8/14/2019 ELABORAREA UNUI PROIECT DE CERCETARE

1/9

ELABORAREA UNUI PROIECT DE CERCETARE

- REFERAT-

CUPRINS:

1. INTRODUCERE Medicina bazata pe dovezi

2. TEMA DE CERCETARE CLINICA

3. CERCETAREA BIBLIOGRAFICA

4. REDACTAREA PROTOCOLULUI

5. DEMARAREA STUDIILOR

6. REDACTAREA MEDICALA

1. INTRODUCERE

Medicina bazata pe dovezi

Practica medicala evolueaza. Aceasta poate fi considerata ca o veritabila schimbare deconcept in modalitatile practicarii medicinei. Bazele noilor concepte rezida atat in descoperirile

cercetarii clinice cat si in integrarea rezultatelor cercetarii in practica cotidiana a medicului,generalist sau specialist. Iata de ce pare necesar sa acordam un plus de obiectivitate abordariideciziei medicale.

A face credibile studiile de cercetare clinica si de evaluare, prin claritatea obiectivelor,rigoarea metodei si utilitatea rezultatelor aceasta inseamna timp, competenta si experienta.

Lumea medicala trebuie sa se pregateasca si sa dea exemple de astfel de medicinafondata pe dovezi" ("evidence-based medicine"). Aceasta se realizeaza prin etape succesive:definirea precisa a problemei, informatia necesara pentru rezolvarea acestei probleme,cercetarea eficienta a literaturii medicale si selectarea celor mai bune studii referitoare laproblema, elaborarea si demararea protocolului si prezentarea in mod pertinent a logiciirationamentului cu punctele sale forte dar si cu cele slabe.

Aceasta lucrare prezinta bazele metodologice ale studiilor de cercetare, parcurgand aceleasietape mentionate mai sus pentru a scoate in evidenta faptul ca un bun proiect de cercetare esteacela care este:

- Util: raspunsul adus la intrebare trebuie sa aiba repercusiuni asupra unui anumit aspect al vietiimedicale

- Nou: studiul trebuie sa aduca o informatie noua si sa nu se repete un studiu deja realizat

8/14/2019 ELABORAREA UNUI PROIECT DE CERCETARE

2/9

- Realizabil: investigatorul trebuie sa estimeze chiar din stadiul de concepere a proiectului sanselesale de succes, inainte de a investi timp, energie si bani in elaborarea unui studiu care poate sa fieirealizabil.

2. TEMA DE CERCETARE CLINICA

Proiectul de cercetare se naste dintr-o intrebare care isi gaseste originea in curiozitateacercetatorului, in calitatile sale de observatie si in experienta profesionala.

Descrierea inadvertentelor intre ceea ce este observat si ceea ce ar trebui sa poate sa ducala aparitia unor propuneri de solutii pentru a suprima acest decalaj. O atitudinea critica poate astfelsa fie generatoare de intrebari interesante. Lectura sistematica si critica a literaturii medicale siparticiparea la congrese sunt surse de teme de cercetare.

Exista doua mari tipuri de teme de cercetare care corespund la doua mari categorii destudii:

Obiectivul proiectului poate fi descrierea distributiei caracteristicilor unei populatii. Este vorba deun studiu descriptiv. Nu exista ipoteza.

Daca intentia este de a emite o judecata asupra unei posibile relatii intre diferiti factori studiati,atunci problema de cercetat este fundamentata pe o ipoteza. Este vorba de un studiu analitic.

Temele de cercetare si ipoteza sunt deci legate dar nu se situeaza pe acelasi plan: existentaunei ipoteze atesta vointa si posibilitatea de a generaliza rezultatele.

O buna tema de cercetare sau ipoteza trebuie sa fie simpla, specifica, conceputa siredactata inainte de inceperea studiului. Trebuie de asemenea sa fie bine formulata.

3. CERCETAREA BIBLIOGRAFICA

Un bun proiect de cercetare trebuie sa fie nou. Tema de cercetare odata formulata, trebuieverificat daca raspunsul la aceasta nu exista deja.

Principala sursa este literatura medicala. Trebuie sa stim sa cercetam, intr-o masaconsiderabila de informatii, articolele pertinente. Urmeaza apoi etapa parcurgerii acestor articole,pentru a le aprecia validitatea si aplicabilitatea. Daca la sfarsitul acestei etape raspunsul laintrebare nu exista sau daca este incomplet, atunci este perfect justificat sa intocmim un protocol.

1. Prima etapa este cercetarea bibliografica propriu-zisa, adica identificarea publicatiilorcare se refera la subiectul in discutie.

2. A doua etapa este lectura critica, activa, a publicatiilor selectate.

Inainte de a incepe trebuie sa ne asiguram ca stim ceea ce cautam si unde cautam. Adica

trebuie elaborate cuvintele cheie si descrise mediile de cautare.

1. Cuvintele cheie (descriptori") trebuie intr-adevar sa descrie toate aspectele subiectului:

materia tratata (intrebare: despre ce se vorbeste ?) intrebarea pusa (intrebare: ce vrea sa spuna ?)

8/14/2019 ELABORAREA UNUI PROIECT DE CERCETARE

3/9

Materia tratata este extrasa din domeniul in care se afla cercetatorul. Cuvintele cheie careo descriu trebuie sa contina pe deasupra numelui specific al materiei tratate sinonimele sauechivalentii sai.

Intrebarile puse sunt si ele de o mare diversitate (impun o ipoteza si o testeaza, identificaclar o problema, definesc o intrebare, gasesc punctele comune ale diferitelor observatii discordanteale unuia si aceluiasi eveniment).

Experienta ne invata de altfel ca cercetarea referintelor sugereaza ea insasi cercetatorilornoi intrebari si noi cuvinte-cheie.

Mediile de cautare

Cercetarea bibliografica poate utiliza diferite instrumente de lucru, prea numeroase pentru afi toate citate. Exista mai multe sute de titluri, mergand de la cele mai generale ca: Index Medicus(Medline), Excerpta Medica (Embase), Biologicul Abstracts (Biosis), Chemical Abstracts pana la celemai specializate despre SIDA, psihiatrie, cancerologie, cosmetica, chimie analitica, farmacieindustriala...

Pot fi folosite mai multe suporturi: hartie, CD ROM, on-line (asigura pe langa rapiditateaaccesului si posibilitatea consultarii celor mai noi articole in timp real).

Astfel se ajunge la notiunea - despre care se vorbeste din ce in ce mai mult - de bibliotecaelectronica, virtuala, sau chiar de publicatie fara hartie. Informatia in totalitatea sa poate sa apara -de aici inainte - direct pe biroul cercetatorului - indiferent de distanta, gratie Intemet-ului.

2. Lectura critica a literaturii medicale

Cercetarea bibliografica si articolele odata obtinute, trebuie citite documentele si judecatacalitatea continutului lor. Aceasta este sarcina viitorului investigator care doreste sa precizeze temasa de cercetare clinica sau sa gaseasca justificarea proiectului sau de protocol.

Parcurgerea literaturii necesita deci o selectie si o evaluare. Pentru aceasta s-a dezvoltatconceptul de literatura critica". Principiul consta in a judeca valoarea publicatiilor, indiferent dacaeste vorba de calitatea cercetarii intreprinse sau de pertinenta rezultatelor publicate.

In aceasta etapa, cercetatorul, pe langa consultarea literaturii medicale cu referire directa latema elaborata, va pune in balanta si criteriile etice de baza in materie de cercetare medicala, carese supun urmatoarelor principii:

principiul interesului si beneficiului cercetarii; principiul inocuitatii cercetarii sau punerea in balanta a

beneficiului si a riscului; principiul respectarii persoanei;

principiul echitatii sau repartitia echitabila si onesta ariscului si beneficiilor cercetarii.

4. REDACTAREA PROTOCOLULUI

Protocolul este documentul care descrie metoda studiului propus, justificarea obiectivelor, dela ipoteza pana la constrangerile metodologice si care defineste conditiile de realizare sidesfasurare.

8/14/2019 ELABORAREA UNUI PROIECT DE CERCETARE

4/9

Este esentiala scrierea protocolului intr-un stadiu precoce al procesului de concepere astudiului atat pentru cercetator si cei care participa la studiu, cat si pentru comisiile de etica sauorganismele susceptibile de finantare. Trebuie amintit ca numai caracterul sau inovator si pertinent,in conditiile importantei problemei tratate si ale impactului asupra populatiei, constituie factorul cefavorizeaza interesul comanditarilor si alocarea de la buget.

In acest capitol s-a propus un plan de protocol, cu descrierea fiecarei etape.

Planul propus in acest capitol este un plan general care poate fi utilizat in toate situatiile pecare le intalnim in cercetarea clinica. Pentru un studiu de conceptie, mai simplu decat un studiuanalitic, nu toate etapele descrise aici sunt obligatoriu utile sau pertinente:

1- Titlu

El rezuma problema pe care ne propunem sa o studiem. Trebuie sa fie clar, precis, suficientde scurt si in acelasi timp suficient de informativ. El poate contine o informatie despre tipul destudiu propus.

2- Obiectivul

Exista 4 mari tipuri de obiective care trebuie formulate foarte clar si foarte precis:

- Primul se refera la prognostic sau la evolutia unei stari patologice.Obiectivul este de a cunoaste si de a intelege evenimentele care vor aparea la un pacient intremomentul cand boala s-a manifestat si momentul cand istoricul clinic se termina (prin vindecare,moarte, sau instalarea pacientului intr-o alta stare fizica, mentala sau sociala).

-Al doilea se refera la etiologie sau la cauzalitate:

Obiectivul este de a pune in evidenta o relatie de cauzalitate intre doua evenimente sau de a calculaforta de asociere intre doi factori.

-Al treilea se refera la performanta testelor diagnostice .

Obiectivul este de a evalua o strategie de diagnostic, sau de a ameliora interpretarea rezultatelorunui test.

-Al patrulea se refera la impactul unei interventii

Obiectivul este evaluarea unei interventii terapeutice, de depistare, de preventie sau de educare:face ea mai mult bine decat rau, care este raportul cost-utilitate ?

3 Justificare studiului

Cercetarea costa mult si presupune timp. Ea poate, in plus, sa puna pacientii in situatii de disconfortsau risc. Trebuie deci pus din nou accentul direct pe rezultatele sale.

4 Ipoteza

Orice protocol de cercetare chiar daca este un studiu analitic, trebuie sa formuleze explicit o ipoteza.O ipoteza este o afirmatie (si nu o intrebare / problema) despre o posibila relatie intre factorii studiati

8/14/2019 ELABORAREA UNUI PROIECT DE CERCETARE

5/9

si criteriile de rationament. In general, ipoteza este prezentata sub forma ipotezei nule: nu existalegatura intre factorul studiat si criteriul de rationament", pentru ca testul statistic, construit plecandde la datele adunate, sa permita calcularea probabilitatii ca asocierea observata sa survina numaidin intamplare. Propozitia: exista o asociere intre factorul studiat si criteriul rationarii" constituieipoteza alternativa.

5 Subiectii

Protocolul trebuie sa se prezinte:

criteriile de includere care definesc principalelecaracteristici ale populatiei implicate in studiu;

criteriile de excludere care definesc un subgrup desubiecti care nu satisfac criteriile de includere

6 Marimea esantionului

Esantionul trebuie sa fie reprezentativ pentru populatia la care se vor aplica concluziile studiului.

Tehnica esantionarii trebuie sa fie decrisa in stadiul de protocol.

7 - Culegerea si analiza datelor

Protocolul trebuie sa comporte o descriere a analizelorstatistice programate in studiu si justificarea lor (pentrua lua in calcul, de exemplu, factorii de confuzie).

8 Un eventual studiu pilot

Nu este intotdeauna necesar. Trebuie realizat pe un esantion reprezentativ. Este util pentru:

a antrena si testa personalul implicat in studiu; a evalua rata de raspunsuri; a estima amplitudinea diferentei observate (utila pentru

a determina marimea esantionului).

9 Implicatii etice

In stadiul de realizare a protocolului, consideratiile etice pun accentul pe respectul fata de persoana,prin probleme de confidentialitate si principiul minimalizarii riscului.

10-Bugetul

Acest paragraf realizeaza sinteza tuturor etapelor din punct de vedere al costului. Calitateaprezentarii sale, pertinenta sa si justificarea sunt esentiale pentru acceptarea proiectului de catre unorganism finantator.

11 Calendarul

Trebuie sa precizam durata si momentul fiecarei etape.

8/14/2019 ELABORAREA UNUI PROIECT DE CERCETARE

6/9

12-Referinte

In aceasta sectiune sunt reproduse referintele diverselor documente citate in diferitele parti aleprotocolului.

5. DEMARAREA STUDIILOR

Faza de demarare a cercetarii este adeseori o perioada dificila. Intr-adevar, acesta estemomentul in care un studiu poate sa se confrunte cu probleme, uneori majore, chiar daca a fostindelung pregatit si aparent bine conceput.

Cercetatorul principal are sarcina de a distribui participantilor echipei protocolul complet. Acestatrebuie sa fie clar redactat, agreabil prezentat si, mai ales, trebuie sa contina toate informatiileprivitoare la trial. Toate situatiile posibil a fi intalnite de catre investigatori trebuie sa-si gaseascaraspuns in lectura protocolului, mai usor de consultat.

6. REDACTAREA MEDICALA

Ceea ce se concepe bine se enunta clar"

Redactarea stiintifica pleaca de la stiinta si nu de la literatura. Ea este ghidata deprincipii care decurg din insasi rigoarea stiintifica. O buna utilizare a limbii st respectarearegulilor gramaticale sunt, deci, indispensabile.

Articolul original este o dare de seama pentru o munca de cercetare. Structura rezulta dinlogica stiintifica. Introducere (pentru ce munca a fost facuta), Metode (cum a fost facuta),Rezultate (ce s-a observat) si Discutii (ce cred eu despre munca mea). Sunt deopotrivaintegrate referinte si la nevoie, figuri si tabele. "Punctul pe i" este o redactare mai scurta, detipul actualizarii unui subiect. Aceasta structura trebuie sa fie respectata. Autorul trebuie saexplice cum a selectionat articolele de referinta.

1. Stilul

Stilul stiintific difera de stilul literar. Logica stiintifica impune, pentru verbe, utilizareatimpurilor trecute pentru evenimentele survenite in trecut, limitand folosirea prezentului doar lanotiunile foarte bine stabilite. Viitorul nu este utilizat in redactarea stiintifica. Forma pasiva, demodestie", generatoare de ambiguitate, trebuie de asemenea proscrisa.

Chiar daca am invatat sa evitam folosirea aceluiasi cuvant la intervale apropiate si deci sacautam variante elegante, rigoarea stiintifica implic utilizarea aceluiasi cuvant pentru a desemnaacelasi lucru. Expresiile emotionale sau de curtoazie trebuie evitate .

Precizia, prezenta mereu in derularea cercetarii, trebuie sa ghideze si redactarea articolului. Ometoda experimentala trebuie sa fie destul de precis descrisa pentru a fi reproductibila de catrecititor. O scadere in greutate de 10 kg nu are aceeasi semnificatie la un subiect de 100 kg sau de 50kg, daca s-a produs intr-o luna sau intr-un an. Precizia impune verificarea tuturor numerelor, acoerentei lor in text si tabele. Adjectivele si adverbele imprecise sau inutile (examinare atenta,adesea, mult...) trebuie suprimate.

Claritatea este a doua virtute a unui articol stiintific. Ea implica cuvinte simple si o sintaxasimpla. Ea poate fi ameliorata prin asezarea in pozitie forte - la inceput de fraza, paragraf, titlu - aunor cuvinte cu potential informativ important. Contrar uzajului literar este bine sa punem o virgulachiar inainte de si"; aceasta politica a fost adoptata de cele mai mari jurnale biomedicale. "Etcaetera", asa cum" si de exemplu" sunt imprecise, in afara cazului in care cititorul poate deducelogic tot ceea ce este subinteles.

8/14/2019 ELABORAREA UNUI PROIECT DE CERCETARE

7/9

Abrevierile internationale de unitati sunt licite, chiar recomandate, cand urmeaza unui numar, darnu si in alte cazuri. Ortografierea unei abrevieri trebuie verificata daca suntem nesiguri.

Concizia este a treia calitate a unui articol stiintific. Substantive, adverbe, adjective si expresiifara valoare (decurge de la sine ca, este oportun sa semnalam ca, ... ) trebuie suprimate, ca sidatele marginale. Dar trebuie sa evitam si excesul de concizie: elipsa dauneaza claritatii.

2. Titlul anunta continutul articolului cu maximum de precizie si de concizie. Este primul element deatragere a cititorului. Redactarea sa, facuta dupa terminarea articolului, cere multa atentie. Titlultrebuie sa fie scurt (10 pana la 15 cuvinte) si precis. Cuvintele informative trebuie plasate la inceput,in pozitie forte. Expresiile inutile (a propos de, contributii la studiul...) nu sunt recomandate. Un sub-titlu, de tipul metoda utilizata", este insa util.

3. Autorii

In teorie, autorul este cel care a redactat manuscrisul, in practica, un autor nu lucreaza decat rarde unul singur, iar colegii din echipa doresc o recunoastere. Primul autor este de obicei redactorularticolului; este cel care a realizat cea mai mare parte a lucrarii sau cel care a dirijat-o.

4. Introducerea

Introducerea este o punte intre cunostintele autorului si cele ale cititorului. Ea ii ofera acestuia oidee concisa si clara despre subiect pentru ca el sa inteleaga de ce a fost efectuata lucrarea.Importanta studiului este pusa in valoare pentru ca cititorului sa i se trezeasca interesul de a-iurmari lectura.

Prima parte a introducerii expune aspectele generale ale subiectului. Rapelul istoric, daca estenecesar, trebuie sa fie concis. A doua parte trebuie sa precizeze aspectul particular al problemeiabordate in aceasta lucrare originala. Ultima parte indica, in una sau doua fraze, scopul lucrarii.Timpul verbelor trebuie sa fie trecutul daca se citeaza un alt autor si prezentul pentru expunereafaptelor admise si /sau dovedite. Orice afirmatie trebuie fondata pe una sau mai multe referinte, fara

ca acestea sa fie prea numeroase .

5. Material si metode

Acest capitol cuprinde expunerea materialului de studiu si cel al metodelor de lucru. Trebuie sa fiedestul de precis pentru ca cititorul sa poata reproduce sau verifica lucrarea.

Este bine sa se dea toate detaliile necesare interpretarii rezultatelor.

6. Rezultatele

Acest capitol este inima articolului original. Rezultatele expuse sunt finalitatea cercetarii descrisein introducere si a metodelor folosite pentru a ajunge aici, ele sunt baza discutiei. Toate rezultateletrebuie raportate strict doar in acest capitol. Este o greseala grava de a face sa figureze rezultatelela discutii. Este bine sa raportam doar rezultate: acest capitol nu trebuie sa comporte nici uncomentariu, explicatie, comparatie cu alte studii. Deci trebuie sa nu contina nici o referinta, doarrezultatele autorilor sa fie expuse.

8/14/2019 ELABORAREA UNUI PROIECT DE CERCETARE

8/9

Un avantaj real este folosirea figurilor si tabelelor pentru a furniza maximum de informatii intr-unspatiu minim, sub o forma sintetizata si clara. Textul nu trebuie sa repete datele furnizate de figuri sitabele.

7. Discutiile

Scopul discutiilor este de a interpreta lucrarea realizata, si numai aceasta, cu mijloacele puse inpractica , cu metoda de lucru si cu rezultatele obtinute. Partea de discutii difera in concepere fata decapitolele precedente: este bine sa exprimam la modul personal ceea ce gandim. Calitateadiscutiilor si interesul starnit de acestea reflecta cultura stiintifica si inteligenta autorilor. Acestcapitol raspunde la trei obiective.

Primul obiectiv este de a comunica daca scopul cercetarii expus in finalul introducerii a fost saunu atins. Aceasta implica rezumarea principalelor rezultate, singura lor reluare acceptabila intr-unraport de cercetare. Nici un alt rezultat nou nu trebuie sa apara.

Al doilea obiectiv este aprecierea calitatii si validitatii rezultatelor. Discutarea critica siobiectiva a lucrarii se refera la fiecare capitol al articolului

Al treilea obiectiv este acela de a compara rezultatele cu cele ale altor autori. Daca existadiferente, trebuie incercata explicarea lor. Autorii pot acum sa-si precizeze aportul personal prinmaniera in care au abordat problema.

Unele reviste tolereaza ca articolul sa sfarseasca printr-o concluzie, dar nu este recomandabil:concluzia risca sa fie o repetare sau o tentativa de salvare dintr-o discutie prost elaborata. Mai mult,discutia nu trebuie sa se termine printr-un rezumat. Putem in schimb formula ipoteze pentru oviitoare lucrare.

O alta eroare este aceea de a repeta la discutii ceea ce s-a afirmat in introducere. O solutie estede a aminti in introducere stadiul cunostintelor noastre si de a confrunta, la discutii, propriilerezultate cu cele ale altor autori. Inexactitatea citarilor, in transcrierea rezultatelor altor autori sau inceea ce ii facem noi sa spuna poate constitui o alta eroare. Nu trebuie sa citam niciodata alti autorifara sa le fi citit articolul original. Asa cum nu trebuie sa citam un autor fara sa dam referinta.

Expresiile emotionale trebuie suprimate. Timpul prezent al verbelor nu trebuie utilizat decat pentrunotiuni bine stabilite. Daca discutiile depasesc jumatate din intinderea totala a articolului, aceastaparte este sigur prea lunga si, probabil, prost condusa.

8. Rezultatul

Scopul sau este de a prezenta cititorului, intr-un spatiu redus, substanta informationala aarticolului. Este partea cea mai citita dintr-un articol. Sau, cu titlul, este exact ceea ce-1 va incita pecititor la parcurgerea intregului articol. El este susceptibil de a fi reprodus in numeroase documentefara articol. Iata de ce el trebuie sa fie comprehensibil prin el insusi.

Rezumatul trebuie sa fie informativ. Constructia sa reproduce structura articolului si raspunde lapatru intrebari: de ce, cum a fost facuta aceasta lucrare, care au fost rezultatele, ce concluzii sau

generalizari putem extrage de aici ?

Rezumatul nu trebuie sa contina trimiterea la referinte, figuri, tabele sau note si nici chiarabrevieri neexplicate in interiorul propriului sau continut. Lungimea sa este deseori indicata ininstructiunile catre autori, cel mai adesea de la 250 la 300 de cuvinte, adica, aproximativ, o paginadactilografiata la doua randuri.

9. Referintele

8/14/2019 ELABORAREA UNUI PROIECT DE CERCETARE

9/9

Scopul lor este de a justifica orice fapt enuntat. Referinta este enuntata cat mai curand posibil dupaenuntarea faptului si nu la sfarsitul fiecarei raze. Referintele sunt prezentate la sfarsitul articolului.

Bibliografie

1. Gilles Landrivon, Francois Delahaye: Cercetarea clinica de la idee la publicare, Edit Dan, 2001