100 de repere considerate

10. Aspecte referitoare la finisarea produsului.

11. Costul total al tratarii pentru un reper.