Educatie, Pedagogie Si Postmodernism

download Educatie, Pedagogie Si Postmodernism

of 3

Transcript of Educatie, Pedagogie Si Postmodernism

  • 7/24/2019 Educatie, Pedagogie Si Postmodernism

    1/3

    Educa ie, pedagogie i postmodernism

    Debutnd efectiv n perioada celei de a doua jumatati a secolului XX, postmodernismulse doreste a fi o critica de tip de-constructiv a programului iluminist si a modernitatii. nteleasaca deziluzie generala si n acelasi timp generalizata n raport cu idealurile umaniste ale acestora,postmodernitatea se plaseaza sub semnul scepticismului, relativitatii sau chiar a nihilismului,reunind sub cupola sa o serie de critici mai mult sau mai putin pertinente critica religiei-!ietzsche, critica tehnicii-"eidegger, critica rationalitatii moderne-"abermas si criticalimbajului-#ittgenstein.

    $rincipalele caracteristici ale postmodernismului %cf. &lasceanu, '., ())*, p.+ suntafirmarea lipsei de certitudine a cunoasterii %relativismul cognitiv, discreditarea principiilor

    evolutioniste si acreditarea ideii conform careia devenirea umana este non-teleologica %caracterulpermanent al schimbarii, absenta unor a/e si principii valorice ferme %relativismul a/iologic,multiplicarea autoritatilor si mobilitatea super-e/tinsa n spatiu si timp a individului.

    $ostmodernismul ca provocare la adresa empirismului si pozitivismului este caracterizatprin fragmentarea perspectivelor pe care stiinta le ofera asupra realitatii, prin re-constructia si re-scrierea orientarilor teoretice pna acum predominante. 0cest fapt conduce la o anumitaambiguitate a sensurilor, sau, mai e/act spus, la o anumita 1ambiguitate stilistica1 care n ultimainstanta potenteaza si favorizeaza discursurile teoretice de factura eclectica.

    2aracteristicile discursului stiintific postmodern ar implica astfel renun area la structurile

    teoretice bine definite i nlocuirea acestora cu semnifica ii epistemologice si conceptuale cu un grad ridicat de relativitate si variabile conte/tual. Deteriorarea rapida a standardelor stiintificepna nu demult acceptate si prevalen a a ceea ce speciali tii n domeniu numesc 1eclectism coerent1 sunt elemente ce conduc la ideea conform careia timpul 1marilor povestiri1 %relatari ceignora e/ceptiile constatate de dragul continuitatii si unitatii teoriei propuse ca modalitati dee/plicatie stiintifica a e/pirat.

    Din aceasta perspectiva pedagogia ar trebui, n acord cu opinia adeptilorpostmodernismului, sa-si reconsidere eforturile de apropiere de standardele epistemologicespecifice stiintelor e/acte, acceptnd faptul ca normele si principiile pe care le propune sunt

    preponderent orientative si nu rigid prescriptive. 3enomenul fle/ibilizarii si relativizarii unorteorii, norme sau reguli nu este singular, acesta manifestndu-se mai mult sau mai putin e/plicitla nivelul tuturor stiintelor contemporane fara ca aceasta sa le reduca pretentia de stiintificitate.

    0 persista n demonstrarea valorii absolute, imuabile si universal valabile a unuia saualtuia dintre principiile pedagogice ar echivala n acest conte/t cu o inutila risipa de energie.2riteriul de eficienta al oricarei stiinte contemporane si implicit al pedagogiei ar presupune ca,

  • 7/24/2019 Educatie, Pedagogie Si Postmodernism

    2/3

    odata cu acceptarea relativitatii normative, sa fie identificate posibilitatile concrete de adecvare siadaptare a unor legi cu caracter general si strict orientativ la nivelul concret si ntotdeaunaparticular, al realitatii la care acestea fac referire.

    4pecificul epocii postmoderne implica la nivelul pedagogiei nu doar reajustari de ordin

    epistemologic ci si n ceea priveste raporturile scolii ca institutie cu autoritatea statala. De-alungul timpului rolul statului n ceea ce priveste educatia a fost unul de tip monopolist sistemuleducational era n ntregime creat si condus de stat, statul era cel care ajusta sistemul educationalla necesitatile impuse de structura pietei fortei de munca si care trasa sarcini clare privindformarea civica a cetatenilor si cultivarea prin educatie a unei anumite loialitati fata de institutiileacestuia. $ostmodernismul rezerva nsa statului un rol redus n ceea ce priveste organizarea sifunctionarea sistemelor de nvatamnt, acestuia revenindu-i functia de a facilita descentralizarea,diversificarea si fle/ibilizarea retelelor educationale n ideea asigurarii unei mai bune plieri aacestora la optiunile si interesele celor care se educa.

    4chimbari substantiale sunt preconizate a se produce si la nivelul continuturilorinstructiv-formative vehiculate. 0ctorii sociali ai societatii postmoderne constientizeaza tot maimult faptul ca, n conditiile accelerarii progresului tehnico-stiintific, achizitia unor deprinderi sicunostinte mereu actuale si de nalta calitate conditioneaza n mod decisiv statutul si reusita lorprofesionala. Din aceasta perspectiva eficienta sistemelor educationale este n mare partesuperpozabila cu masura n care acestea si actualizeaza si diversifica n permanenta structuracurriculara si oferta de informatii.

    Diversificarea si actualizarea n timp util a structurii curriculare a sistemelor educationaleapartinnd societatii postmoderne este determinata si de un alt fenomen si anume de

    mercantilizarea ofertei informationale. 5educerea implicarii statului n organizarea sistemelor denvatamnt implica, alaturi de descentralizare si diminuarea resurselor bugetare alocate acestora.0ceasta situatie impune tot mai mult att asumarea de catre diversele institutii de nvatamnt aprincipiilor autogestiunii si autofinantarii ct si preocuparea pentru competivitate ca si conditiede baza a supravietuirii n conditiile unui realitati educationale de tip concurential.

    n acest conte/t cei care se educa vor fi interesati nu att de adevarul unor cunostinte sauteorii ct de utilitatea practica efectiva a acestora, de plusul de competenta actionala pe careachizitionarea lor l poate aduce cu sine. scoala ca institutie si n special universitatile devinastfel competitori pe piata ofertelor educationale iar posibilii beneficiari ai diverselor sisteme de

    nvatamnt reprezinta, n ultima instanta, consumatori de educatie. $rincipiul egalitatii sanseloreducationale sufera n aceste conditii urmatoarea reformulare toti indivizii sunt egali n calitatealor de consumatori pe piata educationala, ei avnd libertatea de a alege oferta de educatie care lise pare a fi cea mai convenabila.

    0flate sub presiunea mereu n crestere a pietei educationale si urmarind asigurarea simentinerea competivitatii n acest sector, institutiile de nvatamnt contemporane se vad obligate

  • 7/24/2019 Educatie, Pedagogie Si Postmodernism

    3/3

    nu numai la frecvente restructurari a continutului nvatamntului si la o mai buna politica deselectie a personalului didactic ci si la stabilirea unor legaturi de strnsa colaborare cudepartamentele de cercetare stiintifica e/istente la nivelul diverselor domenii de activitate.0cestor prioritati li se vor adauga n timp, datorita concurentei de pe piata educationala, ridicareastandardelor de selectie a candidatilor. n conte/tul autofinantarii si sistemelor educationale

    concurentiale devine evident faptul ca trebuie stabilite criterii pertinente de selectie a candidatilorastfel nct educatia acestora sa implice costuri ct mai reduse iar performantele lor ulterioare sacontribuie la mbunatatirea imaginii institutiei care i-a pregatit.

    Din aceasta perspectiva, se impun schimbari majore si n ceea ce priveste sistemulmanagerial al scolii care trebuie sa devina mai fle/ibil si mai dispus sa reactioneze rapid siadecvat la provocarile socio-economice ale prezentului. 'a rndul lor, profesorii de la toatenivelurile de organizare a nvatamntului, vor fi ncurajati sa-si asume n mod direct si e/plicitresponsabilitatea progresului scolar al celor care se educa, evitndu-se ca relatia profesor-elev sadevina o relatie goala de orice semnificatie.

    $ostmodernismul aduce astfel cu sine profesionalizarea accentuata a educatiei, criteriulde eficienta al acesteia fiind competivitatea si gradul n care absolventii sunt dotati cucompetentele operationale solicitate n conte/tul unei piete educationale care, adeseori, depasestegranitele nationale, devenind internationala. Educatia se va orienta n acest sens cu precadereasupra pregatirii, pe ct posibil, a unor e/perti si a unui personal cu nalta calificare pentrusectoarele de vrf, elemente capabile sa asigure viabilitatea diverselor institutii educationale si savalideze locul pe care acestea l ocupa n spatiul concurential al pietei ofertelor educationale.

    2onsideram ca pentru a face fata cu succes diverselor provocari ale societatii

    contemporane este necesar ca educatia sa se orienteze nu nspre eliminarea nediscriminatorie siabuziva a ideilor pedagogice ale modernitatii ci asupra transformarii si adaptarii acestora laspecificul si caracteristicile pe care societatea postmoderna le impune.

    6 et 0ndreea 7aria

    $odar Denisa 8ilda

    0nul 999 : 0, 6crotirea