Eficienta Comunicarii

7/22/2019 Eficienta Comunicarii

1/10

EFICIENACOMUNICRII

MNG III. Grupa1


2/10

Scopul general,obiectiveScopul general al acestei lucrari este o activitate orientat spre eficienaorganizatoric. Ea se concentreaz, n cea mai mare msur, pe comunicareaintern i extern n cadrul organizaiei, pe analiza gradului de interaciune i adialecticii relaiei dintre acestea. Scopul de baz al managementului comunicriieste de a rezolva orice problem care ar mpiedica organizaia s-i ndeplineasc sarcinile.

Principalele obiective:-receptarea corecta a mesajului-intelegerea corecta a mesajului-provocarea unei reactii(o scim!are "e comportament#-acceptarea mesajului

CU$RIN%&

I' Intro"ucere

II' Continut teoretic').Definirea conceptului de comunicare''egea comunicarii intr-o ec!ipa '*'"orme de comunicareIII' %tu"iu "e ca+& %'C' AU,OMOI.E /ACIA RENAU.,

%'A #.$.%omunicarea intern n cadrul firmei #.&.%omunicarea extern #.#.Strategia de comunicare a modelului ogan-parte a strategiei de

comunicare a organizaieiI0' Conclu+ii

0' i!liogra1ie


3/10

I' IN,RO/UCERE&

'entru a comunica eficient, e necesar sa ai un comportament si o comunicare asertive %einseamna comportament asertiv( )aportat la cei doi poli de comunicare, agresiv si pasiv,

comportamentul asertiv este situat la mi*loc, ec!idistant. +sertivitatea e cea mai eficientamodalitate de solutionare a problemelor interpersonale.%omunicarea directa si sincerapermite receptionarea mesa*elor fara bloca*e si distorsiuni, ceea ce imbunatateste relatiilecu ceilalti. %apacitatea de a comunica asertiv sentimentele si gandurile, fara a lezaintegritatea celorlati, reprezinta un mod eficient de comunicare.

mul este o finta speciala ,irepetabila o minune,iar convietuirea sa cu celalat esteindinspensabila."u este posibila existenta unui om izolat ,de aceea noi traim cu oameni siprin oameni,depindem uni de altii,iar pentru a fi o relationare cat mai eficienta estenevoie de asa zisacomunicare-exprimare de mesa*e,intelegere si acceptare de sensuri sisemnificatii.'entru ca o comunicare sa fie eficienta trebuie mentinuta in limitele bunei

functionarii,dar uneori aceasta este si periclitata de anumite bloca*e,bariere,care constituieproblema informationala,-imposibilitatea de a trasmite ceea ce dorim sa exprimam,saucelalalt sa nu capteze mesa*ul corect.

II' CON,INU, ,EORE,IC&

)'/EFINIREA CONCE$,U.UI /E COMUNICAREDefinirea conceptului de comunicare are o sfera foarte larga si o importanta

colosala.Dar care se poate esentializa printr-un sc!elet general, un proces al comunicariiilustrat prin intermediul unei sc!eme.

$. codifica mesa*ul&. transmite mesa*ul#. primeste mesa*ul/. decodifice mesa*ul0. codifica mesa*ul de raspuns1. transmite mesa*ul de raspuns2. recepteaza mesa*ul de feed-bac34. decodifica mesa*ul de raspuns

'rin comunicare se realizeaza un sc!imb de informatii,semnificatii bazandu-se peinteractiunea a doua sau a mai multe personae .Este un act social in continuatransformare.5daca admitem ca, intr-o interactiune, orice comportament are valoareaunui mesa*, cu alte cuvinte este o comunicare,rezulta ca nu poti sa nu comunici,indiferentca vrei sau nu 567atzla8ic3,$92&:.%omunicarea umana poae fi consierata drep un modfundamental de interactiune psi!osociala a persoanelor, realizat prin intermediulsimbolurilor si al semnificatiilor social generalizate ale realiatii, in vederea obtinerii oria unor modificari e comportamentului iniviual sau la nivel de grup.Ea exprima esentalegaturilor umane, exprimata prin capacitatea de a descifra sensul contactelor socialerealizate.+ceasta relatie se realizeaza prin limba* ,dar ma*oritatea persoanelor nu


4/10

consiera vorbirea ca un mi*loc imperfect de comunicare reala ,caci in discursul nu esteun mi*loc de expresie in serviciul unei personalitati ireductibile la ceea ce

zice.%omunicarea este inevitabila .;n timp ce suntem vecini de o persoana ,ne percepemreciproc,c!iar si prin semen,deoarece fiecare actiune este un mesa* trimis celorlalti.Esteindispensabila persoanei datorita nevoii de recunoastere,expunere valorizare a ceea cespunem simtim ,de stimuli6legatura sociala,identitate:.De asemenea,marii filozofi aicomunicarii ca e ex 'laton ,Seneca , importanta comunicarii este esentiala privinraporturile intre oameni,e cunoasere ,prietenia ,influenta constituie relaia interpersonalaceea mai pura ,+tunci cand sunt dificultati de comunicare oate acestea se exprima maigreu sau sunt efectiv denaturate de anumite bariere si deci o mai buna cunoastereinseamna o mai buna relationare si acceptare.

'.E2EA COMUNICARII-Intr-o echipa

egea comunicarii este esentiala in evolutia si progresul omenirii. comunicare eficientainseamna coolaborare intre persoanele respective,o ec!ipa de lucrucru ce duce lao mai buna functionare a companiei respective.Deci ,elemental c!eie estecomunicarea.

Se considera ca daca se poate castiga lupta comunicarii,s-ar putea sa ii faca pe anga*ati sacolaboreze pentru binele ec!ipei,al clientilor al tuturor factorilor implicate.'olitica decomunicare a lui


5/10

DE + ;DE) %+A)E %E;; DE E%;'+

Co!n 7. ardner a observatdaca ar trebui sa numesc un singur instrument alconducerii,acesta ar fi comunicarea.Aotul oscileaza in *urul conducerii,iar conducereaoscileaza in *urul comunicarii.pt a conduce este necesar sa fim capabili sa comunicam.

*'NORME /E COMUNICARE&

-.sa fim consecventi."imic nu este mai frustrant pentru membrii ec!ipeii decat sa fiecondusi de liderii care nu reusesc sa se !otarasca.+tunci cand se poate comunicaconsecvent ,anga*atii stiu ca pot depinde intodeauna de acest lider si de ceea ce spune el.

-sa fim clari.Sa nu incercam niciodata sa impresionam cu inteligenta ci prin modul de acomunica clar-pt a se sti ceea ce se doreste.

-sa fim respectosi.Fiecare merita sa ; se arate respect,indifferent de pozitia pe care oocupa si de ceea ce a facut in trecut.fiind politicos cu oameni dintr-o organizatie,se poateimpune aceasta maniera de comunicare intregii personalului.

Fiind lider comunicarea da tonul intregii interactiuni dintre oameni.Ec!ipele suntintodeauna reflectile ec!ipelor lor.;ar o comunicare buna nu este niciodataunidirectionala."u trebuie sa fie nici orientate de sus in *os,nici dictatoriala.%ei mai bunilideri asculta ,invita ,iar apoi incura*eaza participarea.

DE + %E; DE E%;'+ %+A)E E%;'+

iderii de c!ipa buni nu doresc niciodata personae care sa spuna tot timpul da.%i sadiscute liber desc!is avand uneori si opinii diferite ceea ce face ca o problema sa aiba maimulte variante de solutionare.Fara ca omul sa ramana precum o masinarie mecanica,imitativa caruia sa ii lipseasca valoarea sa suprema originalitatea,unicitatea.deoarecenimeni nu este perfect deci ,nu trebuie sa fim exigenti cu fiecare mentalitatediversa.mul este valoros prin acest lucru ca este unic si irepetabil,deci trebuie aceptatasa cum este si ba mai mult respectat sunt lucruri esentiale pentru o comunicare si ointeractiune umana eficienta.

;n concluzie ,sunt necesare cunoasterea si dobandirea acestor calitatiimportante ale comunicarii pentru un management optim care sa aduca beneficii societatiisi deci dezvoltarii acesteia


6/10

%tu"iu "e ca+& %'C' AU,OMOI.E /ACIA RENAU., %'A

*')' Comunicarea intern3 4n ca"rul 1irmei

+m constatat c fluxul informaiilor pornete de la directorul general n *os. )elaiile

ierar!ice se bazeaz pe ncredere i competen. Se menine o permanent legtur cu

ierar!ia prin ntGlnirile periodice i sptmGnale la diverse nivele. a nivelurile inferioare

legturile sunt mai strGnse practicGndu-se ntGlnirile zilnice prin reuniuni operative.

+ceste reuniuni au ca scop identificarea rapid a problemelor aprute n ziua

anterioar i eliminarea lor dar i prevenirea apariiei altora noi. Aot n aceste ntGlniri

operative se stabilesc obiectivele ce trebuie atinse i se analizeaz stadiul realizrilor.

a nivelele medii i nalte ntGlnirile sunt sptmGnale analizGndu-se

evoluia de ansamblu a produciei, a investiilor, a problemelor de calitate i a costurilor

etc.

De asemenea se realizeaz analize i previziuni pentru evoluia idezvoltarea viitoare a firmei.

'entru realizarea unei legturi ntre compartimente situate pe acelai nivel

ierar!ic s-au creat grupuri de lucru transversale. Aot pentru realizarea acestei legturi

sunt directorii i efii de proiecte care mobilizeaz i omogenizeaz activitatea

diferitelor compartimente ce contribuie la realizarea unui produs de calitate.

Am remarcat urm3toarele meto"e u+uale "e comunicare intern3 4n

ca"rul %'C' AU,OMOI.E /ACIA RENAU., %A&

5 meto"e "e comunicare intern3 prin materiale tip3rite& ziarul H;nfo

+utoturismI- redactat de S+D 6Sindicate +utomobile Dacia: cu apariie lunar,

HAablou de bordI ce reprezint realizrile la +utomobile Dacia S.+. 6+DS+:,

reviste interne, buletine informative, foi volante etc.


7/10

J meto"e "e comunicare oral3& reuniuni de informare, discuii directe, informaii

directe fcute de eful organizaiei, comisii i grupuri de lucru, conferine,

seminarii i discursuri>

J meto"e electronice "e comunicare& internet, e-mail i filme video>

J meto"e "e comunicare prin a1i6are&panouri de afiare fixe, aviziere, bannere.

J cursuri "e 1ormare 6i per1ec7ionare pentru personalul organi+a7iei n

interiorul organizaiei.

*')' Comunicarea e8tern3

Kn cadrul comunicrii externe a organizaiei se ncearc s se pun baz pe relaiile cu

mass media, cu investitorii, cu comunitatea local. rganizaia ofer cGt mai multe

informaii pe care mass media le prelucreaz pentru a oferi publicului larg o

identitate de firm cGt mai corect.

Aoate acestea se realizeaz cu a*utorul unor metode specifice de comunicare

extern

J metode de comunicare extern privind stabilirea legturilor cu mass

media&tiri de pres, comunicate de pres,articole pentru reviste de specialitate,

anunuri, fotografii de pres i revista presei- spicuiri din presa naional privindconstruciile de maini i retransmis de Direcia %omunicare prin e-mail. +dresa de

internet prin care circul informaiile ctre media internaional este www.media.

renault. com.,iar pentru media naional csua de e-mail dacia.press@daciagroup.

com

J metode de comunicare extern privind stabilirea legturilor cu clienii e-

mailvocea. clientului@daciagroup. com

J Sc!imbul de informaii permanente dintre societate i purttorii de cuvGnt ai

guvernului care s-au realizat pe parcursul contractului de privatizare i mai ales

pentru pregtirea i derularea planului social de disponibilizare.

Kntreaga strategie de comunicare, aa cum am vzut graviteaz n *urul imaginii

i identitii firmei. Dacia i materializeaz ambiiile de a deveni o marc de vocaie


8/10

internaional, simbol al contemporaneitii, al fiabilitii i al ateniei fa de cerinele

clienilor.

?isiunea Dacia este de a nlesni ac!iziionarea unei maini noi de ctre cei care

nu au nc una. Este o misiune ambiioas, ns Dacia poate rspunde acestei provocri

graie spri*inului acordat de )enault.Kn primul rGnd, marca Dacia se dorete a fi omarc complementar mrcii )enault. "u se dorete o canibalizare a mrcilor. +sta

s-a vzut i n strategia de comunicare. Lalorile mrcii Dacia sunt diferite de

valorile mrcii )enault i automat comunicarea din ultimii ani a fost diferit de

comunicarea mrcii )enault. 'ractic, nu exist o suprapunere a mrcilor. Exist o

influen a mrcii )enault, asta este clar, dar nu o canibalizare a mrcii.


9/10

;L.%oncluziiDin relaiile de comunicare la S.% +uto Dacia S+ am desprins

urmtoarele concluzii

- fluxul informaiilor pornete de la directorul general n *os

- relaiile ierar!ice se bazeaz pe ncredere i competen

- au loc ntGlniri sptmGnale pentru a discuta problemele avute i obiectivele ce

trebuie ndeplinite, evoluia n ansamblu a produciei, a investiiilor, a

problemelor de calitate i a costurilor

- pentru a avea o comunicare foarte bun ntre compartimente s-au creat grupuri delucru transversale. Aot pentru realizarea acestei legturi sunt directorii i efii de

proiecte care mobilizeaz i omogenizeaz activitatea diferitelor comportimente

- comunicarea se realizeaz i prin materiale tiprite 6ziare cu apariii lunare,

tabloul de bord, reviste interne, buletine informative:

- comunicarea se face i oral prin reuniuni de informare, discuii directe,

conferine, seminarii

- comunicare extern prin mass-media, tiri de pres, comunicate de pres i

revista presei, pagina internet

- cursuri de formare i perfecionare pentru personalul organizaiei i din exteriorul

organizaiei.

;n comunicare trebuie s fii onest. "u poi s construieti o imagine pe o

identitate fals. Este normal s ncerci s fii apropiat de clieni, s ncerci s le spui

ceea ce este bine i ceea ce nu este bine, s neleag care sunt problemele cu care te

confruni i comunicarea are i va avea unul din rolurile principale n a spune lucrurilor

pe nume. Knc de la Dacia Super"ova- care a fost primul produs rezultat n urma

colaborrii Daciei cu )enault, s-a dorit s se comunice pe aceste valori.


10/10

L.

Eficienta Comunicarii

Documents

Transcript of Eficienta Comunicarii