Efectele Consumului de Opiu Asupra Organismului Uman

Universitatea ‘’ tefan cel MareȘ ’’SuceavaFacultatea de Inginerie Alimentară

Efectele consumului de opiu asupra organismului uman

Student:Brînză Constantin Alexandru

SPECIALIZARE:CEPA

AN:IV


`Efectele consumului de opiu asupra organismului uman

Acționează asupra sistemului nervos central,reducând pragul sensibilități dureroase;induc un echilibru psihic apparent ,anxietatea dispărând o data cu durerile ; de asemenea ,provoacă o stare de euforie ,de detașare de realitate și de inhibare a senzațiilor de foame și de sete.

Psihice:scăderea inteligenței și voinței ;slăbirea memoriei;întreaga existență este aservită nevoii de a-și administra drogul ;declinul întregii personalității ;anularea responsabilităților familiale și nonprofesionale ;scăderea apetitului ,scăderea libidoului ,

Fizice:slab,palid,pupile mici ,fixe,tremor ușpr aș mâinilor și pleoapelor,,unghii casante,căderea părului ,constipație ,vărsături,respirații rare ,puls scăzut.

Descriere

Opiul și preparatele pe bază de opiu sunt cunoscute de aproape patruu mii de ani,fiind folosite ca unele din cele mai vechi remedii ale durerii.În prezent preparatele de opiu au o utilizare limitată în terapie ,fiind folosite în special ca analgezice și antidiareice.

Practica consumului și toxicomania generată de dependență de opiu poartă numele de opiomanie.

1.Alcaloizii cu nucleu morfinanic(subgrupa morfinei)-morfina,codeina,tabeina,neopina și oripavina,

2.Alcaloizii cu nucleu izochinolinic-papaverina ,nascapina.

Papaver somiferum este o plantă de cultură care cunoaște mai multe varietăți .Fructele sunt denumite capete de mac,cele imature ,prin incizare secretă la exterior un suc alb și


lipicios(latex)care se brunifică în contact cu aerul .Obținerea opiului se realizează prin scarificarea (incizarea)capsulelor de mac ajunse la dimensiunea maximă ,dar incă verzi.

Potrivit estimărilor făcute de diferite organisme statale şi internaţionale, peste 100milioane de oameni din întreaga lume sunt victime ale abuzului de produse ori substanţestupefiante sau toxice. Consecinţele nefaste ale consumului unor astfel de substanţe ori produse (afecţiuni organice şi psihice grave, depersonalizarea şi degradarea omului), asociate frecvent cu săvârşirea unor infracţiuni grave (omoruri, tâlhării, violuri ş.a) fac din „beţia albă." ¡ unUl din principalii factori de mortalitate.

Efectele consumului de droguri asupra societăţii sunt următoarele: Scăderea alarmantă a randamentului în muncă al celor ce consună droguri; Deturnarea unor imense sume de bani din circuitul economic normal; Folosirea sumelor de bani rezultate din trafic în scopuri criminale, inclusiv prin 5

finanţarea activităţilor subversive (având drept scop răsturnarea unor guverne, declanşarea unor războaie civile ori întreţinerea unor focare de conflict deja existente ş.a., inclusiv 1 proliferarea terorismului) şi întreţinerea aşa-numitei „economii subterane";

Costurile tot mai ridicate ale tratamentelor medicale de dezintoxicare; Cheltuieli din ce în ce mai mari pentru întreţinerea şt dotarea forţelor abühate să

combată fenomenul; Compromiterea unor instituţii ale statului, concretizată fie în coruperea unor funcţionari

publici, fie în atragerea unor bănci în activitatea de „spălare" a banilor proveniţi din tracul ilicit;

Creşterea numărului de boli transmisibile grave, din rândul cărora S.I.D.A. se impune în

ultima perioadă.

Nu trebuie omis din rândul efectelor mici numărul mare de sinucideri datorate drogurilor;

Experienţa dovedeşte că aproape nu există sector din activitatea economică, socială şi politică fot care să nu fie infiltrate (sau să încerce infiltrarea) tentaculele traficului cu stupefiante.

În OPIU, până în prezent au fost identificaţi peste 40 de alcaloizi, alături apă, glucide, răşini şi alte substanţe minerale. Efectul opiului se manifesta la nivelul sistemului nervos central şi al intestinului. La nivelul sistemului nervos central, acţioneză ca analgezic, opiul produce două faze de excitare şi somn. Produce un somn invicincibil urmat, uneori, direct de moarte. După parcurgerea fazei de excitare apar vărsături, slăbirea circulaţiei, comă, moarte. Intoxicaţiile se manifestă prin greţuri, vărsături, tremuraturi,convulsii, insomnii şi alergii. Dozele toxice ale opiului şi ale preparatele» sale sunt variate,toxicitatea descrescând de la morfină, codeină, thebaină, papaverină, narcotină, narceinâ. Intoxicaţia cronică se produce fie prin inhalarea fumului - prin fumarea opiului cu pipa-1 ori ingerare, fie prin injectare. La început induce o stare de excitare trecătoare, apatie, stare de odihnă şi vise plăcute. La nivelul


intestinului, opiul întârzie secreţia gastrică ,digestia, reduce mişcările peristaltice la nivelul colonului, dând constipaţie.

♦ derivaţi naturaliMORFINA cel mai important şi mai toxic dintre alcaloizii opiului, în intoxicația acută,

îşi exercită acţiunea asupra întregului ax cerebrospinal acţionând diferit: produce deprimarea zonelor superioare şi excitarea zonelor inferioare.

Deprimarea de la nivelul creierului se produce prin analgie (la doze terapeutice) și narcoză (la doze toxice). Mecanismul analgiei cuprinde: creşterea pragului de percepţie a durerii; modificarea reacţiei psihice a subiectului faţă de durere (anxietate, panică, euforie); favorizează instalarea somnului. Acţionând selectiv asupra senzaţiei dureroase, morfina nu influenţează alte senzaţii (olfactive, auditive, tactile).

La nivelul bulbului are loc concomitent deprimarea unor centri (respirator, tusigen) produce constipaţie ca şi stimularea altor centri (al vomei, în special la doze mici), contractă sfincterul Oddi, determină mioza, creşte presiunea lichidului cefalorahidian, are acțiune histamino-eliberatoare.Morfina determină stimulare la nivelul măduvei; care depinde de acţiunea sa cerebrală.Acţiunea toxică a morfinei este potențată de substanțele care deprimă puternic centrii respiratori. Repetarea administrării dozelor terapeutice de morfină produce diminuarea efectelor euforizante. Menţinerea acestora impune creşterea dozelor, ca atare creşte toleranţa.Morfina produce dependenţă psihică şi fizică puternică. Copiii şi persoanele în vârstă ca şi cele cu tare respiratorii şi hepatice prezintă o sensibilitate crescută. Doza letală, la adult este de 0,2 - 0,4 g Ia administrare pe cale orală şi de 0,1 g la administrare parenterală.

Codeina, prezintă acţiune analgezică destul de redusă, însă acţiunea asupra sistemului nervos central este intensă. Efectele toxice sunt asemănătoare cu ale morfinei. Mascarea grupării fenolice cu grupare metil îi măreşte efectul convulsivant în raport cu aceasta. Este mai puţin constipantă decât morfina. Inhibă reflexul de tuse. Dozele mari tind să stimuleze trunchiul cerebral. Supradozarea produce vărsături. Codeina nu se administrează la copii până la 3 ani. Doza letală este de minim 0,8 g.

♦ Derivaţi de semisinteză

Dionina acţionează ca analgezic intermediar între morfină şi codeină. Are şi proprietăţi de analgezic local şi de sedativ al tusei, superior codeinei. Este mai toxică decât codeina.

Heroina are efect analgezic mai redus decât morfina, însă mai precoce: îi este caracteristic efectul euforizant, superior morfinei, mult apreciat de heroinomani. Produce degenerescență gravă hepatică sau miocardică, atrofii testiculare sau proliferări gliale accentuate.Sindromul de abstinennță este deosebit de grav.

Hidromorfona este un analgezic de 5-10 ori mai puternic decât morfina. Prezintă efecte mai reduse decât morfina ca; sedativ, inhibitor al respiraţiei, antitusiv,constipație,dar este mai toxică.Induce farmacodependență.


Hidrocodona are acţiune farmacodinamică intermediară între morfină şi codeină și este sedativ al tusei mai activ decât codeina.

Nalorfina este antagonistul fiziologic al analgezicelor narcotice. În intoxicaţiile acute cu acestea, nalorfina contribuie la combaterea depresiunii respiratorii şi la înlăturarea stării comatoase. Nu înlătură efectele analgezice şi narcotice ale opiaceelor. Nu este indicată în combaterea deprimării respiratorii determinată de alte deprimante ale sistemului nervos central (alcool, barbiturice). Nalorfina este ea însăşi un analgezic, dar nu sedativ. La doze mari, poate induce depresiune respiratorie gravă, mioză, scăderea temperaturii corporale.

Derivaţi de sinteză Petidina administrată intravenos deprimă intens respiraţia; prezintă efect pupilar de midriază. Creşte tonusul şi diminuă peristaltismul intestinului subţire, mai slab decât morfina. Contractă sfincterul Oddi şi creşte presiunea în vezica biliară.Trebuie utilizată cu multă prudență sau chiar evitată în toate cazurile în care morfina este contraindicată.

Metadona produce un spasmn al căilor biliare,deprimă central tusei; scade secrețiile digestive ,stimulează măduva spinării.Produce hiperglicemie,hipotermie și efect antidiureic.

Fentanilul este un analgezic de zece ori mai activ decât morfina. Deprimă centrul respirator. Are efect sedativ care durează 20 minute. Creşte tonusul vagal(produce hipertensiune arterială, bradircadie, creşterea peristaltismului intestinal). Acţiunile sunt antagonizate de atropină.Pentazocina ca analgezic este de 2-3 ori mai slab decât morfina; deprimă respiraţia mai slab ca morfina, prezintă efect antagonizant slab faţă de amfetamină, cafeina și neinfluenţat de necitamină. Efectul apare cu intensitate mică şi la nou-născuţi ai căror mame au primit pentazocină în timpul travaliului. Tranzitul digestiv este diminuat, acţiunea spastica este relativ slabă, presiunea intrabiliară creşte puţin. La doze peste 2 mg/kg creşte presiunea arterială şi produce tahicardie, prin eliberare de catecolamine.

Reduce moderat fluxul plasmatic renal, contractă puţin sfincterul Oddi.Reacţii adverse care pot să apară în urma utilizării morfinei şi congenerilor, se produc la nivelul diferitelor organe şi sisteme:■ Tulburări digestive sunt comune şi se caracterizează prin:

* senzaţie de sete, consecinţă a scăderii secreţiei salivare;* greţuri şi vărsături, determinate fíe prin spasm piloric, fie prin stimularea centrului bulbar al vomei;* întârzierea tranzitului intestinal, prin hipertonie musculară;* colici biliare, prin creşterea presiunii în canalele biliare;

■ Tulburări respiratorii:* morfina produce deprimare respiratorie, atât la doză terapeutică, cât și toxică;* produce dispnee cu accidente grave în astmă şi bronşită cronică;* petidina şi metadona deprimă respiraţia doar la doză toxică;* petidina reduce secreţia bronşică;

■ Tulburări neuropsihice: cefelee, tremurături ale membrelor, incoordonare motorie


degradarea personalităţii, acte antisociale. Petidina în doze mici detemrmină euforie şi excitaţie centrală cu anxietate, dezorientare,hiperexcitabilitate,halucinații la doze mari;

Tulburări neuropsihice:cefalee,tremorături ale membrelor,inordonare motorie,degradarea personalității,acte antisociale.Petidina în doze mici determină euforie și excitație centrală cu anxietate ,dezorientare,hiperxcitabilitate,halucinații la doze mari:

Tulburări cardiovasculare; hipotensiune și vasodilatație,lipotimie și colaps .Metadona produce modificări de frecvență cardiacă. Tulburări oculare:

Hipersudorație,prin vasodilatație periferică; Tulburări urinare:dificultate de micțiune și chiar retenție de urină; Tulburări uterine :creșterea frecvenței și intensității contracțiilor.

0 Obişnuinţă, toxicomanie, sindrom de abstinenţă • I Ţ(iXicofnania sau adicţia este starea de intoxicare periodici sau cronici determinată de consumarea repetată a unui drog natural sau sintetic. Caracteristicile sale sunt;■ dorinţa de neînvins sau necesitatea de a continua consumarea drogului şi de a-1 procura

prin toate mijloacele;

■ tendinţa de a mări progresiv dozele;■ dependenţa de ordin psihic şi fizic faţă de efectele drogului, cu apariţia sindromului de

abstinenţă la suprimarea lui;■ efecte nocive asupra individului şi societăţii.

Obişnuinţa este starea rezultată din consumarea repetată a unui drog. Caracteristicile sale sunt următoarele;■ dorinţa (dar nu obligaţia) de a lua drogul pentru starea de bună dispoziţie provocată;■ tendinţa slabi sau nuli de a miri dozele;■ un oarecare grad de dependenţi psihici faţă de efectele drogului, flră dependenţi fizici şi

lipia sindromului de abstinenţi;

■ dacă există un efect nociv acesta afectează numai pe individ,

Treptat organismul se obişnuieşte cu doze tot mai mari de drog adică sensibilitatea la drog

Este micşorată, astfel încât dozele trebuie mereu crescute pentru a produce aceleaşi.

Scăderea sensibilităţii organismului nu este egală pentru toate efectele toxicului:efectul analgezic şi stupefiant scade, iar acţiunea asupra intestinului şi irisului se menţin.

Obişnuinfa la toxic - toleranţa organismului - nu este prezentă decât pentru unii centri ai organismului, în mecanismul ei nefiind implicate nici reducerea abstinenței ,nici accelerarea excreției.

În 1964 s-a introdus termenul de dependenţă psihică şi fizică, fiind elementul comun al diferitelor feluri de abuz.

Dependenţa se defineşte ca starea rezultată din absorbţia periodică sau continuă a unui drog.Orice substanţă care poate da naştere la dependenţă se numeşte drog.

Ulterior s-a introdus termenul de farmacodependenţă (toxicomanie medicamentoasă).Organizația mondială a sănătății în 1974 definește farmacopendența ,ca


starea psihică și uneori fizică apărută în urma interacţiunii organismului cu un medicament.

În ultimul tinmp se semnalează trecerea treptată de la toxicomania majoră" (toxicomania la stupefiant) la toxicomania minoră dată în special de medicamente (barbiturice, tranchilizante, cafeină)

Un alt pericol îl constituie asocierea de droguri, sau asocierea de drog şi alcool, ajungându-se la „politoxicomanie cu suprapunerea şi intricarea efectelor toxice. De asemenea, se practică trecerea de la un drog la altul, apoi revenirea la cel dintâi, realizându-se „ toxicomania încrucişată ".

Se consideră că devin dependenţi subiecţii cu tulburări de personalitate (nevrotic psihopaţi). Timpul necesar instalării dependenţei este în funcţie de gradul de deprimare a sistemului nervos centraI, indusă de drog.

Bibliografie:1. Poroch-Seriţan, Maria , Depistarea şi analiza drogurilor : elemente de identificare şi

efectele drogurilor : curs universitar ,SUCEAVA,2004

Site-uri consultate:www.wikipedia.rowww.antidrog.winnity.ro/efecte.html

Efectele Consumului de Opiu Asupra Organismului Uman

Documents

Transcript of Efectele Consumului de Opiu Asupra Organismului Uman