Edward Bach -Vindeca-te Pe Tine Insuti

8/4/2019 Edward Bach -Vindeca-te Pe Tine Insuti

1/22

Vindeca-te pe tine insuti

O explicatie a cauzelor reale si a vindecarii bolilorde EDWARD BACH, M.B., B.S., D.P.H.Aceasta carte este dedicata tuturor celor care sufera sau sunt tulburati

CAPITOLUL I

Obiectul acestei carti nu este de a sugera faptul ca arta vindecarii nu este necesara;departe de aceasta intentie; dar sper cu umilinta ca va putea fi un ghid pentru aceisuferinzi care cauta n interior originea reala a bolilor lor, pentru a se putea ajuta npropriul proces de vindecare. Mai mult, sper ca i poata stimula pe aceia, att din profesiamedicala ct si din ordinele religioase, care au la inima binele omenirii, pentru a-si dublaeforturile de cautare a usurarii suferintelor omenesti, astfel nct sa grabeasca ziua n carevictoria asupra bolilor va fi completa.

Principalul motiv pentru esecul stiintei medicinii moderne este faptul ca ea se ocupa derezultate si nu de cauze. Multe secole cauza reala a bolilor a fost mascata de materialism,astfel nct bolilor li s-au oferit toate posibilitatile de a-si extinde ravagiile, ntructnimeni nu s-a ocupat de originea lor. Aceasta situatie este asemanatoare cu cea a unuiinamic situat n fortificatii puternice pe deal, care duce un razboi de guerila continuu ntinuturile din jur, n timp ce oamenii locului, ignornd resedinta fortificata se multumescdoar sa-si repare casele prejudiciate si sa-si ngroape mortii, rezultati n urma raidurilordusmanilor. Asa este, vorbind n general, situatia medicinii din prezent; nimic altcevadect o peticire a celor atacati si o ngropare a celor ucisi, fara sa se gndeasca macar lafortareata reala.

Bolile nu vor fi niciodata vindecate sau eradicate de metodele materialiste prezente,pentru simplul motiv ca originea bolii nu este materiala. Ceea ce cunoastem noi ca boalaeste numai un rezultat ultim produs la nivelul corpului, produsul final de actiune al unorforte profunde si de durata si chiar daca tratamentul material pare sa aiba un succesaparent, acesta este numai temporar daca nu se ndeparteaza cauza reala. Directia stiinteimedicale moderne, interpretnd gresit adevarata natura a bolii si concentrndu-se petermenii materialisti ai corpului fizic si-a crescut n mod enorm puterea; nti, prindevierea gndurilor oamenilor de la adevarata origine a bolii si astfel, de la metodeleeficiente de atac si n al doilea rnd, prin localizarea bolii la nivelul corpului, reducndsperantele de vindecare reala si inducnd un puternic complex de teama, care n-ar fitrebuit sa existe.

Boala este n esenta rezultatul conflictului dintre Suflet si Minte si nu va fi niciodataeradicata, dect prin eforturi spirituale si mentale. Astfel de eforturi, facute corespunzatorsi cu ntelegere, asa cum vom vedea mai trziu, pot vindeca si preveni boala prinndepartarea factorilor de baza, care reprezinta cauza ei primara. Nici un efort directionatasupra corpului nu va face dect sa repare superficial daunele, iar n acest fel nu aparevindecarea, ntruct cauza este nca operativa si si va demonstra prezenta din nou, n altaforma. De fapt, n multe cazuri recuperarea aparenta este daunatoare, pentru ca ascunde


2/22

de pacient cauza adevarata a problemelor sale si n satisfactia reinstalarii aparente asanatatii, factorul cauzator real, nebagat n seama, poate sa-si ntareasca puterea. Faceti oparalela cu acele cazuri n care medicul stie sau care este ntelept si cunoscator al naturiifortelor adverse spirituale si mentale, al caror rezultat noi l numit boala la nivelulcorpului fizic. Daca pacientul ncearca sa neutralizeze n mod direct aceste forte,

sanatatea se mbunatateste imediat ce ncepe acest demers, iar la finalul lui boala vadispare complet. Aceasta este adevarata vindecare, prin atacarea fortaretei, chiarfundamentul cauzelor suferintei.

Una dintre exceptiile metodei materialiste n stiinta moderna este cea a mareluiHahnemann, fondatorul homeopatiei, care prin realizarea iubirii de catre Creator si aDivinitatii care exista n fiecare om, prin studierea atitudinii mentale a pacientilor lui fatade viata, mediu si boala pe care o au, a ncercat sa gaseasca n ierburile cmpului si n alteelemente ale naturii remediile care nu numai le vindecau corpurile, dar le si mbunatateaustarea mentala. Fie ca stiinta lui sa fie extinsa si dezvoltata de acei medici care au lainima iubirea fata de umanitate.

Cu cinci sute de ani nainte de Hristos unii medici din India antica, lucrnd sub influentastapnului Buddha au produs avansuri n arta vindecarii att de mari nct au reusit sarenunte la chirurgie, desi pe acele vremuri chirurgia era la fel de eficienta, sau chiar maimult dect este ea n prezent. Astfel de oameni precum Hippocrate, cu idealurile salemarete despre vindecare, Paracelsus cu siguranta sa despre divinitatea omului siHahnemann, care a realizat faptul ca boala se gaseste ntr-un plan dincolo de fizic totiacestia stiau mai mult despre natura reala si remedierea suferintei. Ce multa suferinta ar fifost evitata n ultimele douazeci sau douazeci si cinci de secole daca nvataturile acestormari maestri ai artei vindecarii ar fi fost urmate. Dar ca n multe alte lucruri,materialismul a fost mult prea atragator pentru oamenii din Vest si pentru foarte mult

timp vocile instructorilor practici au acoperit sfaturile acelora care cunosteau adevarul.Sa declaram aici pe scurt ca boala, desi aparent att de cruda, este n sine binefacatoare sipentru propriul nostru beneficiu, iar daca este corect interpretata, ne va ghida catregreselile noastre esentiale. Daca este tratata cum trebuie, va fi modalitatea de ndepartarea acestor greseli si ne va lasa ntr-o stare mai buna si mai mareata dect nainte. Suferintaeste coercitiva pna la punctul la care lectia nu a fost nvatata prin alte mijloace, iar boalanu va fi eradicata pna cnd lectia nu va fi nvatata. De asemenea, la cei care nteleg sipot citi semnificatia simptomelor premonitorii, boala ar putea fi prevenita nainte deaparitia sa sau oprita n stadiile sale initiale, daca sunt efectuate eforturile corectivespirituale si mentale necesare. Nici un caz, indiferent ct de sever, nu trebuie sa fiedisperat, ntruct atta timp ct individului i este nca data viata fizica, Sufletul care lanima are nca speranta.

CAPITOLUL II

Pentru a ntelege natura bolii, trebuie declarate cteva adevaruri fundamentale.


3/22

Primul dintre acestea este acela ca omul are un Suflet, care este adevaratul sau sine;Divinul, Fiinta Suprema interioara, Fiul Creatorului tuturor lucrurilor, iar trupul, desitemplul pamntesc al acestui Suflet, este doar reflectarea sa detaliata: aceea ca Sufletulnostru, Divinitatea care locuieste n noi si n jurul nostru ne deruleaza vietile asa cum Eldoreste sa aiba loc, iar daca i si permitem, ne ghideaza, protejeaza si ncurajeaza, cu

atentie si n beneficiul nostru cel mare: El, Sinele nostru nalt, fiind o scnteie dinAtotputernicul, este astfel invincibil si nemuritor.

Al doilea principiu este acela ca noi, asa cum ne stim n aceasta lume, suntem veniti aicicu scopul de a cstiga toata cunoasterea si experienta ce poate fi dobndita prin existentaterestra, pentru a dezvolta virtuti care ne lipsesc si pentru a sterge tot ce este eronat n noi,astfel avansnd catre perfectionarea naturii noastre. Vom fi plasati n acea parte a vietiicare ni se potriveste cel mai bine acestui obiectiv.n al treilea rnd, trebuie sa ntelegem ca aceasta trecere scurta pe pamnt, pe care ocunoastem ca fiind viata, nu este dect un moment n cursul evolutiei noastre, la fel cumo zi de scoala este pentru o viata. Desi putem n prezent sa vedem si sa ntelegem numai

acea unica zi, intuitia noastra ne spune ca nasterea este mult mai mult dect nceputul, iarmoarte infinit mai mult dect sfrsitul nostru. Sufletul nostru, care suntem noi cuadevarat, este nemuritor, iar corpurile de care suntem constienti sunt temporare, precumcaii pe care i calarim ntr-o calatorie, sau instrumentele de care ne servim sa ne facemtreaba.Apoi urmeaza un al patrulea mare principiu, acela ca atta timp ct Sufletul sipersonalitatea noastra sunt n armonie, totul este bucurie si pace, fericire si sanatate.Numai atunci cnd personalitatea noastra este deviata de pe cararea trasata de Suflet, fieca urmare a dorintelor noastre pamntesti sau prin persuasiunea altora, atunci apareconflictul. Acest conflict este cauza de baza a nefericirii si bolilor. Nu conteaza care estemunca vietii noastre cizmar sau monarh, mosier sau taran, bogat sau sarac, atta timp

ct facem acea munca n concordanta cu ceea ce ne spune Sufletul, totul este bine; siputem sa fim siguri ca n orice situatie de viata suntem plasati, princiara sau de jos,aceasta contine lectiile si experientele necesare pe moment pentru evolutia noastra si neofera cele mai bune avantaje pentru dezvoltarea noastra.Urmatorul mare principiu este ntelegerea Unitati tuturor lucrurilor: Creatorul a toate cteexista este Iubire si tot ceea ce exista si de care suntem constienti este o modalitateinfinita de manifestare a acestei Iubiri, fie ca este o planeta sau o pietricica, o stea sau opicatura de roua, un om sau cea mai simpla forma de viata. Poate ntelegem mai bineaceasta conceptie daca asemanam creatorul nostru cu un soare imens stralucitor,binefacator si iubitor, din centrul caruia pornesc un numar infinit de raze catre toatedirectiile; noi nsine si tot ceea ce ne nconjoara suntem particule la capatul acestor raze,trimise pentru a cstiga experienta si cunoastere, dar n final ne vom rentoarce catremarele centru. Si chiar daca noua ni se pare ca fiecare raza este separata si distincta, elenu sunt dect parti ale marelui Soare central. Separarea este imposibila, pentru ca odatace o raza de soare este desprinsa de sursa sa, ea nceteaza sa mai existe. Astfel poatereusim sa ntelegem un pic imposibilitatea separarii. Chiar daca fiecare raza pare a avea oindividualitate, fiecare este n acelasi timp o parte a marii puteri creatoare centrale.Asadar orice fel de actiune mpotriva noastra nsine sau a altei fiinte afecteaza ntregul,


4/22

pentru ca imperfectiunea cauzata la nivelul unei parti se reflecta asupra ntregului. nfinal, fiecare particula din ntreg trebuie sa fie perfecta.

Vedem cum sunt posibile doua erori fundamentale: disocierea dintre Sufletele sipersonalitatile noastre si cruzimea si greselile fata de ceilalti, pentru ca ambele reprezinta

pacate la adresa Unitatii. Fiecare dintre acestea duce la conflict, care la rndul lui produceboala. O ntelegere a locului n care se produce eroarea (si adesea nu ne dam seama deaceasta) si o tentativa onesta de a ne corecta greselile ne va conduce nu numai la o viatade bucurie si pace, dar si la sanatate. Boala este benefica n sine, pentru ca are dreptobiectiv re-aducerea personalitatii la vointa Divina a Sufletului; astfel, putem vedea caboala se poate att preveni, ct si evita, atunci cnd ne dam seama singuri de greselile pecare le facem si le corectam prin mijloace spirituale si mentale. Atunci nu va mai finevoie de lectia severa a suferintei. Puterea Divina ne furnizeaza fiecare oportunitatepentru a ne corecta drumurile, nainte ca sa fie aplicate durerea si suferinta, ca ultimresort. Poate nu este vorba sa combatem erorile din aceasta viata, aceasta zi de scoala; sidesi poate nu suntem constienti la nivel rational de motivele suferintelor noastre, care ni

se par crude si fara sens, totusi Sufletele noastre (care suntem noi nsine) cunosc ntregulsens si ne ghideaza catre binele nostru maxim. Cu alte cuvinte, ntelegerea si corectareagreselilor noastre va scurta durata bolii si ne va readuce sanatate. Cunoasterea scopuluiSufletului si familiarizarea cu aceasta cunoastere nseamna usurarea suferintelor lumestisi ne elibereaza pentru a ne continua evolutie n bucurie si cu fericire.

Sunt doua mari erori: prima, sa nu iei n seama si sa nu te supui la ce-ti dicteaza Sufletulsi a doua sa actionezi mpotriva Unitatii. Iar n legatura cu ultima, sa nu judecati niciodataalte persoane, pentru ca ce este bine pentru cineva, poate sa fie rau pentru altcineva.Negustorul care trebuie sa-si dezvolte comertul att pentru propriul avantaj, ct si pentrucei pe care i are angajati, dobndind pentru aceasta cunoastere, eficienta si control si

dezvoltnd virtuti asociate cu fiecare, trebuie sa foloseasca nsusiri si virtuti diferite decele ale unei asistente medicale, care-si sacrifica viata pentru cei bolnavi; dar ambii, dacaasculta ce le dicteaza Sufletele, nvata cum trebuie acele calitati necesare pentru evolutialor. Tot ce conteaza este supunerea la comenzile Sufletului nostru, a Sinelui nostru nalt,pe care o nvatam prin constientizare, instincte si intuitie.

Vedem astfel ca prin chiar principiile enuntate si esenta sa, boala se poate att preveni ctsi vindeca, iar munca lucratorilor spirituali si a medicilor este sa ofere, pe lnga remediilemateriale si cunoastere pentru cei suferind din cauza greselilor din viata lor, ntr-o astfelde maniera nct aceste erori sa fie eradicate si sa-i poate readuce pe cei bolnavi napoi nstarea de sanatate si bucurie.

CAPITOLUL III

Ceea ce cunoastem noi ca boala reprezinta stadiul terminal a unei tulburari mult maiprofunde, iar pentru a avea succes n tratamentul ei este evident faptul ca nu putem sa neadresam numai rezultatului final, ci eficienta va aparea prin ndepartarea cauzei de baza.Este o eroare primara pe care o poate face un om si anume actiunea mpotriva Unitatii;aceasta este reprezentata de iubirea de sine (egoismul). De aceea putem spune ca exista


5/22

doar o singura afectare primara, un disconfort sau o boala. Iar ntruct actiunea mpotrivaUnitatii poate fi mpartita n multiple tipuri, la fel si boala rezultatul acestei actiuni poate fi separata n grupe principale corespunzator cauzelor sale. Natura chiar a bolii va fiun ghid util pentru a sprijini descoperirea tipului de actiune realizat mpotriva LegilorDivine ale Iubirii si Unitatii.

Daca n natura noastra avem destula iubire pentru toate lucrurile, atunci nu putem safacem rau nimanui; pentru ca acea iubire ne va ghida orice actiune si influenta mintea norice gnd care ar putea dauna cuiva. Dar nca nu am atins starea de perfectiune; daca amfi atins-o, nu mai era necesara existenta noastra pe pamnt. Dar cu totii cautam sinaintam catre aceasta stare, iar cei care sufera la nivelul mintii sau trupului sunt mpinsichiar de catre aceasta suferinta catre conditia ideala a iubirii; daca i vom permite sa neconduca, am putea sa grabim pasii catre atingerea scopului si n-ar mai fi nevoie de boalasi suferinta. Din momentul n care lectia este nteleasa si greseala eliminata, nu mai estenevoie de corectie, pentru ca trebuie sa ne amintim ca suferinta este benefica n sine, nacea ca ne indica unde suntem pe o carare gresita, grabindu-s evolutia catre perfectiuneaglorioasa.

Bolile reale primordiale ale oamenilor sunt defectele precum mndria, cruzimea, ura,egoismul, ignoranta, instabilitatea si lacomia; si fiecare dintre acestea, considerate atent,sunt opuse Unitatii. Aceste defecte reprezinta adevarata boala (folosind cuvintele n sensmodern), iar persistenta si continuarea manifestarii acestor defecte duce la un stadiu dedezvoltare n care apare o precipitare la nivel corporal a rezultatelor lor fizice, pe care lecunoastem cu numele de boala.

Mndria apare, n primul rnd, ca urmare a lipsei de recunoastere a micimii personalitatiisi a dependentei sale puternice de Suflet, si a faptului ca toate succesele pe care le arepersoana nu sunt ale sale, ci sunt binecuvntari ale Divinitatii interioare; n al doilea rnd,are loc o pierdere a simtului proportiilor, a locului persoanei n schema Creatiei. ntruct

mndria refuza invariabil sa se supuna umilintei si sa accepte Vointa Marelui Creator, eava comite actiuni contrare acestei Vointe.

Cruzimea reprezinta o negare a unitatii a tot ce exista si un esec de a ntelege faptul caorice actiune mpotriva altuia reprezinta o opozitie la adresa ntregului, deci o actiunempotriva Unitatii. Nimeni nu ar trebui sa actioneze crud mpotriva celor apropiati saudragi, iar legea Unitatii ne spune ca trebuie sa crestem pna cnd vom ntelege ca oricine,ca parte din ntreg, trebuie sa devina apropiat si drag noua, pna cnd chiar si cei care nepersecuta nu ne vor trezi dect sentimente de simpatie si iubire.

Ura este opusul iubirii, reversul Legii Creatiei. Este contrara ntregii scheme Divine sireprezinta negarea Creatorului; duce la astfel de actiuni si gnduri care sunt opuseUnitatii si opuse celor dictate de Iubire.

Egoismul este si el o negare a Unitatii, iar datoria pe care o avem fata de ceilalti oamenieste sa punem binele omenirii, grija si protectia fata de cei din jurul nostru nainteaintereselor personale.


6/22

Ignoranta reprezinta esecul nvataturii, refuzul de a vedea Adevarul atunci cnd ti se oferaoportunitatea. Ea duce la multe actiuni gresite, care pot exista numai pe ntuneric si nusunt posibile atunci cnd lumina Adevarului si a Cunoasterii sunt cu noi.

Instabilitatea, indecizia si slabiciunea scopului rezulta atunci cnd personalitatea refuza

sa fie ghidata de Sinele sau nalt si ne face sa-i tradam pe ceilalti prin slabiciunea noastra.O astfel de stare nu ar fi posibila daca n noi ar exista cunoasterea despre Divinitateainterioara Invincibila si de Necucerit, care reprezinta sinele nostru adevarat.

Lacomia duce la dorinta de putere. Reprezinta o negare a libertatii si individualitatiifiecarui suflet. n loc de a recunoaste faptul ca fiecare dintre noi este aici pe pamntpentru a-si dezvolta propria evolutie n concordanta cu ceea ce-i dicteaza sufletul, pentrua-si creste individualitatea si a lucra liber si nestnjenit, personalitatea lacoma doreste sadicteze, sa modeleze si sa comande, uzurpnd puterea Creatorului.

Acestea sunt exemple ale bolilor reale, originea si bazele tuturor suferintelor si

tulburarilor noastre. Fiecare dintre aceste defecte, daca persista mpotriva vocii Sineluinalt, va produce un astfel de conflict interior care va trebuie sa fie reflectat la nivelulcorpului fizic printr-o boala specifica. Putem vedea cum orice tip de afectiune de caresuferim ne va ghida catre descoperirea unei greseli care sta n spatele sau. De exemplu,mndria, care este n acelasi timp aroganta si rigiditate a mintii, va duce la aparitia unorastfel de afectiuni care produc rigiditate si ntepeneala a corpului. Durerea este rezultatulcruzimii, pentru ca pacientul nvata prin suferinta personala sa nu faca rau unei altepersoane, att la nivel fizic, ct si la nivel mintal. Pedepsele urii sunt singuratatea,temperamentul violent si incontrolabil, furtunile nervoase mentale si temperamentulisteric. Bolile introspectiei nevrozele, neurastenia si problemele similare care rapescbucuria vietii, sunt cauzate de un egoism excesiv. Ignoranta si lipsa de ntelepciune aduc

cu ele dificultati n viata de zi cu zi, suplimentar aparnd o ncapatnare n refuzareaadevarului atunci cnd apare oportunitatea, miopia, tulburarile de vedere si auz fiindconsecinte fizice naturale. Instabilitatea mintii duce la aceeasi reactie la nivelul corpului,ale carui diferite tulburari vor afecta miscarile si coordonarea. Rezultatul lacomiei sidominarii celorlalti sunt bolile care l fac pe cel suferind sclavul propriului corp, cudorinte si ambitii limitate de boala.

Mai mult, nu sunt ntmplatoare chiar partile corpului afectate de boala, ci totul se petrecen concordanta cu legea cauzei si efectului, care ne ghideaza spre ajutor. De exemplu,inima, fntna vietii si a iubirii este atacata atunci cnd partea de iubire a naturii noastreumane nu este dezvoltata sau este prost folosita; o afectare a unei mini semnifica un esecsau o eroare de actionare; creierul fiind centrul de control, atunci cnd este afectat, indicao lipsa de control la nivelul personalitatii. La fel pot fi interpretate si celelalte. Cu totiisuntem gata sa admitem ca pot apare multe rezultate n urma unei crize de mnie sau aunui soc brusc cauzat de o veste proasta; daca lucruri marunte ne pot afecta att deputernic corpul fizic, cu ct mai profund si mai serios trebuie sa fie efectul unui conflictprelungit ntre suflet si corp. Ne mai miram ca rezultatele se manifesta sub forma unorboli att de severe cum sunt cele din prezent?


7/22

Dar nu este nici un motiv sa devenim deprimati. Prevenirea si vindecarea bolilor se poaterealiza prin descoperirea propriilor noastre greseli si eradicarea lor prin dezvoltareaonesta a acelor virtuti care sa le contracareze; nu prin lupta mpotriva raului, ci prinaducerea unei doze att de mari din calitatea opusa, care sa ne modifice complet naturainterioara.

CAPITOLUL IV

Am aflat ca nu exista nimic accidental n natura bolii, n tipul acesteia sau n partilecorpului afectate; precum toate celelalte rezultate ale energiei, sunt urmare a legilorcauzei si efectului. Unele boli pot fi provocate prin mijloace fizice directe, precumintoxicatiile, accidentele si traumatismele si excesele mari; dar bolile n general sedatoreaza unor erori fundamentale ale constitutiei noastre, asa cum am vazut nexemplele deja prezentate.

De aceea, pentru o vindecare completa, va trebui sa folosim nu numai mijloacele fizice,

alegnd cele mai bune metode cunoscute deja de arta vindecarii, dar este important si cafiecare dintre noi sa ne straduim ct de bine cu putinta sa ndepartam erorile naturiinoastre; pentru ca vindecarea completa si finala apare numai din interior, din chiarSufletul nostru, care radiaza armonie prin ntreaga noastra personalitate atunci cnd i sepermite sa faca asta.

Si mai exista o radacina comuna importanta a tuturor bolilor, egoismul iubirea de sineexagerata, astfel nct o metoda importanta de usurare a tuturor suferintelor o constaconversia acestei iubiri de sine n devotiune fata de ceilalti. Daca ne dezvoltam calitateainterioara de a ne pierde pe noi nsine n iubirea si grija fata de cei din jurul nostru,bucurndu-ne de aventura glorioasa a dobndirii cunoasterii si ajutorarii celorlalti,

suferintele si jeluirile noastre personale dispar foarte rapid. Acesta este maretul tel final:dizolvarea propriilor interese n serviciul umanitatii. Nu conteaza locul din viata n carene-a plasat Divinitatea noastra interioara. Daca suntem negutatori sau profesionisti,bogati sau saraci, monarhi sau cersetori, pentru fiecare dintre noi este posibil sandeplinim datoriile vocatiei noastre si sa reprezentam o adevarata binecuvntare pentrucei din jurul nostru prin comunicarea Iubirii Divine a Fratiei.

Dar majoritatea dintre noi au mult de calatorit pna sa dobndeasca aceasta stare deperfectiune, desi este surprinzator ct de rapid poate avansa orice individ atunci cnd faceeforturi serioase, mai ales cnd crede nu n biata sa personalitate, ci are credinta ca prinexemplele si nvataturile marilor maestri ai lumii el si-ar putea permite sa se uneasca cupropriul Suflet, cu Divinitatea interioara, locul n care toate lucrurile devin posibile. nmajoritatea dintre noi exista unul sau mai multe defecte mari, care ne mpiedicaavansarea; tocmai acest defect sau aceste defecte trebuie cautate n interior, n acelasitimp straduindu-ne sa ne dezvoltam si extindem latura iubitoare a naturii noastre catrelume, permitndu-ne sa stergem acest defect prin inundarea naturii noastre cu virtuteaopusa. La nceput poate sa fie cam dificil, dar numai la nceput, pentru ca este remarcabilct de rapid poate creste o virtute ncurajata, legata de cunoasterea faptului ca prinajutorul Divinitatii noastre interioare si perseverenta, este imposibil sa nu reusim.


8/22

Odata cu dezvoltarea Iubirii Universale n interiorul nostru trebuie sa nvatam sa realizamdin ce n ce mai mult ca orice fiinta umana, orict de josnica, este un copil al Creatoruluisi ca ntr-o zi, de-a lungul timpului va avansa catre perfectiune, asa cum speram cu totiisa o facem. Orict de josnic poate aparea un om sau o creatura, trebuie sa ne amintim caexista o scnteie Divina n interiorul sau, care va creste ncet, dar sigur pna cnd gloria

Creatorului va straluci n ntregime n acea faptura.Mai mult dect att, dilema bine sau rau, corect sau gresit, este una relativa. Ceea ce estecorect pentru evolutia naturala a unei lumi mai salbatice, este gresit pentru standardelecivilizatiei noastre, iar ceea ce poate apare ca fiind o virtute pentru noi, poate fi eronat saudeplasat la persoane care au avansat n evolutia spirituala. Ceea ce numim rau sau gresit,reprezinta n realitate un bine neaflat la locul lui, de aceea este pur relativ. Sa nu uitamfaptul ca standardele noastre despre ideal sunt relative; animalelor noastre de casa leaparem ca fiind niste zei, n timp ce noi nsine suntem departe de standardele sfintilor simartirilor care s-au daruit n ntregime pentru a ne fi exemple. De aceea trebuie sa avemsimpatie si compasiune pentru cei josnici, pentru ca n timp ce consideram ca noi am

avansat mult deasupra nivelului lor, suntem n fapt doar la nceputul calatoriei, a lunguluidrum de atingere a standardelor indicate de fratii nostri mai mari, a caror luminastraluceste n fiecare epoca a istoriei umanitatii.

Daca suntem coplesiti de mndrie, sa ncercam sa realizam ca personalitatile noastre nureprezinta propriu-zis nimic, ele nu sunt n stare sa faca nici o treaba sau serviciuacceptabil, sau sa reziste puterii ntunericului, daca nu ar fi sprijinite de Lumina de sus,de Lumina Sufletului nostru; exista un regret al oportunitatilor pierdute, cu jalea sitristetea aparute si un numar enorm de copii care au stat ani de zile lnga un parinteinvalid a carui singura boala era doar o lacoma cerere de atentie. Gnditi-va la armatelede barbati de si femei care nu au fost lasati sa faca poate ceva maret si de ajutor pentru

omenire, deoarece personalitatea lor a fost tinuta n captivitate de un singur individ, decare nu au avut curajul sa se elibereze; gnditi-va la copii care-si cunosc si doresc oanumita chemare, dar ca urmare a unor circumstante dificile, a lipsei sprijinului celorlaltisi a slabiciunii propriului tel se refugiaza ntr-o alta ramura a vietii, n care nu sunt nicifericiti si nici capabili sa-si dezvolte evolutia asa cum ar fi putut ea fi. Propria noastaconstiinta ne va spune daca datoria noastra este fata de unii sau altii, cum si pe cine amputea sa servim; dar indiferent cum ar fi, ar trebuie sa ne ascultam constiinta ct de bineputem.

Iar n final, sa nu ne temem sa plonjam n viata; suntem aici pentru a dobndi experientasi cunoastere, si vom nvata doar prea putin daca nu nfruntam realitatea si cautam ct demult cu putinta. O astfel de experienta poate fi cstigata n orice domeniu al vietii, pentruca adevarurile naturii si ale umanitatii se cstiga efectiv, la fel de mult ntr-o casuta de latara sau n zgomotul si agitatia orasului.

CAPITOLUL V

Lipsa individualitatii (adica sa permiti o interferenta cu propria personalitate, ointerferenta care nu permite ndeplinirea cererilor propriului Sine nalt) este de mare


9/22

importanta n declansarea bolii si ea ncepe devreme n viata, de aceea va fi important sadiscutam despre adevarata relatie dintre parinti si copii, dintre nvatatori si elevi.

Fundamental, institutia familiei (a parintilor) este considerata privilegiata (ntr-adevar, artrebui considerata un privilegiu divin), n sensul ca ea permite unui suflet sa intre n

aceasta lume, n vederea evolutiei. Daca este nteleasa cum trebuie, ar trebui sa nu existeo oportunitate mai mare pentru omenire dect aceasta, de a fi agentul nasterii fizice asufletului si de a ngriji tnara personalitate n timpul primilor ani ai existentei sale pepamnt. ntreaga atitudine a parintilor trebuie sa fie de ghidare spirituala, mentala sifizica a noului-venit, ct de bine cu putinta, fara sa se uite vreo clipa ca sufletul nou-veniteste unul individual, venit pentru a-si cstiga propriile experiente si cunoastere, n modullui personal, functie de ceea ce-i spune Sinele lui nalt. De aceea ar trebui oferita multalibertate unei dezvoltari nestnjenite n acest sens.

Institutia familiei (a parintilor) este una a serviciului divin si trebuie sa fie privita ca atare,chiar mai mult dect orice alta datorie pe care credem ca o avem. ntruct parintii trebuie

sa sacrifice mult, este bine n acelasi timp sa aiba n minte faptul ca nu trebuie sa solicitenimic n schimb de la copil, pentru ca obiectivul principal este de a darui, numai de adarui iubire blnda, protectie si ndrumare, pna cnd sufletul ia n primire tnarapersonalitate. De la nceput copilul trebuie sa fie nvatat cu independenta, individualitateasi libertatea, n acelasi timp el fiind ncurajat ca foarte devreme n viata sa gndeasca si saactioneze de sine statator. Controlul parintilor trebuie sa se micsoreze pas cu pas, pemasura ce abilitatile de auto-gestionare ale copilului se dezvolta, iar mai trziu sa nuexiste nici o restrictie sau o falsa idee de datorie fata de parinti, care sa inhibe voceainterioara, a sufletului copilului.

Institutia familiei, abilitatea de a fi parinte este trecuta n viata de la o generatie la alta si

reprezinta n esenta o ndrumare temporara si protectie pentru o scurta perioada de timp,dupa care eforturile acestea trebuie sa nceteze, iar obiectul lor (copilul) trebuie lasat libersa avanseze. Sa nu uitam faptul ca acel copil, al carui gardian temporar devenim, poate fiun suflet mai batrn si mai maret dect al nostru, superior noua din punct de vederespiritual, asa nct controlul si protectia trebuie restrnse la nevoile tinerii personalitati. Afi parinte reprezinta o datorie sacra, temporara n caracter si trecuta de la o generatie laalta. Nu implica nimic altceva dect serviciu si nu necesita obligatie n schimb din parteacelui tnar, pentru ca el trebuie lasat liber sa se dezvolte n felul lui personal si sa devinact de bun cu putinta pentru a ndeplini aceleasi sarcini ctiva ani mai trziu. De aceea,copii ar trebui sa nu aiba nici o restrictie, nici o obligatie sau oprelisti din parteaparintilor, stiind ca primind ndrumare si serviciu de la tatal si mama sa, va oferi si el larndul lui aceleasi servicii altuia.

Parintii ar trebui sa fie atenti n special la dorinta lor de a modela tnara personalitatedupa propriile idei sau dorinte si ar trebui sa nu ncerce sa controleze si sa ceara favorurin schimbul datoriei lor naturale si a privilegiului divin, de a fi mijloacele prin care unsuflet a venit n contact cu lumea fizica. Orice dorinta de control sau de a modela tnaraviata pentru motive personale este o forma teribila de lacomie si trebuie oprita la debut,pentru ca daca tinerii parinti debuteaza astfel, n timp devin veritabili vampiri. Daca


10/22

exista cea mai mica dorinta de dominare, ea trebuie nabusita din fasa. Trebuie sarefuzam sa ne aflam n sclavia lacomiei, care ne mpinge sa ne dorim sa-i posedam peceilalti. Trebuie sa ncurajam n noi nsine arta daruirii si sa o dezvoltam pna cnd prinsacrificiile sale reuseste sa curete orice urma a actiunii inverse.

nvatatorul trebuie sa tina minte ca sarcina sa este numai de a fi ndrumatorul celui tnarsi cel care i intermediaza nvatatura despre lume si viata, astfel nct fiecare copil saabsoarba cunoastere n propriul sau fel, iar daca i se permite libertatea, sa aleagainstinctiv ceea ce i este necesar pentru succesul n viata. Din nou, nu trebuie dat nimicaltceva dect grija cea mai blnda si ndrumare, pentru a-i permite studentului sa cstigecunostintele de care are nevoie.

Copii trebuie sa-si aminteasca faptul ca institutia familiei (parintii), att de emblematicaca putere creativa, are o misiune divina, dar nu are sarcina nici unei restrictii a dezvoltariisi nici o obligatie care ar putea stnjeni viata si munca pe care o doreste Sufletul lor. Esteimposibil de estimat n civilizatia prezenta suferinta de nespus, persoanele tip crampon si

dezvoltarea caracterelor dominatoare pe care o produce lipsa celor de mai sus. n aproapefiecare casa parintii si copii si construiesc nchisori proprii din motive complet false siconceptii gresite despre relatia parinti si copii. Aceste nchisori limiteaza libertatea,invalideaza viata, mpiedica dezvoltarea naturala si aduc nefericire tuturor celor implicati,precum si afectiuni mentale, nervoase si chiar fizice ce afecteaza o proportie att de maredin bolnavii prezentului.

Nu am accentuat suficient de mult faptul ca fiecare suflet se ncarneaza pe pamnt pentruun anume scop de a cstiga experienta si ntelegere, si pentru a-si perfectionapersonalitatea catre acele idealuri subliniate de propriul suflet. Indiferent de relatiile pecare le avem ntre noi, de sot si sotie, parinte si copil, frate si sora sau stapn si servitor,

noi pacatuim mpotriva Creatorului si a semenilor nostri atunci cnd din motive dedorinta personala mpiedicam evolutia altui suflet. Singura noastra datorie este sa nesupunem la ce ne dicteaza propria constiinta, dar aceasta nu va nsemna nici un momentdominarea altei personalitati. Sa ne amintim ca Sufletul fiecaruia i asterne o anumitasarcina, ca pna nu-si ndeplineste aceasta sarcina va apare, cel putin inconstient, unconflict ntre Sufletul si personalitatea sa, care se va manifesta de multe ori sub formaunei tulburari fizice.

Este adevarat ca uneori, chemarea vietii unei persoane este sa-si devoteze viata altcuiva,dar nainte de a o face trebuie sa fie absolut sigur ca aceasta este cerinta Sufletului sau sica nu este doar sugestia unei alte personalitati dominatoare, sau o falsa idee desprepropria datorie. Sa-si mai aminteasca, de asemenea, ca venim pe aceasta lume pentru acstiga batalii, pentru a cstiga putere mpotriva celor care ncearca sa ne controleze siavansam spre stadiul n care trecem prin viata facndu-ne tacuti si calmi datoria,nempiedicati si neinfluentati de nici o alta fiinta, ghidati ntotdeauna de vocea calma aSinelui nostru nalt. Pentru cei mai multi, cea mai mare batalie a vietii lor se duce npropriile case, n care nainte de a-si cstiga libertatea pentru a cstiga victorii n lume,trebuie mai nti sa se elibereze de dominatia si controlul unei rude foarte apropiate.


11/22

Orice individ, adult sau copil, a carei munca este n parte eliberarea de controluldominator al altuia, ar trebui sa-si aminteasca urmatoarele: n primul rnd, ca persoanaoprimanta ar trebui sa fie privita n acelasi mod ca un oponent n sport, ca o personalitatecu care se joaca Jocul vietii, fara cea mai mica urma de amaraciune. Daca nu ar existaacesti oponenti, ne-ar lipsi oportunitatile de dezvoltare a curajului propriu si a

individualitatii noastre; n al doilea rnd, adevaratele victorii ale vietii vin prin iubire siblndete si ntr-o astfel de nfruntare nu trebuie folosita forta, n nici un fel: ci princresterea constanta a propriilor calitati, prin simpatie, amabilitate si chiar afectiune, dacaeste posibil, chiar mai bine prin iubirea oponentului, el s-ar putea astfel dezvolta nct sapermita tacut si blnd, urmarea chemarii constiintei, fara alta interferenta.

Cei care sunt dominatori au nevoie de mult ajutor si ndrumare pentru a reusi sa realizezemarele adevar universal al Unitatii si a ntelege bucuria nfratirii. A pierde aceste lucrurinseamna a pierde adevarata fericire a Vietii si trebuie sa ajutam acesti oameni ct demult ne sta n putinta. O slabiciune din partea noastra, care sa le permita sa-si extindainfluenta nu le este cu nimic de ajutor; un refuz blnd de a fi sub controlul lor si o

ncercare de a-i face sa realizeze bucuria daruirii i va ajuta de-a lungul cararii ascendentea vietii.

Dobndirea libertatii noastre, cstigarea individualitatii si a independentei necesita nmulte situatii curaj si credinta. Dar n orele cele mai ntunecate si cnd succesul pareimposibil, sa nu uitam faptul ca, noi, copii Creatorului nu trebuie sa ne temem niciodata,ca Sufletul nostru ne da numai acele sarcini pe care suntem n stare sa le ndeplinim, si caodata cu credinta n Divinitatea noastra interioara si curaj, victoria va veni la cei carecontinua stradania.

CAPITOLUL VI

Si acum, dragi frati si surori, cnd am nteles ca Iubirea si Unitatea sunt marilefundamente ale Creatiei noastre, ca suntem cu totii copii Iubirii Divine si ca vindecareadefinitiva a tuturor relelor si suferintelor se va realiza prin intermediul blndetii si iubirii,cnd ntelegem toate acestea, unde asezam n acest tabloul practicile barbare precumvivisectia sau preluarea de tesuturi glandulare animale? Suntem nca att de primitivi, depagni nct sa credem ca prin sacrificiul animalelor vom reusi sa scapam de rezultatelepropriilor noastre greseli si nendemnari? Acum aproape 2500 de ani n urma, Buddhaarata lumii eroare si inutilitatea sacrificiului animalelor. Omenirea datoreaza deja foartemulte animalelor, care au fost torturate si distruse, fara ca vreun mare bine vizibil sa se fiprodus n urma acestor practici inumane. S-au produs doar stricaciuni si necazuri nambele lumi, att n cea umana, ct si n cea animala. Ct de departe suntem noi, vesticii,de frumoasele idealuri ale Indiei vechilor timpuri, ct iubirea fata de creaturilepamntului era att de mare, nct oamenii stiau sa trateze att boli si rani ale animalelor,ct si ale pasarilor. Mai mult de att, existau sanctuare pentru toate tipurile de existente,iar oamenii erau att de mpotriva lezarii unei creaturi inferioare, nct oricarui om carevna i se refuza ajutorul din partea vreunul medic, daca era bolnav, pna cnd nupromitea ca va abandona aceasta ocupatie. Nu voi vorbi mpotriva celor care practicavivisectia, pentru ca multi dintre ei lucreaza n numele unor principii umanitariste,


12/22

spernd si straduind-se sa gaseasca o usurare pentru suferintele oamenilor; motivele lorsunt suficient de bune, dar ntelepciunea lor nu este suficienta, iar ei nteleg prea putinsensul vietii. Motivul singur, indiferent ct de bun, nu este suficient; el trebuie combinatcu ntelepciune si cunoastere. Nici nu doresc sa scriu despre oroarea magiei negreasociate cu grefa glandulara, dar implor fiecare fiinta umana sa o considere de zece mii

de ori mai rea ca orice boala, pentru ca este un pacat mpotriva lui Dumnezeu, a omului sianimalului.

Nu are nici un sens sa continuam sublinierea esecurilor stiintei medicale moderne, cu unasau doua exceptii; destructia este inutila, daca nu construim n locul ei un edificiu maibun si pentru ca n medicina exista deja o fundatie a unei noi orientari, mai bine sa neconcentram pe adaugarea unei pietre sau doua la temelia acesteia. Nu ar avea nici ovaloare critica profesiei medicale de astazi; sistemul este cel fundamental gresit, nuoamenii din el; pentru ca sistemul este cel care nu lasa medicul, din motive economice, saaplice un tratament mai linistit si calm, sau sa se gndeasca mai mult la un caz, pentru astudia mostenirea celor care si-au dedicat vietile ngrijirii celor bolnavi. Asa cum spunea

Paracelsus, medicul ntelept vede numai cinci pacienti pe zi, nu cincisprezece, un idealimpracticabil n prezent pentru un practician mediu.

Zorii unei noi si mai bune arte a vindecarii rasar si pentru noi. Cu o suta de ani n urma,homeopatia lui Hahnemann a fost prima raza de lumina dupa o noapte lunga si ntunecatasi ar putea juca un rol la fel de important n medicina viitorului. Mai mult, atentia care seacorda n prezent mbunatatirii conditiilor de viata si furnizarii unei diete mai pure sicurate reprezinta un mare avans n preventia bolilor; iar toate miscarile directionate catreevidentierea pentru oameni a legaturii dintre erorile spirituale, boala si vindecarearealizata prin perfectionarea mintii indica drumul catre lumina stralucitoare care vadispersa ntunericul bolilor.

Sa nu uitam faptul ca boala reprezinta un dusman comun si ca fiecare dintre noi, carenvinge o parte din ea se ajuta nu numai pe sine, ci ajuta ntreaga umanitate. Trebuiecheltuita o anumita cantitate de energie nainte de rezolvarea completa a bolii; haideti cafiecare sa ne straduim pentru acest rezultat, iar cei care sunt mai puternici si mai maridect restul sa-si faca nu numai partea lor, ci sa-i si ajute material pe fratii mai slabi.

n mod evident, prima modalitate de a preveni raspndirea si accentuarea bolilor oreprezinta ncetarea efectuarii acelor actiuni care sporesc puterile bolilor; a douamodalitate ar fi stergerea defectelor caracterelor noastre, care permit invazia ulterioara abolii. Obtinerea acestor rezultate ar reprezenta o adevarata victorie; odata ce ne-ameliberat noi nsine, suntem liberi sa-i ajutam pe ceilalti. Si nu este chiar att de dificil cumar parea la prima vedere; ni se cere sa facem ct de bine cu putinta ceea ce stim si acestlucru este posibil din partea noastra daca ascultam ceea ce ne spune Sufletul. Viata nucere de la noi sacrificii imposibile; ne cere sa ne facem calatoria cu bucurie n inima si safim o binecuvntare pentru cei din jurul nostru, asa ca atunci cnd vom parasi lumea,aceasta scurta vizita a noastra sa fie o ndeplinire a muncii pe care am avut-o de facut.nvataturile religioase, daca sunt citite cum trebuie, ne indica sa uitati de toate si sa Maurmati pe Mine, interpretare pe care ar trebui sa o legam exclusiv de cererea Sinelui


13/22

nostru nalt, dar nu nseamna, asa cum multi si imagineaza, sa dai la o parte casa siconfortul, iubirea si luxul; adevarul este cu totul diferit. Un print din poveste, cu toatagloria palatului sau, poate fi un adevarat trimis al lui Dumnezeu si o reala binecuvntarepentru supusii sai, pentru tara sa, chiar pentru ntreaga lume; ce mult s-ar pierde dacaprintul si imagineaza ca datoria sa este sa se calugareasca. Institutiile vietii, n fiecare

domeniu, de la cele mai de jos, la cele mai speciale sunt pline de oameni si Ghidul Divinal destinelor noastre stie n care loc sa ne plaseze pentru avantajul nostru cel mai mare;tot ceea ce se asteapta din partea noastra este sa ne ndeplinim datoria bine si bucurosi.Exista sfinti care lucreaza n fabrici, ntr-o banca sau pe un vapor, la fel de multi precumprintre cei dintr-un ordin religios. Nici unui om de pe pamnt nu i se cere sa faca maimult dect i sta n putere, iar daca ne straduim sa obtinem ct de bine cu putinta sisuntem permanent ghidati de Sinele superior, este posibil pentru fiecare dintre noi saobtinem sanatate si fericire.

n cea mai mare parte a ultimilor 2000 de ani, civilizatia vestica a trecut printr-o epoca dematerialism accentuat, iar realizarea laturii spirituale a naturii si existentei noastre a fost

n mare parte pierduta ca urmare a pozitiei mintii umane, care a plasat posesiunilelumesti, ambitiile, dorintele si placerile deasupra lucrurilor reale din viata. Adevarataratiune a existentei omului pe pamnt a fost umbrita de anxietatea sa n a obtine dinaceasta ncarnare nimic mai mult dect cstiguri lumesti. A fost o perioada n care viataera extrem de dificila, ca urmare a lipsei unui grad de confort, de ncurajare si sprijin, pecare le pot aduce numai realizarea unor lucruri mai marete dect cele materiale. nultimele secole, religiile au aparut oamenilor mai degraba ca povesti si legende despreviata si cum este ea, n loc sa fie esenta chiar a acestei existente. Adevarata natura aSinelui nostru nalt, cunoasterea vietilor anterioare, n afara celei prezente nu nseamnamare lucru pentru noi, n loc sa fie un ghid si stimulator al actiunilor noastre. Am dat la oparte lucrurile importante si am ncercat sa facem viata ct de confortabila cu putinta,

lasnd n afara mintilor noastre partea super-fizica si depinznd de placerile lumestipentru a ne compensa ncercarile prin care trecem. Cei care poseda pozitii, ranguri,bogatie si posesiuni lumesti au devenit modelele acestui secol; iar pentru ca toate acestelucruri sunt tranzitorii si pot fi obtinute si pastrate cu multa anxietate si concentrareasupra lucrurilor materiale, tot asa pacea interioara si fericirea interioara a generatiilortrecute a fost extrem de redusa comparativ cu ceea ce ar putea fi pentru omenire.

Adevarata pace a Sufletului si a mintii este cu noi atunci cnd avansam pe calea spirituluisi nu poate fi obtinuta numai prin acumularea de bogatii, indiferent ct de multe. Dartimpurile se schimba si exista multe indicii ca aceasta civilizatie ncepe sa treaca de laepoca materialismului pur la dorinta de a ntelege realitatile si adevarurile Universului.Interesul general si rapid existent n prezent pentru cunoasterea adevarurilor super-fizice,numarul n crestere al acelora care doresc informatii despre existenta dinainte si dupaaceasta viata, aparitia unor metode de cucerire a bolilor prin credinta si mijloacespirituale, cautarea tehnicilor stravechi si a ntelepciunii Estului toate acestea suntsemne ca oamenii timpului prezent au ntrevazut realitatea lucrurilor.

Astfel, cnd ajungem la problema vindecarii, va trebui sa ntelegem ca si aceasta trebuiesa tina pasul cu timpurile si sa-si schimbe metodele din cele ale materialismului brut,


14/22

catre cele ale stiintei fondate pe realitatile Adevarului si guvernate de aceleasi legi Divinecare ne conduc propria natura. Vindecarea va trece din domeniul metodelor fizice detratament ale corpului fizic n domeniul vindecarii spirituale si mentale, care prinrealizarea unei armonii ntre Suflet si minte, va eradica cauza fundamentala a bolii si vapermite acestor metode fizice sa fie utilizate doar pentru completarea vindecarii corpului.

Pare foarte posibil ca, atunci cnd profesia medicala nu realizeaza aceste lucruri si nuavanseaza odata cu cresterea spirituala a oamenilor, arta vindecarii sa treaca n minileunor ordine religioase sau ale vindecatorilor nnascuti, care exista n fiecare generatie, darcare traiesc mai mult sau mai putin neobservati, nelasati sa-si desfasoara adevaratachemare de catre atitudinea profesiunii oficiale. Asadar, medicul viitorului va avea douascopuri principale. Primul va fi sa asiste pacientul n cunoasterea de sine mai profunda sisa-i indice principalele greseli pe care le face, precum si deficientele caracterului sau, pecare trebuie sa le remedieze si defectele naturii sale care trebuie eradicate si nlocuite cuvirtutile corespunzatoare. Un astfel de medic va trebui sa fie un foarte bun nvatacel allegilor care guverneaza umanitatea si natura umana, pentru a recunoaste n toti cei care

vin la el acele elemente care provoaca conflictele dintre Suflet si personalitate. El trebuiesa fie capabil sa-i sfatuiasca pe cei aflati n suferinta cum sa refaca armonia interioara, ceactivitati mpotriva Unitatii trebuie sa opreasca si care sunt virtutile pe care sa le dezvoltepentru a-si sterge propriile defecte. Fiecare caz necesita un studiu amanuntit si numai aceicare-si vor devota viata cunoasterii omenirii vor fi capabili de succes n aceasta muncaglorioasa si divina pentru omenire, de a deschide ochii celui suferind si de a-l lamuriasupra motivului existentei sale, de a-i inspira speranta, confort si credinta, permitndu-isa cucereasca boala. A doua sarcina a medicului va fi sa administreze acele remedii carevor ajuta corpul fizic sa capete putere si vor sprijini mintea sa devina mai calma, sa-siextinda orizontul si sa tinda catre perfectiune, aducnd astfel pace si armonie ntregiipersonalitati. Astfel de remedii exista n natura, plasate acolo prin mila Divinului Creator

pentru vindecarea si confortul omenirii. Prea putine dintre ele sunt cunoscute s multe suntcautate n prezent de catre medici n diferite parti ale lumii, n special n India. Cndastfel de cercetari se vor dezvolta mai mult, vom redobndi o parte din cunoastereaexistenta cu peste doua mii de ani n urma, iar vindecatorii viitorului vor avea ladispozitie remedii minunate si naturale plasate acolo de Divinitate, pentru usurareasuferintelor omenesti.

Disparitia bolilor va depinde de realizarea de catre umanitate a legilor inalterabile aleUniversului nostru si de urmarea cu umilinta si smerenie a acestor legi, pentru a face pacentre sine si Suflet si a obtine adevarata bucurie si fericire a vietii. Iar contributiamedicului va consta n sprijinirea celui n suferinta pentru cunoasterea acestor adevarurisi indicarea acelor mijloace prin care poate dobndi armonie. Medicul i va inspiracredinta n Divinitatea interioara a persoanei, care va depasi toate obstacolele si-i vaadministra acele remedii fizice care vor ajuta la armonizarea personalitatii si vindecareacorpului.

CAPITOLUL VII


15/22

Iata ca am ajuns la una dintre cele mai importante probleme, cum ne putem ajuta pe noinsine? Cum ne putem mentine mintea si corpul ntr-o stare de armonie, astfel nct boalasa nu ne poata ataca, pentru ca este foarte clar faptul ca personalitatea fara conflict esteimuna n fata bolii.

Mai nti de toate, sa luam n seama mintea. Am discutat deja despre necesitatea cautariin noi nsine a defectelor proprii, care ne determina sa lucram mpotriva Unitatii si ndizarmonie cu ceea ce ne spune Sufletul. Aceste defecte se pot elimina numai prindezvoltarea virtutilor opuse lor. Deja am discutat aceasta problema si o auto-examinareonesta ne va indica natura erorilor noastre. Sfatuitorii nostri spirituali, medicii adevarati siprietenii nostri buni ar trebui sa ne poata sprijini pentru obtinerea unei imagini sincere anoastre, dar metoda perfecta de a nvata este prin calmarea gndurilor si meditatie, prinaducerea n interiorul nostru a unei stari de pace si liniste, datorita careia Sufletul nostrusa ne poata vorbi prin intermediul constiintei si intuitiilor noastre, ghidndu-se nconcordanta cu dorintele sale. Daca vom reusi ca n fiecare zi sa stam un pic linistiti ntr-un loc ferit, fara a fi ntrerupti, golindu-ne mintea sau gndindu-ne calm la munca pe care

o avem de facut n viata, vom vedea ca dupa un timp aceste momente ne vor fi de marefolos si vom primi sclipiri de cunoastere si ghidare prin intermediul lor. Vom afla ca nevin raspunsuri la probleme dificile ale vietii si devenim capabili sa alegem cu ncrederecursul corect al evenimentelor. Pe parcursul acestor perioade, trebuie sa ne gndim cuonestitate la servirea umanitatii si sa lucram n concordanta cu ceea ce ne dicteazaSufletul.

Sa ne amintim ca atunci cnd este gasita eroarea, remediul nu consta n batalia mpotrivasa si nu n folosirea vointei si a energiei pentru suprimarea greselii, ci n dezvoltareaconstanta a virtutii opuse, care va spala automat toate urmele defectului. Aceasta estemetoda adevarata si naturala de avansare si cucerire a raului, mult mai usoara si mai

eficienta n lupta cu un anume defect. Lupta mpotriva unui defect i mareste puterea, nefocalizeaza atentia aspra prezentei sale si din batalia care se poarta, singurul succesobtinut este cucerirea prin supresie, extrem de nesatisfacatoare, pentru ca inamicul estenca alaturi de noi si ntr-un moment de slabiciune poate recapata putere. Adevaratavictorie este reprezentata de uitarea defectelor si straduinta n mod constient de a nedezvoltam calitatile care vor face defectele imposibil de manifestat.

De exemplu, daca n natura firii noastre exista cruzime, ne putem spune n mod continuu:Nu voi fi crud si vom evita sa gresim n acea directie; dar succesul metodei depinde deputerea mintii si la stari de slabiciune am putea sa uitam de bunele noastre intentii. Dardaca, pe de alta parte, ne-am dezvolta simpatie si bunatate fata de oameni, aceasta calitateva face imposibila manifestarea cruzimii, pentru ca vom trata orice potential act decruzime cu oroare, datorita bunatatii noastre interioare. n acest caz, nu este vorba despreo supresie, de nici un dusman ascuns care poate sa apara n prim plan, cnd lasam josgarda, pentru ca bunatatea va ndeparta complet din firea noastra posibilitatea de a faceceva care ar putea sa raneasca un semen.

Asa cum am mai vazut, natura bolilor noastre fizice va indica realmente dizarmoniilementale care stau la baza originii lor; un alt mare factor de succes l reprezinta cheful de


16/22

viata, cnd privim existenta nu numai ca pe o datorie de realizat cu ct mai multa rabdarecu putinta, ci si cu bucuria implicarii ntr-o aventura a calatoriei noastre prin aceastalume.

Poate una dintre cele mai mari tragedii ale materialismului o reprezinta aparitia

PLICTISELII si pierderea adevaratei fericiri interioare; nvata oamenii sa cautemultumire si compensatie pentru probleme n placerile lumesti, iar acestea nu pot aducenimic altceva dect alinare temporara a dificultatilor noastre. Odata ce ncepem sa cautampentru ncercarile prin care trecem o compensare pe care o platim cu bani, intram ntr-uncerc vicios. Amuzamentul, distractia si frivolitatea sunt bune pentru noi toti, dar nu cnddepindem n mod constant de ele pentru alinarea suferintelor. Amuzamentele lumesti deorice fel au crescut n mod constant n intensitate pentru a deveni mai atractive, iar fiorulde ieri devine plictiseala de mine. De aceea continuam sa cautam alte amuzamente,diferite si mai intense, pna cnd devenim saturati si nu mai obtinem usurare din aceadirectie. ntr-o forma sau alta, cautarea amuzamentelor lumesti ne face pe noi toti Fausti.Chiar daca nu ne dam seama n ntregime de Sinele nostru constient, viata devine pentru

noi putin mai mult dect o datorie de rabdare, fara nici o urma de chef si bucurie, asa cumeste mostenirea fiecarui copil al Pamntului si asa cum ar trebui sa ramna pna nultimele ore. Stadiile extreme sunt atinse n prezent prin eforturile stiintifice de a obtinentinerirea, prelungirea vietii naturale si cresterea placerilor senzuale prin intermediul adiferite practici nenaturale.

Starea de plictiseala este responsabila pentru patrunderea n fiecare dintre noi a mai multaboala dect ne dam seama, foarte devreme n cursul vietii, de aceea bolile asociate cu eaapar la vrste foarte fragede. Astfel de probleme nu ar apare daca am accepta adevaruldespre Divinitatea noastra interioara, despre misiunea noastra n viata si am continua saavem bucuria de a dobndi noi experiente si de a-i ajuta pe ceilalti. Antidotul plictiselii l

reprezinta trairea unei vieti active si plina de curiozitate despre toate din jurul nostru,studierea vietii de-a lungul ntregii zile, sa nvatam, sa nvatam si iar sa nvatam de laoamenii din jurul nostru si din ntmplarile zilnice Adevarul existent n spatele tuturorlucrurilor. Antidotul plictiselii este scufundarea noastra n ntregime n arta cstigariicunoasterii si experientei, fiind atenti la oportunitatile ce apar, spre folosul nostru si aloamenilor din jur. Astfel, fiecare moment al muncii si jocului nostru ne va aduce chefulde a nvata, dorinta de a experimenta lucruri adevarate, aventuri adevarate si fapte caremerita traite. n plus, dezvoltnd aceste nsusiri, vom descoperi ca recapatam puterea de aobtine bucurii din cel mai mic incident, iar situatiile pe care anterior le consideramobisnuite si monotone vor redeveni oportunitati pentru cercetare si aventura. Lucrurilesimple ale vietii lucrurile simple situate cel mai aproape de marele Adevar sunt celen care se regaseste placerea reala.

Resemnarea, cea care face omul un trecator care nu mai observa nimic n jur n calatoriavietii, deschide usa diferitelor influente adverse si mpiedica intrarea unor oportunitati,aparute n cursul existentei noastre zilnice, ce ar putea veni din spiritul si bucuriaaventurii. Indiferent care este locul n care va aflati, ca sunteti un muncitor ntr-un oras cumiliarde de locuitori sau un cioban singuratic pe dealuri, haideti sa ne straduim sa facemmonotonia interesanta, sarcinile de rutina sa devina oportunitati pentru experiente inedite


17/22

si viata zilnica sa se transforme ntr-un studiu intens al umanitatii si a marilor legifundamentale ale Universului. n orice loc exista multiple oportunitati de observare alelegilor Creatiei, fie n munti sau vai sau printre ceilalti oameni. Mai nti de toate, haidetisa transformam viata ntr-o aventura interesanta si absorbanta, n care plictiseala nu maieste posibila si prin cunoasterea astfel dobndita, sa ncercam sa ne armonizam mintile cu

sufletele si cu Unitatea mareata a Creatiei lui Dumnezeu.Un alt ajutor fundamental ne-ar fi sa lasam la o parte toate fricile. n realitate, frica nu arenici un loc n regatul natural al omului, ntruct Divinitatea noastra interioara, adica noinsine, este de necucerit si nemuritoare, iar daca realizam acest lucru vedem cum noi,Copii lui Dumnezeu, nu avem nimic de ce sa ne temem. n anii materialisti, frica crestene-natural odata cu posesiunile lumesti (legate fie de trupul fizic, fie de alte bogatiiexterioare). Daca aceste lucruri ar reprezenta lumea noastra, ntruct sunt att detrecatoare, att de dificil de obtinut si att de greu de pastrat o perioada scurta de timp, sedeclanseaza n noi multa anxietate, daca nu reusim sa ne agatam de ele cnd avem ocazia.De multe ori traim ntr-o stare constanta de frica, constienta sau subconstienta, pentru ca

sinele nostru interior stie ca astfel de posesiuni ne pot fi luate n orice moment si nubeneficiem de ele dect pentru scurta noastra viata.

n aceasta epoca, frica de boala s-a dezvoltat pna a atins o mare putere de vatamare,ntruct deschide usa pentru acele lucruri de care ne temem si face intrarea lor maiusoara. O astfel de frica este n realitate egoism, pentru ca atunci cnd suntem absorbitide binele celorlalti, nu mai avem timp sa ne gndim la posibilele boli personale. Fricajoaca un mare rol n prezent n intensificarea bolilor, iar stiinta moderna a intensificatdominatia terorii prin raspndirea larga catre public a descoperirilor sale, care sunt nmare parte semi-adevaruri. Cunostintele legate de bacterii si de variati germeni asociaticu bolile au creat confuzie n mintile a zeci de mii de oameni si prin groaza provocata i-

au facut si mai susceptibili la atacurile bacteriene. n timp ce formele inferioare de viata,precum bacteriile, pot juca un rol sau sunt asociate cu bolile fizice, ele nu reprezinta nnici un caz ntregul adevar al problemei, asa cum poate fi demonstrat stiintific sau prindovezile zilnice. Exista un factor pe care stiinta nu reuseste sa-l explice prin intermediulfizicului si anume de ce unii oameni sunt afectati de anumite boli, iar altii reusesc sascape, desi ambele categorii sunt la fel de supuse posibilitatii de infectie. Materialismuluita ca exista un factor deasupra planului fizic, care n cursul obisnuit al unei vietiprotejeaza sau creste susceptibilitatea anumitor indivizi la anumite afectiuni, indiferent denatura acestora. Frica, ca urmare a efectului sau deprimant asupra mentalitatii noastre,cauznd astfel o dizarmonie n corpul nostru fizic sau magnetic, deschide drumulinvaziei; daca doar bacteriile sau alte mijloace fizice ar reprezenta cu siguranta, unicacauza a bolilor, atunci ntr-adevar ar trebui sa ne temem foarte tare. Dar daca ne damseama ca pna si n cea mai rea dintre epidemii doar o proportie dintre cei expusi lainfectie se mbolnavesc si ca asa cum am vazut deja, cauza reala a bolilor exista npersonalitatea noastra si se afla sub propriul nostru control, atunci avem motive sacontinuam fara teama si nenfricati, pentru ca remediul se gaseste n noi nsine. Putemconsidera toate fricile de origine fizica drept o cauza mentala a bolilor, stiind ca o atareanxietate ne face mai susceptibili si daca aspiram sa aducem armonie n personalitatea


18/22

noastra, nu trebuie sa anticipam bolile la fel cum nu anticipam ca vom fi loviti de fulgersau de o bucata de meteorit n cadere.

Acum sa discutam putin despre corpul fizic. Nu trebuie sa uitam ca acesta nu este altcevadect locuinta pamnteasca a Sufletului, n care acesta sta doar o perioada scurta de timp,

pentru a fi n stare sa intre n contact cu lumea, n scopul dobndirii experientei sicunoasterii. Fara a ne identifica prea mult cu propriul corp, trebuie sa-l tratam totusi curespect si grija, pentru a fi sanatos si a ne permite sa rezistam suficient de mult nct sa nefacem treaba. n nici un moment nu ar trebui sa devenim obsedati sau prea anxiosi nlegatura cu corpul, ci trebuie sa fim ct mai putin constienti posibil de existenta sa,folosindu-l drept ceea ce este, un vehicul al Sufletului si mintii si un instrument demanifestare a vointei noastre. Sunt foarte importante curatenia exterioara si interioara.Pentru prima, noi oamenii vestici folosim apa prea fierbinte; aceasta deschide porii pieliisi permite intrarea particulelor de murdarie. Mai mult, utilizarea excesiva a sapunuluiface suprafata corpului lipicioasa. Apa rece sau la temperatura corpului, fie sub formadusului sau ca o baie scurta este mai apropiata de o metoda naturala si tine corpul ntr-o

stare mai buna de sanatate; este necesar numai sapunul pentru ndepartarea murdarieievidente, care trebuie ulterior bine clatit cu multa apa proaspata.Curatenia interioara depinde de dieta si trebuie sa alegem tot ceea ce este curat si integralsi pe ct de proaspat cu putinta, adica fructe, legume si nuci organice, naturale. Carnea deanimal ar trebui evitata cu orice pret; nti, pentru ca produce prea multe toxine n corp,n al doilea rnd, pentru ca stimuleaza un apetit anormal si excesiv si n al treilea rndpentru ca necesita o cruzime la adresa lumii animale. Ar trebui consumate suficientefluide pentru curatarea interioara a corpului, precum apa si vinurile naturale, precum sialte produse facute direct din rezervele Naturii, evitnd bauturile mai artificiale si celedistilate.

Somnul nu ar trebui sa fie excesiv de mult, cei mai multi dintre noi avem mai multcontrol asupra noastra nsine n stare de veghe, dect n stare de somn. Vechea zicatoare:Vremea de ntors pe o parte, vremea de ridicat din pat este un ghid excelent almomentului n care trebuie sa ne trezim. Hainele trebuie sa fie usoare ca greutate si nacelasi timp calduroase; ar trebui sa permita aerului sa ajunga la corp, iar razele soareluisi aerul proaspat ar trebui sa ne atinga pielea n toate ocaziile posibile. Apa si baile desoare sunt mari surse de sanatate si vitalitate. Veselia trebuie ncurajata n toate actiunile,este important sa refuzam de a ne lasa chinuiti de ndoieli si depresie, amintindu-ne caacestea nu sunt de la noi, pentru ca Sufletul nostru cunoaste numai bucurie si fericire.

CAPITOLUL VIII

Astfel am vazut ca ceea ce consideram cucerirea bolilor depinde de urmatoarele: nprimul rnd, de acceptarea, ntelegerea si realizarea Divinitatii propriei noastre naturi si aputerii ce decurge de aici, de a trece peste tot ce este rau; n al doilea rnd, de cunoastereacauzelor de baza ale bolilor si anume, dizarmonia dintre personalitate si Suflet; n altreilea rnd, de dorinta si abilitatea noastra de a descoperi greselile care determina unastfel de conflict; iar n al patrulea rnd, de ndepartarea acestor greseli prin dezvoltareavirtutilor opuse.


19/22

Datoria artei vindecarii va fi sa ne sprijine catre dobndirea cunostintelor si metodelornecesare prin care sa ne putem depasi bolile, iar suplimentar sa indice si administrezeacele remedii care sa ne ntareasca corpul fizic si mintal, pentru a ne oferi cele mai buneoportunitati de victorie. Abia atunci vom fi capabili sa atacam boala chiar la baza ei cusperante reale de succes. Scoala medicala a viitorului nu va fi interesata de rezultatele

finale sau de produsele bolii si nici nu se va opri prea mult asupra leziunilor fizice, sau saadministreze medicamente si chimicale numai pentru atenuarea simptomelor, cicunoscnd cauzele reale ale bolilor si ntelegnd ca rezultatele fizice evidente sunt doarsecundare, si va concentra eforturile asupra readucerea echilibrului ntre corp, minte sisuflet, determinnd usurarea si vindecarea bolii. Si n cazurile preluate suficient dedevreme, corectia la nivelul mintii va preveni aparitia bolii corpului.

Printre remediile utilizate vor fi cele obtinute din cele mai frumoase plante si ierburi carese gasesc n farmacia Naturii, care au fost dotate de divinitate cu puteri vindecatoarepentru mintea si corpul omului.

Pentru noi nsine trebuie sa practicam pacea, armonia, individualitatea si fermitateascopului, precum si dezvoltarea continua a cunoasterii ca n esenta suntem de origineDivina, copii ai Creatorului si ca avem n noi puterea de a atinge perfectiunea, chiar dacaea trebuie dezvoltata n timp. Aceasta realizare trebuie sa creasca n interiorul nostru pnacnd devine trasatura definitorie a existentei noastre. Trebuie sa practicam constant paceainterioara, imaginndu-ne mintile precum suprafata linistita a unui lac, fara valuri sau nicimacar unde, care sa-i tulbure tihna. Sa ne dezvoltam treptat aceasta pace interioara, pnacnd nici un alt eveniment al vietii, nicio alta circumstanta, nicio alta persoana nu vareusi n nicio conditie sa ncreteasca suprafata lacului linistii interioare sau sa nasca vreundubiu interior. Vom fi ajutati n acest demers de acordarea unei scurte perioade de timp nfiecare zi pentru a ne gndi neperturbati la frumusetea pacii interioare si beneficiile

calmului interior si sa realizam ca nu prin griji si graba realizam cele mai multe lucruri, ciprin gnduri calme, linistite si actiuni care devin mult mai eficiente. A ne armonizaconduita n aceasta viata n acord cu dorintele Sufletului nostru si a ramne ntr-o astfelde stare de pace nct ncercarile si tulburarile lumii sa nu ne atinga reprezinta o marerealizare si ne aduce Pacea interioara profunda dincolo de ntelegere; si desi la primavedere pare ca nici n visele noastre cele mai frumoase nu putem ajunge la o astfel destare, cu rabdare si perseverenta este o stare pe care fiecare dintre noi o putem atinge.

Nu ni se cere tuturor sa fim sfinti, martiri sau oameni renumiti; celor mai multi dintre noini se atribuie pozitii mai degraba anonime. Dar din partea noastra a tuturor se asteapta santelegem bucuria si aventura vietii si sa ndeplinim cu inima usoara acea parte de muncadestinata noua de catre Divinitate.

Pentru cei bolnavi, pacea mintii si armonia cu propriul Suflet reprezinta un ajutorimportant n recuperare. Medicina si ngrijirile medicale ale viitorului vor fi mult maiatente la dezvoltarea acestor calitati ale pacientului dect se petrece n prezent, cnd nusuntem n stare sa judecam evolutia unui caz dect prin mijloace materialist stiintifice,luari de temperatura si alte proceduri invazive, care mai degraba ntrerup dect sprijinaodihna si relaxarea corpului si a mintii, att de importante pentru recuperare. Cu siguranta


20/22

ca la debutul oricarei mici probleme de sanatate, daca persoana poate petrece cteva orede relaxare completa, n armonie cu Sinele sau nalt, boala este oprita din evolutie. nacele momente, trebuie sa aducem n noi nsine o mica parte din acel calm interior, asacum a fost el simbolizata de venirea lui Hristos la barca n timpul furtunii de pe lacul dinGalilea, cnd el a comandat: Pace, linisteste-te.

Modul n care privim viata depinde de apropierea dintre personalitatea noastra si Sufletulnostru. Cu ct uniunea este mai strnsa, cu att armonia si pacea sunt mai mari, luminaAdevarului va straluci mai clar, iar fericirea va radia vizibil; acest lucru ne va face stabiliinterior si neinfluentati de dificultatile si terorile lumi, ntruct fundatia fericirii se afla nEternul Adevar al Binelui. Cunoasterea Adevarului ne va da si siguranta ca indiferent ctde tragice par unele dintre evenimentele lumii, ele reprezinta doar un stadiu temporar nevolutia omului; si chiar boala poate fi n sine binefacatoare si apare ca urmare aanumitor legi destinate sa produca un bine ulterior si sa exercite o presiune constantacatre cautarea perfectiunii. Cei care au cunoastere nu pot fi atinsi sau deprimati sauconvinsi sa renunte de acele evenimente care pentru altii reprezinta adevarate poveri si

toata nesiguranta, frica si disperarea se vor evapora pentru totdeauna. Daca vom reusi sapastram comunicarea constanta cu Sufletul nostru, Tatal nostru Ceresc, atunci lumea vadeveni cu certitudine un loc al bucuriei, pentru ca nici o influenta nefasta nu mai poate sane atinga.

Nu ni se permite sa vedem maretia propriei nostre Divinitati si viitorul glorios asternut nfata noastra; pentru ca daca am vedea, viata nu ar mai fi o ncercare, nu ar mai implicanici un efort, vreun test sau merit. Virtutile noastre exista fara a fi constienti cea mai mareparte din timp despre aceste lucruri marete, important este sa avem credinta si curajpentru a trai bine si a gestiona dificultatile acestui pamnt. Prin comunicare cu Sinelenostru nalt putem sa ne pastram acea armonie care ne permite sa trecem peste orice

opozitie pamnteasca si sa ne realizam calatoria noastra pe o carare dreapta, pentru a nemplini destinul, fara influente care ne-ar putea devia de la drum.

Apoi trebuie sa ne dezvoltam individualitatea si sa ne eliberam de toate influentelelumesti, astfel nct supunndu-ne numai comenzilor Sufletului nostru si fara sa fimmiscati de circumstante sau alti oameni sa devenim proprii nostri stapni, sa ne crmimpropria barca pe marea nvolburata a vietii fara sa renuntam la catargul virtutilor si fara salasam vreodata crma n minile altei persoane. Trebuie sa ne cstigam libertatea n modabsolut si complet, astfel nct tot ce facem, fiecare actiune a noastra, de fapt fiecare gndal nostru sa-si aiba originea n noi nsine, sa ne permita sa traim si sa dam totul dinproprie dorinta, numai din proprie dorinta.

Cea mai mare dificultate pe care o vom ntmpina vor fi cei apropiati, n aceasta epoca ncare frica de conveniente si falsele standarde ale datoriei sunt dezvoltate exagerat. Dartrebuie sa ne dezvoltam curajul, suficient pentru noi toti pentru a face fata lucrurilor maridin viata, dar cedeaza la ncercarile de o natura mai intima. Trebuie sa putem sadistingem ce este bine de ce este gresit si sa actionam fara teama n prezenta unei rudesau a unui prieten. Ce multi dintre noi suntem eroi n lumea din afara si niste lasinenorociti acasa! Orict de subtile ar fi mijloacele folosite pentru a ne mpiedica sa ne


21/22

urmam Destinul, pretentiile de iubire si afectiune, sau falsul simt al datoriei, metode carene tin n sclavie si prizonieri ai dorintelor si intentiilor altora, totusi n mod ferm trebuiesa le dam deoparte. Vocea propriului nostru Suflet si numai acea voce va fi ascultata nceea ce priveste care ne este datoria si nu vom permite sa fim mpiedicati de cei din jurulnostru. Individualitatea trebuie dezvoltata la maxim si trebuie sa nvatam sa trecem prin

viata bazndu-ne numai pe propriul Suflet pentru ghidare si ajutor, sa ne agatam delibertate cu ambele mini si sa ne avntam n lume pentru a cstiga fiecare farma decunoastere si experienta posibila.

n acelasi timp trebuie sa avem grija pentru a oferi si da posibilitatea fiecaruia la proprialibertate, de a nu astepta nimic de la ceilalti, ci din contra, de a le da o mna de ajutorpentru a-i sprijini n perioade de nevoi si dificultati. Astfel nct orice personalitate pecare o ntlnim n viata, fie mama, sotul, copilul, un strain sau un prieten, devine untovaras de drum si fiecare dintre ei pot fi mai mari sau mai mici dect noi nsine n ceeace priveste dezvoltarea spirituala; dar cu toti suntem membrii unei fratii si o parte dinmarea comunitate care face aceeasi calatorie si cu acelasi scop glorios n final.

Trebuie sa fim statornici n dorinta de a cstiga, avnd exact vointa alpinistului de aatinge vrful muntelui; si sa nu regretam nici un moment alunecarile petrecute pe drum.Nici o mare ascensiune nu se produce fara erori si caderi, acestea trebuind sa fie privitedrept experiente care ne vor ajuta sa orbecaim mai putin n viitor. Nici un gnd despregreselile trecute nu trebuie sa ne deprime; au trecut, sunt de mult consumate, iarcunoasterea dobndita ne va ajuta sa nu mai repetam acele greseli. Trebuie sa continuamn mod constant nainte, fara regrete si priviri n urma, pentru ca trecutul si chiar o ora nurma sunt n spatele nostru, iar viitorul glorios si lumina sa stralucitoare sunt chiar n fatanoastra. Trebuie data la o parte orice urma de teama; nu ar trebui sa existe teama nmintea omeneasca, ea devine posibila numai cnd am uitat despre propria Divinitate.

Frica ne este straina pentru ca suntem Fii ai Creatorului, Scntei ale Vietii Divine, sunteminvincibili, indestructibili si de necucerit. Boala este aparent cruda pentru ca reprezintapedeapsa pentru gndirea si actiunea eronata, care duce la cruzime fata de ceilalti. De aicinecesitatea dezvoltarii iubirii si partii fraterne a naturii noastre ct mai mult cu putinta,ceea ce va determina imposibilitatea manifestarii cruzimii pe viitor. Dezvoltarea iubirii neaduce la realizarea Unitatii, a adevarului ca fiecare dintre noi si noi toti suntem dinaceeasi Mare Creatie.

Cauza tuturor problemelor este sinele si separarea, iar aceasta dispare imediat ce iubireasi cunoasterea marii Unitati devin parti ale propriei noastre naturi. Universul esteDumnezeu obiectivat; la nasterea sa este Dumnezeu renascut; la ncheierea sa esteDumnezeu mult evoluat. La fel si omul; corpul sau este el nsusi externalizat, omanifestare obiectiva a naturii sale interne; el este expresia sa, materializarea calitatilorconstiintei sale.

n civilizatia noastra vestica avem exemple glorioase, mari standarde de perfectiune sinvataturile lui Hristos, care ne ghideaza. El actioneaza pentru noi drept mediator ntrepersonalitatea noastra si Sufletul nostru. Misiunea sa pe pamnt a fost sa ne nvete cum saobtinem armonia si comuniunea cu Sinele nostru nalt, cu Tatal nostru care este n Ceruri,


22/22

pentru a obtine astfel perfectiunea n concordanta cu Vointa celui mai mare Creator dintretoti. Aceleasi lucruri le-au predat Buddha precum si alti mari Maestri care au aparut dintimp n timp pe pamnt pentru a arata oamenilor modalitatea de a obtine perfectiunea. Nuexista o jumatate de masura pentru omenire. Adevarul trebuie constientizat si omultrebuie sa se uneasca cu schema infinita de Iubire a Creatorului sau.

Asa ca veniti cu totii, dragi frati si dragi surori n lumina glorioasa a cunoasterii proprieivoastre Divinitati, puneti-va pe munca onesta si sigura pentru a participa la Maretul Plande a fi fericiti si de a mprastia fericire, uniti-va cu marele grup al Fratiei Albe a careintreaga existenta o reprezinta supunerea la Vointa lui Dumnezeu si a carui mare bucurieo reprezinta servirea fratilor lor mai tineri, voi oamenii.

Edward Bach -Vindeca-te Pe Tine Insuti

Documents

Transcript of Edward Bach -Vindeca-te Pe Tine Insuti