Elaborarea a trei scenarii de evoluție a salariului minim însoțite de analize de impact micro și macroeconomic.

CuprinsElaborarea a trei scenarii de evoluție a salariului minim însoțite de analize de impact micro și macroeconomic...........................................................................................................................................1

1.1 Scenarii de evoluție a numărului de salariaţi încadraţi la nivelul salariului minim brut pe ţară în luna iulie 2017 – abordare macro....................................................................................................................1

1.2.Scenarii de evoluţie a cȃştigului salarial mediu brut.....................................................................6

1.3.1 Metodologie................................................................................................................................8

1.3.2. Estimarea impactului unor scenarii de modificare a nivelului salariului minim asupra situației gospodăriilor cu salariați la nivelul salariului minim, din punctul de vedere al beneficiilor sociale acordate cu testarea veniturilor..........................................................................9

ANEXA 1..................................................................................................................................................20

1

1.1 Scenarii de evoluție a numărului de salariaţi încadraţi la nivelul salariului minim brut pe ţară în luna iulie 2017 – abordare macro

Scenariul 1. Estimarea numărului de salariați când salariul mediu crește cu 5% (variantă pesimistă).. Pentru intervalul de un an, iulie 2016 - iulie 2017 vom presupune o creştere a salariului mediu la nivelul economiei naţionale de 5% Vom înmulți factorul 1,219254 cu 1,05 si vom obține noul factor de actualizare al intervalelor salariale (inclusiv a centrului de interval). Acest factor este egal cu 1,28.

Tabel 1.3. Număr de salariaţi încadrați la nivelul salariului minim brut pe ţară, pe variante ale acestuia, in luna iulie 2017

Vari-anta

Nivelul salariului

minimla 1 iulie

2017

Procentul de creştere al salariului minim

faţă de 1250 lei corespunzător lunii

iulie 2016 (%)

Număr de salariaţi

încadraţi la nivelul

salariului minim brut pe

ţară

Creşterea numărului de

salariaţi încadraţi la nivelul salarial

minim faţă de luna iulie 2016

(%)

Comparație culuna iulie 2016

0 1 2 3 4 51 1300 4.0% 992362 0.00% Numărul de salariaţi

nu se modifică2 1350 8.0% 1044868 5.29% Numărul de salariaţi

creste cu 525063 1400 12.0% 1175982 18.5% Numărul de salariaţi

creste cu 1836204 1450 16.0% 1269259 29.9% Numărul de salariaţi

creste cu 2768975 1500 20.0% 1371256 38.2% Numărul de salariaţi

creste cu 378894Nota: S-a presupus o creştere a salariului mediu brut lunar de 5% in luna iulie 2017, comparativ cu luna iulie 2016

In luna iulie 2016 salariul minim are valoarea de 1250 lei. Daca în cursul lunii iulie 2017, salariul minim devine 1300 lei, acesta va avea o creştere de 4%. Deoarece creşterea salariului mediu brut a fost estimată la 5%, numărul de salariaţi încadrați la nivelul salariului minim nu se modifică.Dacă în luna iulie 2017 nivelul salariului minim devine 1350 lei, numărul de salariaţi încadraţi la nivelul salariului minim creşte cu 52506 salariați, etc.

Analiza comparativă a coloanelor 2 şi 4 din tabelul 1.3 conduce la următoarele constatări:• Când salariul minim se majorează cu 4%, numărul de salariaţi încadraţi la nivelul salariului minim rămâne constant• Când salariul minim se majorează cu 8%, numărul de salariaţi încadraţi la nivelul salariului minim creşte cu 5,29%• Când salariul minim se majorează cu 12%, numărul de salariaţi încadraţi la nivelul salariului minim creşte cu 18,5%• Când salariul minim se majorează cu 16%, numărul de salariaţi încadraţi la nivelul salariului minim creşte cu 29,95%

2

• Când salariul minim se majorează cu 20%, numărul de salariaţi încadraţi la nivelul salariului minim creşte cu 38,2%

Se observă că majorările salariului minim cu mai mult de 12% amplifică creşterea numărului de salariaţi încadraţi la nivelul salariului minim.

Scenariul 2. Estimarea numărului de salariaţi încadraţi la nivelul salariului minim când salariul minim si câştigul salarial mediu cresc comparabil.

În cursul anului 2016 se prefigurează un nivel redus al indicelui preţurilor de consum. Din această cauză nu raportăm creşterea salariului minim la rata inflaţiei pentru anul 2017.Să presupunem că evoluţia salariului minim în anul 2017 va fi comparabilă cu evoluţia câştigului salarial mediu brut. Dacă salariul minim devine 1325 de lei in cursul lunii iulie 2017 avem o creștere de 6% faţă de 1 iulie 2016 (1% în plus faţă de evoluţia câştigului salarial mediu brut).

Tabel 1.4. Număr de salariaţi încadrați la nivelul salariului minim brut pe ţară, când salariul minim şi câştigul salarial mediu brut lunar cresc comparabil

Vari-anta

Nivelul salariului

minim

Procentul de creştere al

salariului minim faţă de 1250 lei corespunzător lunii iulie 2016

(%)

Număr de salariaţi

încadraţi la nivelul

salariului minim brut

pe ţară

Creşterea numărului de

salariaţi încadraţi la

nivelul salarial minim faţă de luna iulie 2016

(%)

Comparatie culuna iulie 2016

0 1 2 3 4 51 1250 0.0% 992362 0.00%2 1325 6.0% 992362 0.00%

Nota: S-a presupus o creştere a câştigului mediu brut lunar de 5% (variantă pesimistă) in luna iulie 2017, comparativ cu luna iulie 2016

Din Tabelul 1.4 observăm că o creştere uşoară (de 1%) a salariului minim faţă de câştigul salarial (anticipat ca fiind de 5%) nu măreşte numărul de salariaţi încadraţi la nivelul salariului minim (când inflația este scăzută iar economia este în creștere accentuată, câștigul salarial nominal brut poate depăși semnificativ pragul de 5%; deoarece inflația este scăzută, creșterile salariale nominale brute sunt aproape comparabile cu cele reale). Chiar dacă câștigul salarial nominal brut va depăși valoarea de 6% cu cât s-a presupus că va crește salariul minim brut, acest lucru ar putea să conducă la scăderea ponderii angajaților plătiți la nivelul salariului minim, care în prezent este mult prea mare în numeroase activități din economia națională. Agenții economici micro și mici sunt puternic afectați de nivelul salariului minim actual.

Scăderea ponderii salariaților încadrați la nivelul salariului minim în numărul total al salariaților se poate realiza printr-o creștere mai lentă a salariului minim comparativ cu

3

câștigul salarial mediu brut (de exemplu, când se estimează pentru un orizont de timp de un an o creștere a câștigului salarial mediu brut de 7%, salariul minim brut pe țară va crește doar cu 5-6%).

Scenariul 3. Estimarea ponderea numărului salariaţilor încadrați la nivelul salariului minim în numărul total al salariaţilor

În Tabelul 1.5 se prezintă numărul de salariaţi încadraţi la nivelul salariului minim brut pe ţară şi efectivul total al salariaţilor pentru perioada 2010-2016. Anul 2017 fiind considerat an pentru prognoză, s-au considerat mai multe niveluri ale salariului minim (aferente lunii octombrie a fiecărui an).S-a determinat ponderea numărului de salariaţi încadraţi la nivelul salariului minim în efectivul total al salariaţilor. Aceasta variază de la 8,04% în anul 2010 şi până la 21,01% în anul 2016. Ponderile ridicate sunt specifice anilor 2014, 2015 si 2016.Calculele de prognoză pentru anul 2017 indică o pondere de 28,43% dacă salariul minim brut creşte de la 1250 de lei la 1500 de lei (creştere cu 20% a salariului minim).

Creșterile moderate ale salarului minim de la 1250 de lei la 1300 sau 1325 de lei stabilizează această pondere.

Creşterea semnificativă a ponderilor din coloana 4 a Tabelului 1.4 în anul 2016 comparativ cu 2010 se explică prin creşterea mai accelerată a salariului minim decât câştigul mediu salarial la nivelul economiei naţionale.

Tabel 1.5. Salariul minim şi numărul de salariaţi încadraţi la nivelul salariului minim

Nr.crt.

An Efectivul total al salariaţilor

Număr de salariaţi încadrați la nivelul salariului minim

Ponderea numărului de salariaţi încadraţi la nivelul salariului

minim în efectivul total al salariaţilor (%)

Salariul minim brut

pe ţară

0 1 2 3 4 51 2010 4162500 334836 8,04 6002 2011 4201200 245215 5,84 6703 2012 4320900 270160 6,25 7004 2014 4449100 664082 14,93 9005 2015 4587400 806340 17,58 10506 2016 4722300 992362 21,01 12507 2017 4822663 992362 20,58 13008 2017 4822663 992362 20,58 13259 2017 4822663 1044868 21,67 135010 2017 4822663 1175982 24,38 140011 2017 4822663 1269259 26,32 145012 2017 4822663 1371256 28,43 1500

Notă: Pentru anul 2017 s-au considerat mai multe nivele ale salariului minim brut pe ţarăSursa datelor: Prelucrări după date ale Institutului Naţional de Statistică

Investigarea legăturii dintre nivelul salariului minim şi ponderea salariaţilor încadrați la nivelul salariului minim în efectivul total al salariaţilor.

4

In Figura 1.1 prezentăm o diagramă de tip scatter între ponderea numărului de salariaţi încadraţi la nivelul salariului minim în efectivul total al salariaţilor (care este considerată variabila dependentă şi o notăm cu y) şi salariul minim brut pe ţară ( care este considerată variabila independentă sau factorială pe care o notam cu x).

Observăm că legătura este de tip liniar şi directă.

Modelele aplicate și calculele de validare a acestora se prezintă în anexa 1.

Interpretare: Când salariul minim ajunge la 1600 de lei, ponderea in efectivul salariaţilor a acelora încadraţi la nivelul salariului minim brut pe ţară atinge pragul de 28.9%.

5

1.2.Scenarii de evoluţie a cȃştigului salarial mediu brut

Pe baza modelului econometric estimat anterior, am construit 3 scenarii de evoluţie a cȃştigului salarial mediu brut, ȋn funcţie de posibilele valori viitoare ale salariului minim.

Modelul econometric utilizat este următorul:lncastigt=1,731993+0,755117 ∙ dlnsmt+0,2294740,755117 ∙ dlnprod t−0,020095 drst

Ipoteze de lucruPentru a extinde seriile de date pentru perioada Q2_2016 Q4_2017, am utilizat diferite

metode de prognoză. Astfel: Pentru productivitatea muncii am prognozat cele 7 valori de interes utilizȃnd ȋn

Eviews tehnica exponential smoothing – metoda Holt-Winters, adică un model multiplicativ care ia in considerare şi sezonalitatea seriei de date.

Pentru rata somajului am folosit exponential smoothing – metoda Holt-Winters simplă, fără sezonalitate.

Am construit 3 scenarii, ȋn funcţie de valorile viitoare ale salariului minim:1) Scenariul de bază este cel ȋn care salariul minim brut garantat ȋn plată este

menţinut la nivelul de 1250 de lei şi ȋn anul 2017;2) Scenariul alternativ 1 presupune creşterea cu 10% a salariului minim brut, avȃnd

valoarea de 1375 lei pe parcursul celor 4 trimestre ale anului 20173) Scenariul alternativ 2 ia ȋn considerare o creştere a salariului minim brut de 20%

pentru anul 2017 (1500 lei).

Rezultatele obţinute pot fi vizualizate ȋn următorul tabel:

An Trim

SCENARIUL 1 SCENARIUL 2 SCENARIUL 3castig

salarial mediu brut

salariul minim

castig salarial

mediu brut

salariul minim

castig salarial

mediu brut

salariul minim

2016

q1 2762.05 1050 2762.05  1050 2762.05  1050q2 3194.77 1183 3194.77 1183 3194.77 1183q3 3509.21 1250 3509.21 1250 3509.21 1250q4 3563.34 1250 3563.34 1250 3563.34 1250

2017

q1 3345.36 1250 3595.00 1375 3839.14 1500q2 3405.86 1250 3660.02 1375 3908.58 1500q3 3588.41 1250 3856.19 1375 4118.06 1500q4 3643.52 1250 3915.41 1375 4181.31 1500

Toate cele 3 scenarii relevă o tendinţă crescătoare a cȃştigului salarial mediu brut pe parcursul perioadei analizate, ȋnsă ritmul de creştere este diferit. Vom analiza evoluţia diferită a cȃştigului salarial mediu brut ȋn cazul celor 3 scenarii realizate prin comparaţie:

SCENARIUL 1 SCENARIUL 2 SCENARIUL 3

6

Ipoteză: Salariul minim se menţine la nivelul de 1250 lei ȋn anul 2017

Ipoteză: Salariul minim creşte cu 10% (fiind 1375 lei ȋn anul 2017)

Ipoteză: Salariul minim creşte cu 20% (fiind 1500 lei ȋn anul 2017)

Comentarii- Ritmul de creştere al

cȃştigului mediu de la un trimestru la altul ȋn anul 2017 variază ȋntre 1,5% (trimestrul 3) şi 5,4% (trimestrul 3), ȋnsă trebuie menţionat faptul că valoarea estimată pentru q1_2017 este mai mică decȃt cea din q4_2016, relevȃnd influenţa celorlaltor variabile din model.

Comentarii- Ritmul de creştere al

cȃştigului mediu de la un trimestru la altul ȋn anul 2017 variază ȋntre 0,9% (trimestrul 1) şi 5,4% (trimestrul 3).

Comentarii- Evoluţia cȃştigului

salarial mediu brut de la un trimestru la altul ȋn anul 2017 a fost una crescătoare, ȋnregistrȃndu-se ritmuri de creştere ȋntre 1,54% (trimestrul 4) şi 7,74% (trimestrul 1).

- Comparȃnd cu acelaşi trimestru al anului anterior, se observă ȋn 2017 o creştere a cȃştigului salarial mediu brut de 21,12% pentru q1, 6,61% ȋn q2, apoi 2,26% ȋn trimestrul 3, respectiv 2,25% ȋn trimestrul 4 al anului 2017 faţă de q4 2016.

- Analizȃnd ritmul de creştere al cȃştigului salarial mediu brut faţă de trimestrul corespunzător al anului precedent, se observă valori ȋntre 9,89% (trimestrul 4) şi 30,16% - ȋn trimestrul 1 2017, comparativ cu trimestrul 1 al anului 2016.

- Comparȃnd cu acelaşi trimestru al anului anterior, se observă ȋn 2017 o creştere a cȃştigului salarial mediu brut de 39% ȋn trimestrul 1 2017 faţă de q1 2016, de 22,34% aferent trimestrului 2, respectiv 17,35% ȋn trimestrul 3 şi 17,34%ȋn trimestrul 4.

- Ritmul mediu anual de creştere a salariului mediu brut a fost de 7,32%.

- Ritmul mediu anual de creştere a salariului mediu brut a fost de 15,33%.

- Ritmul mediu anual de creştere a salariului mediu brut a fost de 23,16%.

ConcluziiCele trei scenarii de evoluţie a cȃştigului mediu construite indică menţinerea tendinţei

crescătoare a acestui indicator pe parcursul anului 2017. Foarte important este ȋnsă modul ȋn care salariul minim influenţează amploarea acestei evoluţii crescătoare.

Comparȃnd cȃştigurile salariale medii brute estimate pentru cele patru trimestre ale anului 2017 cu valorile din trimestrele corespunzătoare ale anului precedent, observăm o diminuare a ritmului de creştere de la q1 spre q4 pe toate cele 3 scenarii. Acest fenomen se datorează ȋn principal majorării salariului minim din anul 2016, fapt ce a antrenat creşterea salariului mediu ȋn a doua parte a anului 2016.

Ca rezultat de ansamblu, pe scenariul de bază (salariul minim ȋşi menţine valoarea de 1250 lei ȋn anul 2017), cȃştigul salarial mediu brut va fi ȋn anul 2017 cu 7,32% mai mare decȃt valoarea din 2016. Această creştere este semnificativ mai mare ȋn cadrul scenariului 2 (salariul minim creşte cu 10% ȋn 2017), de 15,33% şi ȋn mod evident, scenariul 3 relevă o creştere şi mai mare a cȃştigului mediu aferent anului 2017, comparativ cu 2016, de 23,16%. Cu alte cuvinte, creşterea salariului minim antrenează creşterea cȃştigului salarial mediu brut, ceea ce este normal, ȋnsă prin comparaţie, cȃştigul salarial nu păstrează proporţiile creşterii salariului minim:

7

ritmul de creştere al cȃştigului este mai mare decȃt cel al salariului minim cu 7,32 puncte procentuale ȋn cadrul scenariului 1, cu 5,33 pp ȋn scenarul 2 şi cu doar 3,16 pp ȋn scenariul 3. Aceste rezultate indică ajustarea normală a cȃştigului salarial mediu la condiţiile economice, faptul că ȋn realitate există constrȃngeri şi limite ȋn creşterea salariilor, iar majorarea salariului minim nu conduce ȋn mod automat la creşteri proporţionale şi ale cȃştigului mediu.

1.3 Scenarii propuse de evoluție a salariului minim pe economie- abordare micro

1.3.1 MetodologieAu fost propuse trei scenarii de modificare a salariului minim față de situația actuală, și anume:

Denumire scenariu Caracteristici principale Populația vizată

Scenariul alternativ 1 Creșterea nivelului salariului minim brut garantat în plată cu 10% (aprox. 100 lei).

Toți salariații retribuiți la momentul actual la nivelul salariului minim.

Ceilalți salariați nu sunt afectați, salariile lor rămân la nivelul inițial.

Scenariul alternativ 2 Creșterea nivelului salariului minim brut garantat în plată cu 10%.

Ca urmare a unui efect de contagiune, s-au avut în vedere creșteri între 1 și 6% ale salariilor din primele 8 decile, regresiv.

Toți salariații retribuiți la momentul actual la nivelul salariului minim.

Salariații din primele 8 decile construite după nivelul câștigului salarial brut.

Scenariul alternativ 3 Creșterea nivelului salariului minim brut garantat în plată cu 20% (aprox. 200 lei).

Ca urmare a unui efect de contagiune, s-au avut în vedere creșteri între 2 și 12% ale salariilor din primele 8 decile, regresiv.

Toți salariații retribuiți la momentul actual la nivelul salariului minim.

Salariații din primele 8 decile construite după nivelul câștigului salarial brut.

Ca să sintetizăm informațiile din tabelul precedent, notăm faptul că a fost considerat un prim scenariu în care nivelul salariului minim crește cu 10%, circa 100 lei, creșterea fiind aplicată tuturor salariaților selectați din bază după criteriul salariului minim, descris pe larg la începutul capitolului. Am considerat că ceilalți salariați nu sunt afectați de această politică și că toți salariații își păstrează locul de muncă inițial. Însă, literatura de specialitate arată faptul că salariul minim are adesea un efect indirect asupra salariilor ce se află peste acest prag, care se

8

poate extinde la o parte considerabilă a jumătăţii inferioare a distribuției câștigurilor salariale (Freeman, 1996). Astfel, nivelul salariului minim este adesea folosit ca o referință în negocierile individuale sau colective a salariilor în partea de jos a distribuției salariilor, angajaţii vizând de multe ori menținerea distanței față de prag.

Având în vedere acestea, cel de-al doilea scenariu încearcă să ia în seamă și acest efect de contagiune a salariilor și presupunem că politica de creștere a salariului minim cu 10% atrage după sine o creșterea salariilor aflate în imediata vecinătate a salariului minim (în aceeași decilă) cu 6%, iar salariile care urmează de-a lungul distribuției sunt și ele afectate, însă în proporție din ce în ce mai redusă, mergând până la decila în care este situat salariul mediu (decila 8, în cazul nostru).

Cel de-al treilea scenariu este o reluarea a scenariului al doilea, însă avem în vedere creșteri de 20% a nivelului salariului minim, respectiv efecte de la 12 la 2% ale celorlalte salarii din jumătatea inferioară a distribuției salariale. Particularitățile ipotezelor formulate în scenariile doi și trei referitoare la efectul de contagiune a salariilor sunt susținute și de literatura de specialitate (Rani ș.a., 2015; Laporšek ș.a., 2015; Dittrich ș.a., 2014; Stewart, 2011). În acest sens, spre exemplu, Laporšek ș.a. (2015) au arătat printr-o abordare contrafactuală1 că majorarea salariului minim din 2010 din Slovenia a condus la înregistrarea unor ușoare creșteri salariale cu ritmuri descrescătoare în rândul veniturilor persoanelor încadrate în decilele imediat superioare celor încadrați la salariu minim.

Rezultatele studiului nostru obținute asupra veniturilor disponibile totale, veniturilor din beneficii sociale acordate cu testarea veniturilor, ș.a.m.d., asupra indicatorilor agregați cu privire la distribuția veniturilor (inegalitate, rata relativă a sărăciei) au fost analizate în fiecare scenariu, făcând comparații atât între scenarii, cât și între scenarii și situația actuală.

1.3.2. Estimarea impactului unor scenarii de modificare a nivelului salariului minim asupra situației gospodăriilor cu salariați la nivelul salariului minim, din punctul de vedere al beneficiilor sociale acordate cu testarea veniturilor

Pentru gospodăriile aflate în partea inferioară a distribuției veniturilor, creșterea nivelului veniturilor obținute din muncă poate să influențeze eligibilitatea acestora pentru beneficiile sociale acordate cu testarea veniturilor. Pe de altă parte, în primele trei decile, acolo unde sunt localizați aproape 70% dintre toți beneficiarii de VMG, estimările noastre arată că avem doar 3.3% salariați la nivelul salariului minim. Per total, așa cum am menționat anterior aproximativ 11% dintre beneficiarii de VMG sunt salariați remunerați la nivelul salariului minim și aproximativ 12% dintre salariații remunerați la nivelul salariului minim fac parte din familii beneficiare de VMG. În cazul ASF, cifrele sunt mai generoase, în sensul că un sfert dintre beneficiarii de ASF sunt salariați retribuiți la nivelul salariului minim, iar circa 38% dintre salariații remunerați la nivelul salariului minim fac parte din familii beneficiare de ASF.

Prin urmare, putem să ne așteptăm ca pentru aceste gospodării în care există salariați la nivelul salariului minim și care beneficiază de transferurile sociale acordate cu testarea

1 Care a vizat identificarea a două grupuri, unul țintă corespunzător salariaților cu salarii sub noul nivel al salariului minim și unul de control conținând salariații cu venituri peste noul nivel al salariului minim, dar mai mici decât venitul mediu lunar. Rezultatele ar arătat faptul că salariații remunerați cu salariul minim beneficiază de creșteri ale veniturilor cu aproximativ 3,4% față de cei cu venituri ușor mai ridicate, iar efectul se propagă monoton asupra decilelor următoare cu ritmuri descrescătoare.

9

veniturilor (VMG și ASF), o creștere a salariului minim să producă efecte în sensul scăderii sumelor acordate ca beneficii sociale prin testarea veniturilor. Rezultanta acestor evoluții este modificarea venitului disponibil al gospodăriei, iar dacă acesta este în sens pozitiv atunci putem concluziona că, atât din punct de vedere social, cât și bugetar, creșterea salariului minim are efecte benefice. Altfel spus, dacă individul obține un salariu mai mare, contribuțiile acestuia la bugetul de stat sporesc, iar dacă venitul disponibil al acestuia este mai mare decât în situația inițială și nivelul de trai al acestuia crește. Situația poate fi totuși nefavorabilă pentru angajator care este pus în situația de a suporta costuri sporite cu forța de muncă, însă acest aspect nu face obiectul acestui studiu care se limitează la a investiga efectele la nivel de individ și gospodărie ale creșterii salariului minim.

În ipotezele celor trei scenarii descrise în partea de început a studiului, au fost estimate modificările venitului disponibil al gospodăriilor, a veniturilor obținute din beneficii sociale acordate cu testarea veniturilor, respectiv a sumelor plătite ca și contribuții sociale și impozit pe venitul personal în fiecare scenariu, prin raportare la situația actuală. Rezultatele sunt prezentate în continuare.

În primul rând, observăm că în toate cele trei scenarii propuse cu privire la evoluția salariului minim, creșterea nivelului salariului minim brut garantat în plată are un efect pozitiv asupra venitului disponibil al gospodăriei, care se modifică în sens crescător, dar cu un procent mai mic decât modificarea salariului minim.

În al doilea rând, influența sistemului de beneficii sociale și taxe asupra venitului disponibil al gospodăriei în condițiile creșterii salariului minim este una negativă, deoarece nivelul beneficiilor sociale acordate cu testarea veniturilor scade, iar sumele plătite ca impozit pe venitul personal și sub formă de contribuții sociale cresc. În al treilea rând, dintre beneficiile sociale acordate cu testarea veniturilor, influența cea mai importantă a scenariilor propuse se exercită asupra sumelor primite sub formă de alocație de susținere a familiei (ASF), care scad, însă nu se observă nici un efect notabil asupra sumelor primite ca și ajutor social pentru asigurarea venitului minim garantat (VMG).

Dacă ar fi să detaliem rezultatele obținute în funcție de scenariile ipotetice propuse și de tipurile principale de familii avute în vedere, am putea să notăm faptul că în scenariul 1 (creștere cu 10% a salariului minim) cea mai semnificativă creștere a venitului disponibil se observă în cazul familiilor formate din doi adulți și un copil (9.8%). Tot în cazul acestora sunt vizibile și cele mai importante efecte negative exercitate de sistemul de taxare, scădere cu aproximativ 5% a venitului disponibil.

Fig.3.12. Modificarea venitului gospodăriilor, % din venitul disponibil inițial

10

Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC şi a modelului EUROMOD, ver. G4.3

În cel de-al doilea scenariu propus, care are în vedere creșterea salariului minim cu un procent de 10%, și adițional a salariilor situate între salariul minim și salariul mediu inclusiv cu procente descrescătoare, de la 6 la 1%, rezultatele sunt destul de asemănătoare ca mărime cu primul scenariu, notăm o ușoară creștere a efectelor, atât asupra venitului disponibil, cât și asupra sumelor primite ca beneficii sociale acordate cu testarea veniturilor. De asemenea, sumele plătite de gospodării sub forma impozitului pe venitul personal și a contribuțiilor sociale cresc ușor.

Fig.3.13. Modificarea venitului gospodăriilor, % din venitul disponibil inițial

Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC şi a modelului EUROMOD, ver. G4.3

11

În cel de-al treilea scenariu efectele sunt mult mai vizibile, creșterea cu 20% a salariului minim, împreună cu creșteri ale celorlalte salarii situate între salariul minim și salariul mediu, conduce la creșterea venitului disponibil al gospodăriilor în care există cel puțin un salariat la nivelul salariului minim cu aprox. 12%. Din nou cea mai importantă influență se regăsește în cazul familiilor cu 2 adulți și 1 copil, efectele benefice măsurând în cazul acestora în jur de 16%. Dintre familiile cu doi adulți si un copil în rândul cărora există persoane salariate la nivelul salariului minim, aproximativ 70% sunt familii în care ambii adulți sunt salariați (nu neapărat la nivelul salariului minim), fapt ce contribuie într-o oarecare măsură la efectele obținute mai ales atunci când se prevăd creșteri și ale altor salarii în afara salariului minim (scenariile 2 și 3). Sumele primite de gospodăriile ce au salariați la nivelul salariului minim sub forma beneficiilor sociale acordate cu testarea veniturilor scad foarte ușor în ipoteza acestui scenariu (cu sub 2%). În ceea ce privește contribuțiile sociale și impozitele, notăm o creștere a acestora cu aproximativ 8% din venitul disponibil.

Prin urmare, am putea să concluzionăm faptul că, în scenariile propuse, creșterea salariului minim contribuie la îmbunătățirea nivelului de trai al familiilor din care fac parte salariații ce sunt retribuiți la salariul minim, în ciuda faptului că se observă o ușoară reducere a beneficiilor acordate cu testarea veniturilor în cazul acestora. Așa cum am menționat în secțiunea de descriere a metodologiei, scenariile noastre au un caracter static, nefiind incluse modificări de comportament la nivelul angajatorilor ce pot rezulta ca urmare a creșterii costului muncii (firmele trebuie să plătească în plus, pe de o parte, creșterea salariului brut, angajatului și, pe de altă parte, creșterea contribuțiilor sociale la bugetul de stat, care conform estimărilor noastre se ridică la 2-6% în funcție de scenariul avut în vedere). Firmele pot decide să concedieze angajații ca urmare a creșterii salariului minim brut garantat în plată, ceea ce ar putea conduce la efecte adverse foarte importante asupra nivelului de trai al salariaților.

Fig.3.13. Modificarea venitului gospodăriilor, % din venitul disponibil inițial

Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC şi a modelului EUROMOD, ver. G4.3

12

Rezultatele obținute au fost detaliate și pe decile construite după nivelul venitului disponibil echivalent la nivel de gospodărie. Mai înainte de a interpreta rezultatele trebuie să reluăm informațiile referitoare la distribuția salariaților la salariul minim pe decile de venit deoarece contribuie la repartizarea rezultatelor estimate. Doar 5% dintre persoanele salariate la salariul minim fac parte din primele două decile, în jur de 37% fiind comasați în decilele 2 și 3, respectiv 35% în decilele 5 și 6. Desigur, așa cum era și firesc, cele mai importante efecte asupra venitului disponibil se regăsesc în decila 1, acolo unde și nivelul venitului disponibil este mai redus comparativ cu celelalte decile. Pentru că în această decilă regăsim gospodăriile cele mai sărace, observăm că nu există efecte asupra beneficiilor acordate cu testarea veniturilor, în cazul acestora creșterile de salariu ar trebui să fie mai mari ca să conducă la pierderea eligibilității pentru astfel de beneficii. Aceste efecte se observă cel mai pregnant în decila 2.

Fig.3.14. Modificarea venitului gospodăriilor cu salariați la nivelul salariului minim, pe decile de venit, % din venitul disponibil inițial

Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC şi a modelului EUROMOD, ver. G4.3

13

Nota: Decilele au fost construite după venitul disponibil echivalent al gospodăriilor, scala de echivalenţă OECD modificată

Remarcăm faptul că în decila 5 (care cuprinde peste 20% dintre salariații la salariul minim) efectele asupra venitului disponibil sunt importante, și datorită faptului că aici sunt plasate în jur de o treime dintre familiile ce cuprind doi salariați la salariul minim, respectiv jumătate dintre familiile care au trei salariați la nivelul salariului minim. Concluziile de mai sus sunt valabile pentru fiecare scenariu propus. Diferențele dintre rezultatele obținute pe scenarii sunt date de mărimea efectelor, sensul și aspectul acestora fiind aceleași. De exemplu, pentru decila 1, doar în scenariile 2 și 3 remarcăm efecte asupra nivelului beneficiilor sociale acordate cu testarea veniturilor, ca urmare a modificării atât a nivelului salariului minim cât și a altor salarii aflate în vecinătatea acestuia.

În ceea ce privește modul în care creșterea salariului minim poate să influențeze eligibilitatea pentru anumite beneficii sociale acordate cu testarea veniturilor, în scenariile propuse de noi, se constată faptul că nu este afectată în nici un fel eligibilitatea pentru VMG sau ASF. Mai mult, nici sumele primite sub forma de VMG nu sunt influențate de creșterile propuse pentru salariul minim, în principal ca urmare a faptului că gospodăriile beneficiare de VMG în care există salariați la nivelul salariului minim sunt într-o majoritate covârșitoare gospodării cu cinci membri sau mai mulți cu o singură sursă de salariu (peste 70%). Astfel că o creștere cu 10% sau chiar cu 20% a unui singur salariu dintr-o gospodărie foarte numeroasă nu modifică într-o măsură sesizabilă în medie sumele obținute sub formă de VMG. Rezultatele sunt influențate în mare măsură de distribuția salariaților cu salariu minim în funcție de transferurile sociale acordate cu testarea veniturilor. Așa cum notam anterior, doar unul din zece beneficiari de VMG face parte din grupul salariaților remunerați la nivelul salariului minim. În ceea ce privește beneficiarii de ASF care sunt și salariați la nivelul salariului minim (un sfert dintre beneficiarii de ASF sunt salariați la salariul minim), aceștia sunt afectați de modificarea salariului minim prin ușoara scădere a cuantumului beneficiului social primit (prin depășirea pragului inferior de testare a eligibilității veniturilor și încadrarea la pragul superior, acolo unde nivelul beneficiului este mai mic).

Per ansamblu, în ciuda influenței negative a beneficiilor sociale, respectiv a impozitului și contribuțiilor sociale, venitul disponibil al gospodăriilor cu salariați la salariul minim crește ca efect al creșterii salariului minim. Aceste rezultate sunt valabile în scenariile propuse și cu limitele asumate descrise în secțiunea de metodologie.

Pentru a studia mai exact impactul majorării salariului minim asupra sărăciei relative și sărăciei în muncă în România, s-a efectuat o analiză de scenarii, care a presupus studierea a trei scenarii alternative. Scenariul 1 a vizat majorarea cu 10% a salariului minim, în condițiile menținerii celorlalți parametri constanți, în timp ce scenariul 2 a presupus aceeași majorare de 10% a salariului minim, resimțită însă cu ponderi descrescătoare și asupra decilelor următoare din distribuția salarială, până la nivelul mediei câștigurilor salariale (corespunzătoare decilei 8). Nu în ultimul rând scenariul 3 a vizat o majorare cu 20% a salariului minim, cu efecte resimțite și asupra decilelor 3-8. Pentru fiecare din cele trei scenarii alternative s-au analizat două cazuri posibile, și anume:

Caz 1: într-o primă variantă s-a decis menținerea constantă a pragului de sărăcie (calculat la 60% din venitul disponibil median lunar inițial);

14

Caz 2: în urma majorării salariului minim s-au recalculat pragurile de sărăcie, obținându-se valorile din tabelul următor.

Praguri sărăcie

SITUATIE

ACTUALĂ

SCENARIUL ALTERNATI

V 1

SCENARIUL ALTERNATI

V 2

SCENARIUL ALTERNATI

V 3

% Lei lunar Lei lunar Lei lunar Lei lunar

60% 560,1 572,5 580,3 594,9

În cazul ipotezei menținerii pragului inițial de sărăcie, în urma majorării salariului minim se constată un efect de diminuare a ratei sărăciei relative raportate la populația totală în toate variantele de scenarii analizate, comparativ cu situația actuală. Practic, la o majorare cu 10% a salariului minim ne așteptăm la o diminuare a ratei sărăciei relative față de situația actuală cu valori cuprinse între 1,1% și 4,2%, în timp ce o majorare cu 20% ale salariului minim va genera un impact și mai puternic asupra ratei sărăciei pe total populație, conducând la o scădere cu 6,6 % (fig. 24).

Considerând însă faptul că o majorare a salariului minim implică totodată și creșterea pragului de 60% din venitul median lunar, efectul resimțit asupra ratei sărăciei relative devine ușor negativ, dar extrem de modest. Astfel, în urma unei majorări cu 10% a salariului minim ne putem aștepta la o creștere cu aproape 0,3% a ratei sărăciei pe total populație.

Fig. 3.18. Variațiile ratei sărăciei relative raportate la populația totală în funcție de modificările salariului minim

Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC şi a modelului EUROMOD, ver. G4.3

15

Efectele majorării salariului minim se resimt variat și asupra principalelor tipuri de gospodării. Mai exact, cele mai sesizabile diminuări ale ratelor de sărăcie se remarcă în cazul familiilor cu doi adulți și un copil, unde o majorare cu 10% a salariului minim reduce cu 8,2% ponderea persoanelor sărace din totalul persoanelor aparținând familiilor cu doi adulți și un copil. Efecte mai modeste se înregistrează și în cazul familiilor cu doi adulți dar fără copii, unde au loc diminuări cu aproximativ 5,2 %- 5,4% la o majorare cu 10% a salariului minim.

Fig. 3.19. Variațiile ratei sărăciei relative pe tipuri de familii în raport cu modificările salariului

minim

Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC şi a modelului EUROMOD, ver. G4.3

Un aspect important îl constituie faptul că doar în cazul familiilor cu doi adulți și doi copii se înregistrează efectele pozitive ale majorării salariului minim în vederea diminuării ratei sărăciei relative, indiferent de scenariile și cazurile analizate. În plus, trebuie menționat, totodată, faptul că în cazul recalculării pragurilor de sărăcie, repercusiunile majorării salariului minim se resimt în special în rândul familiilor cu doi adulți, pentru care o majorare a salariului minim conduce la creșterea ratei sărăciei relative cu 5,5% în cazul scenariului 2, respectiv cu 7,2% în cazul scenariului 3.

Fig.3.20. Variațiile ratei sărăciei în muncă în funcție de modificările salariului minim

16

Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC şi a modelului EUROMOD, ver. G4.3

Impactul majorării salariului minim se resimte mult mai puternic asupra ratei sărăciei în muncă, pentru care o majorare a salariului minim cu 10% va duce la diminuări cu aproape 5,4% în ipoteza menținerii constante a pragului de sărăcie, respectiv cu doar 0.9% în cazul recalculării pragului de sărăcie. Diminuările ratei sărăciei în muncă sunt cu atât mai semnificative cu cât crește nivelul salariului minim. Astfel, la o majorare cu 20% a salariului minim efectele vizează diminuări cu aproximativ 6,7%. Efecte similare se înregistrează și în ceea ce privește ponderea persoanelor sărace din total persoane aparținând gospodăriilor în care există persoane ocupate.

Analizând, pe de altă parte, variațiile ratei sărăciei relative în raport cu numărul total de salariați sau respectiv cu familiile în care există cel puțin un salariat în urma majorării salariului minim, sunt așteptate diminuări semnificative în toate scenariile analizate, conform tabelului următor.

SITUATIE ACTUAL

Ă

SCENARIUL ALTERNATIV

1

SCENARIUL ALTERNATIV

2

SCENARIUL ALTERNATIV

3

CAZ 1

CAZ 2 CAZ 1 CAZ 2 CAZ

1CAZ

2

Total salariați 3.8 -25.2%

-13.7%

-28.5%

-13.1%

-34.6%

-20.7%

Familii in care există cel puțin un salariat 7.0 -

22.6%-

10.9%-

25.9%-

10.8%-

33.6%-

15.9%

Salariați remunerați la salariul minim 9.2 -

53.2%-

44.0%-

53.2%-

31.9%-

65.4%-

53.7%

Familii în care există salariați remunerați la salariul minim

11.7 -46.9%

-41.2%

-46.9%

-30.3%

-61.5%

-47.1%

17

Fig.3.21. Ratele sărăciei pentru salariații remunerați cu salariu minim în funcție de modificările salariului minim

Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC şi a modelului EUROMOD, ver. G4.3

Un interes aparte îl prezintă însă consecințele majorării salariului minim asupra ratei sărăciei relative în rândul salariaților remunerați cu salariul minim. În cazul lor, majorările salariului minim conduc într-adevăr la o ameliorare a situației lor financiare, astfel că, indiferent de scenariul analizat ne așteptăm la o diminuare considerabilă a ratei sărăciei relative în rândul salariaților remunerați la salariu minim. Mai exact, în cazul unei majorări a salariului minim și în ipoteza menținerii pragului inițial de sărăcie, ponderea salariaților săraci cu salariu minim din total salariați remunerați cu salariu minim va înregistra o scădere cu aproximativ 53,2% în cazul unei majorări cu 10%, respectiv cu 65,4% în cazul unei majorări cu 20% a salariului minim.

Chiar și în cazul în care este recalculat pragul sărăciei, efectele sunt extrem de vizibile în rândul persoanelor sărace remunerate cu salariu minim. Astfel, o creștere a salariului minim va duce la o diminuare cu aproximativ 32% în cazul unei majorări cu 10%, respectiv cu 47% în cazul unei majorări cu 20%

Fig. 3.22. Variațiile ratei sărăciei pentru salariații cu salariu minim în funcție de modificările salariului minim

18

Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC şi a modelului EUROMOD, ver. G4.3

Concluziile desprinse din studiu semnalează faptul că deși majorările salariului minim pot avea efecte pozitive în scopul diminuării ratei sărăciei relative în rândul salariaților remunerați la salariu minim, ponderea salariaților săraci remunerați cu salariu minim este relativ redusă, ceea ce face ca efectele politicii salariale de majorare a salariului minim să se resimtă într-o măsură extrem de redusă asupra sărăciei și să vizeze un număr extrem de redus de persoane.

19

ANEXA 1Modelul teoretic are forma:

y = b0 + b1 * x + ε (1.1)unde: x este variabila independentă (salariul de bază minim brut pe țară)y este variabila dependentă (ponderea) iar ε este eroarea modelului.

Modelul estimat are forma:y = b0 + b1 * x (1.2)

Unde coeficienții b0 si b1 se determină prin metoda celor mai mici pătrate. Ei constituie valorile estimate ale parametrilor b0 și b1 ai populației statistice totale. Rezultatele analizei de regresie sunt prezentate în continuare.

S-a utilizat metoda „Z-scores” de eliminare a outlierilor. Aceasta metodă presupune mai intâi standardizarea variabilei. Apoi, dacă variabila standardizată este mai mica decât -2.5 sau mai mare decât 2.5, observaţia se considera outlier. Variabila standardizată (notata x_std) se calculează astfel:

x_std = (x - mean_x) / sd_x , unde mean_x este media aritmetica a variabilei x iar sd_x este deviatia standard.

In urma efectuarii calculelor nu s-au costatat outlieri. Validarea modelului in ansamblul sau. F(1, 10) = 207.62 iar p-value = 0.0000. Deoarece valoarea lui p-value = 0.0000 este mai mică decât pragul de semificaţie α = 0.05, deducem că modelul este valid. Coeficientul de determinare R2 = 0.9540 iar R2 ajustat =0.9495. Ambii coeficienți ne arată că avem o legătură lineară foarte puternică. Validarea coeficientului de regresie al variabilei independente (salariu minim). Testul t Student este egal cu 14.41 iar p-value P > |t| = 0.000. Deoarece p-value este mai mic decat pragul de semnificație considerat a fi 0.05, deducem ca b1 difera semnificativ de zero.

Am obtinut modelul de regresie: y = b0 + b1 * x = -7.818488 + 0.0229292 * x (1.3)

Eroarea standard pentru coeficientul b1 estebegală cu 0.0015913. Interpretarea modelului: atunci când x creşte cu o unitate, y creşte cu 0.0229292 unităţi.

Validarea restului regresiei. Normalitatea restului regresiei. Testul statistic ”Shapiro-Wilk W” pentru

verificarea normalității are p-value = Prob > z = 0.08482 care este mai mare decât α = 0.05. Deducem că restul regresiei urmează repartiţia normală.

Verificarea ipotezei ca restul regresiei are media zero. Se ulilizeaza testul statistic t Student.

Deoarece testul t este mai mic decât t critic, acceptăm ipoteza nula care ne spune că media restului regresiei este zero (la pragul de semnificatie de 5%, nu diferă semnificativ de zero).

Studierea homoscedasticitatii restului regresiei. Vom compara rezultatele a trei teste.p-value testului Breusch-Pagan / Cook-Weiberg = 0.3939 si este mai mare decât alfa α

= 0.05. p-value testului White = 0.0.1290 şi este mai mare decât pragul de semnificaţie α =

0.05. Acceptăm ipoteza nulă că restul regresiei este homoscedastic, respingem ipoteza alternativă că restul regresiei este heteroscedastic.

20

”Cameron & Trivedi’s decomposition of IM-test” testeaza inclusiv asimetria si boltirea restului regresiei. Se observa ca p-value este egal cu 0.1147 şi este mai mare decât α = 0.05, de unde deducem ca restul regresiei este homoscedastic.

In concluzie, prin trei teste am demonstrat că restul regresiei este homoscedastic.Deducem că restul regresiei este valid şi putem utiliza modelul pentru inferenţă statistică.

Utilizarea dreptei de regresie pentru predicţie În paragraful anterior s-a obţinut drepta de regresie:y = b0 + b1 * x = -7.818488 + 0.0229292 * x (1.4)

a).Vom atribui variabilei factoriale (salariul minim brut pe ţară) valoarea de 800 de lei care nu figurează în tabelul 5.4 (în luna octombrie 2013 salariul minim brut pe ţară a fost de 800 lei).

-7.818488 + 0.0229292 * 800 = 10.524872Interpretare: Când salariul minim este 800 de lei, ponderea este 10.52%.

b). Vom exemplifica şi printr-un caz caz apropiat de maximul considerat pentru salariul minim, şi anume 1600 de lei.

-7.818488 + 0.0229292 * 1600 = 28.868232

21