Elaborarea metodica Nr.1TEMA: Edentatia partiala intinsa. Aspectele clinice ale campuluiprotetic. Indicatii la terapiacu proteze partiale mobilizabile.Amprentarea. Realizarea modelului1. Definitie edentatie partiala intinsa. Etiologia. Edentatia partiala intinsa reprezinta o forma patologica a sistemului stomatognat,ce se caracterizeaza prin absenta unitatilorodonto-parodontale de pe arcada dentara ,iar bresa este mai mare de 6 dinti.

2. Clasificarea edentatie partiale dupa Kennedy. Clasa I-arcada scurtata bilateral. ClasaII-arcada scurtata unilateral. CasaIII-bresa intercalata lateral. ClasaIV-bresa intercalata frontal.Clasele se mai impart in subclase.In grupaA-arcada dentara a fiecare clase de baza este intrerupta de inca a bresa intercalara.In grupa B-la clasa de baza se adauga mai multe brese intercalare.In grupa C-la clasa de baza se adauga mai multe brese intercalare.

3. Elementele cimpului protetic edentat partial. Caracteristica.Cimpul protetic totalitatea elementelor anatomice a cavitatii bucale care are contact direct sau indirect cu proteza dentara.Elementele: -dintirestanti -crestele edentate -bolta palatina -tuberozitatea maxilara -tuberculii piriformi -fibromucoasaDintii sunt elementele principale ale cimpului protetic cu rol biologic,mecanic si Tuberculii piriformi si tuberozitate maxilara reprezintaextremitatiledistale ale crestelor alveolare ,importante prin stabilitatea protezei.Suportul muco-osos serveste la fixare,stabilirea si receptia presiunilor masticatorii in tratamentul cu proteze partiale mobilizabile scheletate.Mucoasa este de 2 tipuri: inmobila pasiv mobila si activ mobila.care au grosime si elasticitate ce variaza in diferite zone ale cimpului protetic.

4. Indicatii catre terapia edentatiei partiale cu proteze partiale mobilizabile.Absenta a 1-4 dinti din zona frontala a arcadelor dentare a unui sau a ambelor maxilare.Absenta a 1-2 dinti din zona laterala pe una sau ambele hemiarcade la un maxilar sau la ambele.

5. Amprentele. Criterii de clasificare a amprentelor.Amprenta reprezinta copia negativa a cimpuluiprotetic.Amprentareacimpului protetic incepedupa efectuarea examenului clinic,stabilirea diagnosticului,planului de tratament.Ele sunt obtinute cu ajutorul lingurilor amprentare.Din punct de vedere al scopului urmarit ,ele se clasifica in documentare, auxiliare si de baza.Cele documentare sunt realizare la pregatireaproprotetica a cavitatii bucale in vederea realizarii modelului documentar,Cele auxiliare pentru realizarea modelului de diagnostic sau a modelului auxiliar necesar la confectionarea diferitelor lucrariprotetice.Cele de baza sunt obtinutedupa efectuarea interventiilor de pregatire speciala a dintilor pentru confectionarea modelului de lucru si realizare lucrarii protetice corespunzatoare.Pot fi clasificate in amprente anatomice si functionale.Cele anatomice sunt realizate cu ajutorul lingurilor standartefara a tine cont de stare functionala a tesuturilor moi ale cimpuluio protetic.Cele functionale sunt realizate numai cu ajutorul lingurilor individuale si prin folosirea unor teste speciale care permit inregistrareastariifunctionale a fibromucoasecimpului protetic.In dependenta de tehnica realizarii amprentei,ele se mai clasifica in:amprente realizate intr-un timp,in doi timpi,de corectare,amprente in inel de cupru,amprente in ocluzie,amprente partiale,amprente totale.

6. Lingurile amprentare.Varietati.Etapeleamprentarii anatomice. Lingurile amprentare reprezinta un suport rigid,rezistent,nedeformabile pe care se depune materialul amprentar si se preseaza pe cimpulprotetic.Ele sunt diverse dupa dimensiuni si forme,caracteristice pentru maxila si mandibula. Lingura pentru maxila este compusa din baza care acopera palatul dur,versantul vestibular al apofizei alveolare si arcada dentara.Lingura pentru mandibula se deosebeste de cea maxilara prin rascolirea bazei la crearea locului pentru limba.si prezenta bordurii lingualecareacopera versantul intern al apofizei.Etapele amprentarii: -Alegerea materialului amprentar -Alegerea lingurii amprentare -Pregatirea materialului amprentar -Aplicarea materialului amprentar pe lingura si in cavitatea bucala -Formarea marginii cimpului protetic -Priza materialului -Scoaterea amprentei -Prelucrarea amprentei si examinarea -Obtinerea modelelor

7. Materialele amprentare. Clasificari. Nominalizari.Pentru obtinerea amprentei cimpului proteticsunt utilizate diverse materiale amprentare care dispun de anumite proprietati.DupaM.Gerner si M.Napadov,conform careia se deosebesc 3 clase de materiale: -elastice -termolpastice -dure

Materialele pot fi:a)nemetalice: -ghipsobisnuit -superghips -superghips special -cimenturile -acrilateleb)metalice: -amalgamul de Cu -amalgamul de Ag -aliajeusor fuzibileC)mixteD)metalizate-galvanoplastia cu dinti ne,obili mobilizabili

8. Tehnica confectionarii modelului. Materiale.Amprenta definitiva este spalata cu un jet de apa rece pentru indepartarea resturilor de saliva.Excesul de apa este inlaturat de la nivelul zonelor adinci prin suflare cu aer fara ca se se usuce suprafata.Pasta de ghips este introdusa in amprenta prin alunecare produsa de microvibratii cu ajutorul aparatuluoivibrator.Pasta curge in toate detaliile amprentei,astfelse evita formarea bulelor de aer in special la nivelul dintilorrestanti.Dupa depunerea paste de ghips dur se asteapta sa se inceapapriza fiind acoperite cu un tihonumed.Soclul se realizeazadupa priza ghipsului dur cu inaltimea de2 cm,suprafata bazei este paralela cu suprafatacimpuluiprotetic.Modelul de depara de amprenta dupa priza ghipsului prin tractiuniusoare.Formarea soclului este conturat cu ajutorul aparatului de soclat.Pasta de ghips dur este preparata la vacuum malaxor,care indeparteaza aerul in timpul amestecului dintre praf si apa,astfel materialul preparat are o duritate de 5 ori mai mare comparativ cu cel preparat normal in bolul de cauciu.

Materiale:Clasificare:1. dup natura chimic: modele din materiale nemetalice: O gipsuri: -alabastru(tipII) -gipsuridure(tipIII) -extraduresisintetice(tipIV, V). O cementuri: -fosfatoxid de zinc(FOZ) -silicofosfati. O materiale compozite: -materialepoliuretanice, -rasini epiminice cu umpluturi. -rasini epoxidice modele din materiale metalice: amalgame, aliaje usor fuzibile, aliaje obisnuite.

2. dupa tehnologia de realizare(dupa modul de depunere al modelului in amprenta) : prin turnare in amprenta :-gipsuri,-materiale compozite,-mase ceramice. prin indesare(stupuire)-amalgame,- cementuri.

9. Cerintele catre modelul realizat pentru confectionareaprotezelorpartial mobilizabile acrilice. -Soclul modelului 2,5 -baza paralela -fara pori,goluri -fara surplusuri -dinti integri