Eficacitatea Unor Masuri Agrofitotehnice Aplicate La Mazarea Tip Afila Pentru Sporirea Productiei de...

8/12/2019 Eficacitatea Unor Masuri Agrofitotehnice Aplicate La Mazarea Tip Afila Pentru Sporirea Productiei de Seminte Si Calitatii Acesteia

1/100

CUPRINS

CAPITOLUL I1

INTRODUCERE....1

CAPITOLUL II..4

IMPORTANTA CULTURII DE MAZARESI BAZELE PRODUCERII DE

SAMANTA .....4

2.1 Importanta culturii.......62.2 Ameliorare102.3 Bazele genetice ale producerii de samanta....17CAPIT !"! III..3#T$%& ! 'IA ($ C"!T")A !A *A+A)$.3#3.1 ,oiurile de mazare.3#

3.2 Amplasarea culturii...-03.3 )otatia si plantele premergatoare. -23.- ertilizarea la mazare-33./ ,amanta.-73.6 ,emanatul..-73.7 !ucrarile de intretinere in loturile semincere de mazare proteica pentru

oa e...-#3.# Com aterea urienilor..-#3. Com aterea olilor si daunatorilor leguminoaselor pentru oa e.../-3.10 Puri icarea iologica../#3.11 Irigarea...603.12 )ecoltarea...61

3.13 Conditionarea pastrarea si depozitarea recoltei.62

1


2/100

CAPIT !"! I .6/Conditiile de e4primare de la undulea..6/-.1 ,olul..66

-.2 Caracteristici mor ologice.67-.3 egetatia....71-.- Conditiile climatice....72-./ )egimul termic...72-.6 )egimul pul5iometric.73-.7 Alti actori climatici7/

-.# )egimul termic76CAPITOLULV82

$ ICACITAT$A "& ) *A,")I A') IT T$%&IC$ AP!ICAT$!A *A+A)$A TIP A I!A P$&T)" ,P )I)$A P) ("CTI$I ($,$*I&T$ ,I CA!ITATII AC$,T$IA#2/.1 iecti5e.#2

/.2 *aterial de lucru necesar e4ecutarii e4perientelor.#2/.3 *asuri agro itote8nice aplicate...#-/.- )ezultatele cercetarilor e ectuate in anul 200/..#/CAPITOLUL VI.97

2


3/100


4/100

cunoa;terea apro undat? ;i aplicarea >n aceast? acti5itate< a unor metode moderne deselec:ie< >n 5ederea men:inerii permanente< a structurii genetice ;i 5alorii iologice lani5elul ini:ial ridicat< al soiurilor< ormelor parentale ;i 8i rizilor< precum ;i de te8nologiispeci ice procesului de producere< prelucrare ;i p?strare a semin:elor. Ast el de cuno;tin:e< sunt deose it de necesare< at t pentru speciali;tii din Institutele ;i,ta:iunile de Cercet?ri Agricole< care se ocup? cu men:inerea la un ni5el c t mai ridicat al5alorii ini:iale a genotipurilor de plante de cultur?< pentru o :inerea categoriilor iologicesuperioare de semin:e = s?m n:a amelioratorului< pre az? ;i de az?< c t ;i a celor dinunit?:ile specializate pu lice sau pri5ate< care asigur? >nmul:irea< prelucrarea ;i5alori icarea semin:elor de az? respecti5< s?m n:a certi icat? la toate culturile agricole Ast el de cuno;tin:e< sunt necesare< deoarece se ;tie< c? >n lungul perioadei de producere asemin:elor< c t dureaz? un >ntreg ciclu< care >ncepe cu alegerea elitelor plantelor tipice >ncadrul soiului sau ormei parentale ;i studiul acestora >n c mpurile de selec:ie conser5ati5?ns?m n:eaz? culturile pentru consum< trec de regul? / = 6 anin un? m?sur? pre>nt mpinate sau >nl?turate< >n condi:iilecunoa;terii cauzelor care le genereaz? ;i a aplic?rii pe tot parcursul procesului de producere< prelucrare< p?strare ;i comercializare a semin:elor< a >ntregului comple4 dem?suri speci ice acestor procese< ?c nd ast el din s?m n:?< un real actor de cre;tere a produc:iei agricole ;i de asigurare a calit?:ii acesteia. Fn cazul nerespect?rii uneia sau mai multor cerin:e din acest proces< e ectul ene ic alin luen:ei poziti5e a semin:elor se diminueaz? oarte puternic

4


5/100

"rmare a em argoului american asupra soiei din anul 1 7# si a pretului ridicat alacesteia< s=au e5identiat riscurile dependentei de proteina de soia necesara ura9ariianimalelor< produsa in proportie de peste #0 de catre ,tatele "nite ale Americiin popula:ie descre;te . $ste e5ident deci< c? indi5izii unei popula:ii autogame sunt adesea 8eterozigo:i pentrumulte gene care controleaz? caracterele cantitati5e ;i 5aria ilitatea pe care o o ser5?m la plantele din cadrul unei popula:ii< >n a ar? de cauzele men:ionate< se mai datoreaz? ;i aunei propor:ii de segregare ;i recom inare. )ezultatele e4perimentale men:ionate< precum ;i alte numeroase cercet?ri mai recenten totalitate 8omozigo:in iecare genera:ie< ca urmare a unor segreg?ri >nt rziate ;i arecom in?rilor de gene< care controleaz?< >n special< caracterele cantitati5e. Aceaste rezultate < sugereaz? c?< popula:iile o :inute din 8i rid?ri< a9ung >ntr=o perioad?relati5 scurt?< la un ec8ili ru< >n care pierderea 5aria ilit?:ii datorat? selec:iei direc:ionale;i selec:iei sta ilizatoare< este alansat? de apari:ia unei noi 5aria ilit?:i< cauzat? de>ncruci;?rile dintre indi5izii popula:iei. *en:inerea st?rii de 8eterozigo:ie >n popula:iile autogame < este atri uit? ;i ac:iunii de

dominan:?< epistazie ;i de cuplare a unor gene. aria ilitatea genetic?n popula:iile autogame< rezult? c? este organizat? >ntr=un sistem integrat< a c?rui componen:in acest scop< laasole< sorg ;i orz . Fn toate cazurile< c8iar ;i atunci c nd s=a pornit de la loturi de semin:e de soiuri oarteuni orme< selec:ia pentru tipuri e4treme< repetat? mai multr genera:ii a dat rezultate poziti5e.

30


31/100


32/100

cacracterizate< ie ca soiuri multilineale e4. soiul de gr u de toamn? lamura #/ ormatdin / linii izogeniceD< ie ca soiuri care au >n componen:a lor< un anumit num?r de iotipuricare se caracterizeaz? prin >nsu;iri mor o iziologice mai mult sau mai pu:in asem?n?toaree4. la soiurile de gr uE Bezostaia1< ,corospellGa3< Iulia< Ileana< (oina< undulea 2 nt rziate< c t ;i muta:iilor< >l constat? ;i al:i cercet?torin acest sens< din carerezult?< e4isten:a unui anumit grad de 5aria ilitate< >n cadrul liniilor consang5inizate de porum . Acest enomen< este normal s? ai ? loc< >ntruc t liniile consang5inizate< din punct de5edere al geneticii popula:iilor< sunt considerate ca iind ni;te su popula:ii a c?ror structur?genetic?< este supus? ca ;i >n cazul soiurilor de plante autogameD< in luen:ei acelora;iactori< iotici ;i a iotici. Ast el< >n urma acestor studii< s=a constatat c?< 5aria ilitatea unorcaractere ;i >nsu;iri< este prezent? >n cadrul liniilor consang5inizate de porum < >n pri5in:ataliei plantelor ;i a >n?l:imii de inser:ie a ;tiule:ilor < capacit?:ii de produc:ie di erite a plantelor din cadrul mai multor linii consang5inizate de porum < precum ;i 5aria ilitateacapacit?:ii de com inare< a unor su linii o :inute< prin selec:ia din cadrul c tor5a liniiconsang5inizate de porum < etc.

iecti5ele producerii de semin:e Principalele o iecti5e ale procesului de producere de semin:e de cerealensu;irile ini:iale de adaptare a acestora. D :inerea de semin:e cu 5aloare iologic?< cultural? ;i stare sanitar? ridicat?.Asigurarea necesarului anual de semin:e< pe soiurin inal< a unor semin:e

34


35/100

5aloroase cu care s? se >ns?m n:eze supra e:ele destinate produc:iei pentru consum< >ntoate e4ploata:iile agricole< indi erent de modul de organizare al acestora< numai cusemin:e certi icate C1n unit?:ile de cercetare >n cadrulc?rora< genotipurile respecti5e< au ost create. Acti5itatea de men:inere< este e ectuat? >n primul r nd< de c?tre amelioratorii creatori< saude c?tre al:i cercet?tori specializa:i< >mputernici:i >n acest sens< pe aza unor studiicomplete< pri5ind >nsu;irile mor o iziologice< capacitatea de produc:ie ;i adaptare adescenden:elor< >n c mpurile de selec:ie conser5ati5?< studii care se ac< pe tot parcursulmen:inerii soiurilor sau ormelor parentale >n produc:ie. Fn aceast? acti5itate de mare responsa ilitate pro esional?< se urm?re;te tot timpul< p?strarea nealterat? a caracterelor ;i >nsu;irilor soiurilor ;i ormelor parentale< con orm? cudescrierea ?cut?< odat? cu >nregistrarea acestora.:inerea de semin:e cu 5aloare iologic?< cultural? ;i stare sanitar? ridicat?ntregului comple4 de m?suri te8nologice speci ice procesului de producere a semin:elor. (intre sec5en:ele te8nologice care tre uie aplicate pentru o :inerea unor produc:ii mari desemin:e< cu >nsu;iri calitati5e superioare< men:ion?m urm?toareleE alegerea terenuluin r nduri mai dese< c t ;i a asigur?rii la sem?nat a raportului >ntre ormele parentale >n loturile de 8i ridare de porum < sorg ;i loarea=soarelui< a normei de s?m n:?;i ad ncimii de sem?nat< care este speci ic? iec?rei culturi semincere;i de mai multe oric8iar soiurilor sau ormelor parentale >n cadrul aceleia;i culturi. Fn continuare acea;i deose it? aten:ie tre uie acordat? e ectu?rii la ni5el optim a

urm?toarelor lucr?riE >ntre:inerea culturilor< ie c? acestea se re er? la pra;ile mecanice sau

35


36/100

c8iar manuale< ie la cele de er icidare care tre uie aplicate uni orm< >n doze ;i epocirecomandate< com aterea olilor ;i d?un?torilor din culturile semincere< care contri uie>ntr=o m?sur? 8ot?r toare la asigurarea cantitati5? ;i calitati5? a semin:elor >n cazul tuturorculturilor< puri ic?rile iologice care tre uie e ectuate >n azele cele mai potri5ite ;icastrarea loturilor de 8i ridare care deasemeni tre uie e ectuate ori de c te ori este necesarntotdeauna >n azele corespunz?toare pentru asigurarea unei purit?:i iologice ma4imen etapade recoltare< lucrare important?< care tre uie e ectuat? >n aza optim? de maturitate aloturilor semincere< care este speci ic? pentru iecare cultur?< unui soi sau orm? parental?ncele din urm? at t la asigurarea 5alorii iologice< c t ;i culturale a semin:elor. ,e 5or lua >ncontinuare m?suri deose ite pentru< uscarea< prelucrarea ;i p?strarea semin:elor< ast el ca ;i>n aceast? ultim? parte a procesului de producere a semin:elor< s? ie asigurate condi:iilenecesare< pentru o :inerea unor semin:e de calitate< potri5it standardelor >n 5igoare.Asigurarea necesarului anual de semin:e de calitate< la cereale< leguminoase

pentru oa e ;i plante te8nice. Acest o iecti5 se realizeaz?< at t >n aza unui program al *inisterului Agriculturiintocmit :in nd seama de strategia de dez5oltare a acestui sector>n perioada 2001 = 2010< pri5ind dinamica structurii culturilor din aceast? perioad?< dara l ndu=ne >ntr=o economie de pia:? >n ormare< tre uie a5ut? >n 5edere ;i o component?real?< care rezult? din e5olu:ia cererii ;i o ertei din acest sector important al economieiagricole na:ionale. Fn realizarea unui ast el de program< pe l ng? *AAP< o contri u:ie esen:ial? o are

Academia de tiin:e Agricole ;i ,il5ice< >n primul r nd prin Institutul de Cercet?ri pentruCereale ;i Plante Te8nice undulea >mpreun? cu ,ta:iunile de Cercet?ri de pro il dinre:eaua acestuia< precum ;i agen:i economici autoriza:intregul necesar de s?m n:? pe :ar?< din categoriile

iologice superioare< respecti5< s?m n:a amelioratorului< s?m n:a de pre az? ;i s?m n:a de

36


37/100

az? at t la speciile autogame< c t ;i la cele alogame< din soiurile ;i ormele parentalecreate >n cadrul acestor unit?:i de cercetare. Fn institu:iile de cercetare agricol? se mai produce ;i o >nsemnat? cantitate de s?mn:? 8i rid?< de porum ;i loarea=soarelui din8i rizii proprii. Fn continuare< s?mn:a certi icat?< C1< 1 ;i C2D at t din soiurile ;i 8i riziirom ne;ti c t ;i al celor str?ine< se produce >n cadrul unit?:ilor agricole specializaten acest sens< apar:in nd at t unor agen:i economici pu lici c t ;i pri5a:in condi:iile aplic?rii la ni5el optim a tuturorsec5en:elor metodologice ;i te8nologice speci ice procesului de producere< prelucrare ;i p?strarea semin:elor< se poate o :ine un material iologic de calitate< care prin olosirea la>ns?m n:area culturilor pentru consum< s? contri uie la o :inerea unor produc:ii ridicaten ultimii zece ani< se constat? c? pentru ma9oritatea culturilor< nu s=au asiguratdec t par:ial cantit?:ile corespunz?toare< nici la >nceputul ;i nici la s r;itul acestei perioade. Ast el< dac? la cultura gr ului ;i a lorii=soarelui< cantit?:ile de semin:e certi icate produse< se apropie >n mare m?sur? de necesar< la cultura porum ului >ns?< pe >ntregul

parcurs al anilor 1 0 = 2000< s?m n:a certi icat?< s=a asigurat numai >n propor:ie de /0 =

37


38/100

// < ceea ce la aceast? cultur?< pierderile de produc:ie< care sunt datorate olosirii la>ns?m n:are a semin:elor din genera:ii mai >ndep?rtate 2< 3< s?m n:? din p?tulD< sunt deminim 30 = 3/ . Cantit?:ile insu iciente de semin:e certi icate< au ost constatate ;i la alte culturi< cum ari< leguminoase pentru oa e< plante te4tile< etc. *ai tre uie ad?ugat >ns? ;i aptul< c? c8iar dac? au ost ?cute e orturi de a se produces?m n:?< at t >n pri5in:a celei din categoriile iologice superioare< dar ;i a semin:eicerti icate at t c t s=a produs< acestea nu au ost >ntotdeauna 5alori icate >n totalitate< >n primul r nd din cauza di icult?:ilor inanciare a utilizatorilor acestei semin:e< cu toateinter5en:iile ,tatului de su 5en:ionare< a anumitor cantit?:i de semin:e.

Prognoza pri5ind asigurarea necesarului de semin:e de calitate< la cereale< leguminoase pentru oa e ;i plante te8nice< >n perioada 2001 = 2010.Culturile la care ne re erim ocup?< at t >n prezent c t ;i >n perspecti5?< peste 6ncre;terea produc:iei agricole< 5a tre ui ca toate institu:iile< organiza:iile ;i ,ociet?:ilecomerciale cu atri u:ii >n acest domeniu< s? se preocupe acti5< competent ;i pro esional< pentru asigurarea acestui deose it de e icient actor de produc:ie< at t cantitati5< pentru a secrea posi ilitatea >ns?m n:?rii >ntregii supra e:e cu aceste culturi. Ca urmare a importan:ei semin:elor de calitate< >n cre;terea produc:iei agricolem un?t?:irea legisla:iei >n acest domeniu ;i pentru stimularea producerii de semin:e< c t ;i pentru dez5oltarea acestui sector< prin ela orarea unor acte normati5e speci ice. Fn acest conte4t< au ost >ntocmite ;i prognoze< pentru un termen scurt ;i alta pentru

termen mediu pe care le prezent?m >n ta elele - ;i / 66D.

"n ast el de program este cu at t mai necesar< cu c t procesul de producere a semin:elornc mpurile de selec:ie conser5ati5? ;i p n? la o :inerea semin:elor certi icate C1< C2 Dnc? de la >nceputul anului 2002 este necesar s? se cunoasc?< m?carorientati5 ce cantit?:i de semin:e certi icate< tre uie o :inute la >nc8eierea ciclului complet

al procesului de producere al semin:elor< respecti5 >n anii 2007 = 200# etc.

38


39/100

(esigur c? pe parcursul acestei perioade< apar de regul? mlte sc8im ?ri< ie ca urmare a>nregistr?rii unor noi genotipuri dar ;i a comport?rii mai une >n produc:ie a unor soiuri ;i8i rizi< ceea ce ace ca pre erin:ele culti5atorilor s? se >ndrepte cu prec?dere spre ace;tians? pe culturi< r?m ne destul de constant de la o perioad? la altans? din acest punct de 5edere< este structura culturilor sau a 8i rizilor >ncadrul unei anumite culturi. Cantit?:ile prognozate de s?m n:?< urmeaz? s? ie produse de alt el ca ;i p n? acum< >ncadrul Academiei de tiin:e Agricole ;i ,il5ice prin institutele ;i sta:iunile de cercet?riagricole de pro il ;i de c?tre agen:ii economici specializa:i pentru acti5it?:i de producere< procesare ;i comercializare a semin:ei. Fn sistemul de cercetare agricol? din :ara noastr?< pentru soiurile ;i 8i rizii auto8toni< seasigur? >ntregul necesar de semin:e din categoriile iologice superioare cum ar iE s?m n:aamelioratorului< s?m n:a de pre az? ;i s?m n:a de az?< precum ;i o parte din s?m n:acomercial?< iar agen:ii economici specializa:i< autoriza:i de *AAP< >n acest sens asigur? producerea< procesarea ;i comercializarea semin:elor certi icate< din categoriile iologiceC1 ;i C2. irmele pri5ate str?ine cu acti5it?:i >n domeniul semin:elor< produc de regul?< semin:ecomerciale din soiuri ;i 8i rizi proprii acestora.

Capito ! III

T&-"o o,ia $& %! t!#a a 'a(a#&

Cele ma a5ora ile conditii pentru cresterea si dez5oltarea plantelor de soia < mazare nt lnite cel mai rec5ent suntE mu;tarul de c mp ,inapis ar5ensisD< rapi:a

Brassica rapaD< punguli:a T8laspi ar5enseD< traista cio anului Capsella ursa pastorisDn sol. (e asemenea< poate pro5oca enomene

de eroziunea solului< in luen:eaz? precipita:iile ;i unele procese legate de iologia

plantelor. Pentru zona undulea< 5 nturile predominante at din est 3n lunile de prim?5ar?< mi;c?rile aerului sunt mai accentuate

comparati5 cu cele de 5ar?< care sunt mai calme.

4.8. R&,i'! t'i%. (atele climatice >nregistrate la sta:ia meteorologic? undulea >n

perioada 200-=200/ indic? o tendin:? de cre;tere a temperaturii cu 0< YC a:? de media

multianual? pe 37 de ani ."n aspect deose it de important pentru aceast? perioad? este

un proces de >nc?lzire semni icati5? a 5remii >n lunile de iarn? ianuarie S e ruarieD.

(esprim?5?rarea< >n luna martie< a ost >nso:it? de cre;terea temperaturilor peste media

multianual? cu 1n anul 200-< respecti5 2n anul 200/.

Pentru perioada de 5egeta:ie a culturilor sem?nate >n prim?5ar? aprilie=augustD

temperatura aerului a prezentat a ateri cuprinse >ntre 0nregistreaz? 5alori ma4ime.

77


78/100

Tabelul 16. T&'pat!#a '&$i& !"a# a a! !i :C; nregistrate la sta:ia meteorologic? de laundulea a:? de mediile multianuale se constat? c? pentru iecare an

78


79/100

agricol din perioada 1 7= 2002 identi ic?m aspecte di erite< speci ice< aleclimatului pentru aceea;i perioad? a anului analizat? de la un an la altuln aza de #=10 cm >n`l:ime< iar

uruienile se g`sesc >n aza de 2=- runze.,=au olosit pomp` de stropit manual`. ,=a olosit ap` calculat` la doza de 300 lH8a.

$r icidele olosite au a5ut urm`toarea concentra:ie >n su stan:` acti5`E

= ("A! ' !( 60 C$ S 1


87/100

$4perien:a e ectuat` a ost mono actorial` cu 5ariante< iecare iind e4ecutat` >n 3repeti:ii.

A;ezarea parcelelor >n c mp s=a e ectuat dup` Zmetoda locurilor randomizate .

)ezultatele cercet`rilor sunt prezentate >n urm`toarea ordineE

1. produc:iile medii de oa e ale 5ariantelor ta . 2D@

2. selecti5itatea< e icacitatea ;i gradul de com atere al uruienilor din cultura demaz`re ta ele 3< - ;i /D@

3. calitatea produc:iei de semin:e e4primat` prin con:inutul de protein` ;i indiciide calitate ai semin:elor e4prima:i prin **B=ul semin:elor ;i acultatea germinati5` aacestora ta elul 6D

1. P#o$!% ii & $& 'a(F#& ale soiului *ona o :inute dup` aplicarea tratamentelor cudi erite er icide ta elul 2D< au ost calculate prin analiza 5arian:ei< a5 nd doi martori pentru compara:ie *t1J 1 pli5it manual toate uruienileD ;i *t2J 2 cultur`neer icidat`< nepli5it` manualD.

C nd martor a ost 1 cultur` curat` de uruieniD< toate celelalte 5ariante au o :inut

rezultate in erioare 5ariantei martor 1. Produc:iile o :inute s=au situat >ntre 2-


88/100

2.1 (etermin`rile pri5ind)& &%ti itat&a er icidelor pentru cultura de maz`re au oste4ecutate la di erite inter5ale de timp dup` aplicarea tratamentului +(TD. $le s=aue ectuat la 1/ +(T< la 30 +(T< -/ +(T.

$5aluarea s=a `cut prin note dup` scara $Q), $uropean Qeed )esearc8 ,ocietND. ,=anotat cu 1 c nd nu s=au constatat e ecte itoto4ice pe plantele de cultur` ;i c nd plantele de cultur` sunt distruse total.

Fn ta elul 3 constat`m notele $Q), acordate la controalele >n c mp la 1/ +(T la 30+(T la -/ +(T re eritor la selecti5itatea er icidelor asupra culturii de maz`re.

!a 1/ +(T cu e4cep:ia 5ariantelor er icidate cu ("A! ' !( X P) *$T)$Mn acela;i timp cucelelalte o ser5a:ii 5ariantele au a5ut o comportare di erit`. $r icidele B"T M &$*-0< >n doze de 3 lH8a ;i ,(*A >n doz` de 0


89/100


90/100

Prin urmare s=a calculat gradul de com atere a uruienilor >n unc:ie de num`rul de uruieniHm2.

Au ost >nregistrate urm`toarele rezultateE

aD S Prin note $Q),.!a 1/ zile dup` tratament +(TD s=a constatat c` 5arianta martor 2 neer icidat`D a5eaun grad de >m uruienare mediu notat cu -m uruienare< dup` 1/ +(T a ost constatat la 5ariantele - ;i /m uruienare a

5ariantelorE notate cu 2


91/100

Cel mai ridicat grad de >mnuruienare 27 D ;i cel mai mic grad de com atere a uruienilor 73 D se constat` la 5arianta 6 er icidat` cu PI T 100 >n doz` de 0m uruienare # D ;i cel mai ridicat grad de com atere a uruienilor2 D s=a constatat la 5arianta < la care s=a aplicat at t er icidarea dup` sem`nat c t ;i

pe 5egeta:ie. !a aceasta s=au g`sit numai /n medie 0


92/100

a S con:inutul de protein` >n o @

S acultatea germinati5` a semin:elor@

c S masa a 1000 de oa e **BD.

a SCo" i"!t! $& p#ot&i"F al 5ariantelor testate a 5ariat >ntre 23ntre 23 < g la 5arianta martor 1 neer icidat` ;i

2/3ntre 2--


93/100

Ta elul 2. Produc:ia medie de maz`re o :inut >n anul 200/ la soiul *ona< urmare acom aterii c8imice a uruienilor cu di erite er icide

,peci icare 5ariant`;i doza de s.a.H8a

(oza p.c. l

SGgH8a

Produc:iaWH8a

Compara:ia c nd martorul esteE5arianta 1 5arianta 2

di eren:e di eren:eWH8a ,emni ic. WH8a ,emni ic.Pli5it manual toate uruienile

26


94/100

("A! ' !( 60 XP) *$T)$M /0 ,=metolaclor 160 g X100 prometrinDPI T 100 X",I!A($ ,"P$)imazetapNr /0 g Xluazi op P util 62


95/100

("A! ' !( 60 XP) *$T)$M /0,= metolaclor 160 gX 100 prometrinDPI T 100 X",I!A($ ,"P$)imazetapNr /0 g Xluazi op P util62


96/100

P) *$T)$M /0,= metolaclor 160 gX 100 prometrinDPI T 100 X",I!A($ ,"P$)imazetapNr /0 g Xluazi op P util62nunc:ie de num`rul uruienilor g`site la recoltarea culturii S 200/ S

&r

crt

,peci icare 5ariant` ;i doza

s.a.H8a

(oza

comercial`l< GgH8a

&um`r

uruieniHm2 uc.

*asa

uruienigHm2

Com a

tere

Im uru

ienare1 Pli5it manual toate

uruienile0 0 100 0

2 Cultur` neer icidat`n anul 200/ asupra indicilor de calitate ai semin:elor comparati5 cu martorulneer icidat< nepli5it

&r.crt.5ar.

,peci icare 5ariant` ;i doza des.a.H8a

(ozacom. ln toate5ariantele testate. ,=a o :inut sporuri de produc:ie oarte semni icati5e cuprinse >ntre 6n special dup` aplicarea acestora >n primele 1/=30 zile duptratament. $ ect sla itoto4ic spre moderat itoto4ic 2 S 2n do` de 0


100/100

= masa a 1000 de ao e a ost superioar` >n toate 5ariantele er icidate a:` de 5ariantamartor neer icidat. ,=a >nregistrat sporuri de produc:ie oarte semni icati5e >n toate5araintele er icidate. Acesta a ost cuprins >ntre -< g 102 D ;i

Eficacitatea Unor Masuri Agrofitotehnice Aplicate La Mazarea Tip Afila Pentru Sporirea Productiei de...

Documents

Transcript of Eficacitatea Unor Masuri Agrofitotehnice Aplicate La Mazarea Tip Afila Pentru Sporirea Productiei de...