PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 4, NR. 3(15), AN 2009 139

INTRODUCERE

Este ¿tiut cå recidiva unui sindrom coronarianacut care are la bazå procesul de aterogenezå,este un factor de evolu¡ie nefastå dupå accidentulmajor coronarian.

Pe plan mondial se fac o serie de studii re-feritoare la preven¡ia recuren¡elor prin terapie

secundarå cu statine (9), prin programe dereabilitare bazate pe exerci¡ii fizice cu scop decre¿tere a performan¡ei cordului (3), cât ¿i prinmetode ce vizeazå stilul de via¡å (combatereastresului, fumatului, alimenta¡ie hipocolestero-lemiantå etc.), toate având ca scop combatereaeventualelor tulburåri de ritm ¿i conducere ceapar tardiv dupå accidentele coronariene ¿i care

3PRACTICA MEDICALÅREFERATE GENERALE

Efectul consumului moderat de alcoolcombinat cu efortul fizic asupra

evolu¡iei supravie¡uirii dupå infarctulmiocardic acut în practica medicului de

familieThe effect of the moderate alcohol consumption combined

with physical strain on the surviving evolution after acutemyocardial heart attack in the physician’s practice

Prof. Dr. AUREL LAZÅR, Prof. Dr. LIVIU LAZÅR, Asist. Univ. Dr. MARIUS RUS

Facultatea de Medicinå, Oradea

REZUMATDin literatura de specialitate se ¿tie cå un consum moderat de alcool combinat cu efortul fizic duc la o cre¿tere

a nivelului de HDL-colesterol, influen¡eazå adeziunea trombocitarå prin efectul antioxidant dat de resveratrolul¿i quercitina con¡inute în vinul ro¿u ¿i influen¡eazå benefic scåderea fibrinogenului ¿i cre¿terea NO, toate acesteefecte având în final rolul de inhibi¡ie a proliferårii musculaturii vaselor, de stabilizare a plåcii aterosclerotice¿i de corectare a disfunc¡iei endoteliale.

Cuvinte cheie: efort fizic, efect antioxidant, resveratrol

ABSTRACTWe know from literature that moderate alcohol consumption combined with physical strain leads to HDL-

cholesterol increase, platelet adhesion impact through the antioxidant effect of the resveratrol and quercetinecontained in red wine, and positively influences fibrinogen decrease and NO increase, and all these effects playan eventual inhibition role of the blood vessels muscles’ proliferation, a stabilization of the aterosclerotic plateand endothelial disfunction correction.

Key words: physical strain, antioxidant effect, resveratrol

Prof. Dr. Aurel Lazår, Facultatea de Medicinå, Str. Universitå¡ii Nr. 1, Oradea

PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 4, NR. 3(15), AN 2009140

EFECTUL CONSUMULUI MODERAT DE ALCOOL COMBINAT CU EFORTUL FIZIC

beneficiazå de terapie betablocantå, inhibitori aienzimei de conversie, cât ¿i prin preven¡ia insu-ficien¡ei cardiace, a disfunc¡iei diastolice, a ane-vrismelor postinfarct, când se recurge de multeori ¿i la metode invazive de tratament (3, 8).

Observa¡iile personale asupra unor pacien¡ice au suferit un accident major coronarian, legatede faptul cå am investigat retrospectiv consumulde alcool moderat la ace¿tia, ne-a fåcut så luåmîn studiu un grup de pacien¡i care au consumatpe lângå terapia clasicå, un gram de alcool subformå de vin ro¿u zilnic, alåturi de efectuarea gra-datå a cre¿terii treptei de efort.

Consumul moderat de alcool recomandatpacien¡ilor (1g/zi), l-am ales datoritå efectului ¿tiutde cre¿tere a HDL-colesterolului (2), influen¡areaadeziunii trombocitare (6) prin efectul antioxidantdat de resveratrolul ¿i quercitina con¡inute în vinulro¿u (1,5), cât ¿i pe faptul cå influen¡eazå beneficscåderea fibrinogenului ¿i cre¿terea NO (7), toateaceste efecte având în final rolul de inhibi¡ie aproliferårii musculaturii vaselor ¿i de stabilizare aplåcii aterosclerotice (4).

MATERIAL ªI METODÅ

Am luat în studiu douå loturi de pacien¡i:– lotul A a cuprins 34 de pacien¡i (19 bårba¡i

- 55,88% ¿i 15 femei - 44,11%), diagnos-tica¡i cu IMA (pe criterii clinice, EKG ¿i en-zimatice), care au consumat pe lângåterapia clasicå 1 g/zi de alcool sub formavinului ro¿u ¿i au fåcut efort fizic.

– lotul B a cuprins 36 de pacien¡i (21 bårba¡i- 58,33% ¿i 15 femei - 41,66%), diagnos-tica¡i de asemenea cu IMA (pe criterii cli-nice, EKG ¿i enzimatice), care au beneficiatnumai de terapia obi¿nuitå.

Vârsta medie a lotului A a fost de 56,8 ± 7,1ani iar a lotului B de 59,4 ±6,7 ani.

Terapia pacien¡ilor a inclus: betablocante,antiagregante plachetare, inhibitori ai enzimei deconversie, hipolipemiante, nitra¡i, antiaritmice.

Pe parcursul internårii pentru accidentulmajor coronarian am urmårit la cele douå loturiurmåtorii parametrii (vezi Tabelul 1).

Cele douå loturi de pacien¡i nu au prezentatdiferen¡e semnificative legate de vârstå, localizareaIMA ¿i evolu¡ia în timpul accidentului acut coro-narian.

Cele douå loturi de pacien¡i au fost urmåritepe o perioadå de 1 an dupå accidentul majorcoronarian în spital ¿i prin medicul de familie.Am urmårit parametrii clinici:

– cre¿terea toleran¡ei la efort (urmårireatreptei de efort determinatå prin bicicletacicloergometricå) ¿i perimetrul de mers pejos gradat.

– cre¿terea valorilor HDL-colesterolului.– valorile LDL-colesterolului ¿i trigliceridelor.– stabilitatea plåcii aterosclerotice prin pre-

zen¡a crizelor de anginå, recidivå deinfarct pe acela¿i teritoriu sau pe altteritoriu, prezen¡a tulburårilor de ritm ¿iconducere.

– influen¡area frac¡iei de ejec¡ie.– îmbunåtå¡irea calitå¡ii vie¡ii.

REZULTATE

Am urmårit la cele douå loturi de pacien¡icre¿terea toleran¡ei la efort prin urmårirea trepteide efort determinatå cu ajutorul scalei Borg, cubicicleta ergometricå ¿i mersul pe jos ¿i amconstatat o mai bunå cre¿tere a toleran¡ei la eforta pacien¡ilor din lotul A care au consumat alcoolmoderat, fa¡å de cei din lotul B (Tabelul 2).

Valorile HDL-colesterolului au crescut la lotulA de la 32 mg% la 48 mg%, iar la lotul B de la33 mg% la 42 mg%, iar valoarea LDL-coleste-rolului a scåzut la lotul A de la 210 mg% la 157mg% ¿i la lotul B de la 216 mg% la 176 mg%.Trigliceridele au scåzut la lotul A de la 285 mg%la 186 mg%, iar la lotul B de la 304 mg% la 212mg% (Graficul 1).

Tabelul 1

PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 4, NR. 3(15), AN 2009 141

EFECTUL CONSUMULUI MODERAT DE ALCOOL COMBINAT CU EFORTUL FIZIC

Am apreciat stabilitatea plåcii ateroscleroticeprin prezen¡a crizelor anginoase, a recidivelor deinfarct miocardic în acela¿i teritoriu sau în alt te-ritoriu, prin prezen¡a tulburårilor de ritm ¿i deconducere. Astfel: crizele anginoase au fost pre-zente la lotul A la începutul studiului la 12 bolnavi(35,29%) iar la finalul studiului la 5 bolnavi(14,70%), iar la lotul B la 14 bolnavi (38,88%)laînceputul studiului ¿i la 8 bolnavi (22,22%) lafinalul studiului (Graficul 2).

Tulburårile de ritm ¿i de conducere au fostprezente la începutul studiului la 10 bolnavi (29,41%)din lotul A ¿i la 12 bolnavi (33,33%) din lotul B, iar lafinalul studiului la 3 bolnavi (8,82%) din lotul A ¿i la 5bolnavi (13,88%) din lotul B (Graficul 4).

Tabelul 2

Graficul 1

Graficul 2

Recidiva de infarct pe acela¿i teritoriu sau pealt teritoriu s-a produs la 2 bolnavi (5,88%) dinlotul A ¿i la 3 bolnavi (8,33%) din lotul B (Graficul3).

Graficul 3

Graficul 4

PRACTICA MEDICALÅ – VOL. 4, NR. 3(15), AN 2009142

EFECTUL CONSUMULUI MODERAT DE ALCOOL COMBINAT CU EFORTUL FIZIC

La începutul studiului, media frac¡iei de ejec¡iela lotul A a fost de 39,8% iar la lotul B de 40,1%.La finalul studiului aceasta a crescut la ambeleloturi, dar o cre¿tere mai semnificativå s-a produsIa lotul A, lot care a consumat 1 g/zi de alcool ¿ia fåcut efort fizic sus¡inut. Astfel, la finalul studiuluimedia a fost de 47,7% la lotul A ¿i de 43,6% lalotul B (Graficul 5).

Graficul 5

Îmbunåtå¡irea calitå¡ii vie¡ii (afirmatå de cåtrebolnavi) s-a produs la 16 bolnavi (47,05%) dinlotul A ¿i la 11 bolnavi din lotul B (30,55%). Dinlotul A, la finalul celor 12 luni de studiu a decedat1 bolnav (2,94%) iar din lotul B au decedat 2bolnavi (5,55%).

CONCLUZII

În concluzie, putem afirma cå medica¡ia deprotec¡ie a cordului ischemic alåturi de efectulantioxidant al consumului moderat de alcool ¿ide efortul fizic treptat au avut un efect beneficasupra evolu¡iei pacien¡ilor cu accident majorcoronarian, acesta reflectându-se la lotul A depacien¡i care a consumat alcool în: cre¿terea to-leran¡ei la efort, cre¿terea frac¡iei de ejec¡ie a ven-triculului stâng, reducerea numårului de compli-ca¡ii postinfarct ¿i în îmbunåtå¡irea calitå¡ii vie¡ii.

BIBLIOGRAFIE

1. Frankel EN, Kanner J, German JB, et al –Inhibition of oxidation of human low-densitylipoprotein by phenolic substances in redwine. Lancet, 341: 454, 1996.

2. Gaziano JM, Buring JE, Breslow JL, etal – Moderate alcohol intake, increasedlevels of high-density lipoprotein and itssubfractions, and decreased risk ofmyocardial infarction. N.Engl J.Med. 329:1829, 1997.

3. Lakka TA, Venalainen JM, Rauramma Ret al – Relation of leisuretime physicalactivity and cardiorespiratory fitness to the

risk of acute myocardial infarction.N.Engl.J.Med., 330:1549, 1996.

4. Langer RD, Criqui MH, and Reed DM –Lipoproteins and blood pressure asbiological pathways for effect of moderatealcohol consumption on coronary heartdisease. Circulation, 85: 910, 1994.

5. Pohorecky LA – Interaction of alcohol andstress at the cardiovascular level. Alcohol, 7:537, 1996.

6. Renaud S and de Lorgeril M – Wine,alcohol, platelets, and the French paradox forcoronary heart disease. Lancet, 339: 1523,1992.

7. Ridker PM, Vaughan DE, Stampfer MJ etal – Association of moderate alcoholconsumption and plasma concentration ofendogenous tissue-type plasminogenactivator. J.A.M.A. 272:929,1997.

8. Sugiishi M and Takatsu F – Cigarettesmoking is a major risk factor for coronaryspasm. Circulation 87:76,1996.

9. Tilly-Kiesi M and Tikkanen MJ – Lowdensity lipoprotein density and compositionin hypercholesterolemic men treated withHMG CoA reductase inhibitors andgemfibrozil. J.Intern.Med., 229:427,1991.