Revista Română de Statistică - Supliment nr. 3 / 2019 161

Efectul balanţei de plăţi externe asupra creşterii economice

Conf. univ. dr. Mădălina-Gabriela ANGHEL (madalinagabriela_anghel@yahoo.com)

Universitatea „Artifex” din BucureștiProf. univ. dr. Constantin ANGHELACHE (actincon@yahoo.com)

Academia de Studii Economice din București / Universitatea „Artifex” din București

Abstract

Când schimburi comerciale au loc intre două națiuni, multe tipuri de tranzactii fi nanciare sunt inregistrate intr-un sumar denumit balanta de plati. Balanta de plati este o inregistrare a tranzactiilor economice intre rezidentii unei tari si restul lumii. Natiunile tin evidenta balantei de plati pe parcursul unei perioade de un an. De asemenea, se ține și o evidență trimestrială. O tranzactie internationala este un schimb de bunuri, servicii sau active intre rezidentii unei tari si cei ai altor tari. Dar ce se intelege prin termenul rezident? Rezidentii includ afaceri, indivizi si agentii guvernamentale care au ca domiciliu legal tara respectiva. Desi o corporatie se considera ca este rezidenta tarii in care este inregistrata, sucursalele sau fi lialele sale din strainatate nu sunt. Personalul militar, diplomatii guvernamentali, turistii si muncitorii care emigreaza temporar sunt considerati rezidenti ai tarii in care isi au cetatenia. Cuvinte cheie: crestere economica, comert international, balanta de plati externa, abatere statistica, sold Clasifi carea JEL: F43, O24, O40

Introducere

Balanța de plati externe a unei tari reliefează măsura în care aceasta este implicată în schimburile comerciale internaționale. Economia unei țări nu se mai poate dezvolta într-un mod autarhic și de aceea fi ecare țară recurge la importuri și exporturi. Efi ciența fi nanciară a acestor schimburi este evidențiată în balanța de plăți externe. În cazul României, schimburile economice internaționale se concretizează prin defi cite care au efect negativ asupra evoluției economiei naționale. În acest articol este analizată structura balanței de plăți externe, contul curent al balanței, contul fi nanciar și de capital. Se face o atentă prezentare a defi citului de cont curent abordându-se și aspecte, cum sunt erorile și omisiunile. De asemenea, se efectuează o analiză și interpretare asupra efectului investițiilor străine nete și efectul acestora asupra contului curent. Totodată, se prezintă impactul fl uxurilor fi nanciare asupra contului curent și a creșterii economice.

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 3 / 2019162

Literature review

Aisen si Veiga (2013) au analizat modul si masura in care instabilitatea politica infl uenteaza cresterea economica. Amiti, Itskhoki si Konings (2014)

au abordat aspecte privind participantii la activitatea de comert exterior.

Anghelache (2018) a realizat o ampla analiza a evolutiei social-economice

a Romaniei la 100 de ani de la Marea Unire. Anghelache (2008), precum si

Anghelache, Burea si Ursache (2017) au analizat relatiile dintre indicatorii

balantei de plati externe si agregatele macroeconomice de rezultate.

Anghelache, Isaic-Maniu, Mitruț, Voineagu si Dumbravă (2007) au prezentat aspecte ale analizei macroeconomice. Anghelache (2004) a prezentat indicatorii utilizati in analiza activitatii de comert exterior. Anghelache (1999) a analizat rolul comerțului exterior in economia unei tari, precum si modalitatile de: fi nanțare a acestuia. Bardsen, Nymagen si Jansen (2005) au prezentat aspecte ale modelării macroeconomice. Harrison, McLaren si McMillan (2011) au studiat inegalitatile din activitatea de comert.

Metodologia cercetării, date, rezultate şi discuţii

Dispunerea tranzactiilor internationale intr-un cont al balantei de plati presupune ca fi ecare tranzactie sa fi e inregistrata in debit sau credit. In credit se inregistreaza primirea de plati din strainatate. In debit se inregistreaza efectuarea de plati in strainatate. Aceasta distinctie este clarifi cata daca presupunem ca au loc tranzactii intre rezidenti si straini si ca toate platile sunt efectuate in dolari. În acest sens, urmatoarele tranzactii se inregistreaza in credit (+) generand incasari in dolari de la straini: - exporturile de marfa; - incasari din transporturi si calatorii; - venituri primite din investitiile in strainatate; - cadouri primite de la rezidenti straini; - ajutoare primite de la guverne straine; - investitii in țara analizata ale rezidentilor straini. In schimb, urmatoarele tranzactii se inregistreaza in debit (-) deoarece ele implica plati catre straini: - importurile de marfa; - cheltuieli cu transporturile si calatoriile; - plati pentru investitiile facute de straini; - cadouri facute rezidentilor straini; - ajutoare acordate de guvernul tarii analizate; - investitii in strainatate ale rezidentilor. Desi vorbim in termeni de creditare si debitare, orice tranzactie internationala implica un schimb de active, astfel avand o parte de credit si

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 3 / 2019 163

una de debit. Oricarei intrari in credit ii corespunde una in debit, si invers, astfel ca inregistrarea oricarei tranzactii internationale conduce la doua intrari care se compenseaza (conturile balantei de plati utilizeaza un sistem contabil cu dubla inregistrare). Orice tranzactie internationala are doua parti egale, un credit si un debit. Daca cumulam toate creditele ca plusuri si toate debitele ca minusuri, rezultatul net este zero; asta inseamna ca totalul creditelor trebuie sa fi e egal cu totalul debitelor, adica soldul contului balantei de plati trebuie

intotdeauna sa fi e nul. Nu exista surplusuri sau defi cite totale.

Desi intreaga balanta de plati trebuie compensata numeric, prin

defi nitie, aceasta nu inseamna ca oricare subcont sau subconturi ale declaratiei

trebuie compensate. De exemplu, exporturile totale de marfuri pot sa fi e sau nu

compensate de importurile de marfuri. Cand se face o referire la surplusul sau

defi citul balantei de plati, se refera de fapt la anumite subconturi ale balantei

de plati, nu la valoarea totala. Un surplus apare atunci cand soldul unui subcont

(subconturi) este pozitiv, un defi cit apare cand soldul este negativ.

• Structura balantei de plati externe

Structura balantei de plati consta in doua conturi de baza numite

Contul Curent si Contul Financiar si de Capital, fi ecare continand diferite

subconturi.

- Contul Curent al balantei de plati se refera la valoarea monetara a

fl uxurilor internationale asociata tranzactiilor in bunuri, servicii, fl uxuri de

venituri si transferuri unilaterale. Fiecare din aceste fl uxuri va fi descris.

Comertul cu marfa include toate bunurile pe care o țară le exporta

sau importa: produse agricole, masini, automobile, petrol, electronice, textile

si altele. Valoarea in dolari a exporturilor de marfuri este inregistrata ca un

plus (credit), si valoarea in dolari a marfurilor importate ca minus (debit).

Comparând exporturile si importurile de bunuri obtinem balanta comerciala

a marfurilor. Cand aceasta balanta este negativa, rezultatul este un defi cit

comercial de marfuri; cand soldul este pozitiv exista un surplus comercial de

marfuri.

Exporturile si importurile de servicii includ o varietate de articole.

Cand se transporta produse straine sau turistii straini cheltuiesc bani in

restaurante si hoteluri, acestea fi ind servicii valoroase prestate de rezidenti,

care trebuie compensati. Astfel de servicii sunt considerate exporturi si sunt

inregistrate in credit in contul de bunuri si servicii. In schimb, cand vase

straine transporta produsele unei țări sau cand turistii acestei țări cheltuiesc

bani in hoteluri si restaurante peste hotare, atunci rezidentii straini presteaza

servicii care necesita compensatii. Deoarece rezidentii importa, in consecinta,

aceste servicii, serviciile sunt inregistrate in debit. Serviciile bancare si de

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 3 / 2019164

asigurare sunt explicate in aceeasi maniera. Serviciile includ de asemenea articole precum transferuri de bunuri in programele militare, serviciile de constructii, serviciile juridice, serviciile tehnice si altele. Pentru o mai buna intelegere a tranzactiilor internationale ale unei tari, trebuie sa adaugam serviciile in contul comercial de marfuri. Acest total ne da balanta de bunuri si servicii. Cand soldul este pozitiv, rezultatul este un surplus de tranzactii cu bunuri si servicii; un sold negativ presupune un defi cit. Ce inseamna insa un surplus sau un defi cit care apar in contul de

bunuri si servicii? Daca contul de bunuri si servicii are un surplus, țara a transferat mai multe resurse (bunuri si servicii) in strainatate decat a primit in cursul unei perioade de un an. Pe langa masurarea valorii transferului net de resurse, balanta bunurilor si serviciilor furnizeaza informatii despre situatia produsului intern brut (PIB). Aceasta pentru ca contul balantei de bunuri si servicii este defi nit in acelasi mod ca exportul net de bunuri si servicii care

este parte a PIB.

Se stie ca PIB este egal cu valoarea bunurilor si serviciilor produse

intr-o economie pe o anumita perioada de timp. Intr-o economie cu comert,

PIB este egal cu suma a patru tipuri diferite de cheltuieli in economie:

consumul, investitiile brute, cheltuielile guvernamentale si exportul net de

bunuri si servicii. Ca urmare, exporturile nete reprezinta valoarea de bunuri si

servicii care sunt produse intern, dar nu sunt incluse in consumul intern.

Astfel, pentru PIB al unei tari contul balantei de bunuri si servicii

poate fi interpretat dupa cum urmeaza. Un sold pozitiv al contului indica un

exces al exporturilor fata de importuri si aceasta diferenta trebuie adaugata la

PIB. Cand contul are un defi cit, excesul importurilor fata de exporturi trebuie

scazut din PIB. Daca exporturile de bunuri si servicii ale unei natiuni sunt

egale cu importurile ei, contul va avea soldul net zero si nu va afecta situatia

PIB. Astfel, in functie de valoarea relativa a exporturilor si importurilor, soldul

contului bunurilor si serviciilor contribuie la nivelul produsului national al

unei tari.

Largind mai departe cuprinsul nostru despre balanta de plati, trebuie

sa includem intrarile de venituri si platile. Acest articol contine castigurile

nete (dividende si dobanzi) ale investitiilor in strainatate – adica castiguri ale

investitiilor in strainatate minus platile pentru activele straine din țară. Include de asemenea indemnizatiile pentru angajati. In sfarsit, continutul balantei noastre de plati se mareste pentru a include transferurile unilaterale. Aceste articole includ transferurile de bunuri si servicii sau active fi nanciare intre o țară si restul lumii. Transferurile private se refera la cadouri facute de indivizi si institutii neguvernamentale strainilor. Acestea pot include o expediere de la un imigrant care traieste in

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 3 / 2019 165

țara analizată rudelor care au ramas acasa, un bun sau o sumă trimis/ă unui prieten din strainatate, sau o contributie facuta de un rezident unui fond de ajutorare pentru alte natiuni. Transferurile guvernamentale se refera la bunuri sau donatii facute de un guvern rezidentilor straini sau guvernelor straine. Țara

analizată face transferuri sub forma de bani si bunuri de capital altor natiuni,

ajutor militar guvernelor straine si transferuri precum pensiile muncitorilor

straini care s-au repatriat. In unele cazuri, transferurile guvernamentale

reprezinta plati asociate programelor de asistenta straina care pot fi folosite

de guvernele straine pentru a fi nanta comertul cu acea țară. Trebuie observat

ca multe programe de transfer (ajutor strain) sunt legate de plata de exporturi

(echipament militar sau exporturi agricole) si astfel reprezinta o subventie

pentru exportatorii respectivi. Cand veniturile din investitii si transferurile

unilaterale sunt combinate cu balanta bunurilor si serviciilor obtinem balanta

contului curent. Aceasta este cea mai mare parte a balantei de plati a unei.

• Contul fi nanciar si de capital

Tranzactiile fi nanciare si de capital din balanta de plati includ toate

achizitiile sau vanzarile internationale de active. Termenul active, defi nit vast,

cuprinde articole precum titluri de proprietate imobiliara, actiuni si obligatiuni

corporatiste, titluri guvernamentale si depozite obisnuite la bancile comerciale.

Contul fi nanciar si de capital include atat sectorul privat cat si tranzactiile

ofi ciale (banca centrala).

Tranzactiile de capital constau in transferuri de capital si in achizitia

si depozitarea anumitor active nefi nanciare. Cele mai importante tipuri de

transferuri de capital sunt scutirea de datorii si bunurile si activele fi nanciare

ale migrantilor care ii insotesc cand acestia intra sau ies din tara. Achizitia

si depozitarea anumitor active nefi nanciare includ vanzarile si cumpararile

drepturilor pentru resurse naturale, patente, drepturi de autor, marci de comert,

francize si concesionari.

Marea majoritate a tranzactiilor care apar in contul de fi nanciar si de

capital provin din tranzactii fi nanciare. Urmatoarele schimburi sunt tranzactii

fi nanciare ale sectorului privat:

- investitiile directe. Investitiile directe apar cand rezidentii unei

tari cumpara o parte importanta (detin 10% sau mai mult din actiuni) dintr-o

afacere din alta tara.

- investitiile de portofoliu. Investitiile de portofoliu sunt cumparari

ale sectorului privat de valori mobiliare cu venit fi x pe termen scurt si lung,

precum bonuri de tezaur, note de tezaur, obligatiuni de tezaur si valori

mobiliare ale intreprinderilor private.

- creante si datorii bancare. Creantele bancare constau in imprumuturi,

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 3 / 2019166

depozite in strainatate, accepte, efecte de comert straine, creante asupra bancilor afi liate din strainatate si obligatiuni guvernamentale straine. Datoriile

bancare includ depozitele solicitate si conturile NOW (ordinele negociabile de

retragere), depozitele de economii cu carnet de depuneri, certifi cate de depozit

si datoriile fata de bancile afi liate din strainatate.

Tranzactiile fi nanciare si de capital sunt inregistrate in declaratia

balantei de plati atribuind semnul plus (credit) intrarilor fi nanciare si de capital

si semnul minus (debit) iesirilor fi nanciare si de capital. O intrare fi nanciara

poate aparea in urmatoarele circumstante: (1) datoriile fata de straini cresc

(de exemplu, un rezident roman cumpara titluri ale unei companii locale);

(2) creantele asupra strainilor scad (banca primeste rambursari pentru un

imprumut pe care l-a facut unei intreprinderi străine); (3) activele detinute

de straini in țara analizată cresc (Toyota construieste o fabrica de montaj auto in țara „X”); sau (4) activele țării analizate din strainatate scad (o companie

vinde una din fabricile sale unui cumparator din țara „X”). O iesire fi nanciara

implica opusul.

Urmatoarea regula poate fi de ajutor in aprecierea diferentelor

fundamentale dintre tranzactiile de creditare si debitare care constituie contul

de capital si fi nanciar. Orice tranzactie care are ca urmare primirea de plati in

tara din strainatate poate fi privita ca un articol de creditare. O intrare de capital

(fi nanciara) poate fi generata de exportul de bunuri si servicii. Dimpotriva,

orice tranzactie care duce la primirea de plati de catre straini din tara este

considerata un articol de debitare. O iesire de capital (fi nanciara) este similara

ca urmare a importurilor de bunuri si servicii.

Pe langa includerea tranzactiilor sectorului privat, contul de capital

si fi nanciar include si tranzactiile ofi ciale de stabilizare ale bancii nationale.

Tranzactiile ofi ciale de stabilizare se refera la miscarea activelor fi nanciare

intre detinatori ofi ciali. Aceste active fi nanciare se incadreaza in doua categorii:

rezerve ofi ciale (active guvernamentale in strainatate) si datorii fata de agentii

ofi ciale straine (active ofi ciale straine in țară).

Tranzactiile ofi ciale de stabilizare includ, de asemenea, datorii catre

detinatori ofi ciali straini. Aceste datorii se refera la detineri ofi ciale straine la

bancile comerciale locale si detineri ofi ciale de titluri de valoare ale trezoreriei

țării. Guvernele straine doresc sa detina astfel de active datorita castigului din

dobanzi pe care il ofera.

• Defi citul de cont curent

Referitor la balanta de plati, contul curent si contul de capital si

fi nanciar nu sunt fara legatura; se refl ecta practic unul pe celalalt. Datorita

principiului dublei inregistrari al balantei de plati, totalul debitului va fi

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 3 / 2019 167

intotdeauna egal cu totalul creditului. Este urmare a faptului ca daca contul curent inregistreaza un defi cit (debitul este mai mare decat creditul) contul

de capital si fi nanciar va inregistra un surplus sau intrari de capital/fi nanciare

nete (creditul este mai mare decat debitul). Dimpotriva, daca contul curent

inregistreaza un surplus, contul de capital si fi nanciar trebuie sa inregistreze

un defi cit sau o iesire neta de capital/fi nanciara.

Pentru o mai buna intelegere a acestei notiuni, presupunem ca, intr-

un anumit an, cheltuielile sunt mai mari decat veniturile. Cum se va fi nanta

„defi citul”? Raspunsul este imprumutand sau vanzand o parte din activele

deținute. Pot fi lichidate niste active reale sau poate niste active fi nanciare.

In aceeasi maniera, cand o natiune înregistrează un defi cit de cont curent, cheltuielile sale pentru bunuri si servicii straine sunt mai mari decat veniturile incasate din vanzarile internationale de bunuri si servicii proprii, dupa ce face alocatii pentru fl uxurile de venituri din investitii si bunuri pentru si din strainatate. Natiunea trebuie sa-si fi nanteze defi citul de cont curent, prin

vinderea de active si imprumuturi. Cu alte cuvinte, defi citul de cont curent

al unei natiuni (debitul este mai mare decat creditul) este fi nantat in principal

printr-o intrare fi nanciara neta in contul de capital si fi nanciar.

• Abateri statistice: erori si omisiuni

Procesul de colectare a datelor care sta la baza datelor numerice

publicate din balanta de plati este departe de a fi perfect. Costul colectarii

datelor statistice ale balantei de plati este ridicat, iar un sistem exact ar

presupune costuri prohibitive. Statisticieni guvernamentali isi bazeaza astfel

datele numerice partial pe informatii colectate si partial pe estimari. Probabil,

cele mai solide informatii constau in datele comertului cu marfuri, care sunt

colectate in principal din inregistrarile vamale. Informatiile contului fi nanciar

si de capital sunt obtinute din rapoartele institutiilor fi nanciare care indica

schimbari in creantele si datoriile lor catre straini; aceste date nu se potrivesc

cu anumite tranzactii de cont curent. Deoarece statisticienii nu au un sistem

prin care sa poata inregistra simultan partea de credit si de debit a fi ecarei

tranzactii, aceste informatii pentru oricare tranzactie vin din surse diferite

astfel incat un numar mare de tranzactii nu reusesc sa fi e inregistrate.

Cand statisticieni insumeaza debitul si creditul, nu este surprinzator

cand cele doua nu se potrivesc. Deoarece, in principiu, totalul debitului trebuie

sa fi e egal cu totalul creditului, statisticienii introduc un rest pentru a le egala.

Aceasta intrare de corectie este cunoscuta ca abatere statistica, sau erori si

omisiuni. In declaratia balantei de plati, abaterea statistica este considerata

parte a contului de capital si fi nanciar deoarece tranzactiile fi nanciare pe

termen scurt sunt, in general, cea mai frecventa sursa de erori.

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 3 / 2019168

• Investitiile straine nete si soldul contului curent

Soldul contului curent este sinonim cu investitiile straine nete in contabilitatea veniturilor nationale. Un surplus al contului curent inseamna excesul exportului fata de importul de bunuri, servicii, venituri investitionale si transferuri unilaterale. Aceasta permite o primire neta de creante fi nanciare

pentru rezidentii tarii. Aceste fonduri pot fi folosite de tara pentru a-si

construi active fi nanciare sau pentru a-si reduce datoriile fata de restul lumii,

imbunatatindu-si pozitia neta a investitiilor straine. Natiunea devine astfel

furnizor net de fonduri (creditor) pentru restul lumii. Dimpotriva, un defi cit

al contului curent implica un exces al importurilor fata de exportul de bunuri,

servicii, venituri investitionale si transferuri unilaterale. Aceasta conduce la o

crestere a creantelor strainatatii asupra natiunii. Tara devine un solicitant net

de fonduri din strainatate, cererea fi ind acoperita prin imprumuturi de la alte

tari sau prin lichidarea activelor straine. Rezultatul este o inrautatire a pozitiei

nete a investitiilor straine.

Soldul contului curent reprezinta astfel baza declaratiei de venit a

unei tari. Daca este pozitiv, tara cheltuieste mai putin decat venitul sau total

si acumuleaza creante de active asupra restului lumii. Daca este negativ,

cheltuielile nationale depasesc veniturile si natiunea imprumuta de la restul

lumii.

Imprumuturile nete ale unei economii pot fi exprimate ca suma a

imprumuturilor nete ale fi ecarui sector al sau, guvernamental si sectorul privat,

incluzand afacerile si gospodariile. Imprumuturile nete guvernamentale sunt

egale cu defi citul bugetar, adica excesul cheltuielilor (G) asupra taxelor (T).

Imprumuturile nete ale sectorului privat sunt egale cu excesul investitiilor

private (I) asupra economiilor private (S). Imprumutul net al unei natiuni este

dat de urmatoarea formula:

(G – T) + (I – S) = Defi cit

Un aspect important al acestei formule este ca „defi citul contului curent

este un element macroeconomic care refl ecta dezechilibrul dintre incasarile si taxele guvernamentale precum si dezechilibrul dintre economiile si investitiile private”. Orice politica efi cienta de a scadea defi citul contului curent trebuie

prin urmare sa reduca aceste contradictii. Reducerea defi citului contului curent

presupune fi e reduceri in defi citul bugetului guvernamental, fi e cresteri ale

economiilor sectorului privat fata de investitii, sau ambele. Insa aceste optiuni

sunt difi cil de realizat. Reducerea defi citelor bugetare poate presupune cresteri

nepopulare de taxe sau reduceri ale programelor guvernamentale. Eforturile

de a reduce cheltuielile de investitii ar fi contrare deoarece investitiile sunt

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 3 / 2019 169

determinantul cheie al productivitatii tarii si a standardului de viata. In sfarsit, incurajarile de stimulare a economiilor, precum reduceri de taxe, pot fi contrare

pe motiv ca ii favorizeaza pe cei bogati mai mult decat pe saraci.

Reducerea defi citului de cont curent nu este in intregime in mainile

tarii respective. Pentru lume, ca ansamblu, suma soldurilor conturilor curente

ale tuturor tarilor trebuie sa fi e egal cu zero. Astfel, o reducere a defi citului

contului curent al unei natiuni trebuie sa mearga mana in mana cu o scadere a

surplusului contului curent al restului lumii. Politici complementare in tarile

straine, mai ales acelea cu surplusuri mari ale contului curent pot ajuta in

tranzitii de succes.

• Impactul fl uxurilor fi nanciare asupra contului curent, a creșterii

economice

Am descris fl uxurile de capital si fi nanciare ale unei tari ca raspunsuri

ale evolutiilor din contul curent. Cu toate acestea, procesul poate, si adesea

se intampla, sa functioneze invers, fl uxurile fi nanciare si de capital initiind

schimbari in contul curent. De exemplu, daca strainii doresc sa achizitioneze

instrumente fi nanciare din țara considerată peste valoarea obligatiilor

fi nanciare straine pe care țara doreste sa le detina, trebuie sa plateasca excesul

cu transferuri de bunuri si servicii straine. Prin urmare, o intrare fi nanciara in

tara analizata este asociata cu un defi cit al contului curent.

Sa presupunem ca economiile nationale sunt mai mici decat investitiile

nationale. Prin urmare, rata dobanzii va creste fata de ratele dobanzii

din strainatate, ceea ce atrage intrari de economii straine pentru a fi nanța

investitiile. Țara considerată devine astfel un importator net de economii

straine, folosind puterea de cumparare pentru a achiziționa bunuri si servicii

straine, rezultand intr-o intrare neta de aceeasi dimensiune de bunuri si servicii

ca aceea a defi citului de cont curent. Cand strainii incep sa cumpere mai multe

active ale țării analizate decat cumpară cetățenii acesteia de la ei, dolarul

devine mai scump pe pietele de schimb straine. Acest lucru face ca bunurile

sa devina mai scumpe pentru straini, determinând in scaderea exporturilor; de

asemenea bunurile straine devin mai ieftine, rezultand cresterea importurilor.

Rezultatul este o crestere a defi citului contului curent, sau o reducere a

surplusului contului curent.

• Balanta indatorarii internationale

Una din trasaturile principale ale balantei de plati a unei tari este aceea

ca masoara tranzactiile economice ale unei tari pe un an sau un trimestru. Dar

in orice moment, o tara va avea o cantitate fi xa de creante si datorii fata de

restul lumii. Situatia care rezuma acest lucru este cunoscuta sub numele de

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 3 / 2019170

balanta indatorarii internationale. Este o inregistrare a pozitiei internationale a tarii la un moment dat (date de sfarsit de an). Balanta nationala a indatorarii internationale indica pozitia investitionala internationala a unei tari, refl ectand valoarea investitiilor

nationale in strainatate fata de investitiile straine in tara. Tara este considerata

creditor net fata de restul lumii cand creantele din interior fata de straini

depasesc creantele straine fata de tara la un moment dat. Cand se intampla

contrariul, tara isi asuma o pozitie de debitor net.

Termenele creditor net si debitor net nu sunt pe deplin clarifi catoare.

Sunt necesare informatii suplimentare despre diferitele tipuri de creante si

datorii implicate. Prin urmare, balanta indatorarii internationale urmareste

pozitia investitiilor pe termen scurt, mediu si lung din sectoarele de stat si

private ale economiei.

Poate importanta cea mai de seama a balanței de plăți o reprezinta

faptul ca defalcheaza detinerile de investitii internationale in cateva categorii,

pentru a rezulta implicatiile regulilor de actiune din fi ecare categorie separata

asupra situatiei lichiditatii natiunii. Pentru pozitia investitiilor pe termen scurt,

elementul strategic este suma datoriilor pe termen scurt (depozite bancare si

fonduri de stat) ale strainilor. Aceasta deoarece aceste detineri pot fi retrase in

termene foarte scurte, rezultand intr-o dislocare a pietelor fi nanciare nationale.

Soldul detinerilor monetare ofi ciale este de asemenea semnifi cativ. Presupunem

ca acest sold este negativ. Daca autoritatile monetare straine decid lichidarea

detinerilor de titluri guvernamentale si transformarea lor in rezerve ofi ciale,

puterea fi nanciara ar fi redusa. Cat despre pozitia investitionala pe termen lung

a unei natiuni, aceasta are mai putina importanta pentru pozitia lichiditatii țării

deoarece investitiile pe termen lung raspund, in general, la trenduri economice

de baza si nu constituie subiectul retragerilor neregulate.

Concluzii

Din studiul efectuat se desprinde concluzia că balanța de plăți externe

a unei țări are infl uență directă asupra creșterii economice. Astfel, o balanță de plăți externe cu un sold pozitiv exprimă faptul că exporturile sunt superioare importurilor și contribuie în mod direct la creșterea Produdului Intern Brut, deci a creșterii economice. În antiteză se afl ă economia unei țări în situația în care soldul balanței de plăți externe este negativ și exprimă un defi cit, care se concretizează în efecte negative asupra creșterii economice. Desigur, acest aspect este relevat de indicatorul export net calculat ca diferență aritmetică dintre exporturi și importuri.

Bibliografi e

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 3 / 2019 171

1. Aisen, A., Veiga, F.J. (2013). How does political instability aff ect economic

growth?. European Journal of Political Economy, 29 (C), 151-167

2. Amiti, M., Itskhoki, O., Konings, J. (2014). Importers, Exporters, and Exchange

Rate Disconnect. American Economic Review, 104 (7), 1942-1978

3. Anghelache, C. (2018). Bilanțul economic al României la 100 de ani, Editura

Economică, Bucureşti 4. Anghelache, C., Burea, D., Ursache, A. (2017). The main interconnections between

balance of payments indicators and the macroeconomic aggregates results. Romanian Statistical Review, Supplement, 3, 189-196

5. Anghelache, C. (2008). Interconnections Between the External Balance Indicators and the Macroeconomic Outcomes Aggregates. Metalurgia International, 2, 168-171

6. Anghelache, C., Isaic-Maniu, A., Mitruț, C., Voineagu, V., Dumbravă, M. (2007).

Analiza macroeconomică – Sinteze şi studii de caz, Editura Economică, Bucureşti

7. Anghelache, C. (2004). Statistică teoretică şi economică. Teorie şi aplicaţii,

Editura Economică, București

8. Anghelache, C. (1999). Comerțul exterior: fi nanțare și analiză fi nanciar-bancară,

Editura Economică, București

9. Bardsen, G., Nymagen, R., Jansen, E. (2005). The Econometrics of Macroeconomic Modelling, Oxford University Press

10. Harrison, A., McLaren, J., McMillan, M. (2011). Recent Perspectives on Trade

and Inequality. Annual Review of Economics, 3, 261-289

11. Soderbery, A. (2015). Estimating import supply and demand elasticities: Analysis

and implications. Journal of International Economics, 96 (1), 1-17