8/13/2019 elaborarea metodica 5

1/3

ELABORAREA METODIC 5

TEMA: Punile dentare fizionomie arilie! Indiaii! Eta"ele linio#te$nie deonfeionare!

%! Definiie! Puni dentare fizionomie!Puntile dentare fizionomice sint puntile care acopera in intregime suprafetele dintilor

stilpi si toata suprafata bresei cu scopul restaurarii formei anatomice si a nuantelor

coloristice ale dintilor naturali. Mai pot fi numite coroane estetice. Sint confectionate in

intregime din materiale nemetalice( acrilate, portela, compozite) cu scopul refacerii

aspectului morfofunctional si coloristic in special al dintilor incisivi, canini.

&! Carateri'tia "unilor dentare fizionomie arilie!Puntile dentare fizionomice acrilice constau din elelmente de agregare reprezentate de

coroane Jecket din acrilat si corpul de punte fara suport metalic, realizat in intregime tot

din acrilat.

Avantajele puntii dentare acrilice se reduc la insusirile fizionamice( aspect natural al

coroanei, imita smaltul, varietate mare de culori si poseda nuante de transluciditate) si o

tenologie simpla de confectionare.

!ezavantajele puntilor dentare fizionamice acrilice sint" iritarea parodontului marginal#

modificarea culorii in conditiile cavitatii bucale# perforarea, uzarea sau fracturarea

acrilatului.

$el mai fregvent sint indicate ca punti provizorii.

(!

Indiaii la onfeionarea "unilor dentare fizionomie arilie!Puntile dentare fizionomice acrilice sint indicate pentru zona frontala a arcadelor dentareedentate unidentar sau cel mult la absenta a doi dinti, iar dintii stilpi permit

confectionarea acestor constructii.

$ontraindicatile acestui tip de punti sint determinate de duritatea comparativ mica si deci

nu pot fi utilizate pentru zonele laterale ale arcadelor dentare. Sint de asemenea

contraindicate in cazurile tipurilor de ocluzii adinci, traumatizante# cind dintii spilpi

rezulta bonturi prea scurte ce nu pot asigura retentia protezei# in cazuri de abraziuni

dentare avansate, cind se presupune e%ercitarea unor forte ocluzale mari datorita

contractiilor musculare puternice si la persoanele pina la virsta de &' ani.

)! Eta"ele linio#te$nie de onfeionarea a "unilor dentare fizionomiearilie metoda la'i*.

&.prepararea dintilor stilpi

.amprentarea

.turnarea modelului

*.modelarea macetei viitoarei coroane din ceara

+.ambalarea macetei coroanei in ciuveta pentru realzarea tiparului

.pregatirea acrilatului si introducerea lui prin presare in tipar

-.polimerizarea acrilatului si dezambalarea coroanei din ciuveta

'.prelucrarea, finisarea si lustruirea coroanei.proba coroanei in cavitatea bucala

&/.fi%area coroanei prin cementare.

8/13/2019 elaborarea metodica 5

2/3

5! Eta"ele linio#te$nie de onfeionare a "unilor dentare fizionomiearilie metoda modern*!

0enica moderna de confectionare a coroanelor din acrilat nu prevede modelarea

macetei coroanei din ceara si nici realizarea tiparului. Aceasta tenica consta dinmodelarea directa a coroane din acrilat prin pensularea pe bont a statului bazal al

acrilatului, cu o grosime uniforma de /.1/.*mm. Pe stratul bazal se depune succesiv

pasta de dentina si asmalt a acrilatului cu modelarea particularitatilor morfofunctionaleale

dintilor. Polimerizarea are loc conform indicatiilor din pospectul respectiv. !e mentionat

ca unele acrilate se fotopolimerizeaza, iar altele se polimerizeaza sub actiunea presiuni de

+1atm si a temperaturii de 1&/ $.

$onstatam ca coroanele confectionate dupa tenica moderna au luciu si nuante coloristice

identice dintelui natural.

+! Partiularit*ile "re"ar*rii dinilor 't,l"i la onfeionarea "unilor dentarefizionomie arilie!

!intii stilpi sint preprati fara retentie prin slefuirea de la nivelul tuturor suprafetelor a uni

strat uniform al tesuturilor dentare de &.+1./mm, egal cu grosimea peretilor viitoarei

coroane. !intii stilpi vor avea o forma apropiata cu cea a cilindrului sau trapezoidala cu

suprafetele laterale usor convergente ocluzal, sub un ungi nu mai mare de +1' grade fata

de a%ul de insertie a dintelui. Se recomanda realizrea uni prgg in regiunea coletului.

Acesta poate fi amplasat sub1 , supra1 sau la nivelul gingiei. $onform lui 2. 3avrilov, 4.

5urleandski, 6.2ne pentru confectionarea coroanei din acrilat nu este neaparat necesara

realizarea pregului circular in zona coletului, deoarece marginile coroanei se pot prelucra

si finisa prin bizotare, pentru a evita iritarea tesuturilot marginale ale paradontiului.

!inti stilpi trebuie sa aiba aceeasi inaltime si sa fie paraleli intre ei.

-!

Partiularit*ile am"rent*rii ,m"ului "roteti la onfeionarea "unilordentare fizionomie arilie!Amprenta transfera in negativ dintii1stilpipreparati si restul elementelor cimpului

protetic (totalitatea elementelor morfologice cu care puntea dentara reprezinta raportul

de contact) din cavitatea bucala.

Putem folosi"

Amprenta intr1un timp

Amprenta in doi timpi

Amprenta in ocluzie obtinuta la ma%ila si la mandibula concomitent in

ocluzie centrica

.! Realizarea modelului "entru onfeionarea "unilor dentare fizionomiearilie!Modelul poate fi realizat dupa toate tipurile de amprente cunoscute. 6a inceput

amprenta se spala bine cu un jet de apa rece, apoi se prepara pasta din gisps prin

mala%are manuala sau mecanica a apei cu pulbere de gips. !upa ce pasta atinge o

consistenta omogena trecem la turnarea modelului. Preventiv modelul se usuca si se

amplaseaza pe vibrator. $u spatula se iau cantitati mici de pasta de gips si se

introduc in amprenta pina aceasta n este umpluta. Pentru realizarea soclului modelului

pe masa se depune pasta de gips circa 1*cm, peste care este amplasata aprenta. Se

apasa usor peste ea pentru solidarizare. !upa timpul de priza se inlatura lingura

amprentara si materialul amprentar.

8/13/2019 elaborarea metodica 5

3/3

/! Materiale "entru onfeionarea "unilor dentare fizionomie arilie!

%0! Te$nii de modelare a ma$etei din ear* a "unilor dentare fizionomiearilie!

Modelul se izoleaza. Se aplica ceara pe dintii stilpi prin metoda de 7picatura8. 9n spatiulcorespunzator corpului puntii este aplicata o bucata de ceara intreaga, marimea careia

intrece cu putin dimensiunile corpului. Aceasta este incalzita in prealabil si fi%ata in

spattiul bresei.

Se utilizeaza ceara incolora sau roz. :u se recomanda folosirea cerii intens colorate

fiindca in timpul tiparului gipsul poate absorbi pigmentii cerii si ulterior ii va transpune

pe acrilat.

Maceta coroanei trebuie sa redea cu precizie morfologia dintelui fara scimbari de

volum, precum si a raportului cu dintii vecini si antagonisti.

%%! Te$nii de realizare a ti"arului "entru tran'foremarea ma$etei din ear* a"unilor dentare fizionomie arilie ,n materialul 'oliitat!

Tiparulreprezinta o cavitate reprodusa dupa forma si volumul macetei in care este

introdusa pasta acrilica pentru a fi polimerizata.

0iparul este folosit doar in cazul aplicari metodei clasice de confectionare a

puntilor dentare acrilice.

9ncepem cu ambalarea in ciuveta a macetei. Ambalarea se realizeaza dupa

metoda indirecta si se poate efectua o ambalare verticala sau orizontala.

Ambalarea verticala1 maceta este introdusa in gips din jumatatea inferioara a

ciuvetei, in pozitie verticala cu marginea incizala sau cu fata ocluzala in jos, pina la

marginea coletului. !upa priza gipsului si izolarea lui este turnat gips ina doua

jumatatea a ciuvetei si se inlatura ceara. Astfel, intr1o jumatate a ciuvetei se afla

bontul din gips a dintelui preparat, iar in cealalta jumatate cavitatea formata de

suprafetele e%terioare ale macetei din ceara.

Asamblarea orizontala1maceta este introdusa in prima jumatate a ciuvetei, in

pozitie orizontala, cu suprafata orala in jos. Suprafata vestibulara ramine neacoperita.

!upa izolarea gipsului se toarna gipsul din a doua jumatate a ciuvetei.

Pentru puntile acrilice este mai des utilizata ambalarea verticala.

!upa ambalare urmeaza izolarea tiparului si prepararea pastei de acrilat. ;lterior

pasta de acrilat este introdusa in tipar.

%&! In'trumente utilizate la onfeionarea "unilor dentare fizionomie arilie!6ingura amprentara

Spatula

$iuveta

0iparul

$utit pentru cips