referat.clopotel.ro

Referat la Biologie

Clasa: Mammalia

Ordin: Proboscidea

Familia: Elephantidae

Gen/Specie: Elephas maximu Elefantul Asiatic Loxodonta africana Elefantul African

De-a lungul istoriei, oamenii au pretuit elefanti pentru dimensiunile si puterea lor. Pe cmpul de lupt au zdrobit si ngrozit inamicii. Au fost dresati s care provizii grele de-a lungul junglei si s trasc busteni din pdurile unde odinioar au trit.

Timp ndelungat elefantii au fost admirati si onorati, iar n Thailanda, India si n alte tri din Sud-Estul Asiei elefantii frumos decorati joac nc un rol important n ceremoniile religioase traditionale. Conform traditiei Buddhiste, Buddha a ales forma unui elefant alb ca una dintre multele sale ncarnri pmntene.

n ultimii 40 de milioane de ani, mai mult de 600 de specii de elefanti au populat Pmntul. Azi numai dou mai sunt n viat. Fluctuatiile climei de-a lungul mileniilor si schimbrile rezultate n vegetatie au cauzat extinctia a multe specii de elefanti dar impactul omului a avut si el un rol important.

EVOLUTIE

Cei mai btrni strmosi ai elefantilor moderni au evoluat acum 65 de milioane de ani n regiunea cunoscut acum ca Egipt. Numiti Moeritherium, aceste animale triau n mlastini iar mrimea lor era cuprins ntre cea a unui porc si cea a unei vaci. Posedau dou perechi de dinti n fat, usor alungiti care aveau s devin n cele din urm colti. Trei grupuri de animale asemenea elefantilor descind din Moeritherium, Deinotherioidea, Mastodontoidea, si Elephantoidea. Deinotherioidea a evoluat n urm cu circa 54-38 de milioane de ani si tria n anumite prti ale Asiei, Europei si Africii. Avea tromp si doi colti ntorsi napoi, posibil pentru scoaterea mncrii de pe marginea si din fundul mlastinilor. Ultimul membru al acestui grup a murit cu circa 10 mii de ani n urm.

Primul membru al grupului Mastodontoidea a evoluat acum circa 38 de milioane de ani. Aceste animale aveau trompe asemenea elefantilor si, n functie de familie, doi sau patru colti - cei superiori erau verticali sau ndoiti n sus. Perechea de jos, cnd exista, era ndoit nainte si avea uneori forma unor unor lopeti, se pare pentru dezgroparea plantelor si bulbilor. Mastodontul, cel mai popular membru al acestui grup, a evoluat acum circa 15 milioane de ani, si s-a rspndit n Europa, Asia, Africa si America de Nord. Descendentii si au trit n lumea rece a ultimii Mari Glaciatiuni (2,5 milioane 8000 de ani n urm), cnd ghetarii grosi acopereau prti ale Americii de Nord si ale Europei. Mastodontul avea doi colti curbati n sus si era acoperit cu o blan groas de pr mitos. n urm cu circa 10 mii de ani, primii oameni au nceput s vneze mastodontii, contribuind la extinctia lor.

Grupul Elephantoidea, care a evoluat n urm cu circa 8-10 milioane de ani, include Mamutul si Stegolophodon. Mamutul a trit de asemenea n timpul Erei Glaciare si era acoperit cu o blan groas, lnoas. Spre deosebire de coltii curbati nainte ai mastodontului, cei ai mamutului erau ndoiti napoi. Avea o cocoas proeminent. Rtceau prin America de Nord, Africa , Europa si Asia, unde au fost vnati de oamenii primitivi, si au murit cu circa 8000 de ani n urm. Stegolophodonul a evoluat cam n aceeasi perioad cu mamutul si popula Europa, Asia, Africa. Coltii si si alte caracteristici erau intermediare ntre mamut si elefantul modern. Stegolophodonii sunt elefantii africani si asiatici de astzi.

Rspndire si habitat

Fosile ale strmosilor elefantilor indic c au trit odat pe fiecare continent n afara Australiei si Antarcticii, dar habitatul de azi e limitat la Africa si prti ale Asiei de Sud-Est.

Elefantii ocup o varietate de medii-cmpii, mlastini, pduri, deserturi si munti. Sunt ierbivori si au nevoie de cantitti importante de hran si ap de but pentru a-si mentine mrimea impozant. Chiar si turme mici de ctiva exemplare pot consuma rapid resursele de mncare si ap ale unei zone. Ei migreaz sezonier ntr-o bucl mare, cutnd resurse proaspete n arealul lor, care se poate extinde pn la 1500 de kmp. n cutarea sa de hran, un elefant poate cltori pn la 5-10 mii de km anual, cel mai lung record de migratie al unui mamifer.

Descriere fizic

Cele dou specii ale familiei Elephantoidea se pot diferentia prin mrimea urechilor. O privire mai amnuntit dezvluie alte deosebiri. Elefantul asiatic, de exemplu, are 4 degete la fiecare picior posterior n timp ce cel african are doar 3.

Ei difer n mrime, culoare si alte caracteristici fizice. Elefantul african poate fi deosebit prin dimensiunile sale mult mai mari si urechile care i acoper umerii. Masculii pot atinge 4m nltime si circa 7 tone. Femelele sunt mai mici- circa 2,8m- si cntresc mult mai putin- circa 3,6t. Elefantul african are culoarea gri-deschis, desi poate prea gri-nchis, rosu sau maro, dup noroiul n care se scald. Are o frunte joas si plat si un spate usor nclinat. Urechile sunt n form de evantai si au cam 1,5m lungime si 1,2m ltime. Att masculii ct si femelele au colti lungi si curbati.

Elefantii asiatici sunt mai mici si mai ndesati dect rudele africane, cu urechi ce nu le ating umerii. Masculul mediu are 3m nltime si 2,3 tone. Femela atinge 2,4m si circa 3 tone. Au pielea de culoare gri-nchis si fruntea rotund, cu spatele arcuit. Mrimea urechilor e n medie de 0,75m lungime si 0,6m ltime. Coltii femelelor pot fi absenti sau nedezvoltati.

n ciuda greuttii mari, elefantul merge aproape fr zgomot, cu gratie de exceptie, picioarele lui groase mentinnd naintarea cu pasi mari, usori, ritmici. O pern groas de tesut flexibil creste la baza fiecrui picior absorbind socul greuttii. Degetele asigur mentinerea echilibrului n mers. Se deplaseaz cu o vitez medie de 6 km/h si pot atinge 40 km/h. Nu pot galopa sau sri peste santuri dar

intr cu plcere n ruri si lacuri, unde apa i mentine si le permite s noate distante lungi fr s oboseasc.

Nasul si buza superioar ale unui elefant sunt unite ntr-o tromp lung si flexibil cu circa 150,000 de muschi. Trompa versatil actioneaz ca o mn pentru apucarea boschetilor si a altor tipuri de hran si introducerea n gur; un brat pentru ruperea crengilor copacilor; un tub de alimentare cu aer cnd trupul e scufundat. Elefantii si folosesc de asemenea trompa pentru aspirarea apei si scuiparea ei n gur pentru but sau peste cap pentru splare. Nrile din vrf permit elefantului s capteze mirosuri. Dup cercetarea aerului aceasta este introdus n gur, unde organe speciale detecteaz mirosul. Elefantul african are dou buze mici, flexibile la captul trompei pentru apucarea obiectelor mici; cel asiatic nu are dect una folosit pentru acelasi scop.

Coltii elefantilor, incisivii prelungiti, sunt cei mai mari si mai grei dinti ai unui animal n viat. Coltii sunt folositi pentru sparea dup rdcini si ap, curtarea scoartei copacilor dup hran, lupta n sezonul mperecherilor sau pentru alungarea prdtorilor. La pui, primii incisivi sunt nlocuiti la circa 6-12 luni de la nastere, iar al doilea rnd, din care se vor dezvolta coltii, creste cu circa 17cm/an, de-a lungul vietii. Cresterea lor e determinat de gene si de alimentatie; n timp, tocirea si ruperea le micsoreaz lungimea. Un colt de mascul african cntreste 20-45 kg si are ntre1,8 si 2,4 metri. Coltii masculului adult asiatic au circa 1,5m si 30 kg.

Elefantii au n total 4 dinti, toti molari, cu margini ascutite pentru mestecarea frunzelor, tulpinilor si rdcinilor. Un singur dinte poate cntri mai mult de 5 kg la o lungime de 30cm.

Prima pereche de molari se afl n fata gurii; cnd acestia se uzeaz cad; ntre timp ceilalti doi din spate avanseaz. Dinti noi cresc apoi n spatele gurii pentru a-i nlocui pe ceilalti. Elefantii schimb molarii posteriori de 6 ori n viat. Cnd ultimii se uzeaz -ntre 40 si 60 de ani- animalul nu mai poate mesteca si moare de foame.

Pielea e cutat si groas (2,5cm), acoperit cu pr rar. n ciuda grosimii sale,se poate infecta cu pduchi care transmit boli ale sngelui. Elefantii se acoper frecvent cu praf, fac baie n ap si noroi pentru a-si proteja pielea.

Elefantii nu au glande sudoripare, urechile actionnd ca radiatoare pentru eliberarea cldurii . Prin agitarea lor, fiecare vas de snge din urechea mare intr n contact cu aerul, fapt ce rceste sngele nainte ca ecesta s circule din nou n tot corpul. Acest mecanism explic de ce elefantul

african care a evoluat n climat cald are urechi mult mai mari fat de cel asiatic. Coada elefantului nu are pr, ci doar o perie mic n vrf pentru alungarea mustelor; poate cntri pn la 10 kg.

Vederea e proast. Ochii sunt mici, n comparatie cu capul mare care se misc foarte putin lateral. Celelalte simturi auz, miros, gust, pipit- sunt ascutite. Cel mai sensibil organ este trompa, care detecteaz adesea mncare si pericol pe pmnt si n aer. Elefantii pot mirosi apa de la distante mari si pot auzi sunete de la mai mault de o mil.

Diet

Elefantii mnnc o varietate de plante (circa 80 de specii). Folosesc trompa pentru smulgerea smocurilor de iarb si pentru ruperea ramurilor si frunzelor din tufisuri si copaci. Un mascul african flmnd poate dobor un copac pentru a mnca tot ce este comestibil din el. Elefantul asiatic mnnc mai mult ierburi. Sistemul digestiv e mai putin eficient dect al altor ierbivore. Mncarea trece repede prin sistem nainte ca substantele nutritive s fie absorbite, animalul eliminnd aproape jumtate din masa vegetal ingerat. Astfel el trebuie s consume imense cantitti de hran pentru a-si mentine sntatea. n slbticie petrece aproape trei sferturi din zi mncnd. Un elefant adult are nevoie de 75-150 kg de hran pe zi.

Reproducerea

Animale sociale, elefantii se adun n turme mici pentru a se apra de prdtori. Fiecare familie e condus de o femel dominant sau matriarh. Cnd sunt amenintati, membrii turmei nconjur puii pentru a-i apra iar matriarha nfrunt pericolul sau grupul se retrage loalalt.

Maturitatea sexual a masculilor ncepe la 11-12 ani, dar n sezonul mperecherilor cei mai btrni i alung pe cei tineri; masculul nu se mperecheaz pn la 30 de ani. Cnd are circa 20-25 de ani, glandele mari de pe lateralele capului ncep s se mreasc si secret un lichid bogat n testosteron. Comportamentul devine nervos si adesea agresiv fat de alti masculi si oameni. Acest moment are loc anual n viata masculului, durnd zile si chiar luni dup vrst si starea de sntate a animalului. Cercettorii cred c fenomenul are legtur cu ierarhizarea social, aflat n strns legtur cu ntietatea la mperechere.

Femelele ncep mperecherea de la 9 ani si intr n clduri la fiecare 16 sptmni. n timpul sarcinii mperecherea nceteaz. Dup nastere ciclul rencepe. Femelele nasc un singur pui odat, la 20-22 de luni dup concepere, cea mai lung perioad de gestatie cunoscut la animale. Un nou nscut are circa un metru nltime si 120 kg. La nceput e neajutorat si nu-si poate controla muschii. Dup 1-2 ore poate sta n picioare si suge lapte din glandele mamare ale mamei, aflate ntre picioarele anterioare. n 3-8 sptmni ncepe s se hrneasc singur; n 6 luni nvat s bea cu trompa. La 9 luni petrece jumtate din timp consumnd hran vegetal. Este ntrcat la circa 3-4 ani, la nasterea altui pui. n captivitate femelele nasc pn la 60 de ani, la intervale de 4 ani.

Una sau mai multe ,,mtusi pot ngriji puiul n timp ce mama e n cutare de mncare. Mai multe ,,mtusi nseamn mai multe sanse de supravietuire a puiului. La 10 ani acesta cntreste ntre 900 si 1300 de kg. Va cstiga mare parte a nltimii ntre 20 si 25 de ani continund s creasc pentru tot restul vietii.

Comportament

Elefantii au un comportament social complex, trind n familii unite, matriarhale, conduse de femelele cele mai btrne. Familiile sunt compuse din surori, verisoare, mtusi, nepoate si tinerii urmasi; pot avea ntre 2 si 29 de indivizi. Pot rmne mpreun pentru toat viata. Dac o familie devine prea mare, cteva femele pleac pentru a forma o nou ciread. Membrii familiei se scald, caut mncare si cltoresc ca un grup. Ei stau la mai putin de 46 de metri de matriarh, chemndu-se ntre ei. Dac sunt separati chiar si pentru cteva ore, rentlnirea e marcat printr-un complex ceremonial de primire (alergare, rotire, defecare, urinare, lovirea coltilor, frecarea trupului cu capul, strigte). Familia apr pe cei tineri, bolnavi, btrni, rniti. Cnd matriarha moare, cea mai btrn femel i ia locul la conducere.

Masculii tineri se deprteaz de familie pe la 6 ani si petrec timpul n compania altor tineri masculi. Cnd devin maturi sexual prsesc familia definitiv sau sunt alungati de femelele btrne. Pot hoinri singuri sau se pot altura altor masculi n turme, rmnnd aproape dar independenti de turmele femelelor. Se lupt uneori, rareori mortal, pentru a determina seful grupului.

n timpul migratiilor sezoniere, multe familii pot cltorii laolalt ca o singur turm condus de cea mai btrn femel. Dac un prdtor amenint, se grupeaz, cu matriarha n frunte si tinerii elefanti n spatele celor adulti. Cnd pericolul se apropie , matriarha poate ataca sau conduce marsul ntregii turme pentru nfrngerea inamicului.

Elefantii comunic prin atingere, sunete, miros sau limbaj corporal. Atingerea e fcut n principal cu trompa si poate varia de la mngierea cald a unei mame pn la lovitura disciplinar a matriarhei aplicat unui mascul mai tnr. mpingerea, lovitura cu piciorul si frecarea unul de altul sunt moduri de comunicare. Elafantii strig suflnd din tromp pentru avertizare sau pentru ntmpinarea altor elefanti. Aceste animale produc si mormituri pe frecvente joase care pot cltori pe distante mari. Cercetrile recente arat c ei comunic si prin infrasunete neauzite de urechea uman.

Comunicarea include si secretia de diferiti feromoni n urin sau excremente. n plus informatia e transmis de diferite pozitii ale corpului. Elefantul african si ntinde urechile si le agit n timp ce-si arcuieste trompa lng corp semnal de atac.

S-a scris mult despre viata emotional a elefantului. Sunt loiali, afectuosi, punndu-si viata n pericol pentru altii. Celebreaz nasterea elefantilor tineri si jelesc sau chiar lcrimeaz la moartea unui membru al familiei. n captivitate se pot atasa de un anumit om, refuznd s coopereze cu oricine altcineva.

Sunt specii cheie n ecologia pdurilor si savanelor. n timp ce se hrnesc modeleaz mediul n jurul lor. n timp de secet, sap guri dup ap; n jungl creeaz crri folosite si de alte animale.

Inteligenta

E greu de msurat inteligenta unui animal. Totusi exist motive s credem c elefantii sunt capabili de functii mentale mai nalte dect ale multor alte animale domestice. Un indicator e usurinta cu care nvat trucuri sau sarcini. Un elefant tnr si reaminteste diferite drumuri ctre mncare sau ap. Comportamentul jucus, observat la primate, considerat ca dovad de inteligent, e tipic elefantilor tineri, care irosesc mult energie n jocuri ce-i obisnuiesc cu deprinderile sociale specifice vietii n familie.

Elefantii si oamenii

De peste 2000 de ani, elefantii asiatici au fost capturati si antrenati. Elefantii africani au fost folositi de generalul cartaginean Hannibal pentru a cra provizii peste Alpi n timpul marsului su de cucerire a Romei n secolul III. n secolul XVI erau condusi pe cmpul de lupt, iar n al doilea Rzboi Mondial (1939-1945) au fost folositi pentru tragerea echipamentului militar pe pante abrupte si noroioase. n Asia de Sud-Est si n India elefantul asiatic continu s-si cstige existenta. Aproximativ 13-16 mii de exemplare 25% din populatia slbatic a elefantului asiatic au fost capturate si dresate pentru diferite munci. Crarea bustenilor, a pasagerilor si a bagajelor, ajutor n capturarea elefantilor slbatici sunt munci n care acestia sunt folositi pentru puterea si inteligenta lor.

nvtarea sarcinilor n particular cere un nivel ridicat de miestrie. Dresarea elefantilor pentru industria lemnului poate dura 3-5 ani. Dup aceea elefantii sunt antrenati individual nc 10 ani, dup care sunt trimisi n pdure. Absolventii scolii de dresaj lucreaz 30 de ani dup care ies la pensie pe la 50 de ani. Dresorul elefantului, numit oozie sau mahout si cstig existenta cernd bani pentru folosirea animalului su. Omul mbtrneste adesea mpreun cu elevul su, timp n care se creeaz ntre cei doi o strns legtur de prietenie si respect.

Situatia

Elefantul african si cel asiatic sunt specii pe cale de disparitie. O varietate de elemente au contribuit la declinul lor. Au fost mcelriti n secolele trecute numai pentru fildesul coltilor; rzboaiele, tierea pdurilor pentru obtinerea de teren arabil, braconajul. La nceputul anilor 1900 populatia de elefanti slbatici era de circa 10 milioane; pn n 1979 vntoarea si distrugerea habitatului au redus-o la 1,3 milioane. Pn n 1989 s-au redus cu 600 de mii, iar la sfrsitul secolului nu mai erau dect 640 de mii.

n multe zone elefantii nu mai cresc dect n rezervatii naturale izolate si prea mici pentru dezvoltarea unei turme. Se ncearc programe de nmultire n captivitate pentru prevenirea extinctiei. Transportarea lor din slbticie n grdinile zoologice e ilegal, iar dac procesul de nmultire nu are parte de succes se estimeaz c populatia de elefanti captivi va muri pn n 2030.

EMBED Word.Document.8 \s

Referat.clopotel.ro

_1017515373.doc