1

Elaborarea referatelor la

Politici Financiare și Monetare – master

1. Alegerea subiectului referatului

Premise: Este normal ca fiecare masterand sa aibă o preferinţă pentru o anumită temă a referatului. Această preferinţă este determinată de experienţa anilor de studiu, de studiile personale ale fiecăruia dintre studenţii la master, de posibilitatea de documentare şi/sau de sfaturile şi recomandările colegilor.

Subiectul referatului poate fi preluat din lista de mai jos sau poate fi aleasă o temă, din cursul sau capitolul preferat din fișa disciplinei Politici Financiare și Monetare.

Lista de teme pentru referate:

1. Globalizarea – fenomen ireversibil. 2. Globalism militar - tendințe actuale 3. Globalism economic - instituțiile globalismului economic 4. Companiile transnaționale - rolul lor în globalizare 5. Analiza critică a contradicțiilor globalizării 6. Rolul Fondului Monetar internaţional în finanţarea balanţei de plăţi

externe. 7. Globalismul de mediu - exemple recente și măsuri de reglementare 8. Instrumentele politicii economice. Obiectivele și instrumentele politicii

economice 9. Gradul de ocupare a forței de muncă. Obiectiv al politicii economice. 10. Stabilitatea prețului. Obiectiv al politicii economice 11. Creșterea economică. Obiectiv al creșterii economice. 12. Echilibrarea balanței de plăți externe. Obiectiv al politicii economice. 13. Condițiile acordului stand by încheiat de România cu FMI în 2010 14. Poziția României în FMI și Banca Mondială 15. Instituțiile globalizării. Structură. Organizare. Obiect de activitate 16. Evoluţia sistemului monetar - financiar internaţional . Situația actuală. 17. Programele FMI de macrostabilizare economică şi finanţarea deficitului

de cont curent. Cazul României. 18. Balanţa de plăţi externe. Cazul României. 19. Poziţia investiţională internaţională. Cazul României 20. Balanța comercială a României 2000-2012. Deficitul balanței

comerciale 21. Balanța serviciilor între 2000 -2012

2

22. Balanța turismului între 2000-2011. 23. Investiţiile străine şi rolul acestora în economie. Cazul României. 24. Rolul transferurile valutare ale românilor cu activitate în străinătate în

echilibrarea contului curent. Exemplificare pe perioada 2004-2011. 25. Indicatori ai balanței de plăți externe a României. Analiza balanței

ianuarie – septembrie 2011 26. Politicile de echilibrare a balanţei de plăţi. Finanţarea deficitului de

cont curent. Cazul României. 27. Analiză comparativă a investiţiilor străine directe şi a investiţiilor de

portofoliu. 28. Datoria externă şi nivelul optim de îndatorare. Gestionarea datoriei

externe. Datoria externă a României. 29. Finanţarea prin Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

Proiectele BERD în România. 30. Organizația Mondială a Comerțului. Rolul de autoritate în comerțul

internațional. 31. DST. Apariție. Necesitate. Rolul DST în rezervele internaționale. 32. Sistemul Financiar Internațional. Evoluție. 33. Acordul de la Bretton Woods. 34. Banca Europeană pentru Investiții. Rol. Organizare. Finanțarea

proiectelor de infrastructură în România. 35. Banca Reglementelor Internaționale. Rol. Obiect de activitate. Relația

cu România. 36. Finanțarea prin contracte forward valutar. FRA. Exemple. 37. Hedging cu contracte futures valutar. 38. Utilizarea contractelor futures valutar de exportatori pentru

acoperirea riscului valutar. 39. Utilizarea contractelor futures valutar de importatori pentru

acoperirea riscului valutar. 40. Swap valutar. Exemple. 41. Swap pe piața de capital. Exemple. 42. Swap pe rata dobânzii. Exemple. 43. Contracte REPO. Finanțarea prin contracte de report. Exemple. 44. Contracte CDS(Credit Default Swaps).Relația cu datoria suverană. 45. Baza în tranzacțiile futures valutar. 46. Obiectivele politicii monetare ale BNR 47. Instrumentele de politică monetară ale BNR 48. Operațiuni de piață monetară ale BNR. REPO și reverse REPO, atragere

de depozite, emitere de certificate de depozit. 49. Piața valutară internațională. Centre bancare

3

50. Cursul de schimb. Determinanții cursului de schimb 51. Regimuri valutare. Flotare administrată 52. Regimuri valutare. Bandă de variație fixă și ajustabilă 53. Regimuri valutare. Ancoră fixă și ajustabilă 54. Regimuri valutare mixte. 55. Regimuri valutare. Consiliu monetar. 56. Ajutorul de stat. Principiul competitivității în UE. 57. Instrumente netarifare de protecție în politica comercială. Exemple. 58. Limitările voluntare la export. (Voluntary export restraints-

VER).Exemple. Rolul restricțiilor cantitative în schimburile economice internaționale.

59. Modele de politici comerciale. Autarhia. Liberul schimb. Protecționismul.

60. Embargoul. Rolul măsurii de interdicție în politica comercială internațională.

61. Acordul comercial internațional. Rol. Clauze. Exemple. 62. EXIMBANK. Structură. Organizare. Rolul băncii în finanțarea

exporturilor României. 63. Regimuri valutare. Rolul Băncii Centrale în cadrul regimului valutar. 64. Evoluția cursurilor perechilor majore în ultimele 6 luni. Comentarii.

Tendințe actuale. 65. Piața FOREX. Rol . Regulamentul de tranzacții. 66. Piața FOREX. Tranzacții FOREX. Analiza unor poziții reale pe piață.

Cumpărare. Vânzare. 67. Utilizarea pieței FOREX în hedgingul valutar. 68. Riscul de țară. Modele de apreciere a riscului de țară. 69. Ratingul. Rating suveran. Rating corporatist. Ratingul bancar. Exemple. 70. Riscul valutar. Clasificare. Exemplificare. 71. Riscul de dobândă. Analiză și exemplificare. 72. Clauze contractuale de plată pentru acoperirea riscului valutar sau de

dobândă. Exemple. 73. Metode de acoperire a riscului de dobândă 74. Metode de acoperire a riscului valutar 75. Rating și CDS. Cum a evoluat măsura riscului de țară comparativ între

cele două metode pentru țările europene între 2008-2011 76. Istoricul Uniunii Monetare Europene. 77. Criteriile de convergență. Evoluția indicatorilor macroeconomici de la

integrarea monetară și până astăzi pentru cele 17 țări membre.

4

Termen: Aceasta etapă trebuie parcursă în prima lună a semestrului universitar.

Până la finalul celei de a 2-a luni ar trebui să fiţi hotărâţi asupra subiectului pe

care îl veţi aborda în referat.

Subiectul referatului trebuie apoi studiat din punct de vedere teoretic. Asta ne conduce la următorul pas.

2.Etapa de informare-documentare

Odată aleasă tema, urmează studiul cărţilor, articolelor site-urilor de internet cu referire la subiectul pe care îl veţi aborda. Sursele bibliografice conțin în mod obligatoriu cursul postat pe site-ul www.exonline.ro , dar în plus studenții la master trebuie să investigeze la biblioteca universităţii, şi la alte biblioteci cum ar fi Biblioteca Judeţeana Arad sau biblioteca personală şi pe internet. Acest studiu trebuie să vă dea o imagine exactă asupra nivelului ştiinţific al domeniului pe care l-aţi ales, trebuie să vă asigure baza teoretică pentru a putea rezolva aplicaţia practică pe care o veţi analiza în lucrare.

Observaţie: Notaţi cu atenţie toate sursele bibliografice, autorii, titlul lucrărilor sau al cărţilor, editura sau site-ul, anul apariţiei, paginile la care se găsesc subiectele studiate.

Termen: Această etapă este continuă pe toată perioada elaborării lucrării: începe odată cu etapa de alegere a temei lucrării şi se finalizează odată cu etapa de redactare a lucrării.

3.Conceperea referatului

Din acest moment începe etapa în care creativitatea masterandului este cea mai importantă resursă. Pe baza analizei teoretice, a noţiunilor, deprinderilor, cunoştinţelor acumulate de-a lungul semestrului, masterandul trebuie să înceapă procesul de creaţie. Adică trebuie să aplice noţiunile, cunoştinţele, formulele, teoremele învățate pentru a analiza, a previziona, a rezolva, sau a decide asupra unei probleme din aria de cunoaştere a temei alese.

Acum trebuie definită aplicaţia practică din domeniul ales şi pe care referatul o rezolvă. Este momentul în care se culeg date de pe internet, de la bănci, de la bursă, din legislaţie, din reviste, cărţi, sau din alte surse, care să asigure o veridicitate a modelelor economice care sunt aplicate în lucrare. Pe baza acestor date se poate verifica modelul economic sau financiar analizat şi soluţiile alese pot fi evaluate.

5

Din acest moment masterandul va avea o imagine de ansamblu asupra referatului, “big picture” cum spun americanii. Această conceptualizare îl ajută pe masterand să abordeze mai uşor etapele următoare.

4. Alegerea titlului

Din acest moment referatul este în mare parte definit. Masterandul are în acest moment imaginea exactă a tematicii şi a aplicaţiei practice care vor face subiectul lucrării.

Titlul lucrării trebuie astfel ales încât să oglindească tema lucrării şi subiectul aplicaţiei practice. Trebuie să fie concis dar să descrie exact conţinutul lucrării. Trebuie să evidenţieze domeniul din care face parte lucrarea dar să arate şi particularitatea aplicaţiei pe care lucrarea o rezolvă. Exemplele pot fi luate chiar din lista de la punctul 1, sau pot fi creația masterandului.

7.Partea aplicativă

Cea mai importantă parte a lucrării este aplicaţia practică. Este contribuţia creativă a masterandului la referat. Aplicaţia practică poate analiza econometric, o relaţie economică sau financiară, poate previziona o evoluţie macroeconomică, sau poate fi o analiză ex-post a unor fenomene economice sau financiare. Poate fi un studiu de caz, sau chiar o teorie nouă. Ce este însă important este ca această parte a lucrării să fie originală, adică să nu fie un „copy - paste” al unor afirmaţii sau citate din cărţi, articole sau documentaţii de pe internet, ci să demonstreze preocuparea masterandului pentru tema aleasă şi să reliefeze contribuţia proprie.

Pot fi citate ”copy-paste” care să susțină afirmațiile personale sau să fie într-o succesiune logică de construcție a firului disertației.

6.Structura lucrării

Pentru referat se propune o structură clasică cu următoarele capitole:

Cuprinsul

Introducere („executive summary”)

Prezentarea temei alese, locul , rolul, resursele, rezultatele din domeniul ştiinţific al aplicaţiei practice.

Aplicaţia practică. Prezentarea datelor. Rezolvarea problemei.

Concluzii

Bibliografie

Anexe

6

Cuprinsul

Conţine titlurile capitolelor şi subcapitolelor precum şi paginile la care se găsesc acestea. Capitolele trebuie numerotate cu cifre dar în acelaşi timp fiecare capitol şi subcapitol trebuie intitulat corespunzător conţinutului lui. Exemplu:

III.2 Evaluarea contractelor futures……………………………………... ..................3

III.2.1 .Relaţia dintre preţurile futures şi preţurile spot estimate………..4

Ipoteza estimărilor („Expectation Hypothesis”)……………............4

Revers normal.(„Normal Backwardation”) ……………………….……5

III.2.2.Relaţia între preţurile futures şi preţurile spot curente……..….....7

III.3. Evaluarea opţiunilor…………………………………………………..........................11

Introducerea

Este o prezentare utilizând 1-2 pagini a temei referatului, a mijloacelor folosite în lucrare, a structurii lucrării, a aplicaţiei ce va fi analizată şi a rezultatelor preconizate a se obţine. În terminologia engleză acest capitol se numeşte “executive summary” şi cuprinde o sinteză a lucrării. Ea trebuie precedată de un ”rezumat” de maximum ½ pagini și de asemenea rezumatul poate cuprinde la final și ”cuvinte cheie” ce descriu cel mai bine conținutul referatului. Prezentarea teoriei corespunzătoare temei alese, locul , rolul, resursele,

rezultatele obţinute în domeniul aplicaţiei practice alese

Acesta este primul capitol consistent al lucrării. Trebuie să sintetizeze câteva elemente de teorie corespunzătoare temei alese pe cuprinsul a maximum 7-9 pagini. Dacă e nevoie, această parte a lucrării poate fi constituită din 2-3 capitole şi atâtea subcapitole cât sunt necesare pentru fiecare din capitole.

Aplicaţia practică. Prezentarea datelor. Rezolvarea problemei.

Este cel mai important capitol al lucrării şi cuprinde prezentarea temei, şi soluţiile propuse pentru rezolvarea acesteia. Acest capitol poate avea 5-7 pagini.

7

Poate fi prezentat utilizând ecuații, grafice, tabele, figuri sau chiar imagini. Acest capitol trebuie să fie marcat de personalitatea masterandului, şi prezentarea lui de asemenea. Studiu de caz, sau analiză ex-post sau o previziune ex-ante, aplicaţia practică trebuie să reliefeze contribuţia proprie a masterandului. Concluzii

Finalul lucrării este rezervat concluziilor ce pot fi trase din analiza aplicaţiei practice sau a studiului de caz. Acest capitol poate fi concentrat pe 1-2 pagini. Concluziile trebuie să fie pertinente, să rezulte ca urmare a analizei din capitolul anterior, să oglinească exact munca masterandului. Concluziile pot fi generale cu privire la domeniul ştiinţific abordat sau particulare cu privire la rezultatele aplicaţiei practice.

Bibliografia

Conţine autorii, cărţile sau articolele , editura şi anul în care au fost publicate sursele de informaţie utilizate începând cu faza de informare documentare şi până la redactarea lucrării. Exemplu:

1. *** www.bnr.ro 2. Gradu Mihaela, Tranzacţii bursiere - Editura Economică, 1995 3. Herbei M. - Operaţiuni de bursă. Evaluarea bursieră a agenţilor economici,

Timişoara, Editura Mirton, 1994 4. Nitu Adrian - Burse de Mărfuri şi Valori –Instrumente şi tranzacţii bursiere -

Tribuna Economică, 2002 5. Popa Ioan, Bursa vol I,II Ed.Adevărul ,1993, 1994

Anexe

Sunt utilizate în cazul în care în lucrare sunt inserate tabele, figuri, grafice sau imagini sau se face referire la ele fără a putea fi intercalate în textul lucrării şi în acest caz sunt plasate în anexele finale.

5.Redactarea lucrării

Lucrarea de licenţă nu trebuie să se întindă pe mai mult de 20 pagini dar trebuie să conțină minimum 15 pagini sau 6.000 de cuvinte. Redactarea trebuie să utilizeze editoare cum ar fi editorul Microsoft Office Word, să fie îngrijită şi să respecte o regulă strictă care poate fi de forma următoare:

8

Textul : Font Times New Roman 12 ppt. Justify, Line spacing Single max 20

pagini

Pagina : A4, Aliniere: 2,5 cm (top – bottom), 2,5 cm (left – right) Header : 2 cm, Gutter: 2 cm

Titlu: Times New Roman 16 ppt, Bold, Center

Heading 1: Times New Roman 14 ppt, Bold, Left align

Heading 2: Times New Roman 13 ppt, Bold, Left align

Heading 3: Times New Roman 12 ppt, Bold , Left align

Exemplu:

Titlu: FONDURI DE HEDGING

Evaluarea performanţelor fondurilor de investiţii

pe piaţa de capital din România

::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::

2 Definiţii. Caracteristici. Clasificare

2.1 Piaţa de capital Piaţa de capital reprezintă ansamblul relaţiilor şi mecanismelor prin care se realizeză

transferul fondurilor de la cei care au un surplus de capital – investitorii – către cei care au

nevoie de capital, cu ajutorul unor instrumente specifice (valorile mobiliare emise) şi prin

intermediul unor operatori specifici (societăţile de servicii de investiţii financiare).

2.1.1 Fondurile de investiţii

Fondurile de investiţii fac plasamente pe piaţa de capital, în titluri primare, valori

mobiliare de tipul acţiunilor şi obligaţiunilor, activitatea acestora cuprinzând două direcţii

distincte: pe de-o parte colectează fonduri de pe piaţa de capital, stabilind o relaţie directă cu

investitorii individuali care pot astfel fie să investească fie să se retragă apoi din investiţie, iar pe

de cealaltă parte fondurile colectate sunt apoi investite pe piaţa de capital pentru a genera profit.

2.1.2 Fondurile de hedging

O traducere consacrată pentru "hedge-fund" nu este. Mai există "fonduri speculative" sau

"fonduri de investiţii cu risc ridicat". În anumite publicaţii acestea au fost traduse ca „fonduri de

acoperire a riscului”. Pe parcursul lucrării voi face referire la aceste fonduri folosind in special

termenii de „fonduri de hedging” sau „fonduri hedge”, precum şi cei menţionaţi mai sus.

9

2.1.3 Fondurile de fonduri de hedging

Din cauză că investiţia într-un singur fond de

hedging este riscantă, au apărut fondurile de fonduri de

hedging. Acestea sunt fonduri comune care îşi

distribuie capitalul la mai multe fonduri de hedging, în

general în jur de 15-25 de fonduri de hedging diferite.

Datorită analizei şi expertizei, investitorii ar

trebui să aibă de-a face doar cu fonduri de hedging

redutabile.

Cel mai mare dezavantaj este costul, deoarece

aceste grupuri de fonduri sunt create pe o structură cu

taxe duble.

Un risc în general subestimat este posibilitatea ca diversificarea să fie prea mare.

Multe studii au fost realizate, dar punctul cel mai bun s-a considerat a fi în jurul a 8 până la 15

fonduri de hedging.

”Inventatorul acestor fonduri private de investiţii este Alfred Winslow Jones” (Gary

Duncan, 2006)*

::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::

Bibliografie 1. * Gary Duncan - "ECB warns on hedge fund risk"- The Times, 2006-06-02.

Retrieved on 2007-05-01.

Observaţii:

1.*Urmăriți modalitatea de citare a articolului din The Times şi apoi cum trebuie prezentat la bibliografie.

2.**Pentru prima pagină a lucrării se utilizează forma prezentată la pagina următoare.

8.Tipărirea referatului

După ce a fost redactat referatul trebuie tipărit. Pentru a face economie de hârtie propun ca tipărirea să fie făcută faţă-verso. Editoarele moderne au această facilitate la tipărire. De asemenea în această etapă studenţii trebuie să fie foarte atenţi la alegerea imprimantei, la modalitatea de tipar, alb negru sau color – în cazul când sunt figuri sau imagini color – la hârtia aleasă, etc.

Este recomandabil ca o primă tipărire să fie făcută de probă iar această primă variantă a lucrării să fie supusă verificării atât de către masterand cât şi de către asistent.

Fig. 2-1 Fonduri de fonduri de hedging

10

**Model pentru prima pagină

UNIVERSITATEA „AUREL VLAICU” din ARAD

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

Specializarea...............................................

REFERAT LA

FINANŢAREA OPERATORILOR ECONOMICI

FONDURI DE HEDGING.

Evaluarea performanţelor fondurilor de investiţii

pe piaţa de capital din România

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:

Conf.univ.dr.Niţu Adrian

MASTERAND:

Nume Prenume

ARAD

– 2012 –

11

9.Predarea lucrării pentru verificare

În această etapă masterandul predă lucrarea spre verificare titularului de seminar. Această predare pentru verificare poate să reprezinte varianta tipărită a lucrării sau cea digitală care poate fi transmisă prin e-mail, CD-uri sau stick-uri de memorie externă. Înainte de transmiterea lucrării asistentului pentru verificare, masterandul trebuie să parcurgă încă o dată textul, să verifice succesiunea capitolelor, figurile, tabelele, numerotarea paginilor, referinţele bibliografice, etc. Titularul de seminar va analiza lucrarea şi va transmite recomandări finale masterandului pe care acesta trebuie să le includă sau să le excludă din lucrare sau acesta trebuie să restructureze unele capitole, să adaoge tabele sau grafice etc. Acest proces are loc la primul seminar din luna ianuarie. Pentru verificare lucrarea finală se transmite în formă digitală pentru verificare: fie pe mail, fie pe suport extern. Lucrarea se tipăreşte la final în două exemplare. Un exemplar se predă pentru evaluare, iar al doilea exemplar rămâne masterandului.

10.Verificări finale.

După ce varianta finală a fost tipărită în două exemplare, profesorul va

verifica referatele în ultima săptămână a semestrului. Referatele vor fi apoi

susținute în cadrul examenului oral din sesiunea de examene de fiecare student,

conform programării examenelor.

Modul de redactare, conținutul lucrării precum și prezentarea referatului

sunt apreciate în cadrul notei finale conform criteriilor de evaluare a referatelor

prezentate mai jos.

11. Criteriile de evaluare a referatelor

I. Evaluarea conţinutului lucrării 70

1. Titlul lucrării 7 1.1. se înscrie în tematica cursului 3 1.2. este temă de referat propusă 2 1.3. este formulat clar şi concis 2 2. Structura şi stilul lucrării 18 2.1. structura (introducere, cuprins, concluzii, bibliografie) 10

12

2.2. stilul (redactare, logica derulării, expresivitatea ilustraţiilor grafice) 5 2.3. rezumatul (max. ½ pagină) 1 2.4. cuvinte cheie 2 3. Conţinutul teoretic 10 3.1. reflectarea conceptelor, teoriilor, noţiunilor; folosirea corectă a acestora 7 3.2. utilizarea bibliografiei (este legată strict de subiect, grad de prelucrare, citarea corectă a surselor, actualitatea surselor folosite etc.)

3

4. Partea aplicativă 35 4.1. complexitatea aplicației practice(mono/pluri/interdisciplinară) 10 4.2. alegerea metodelor, tehnicilor şi instrumentelor folosite; corectitudinea şi oportunitatea acestora

5

4.3. profunzimea analizei şi pertinenţa concluziilor 5 4.4. originalitatea aplicației practice; noutatea şi aplicabilitatea acestuia 5 4.5. creativitatea; inovarea 10

II. Evaluarea susţinerii 30

5. Siguranţa şi persuasiunea expunerii 15 5.1. stăpânirea temei (expunere liberă sau citirea unui rezumat/slide) 5

5.2. concizia şi logica expunerii; capacitatea de sinteză 5

5.3. folosirea materialelor expozitive şi expresivitatea acestora 5 6. Claritatea şi siguranţa răspunsurilor la întrebări 15

TOTAL 100