EduCaleidoscop

Nr. 2 al revistei- martie 2015

ISSN 2393 – 0861

ISSN–L 2393 – 0861

2

Un fel de introducere...

Și iată-ne prinși într-o sferă frumoasă de primăvară în care verdele ne inundă imaginația, iar

creativitatea este în mediul perfect...vă invităm sa vă revitalizați citind idei si surprinzând

fapte...pentru că ai noștrii elevi sunt pregătiși sa primească noul de primăvară în ton de lecție, spațiu

ales și atenție.

Noi, dascălii...

Într-o societate în care informația dictează pașii spre evoluție, într-o societate în care calculatorul

devine prieten și sfera de cunoaștere a tuturor, ne punem întrebarea: care este cel mai bun mod de

predare? Orientat spre informație, centrat pe competențe, pe creativitate și inovație sau cel simplu al

matematicii și românii? Răspunsul îl găsim fiecare în propriul nostru stil de învățare și predare și se

regăsește într-un tot- echilibrul. Suntem îndemnați să fim îndrăzneți, dar cea mai mare provocare este

de a răspunde nevoii societății de azi și anume a pregăti corespunzător elevii eesi bazate pe

cunoaștere...Fii uman într-o lume a gadget-urilor!

Umanizează-ţi cursurile!

Astăzi trăim într- o lume complet diferită chiar şi faţă de acum cîncizeci de ani, o lume “ globalizată”. Înformaţiile circulă cu viteza lumînii, deci în aceasta lume modern nimeni nu poate funcţiona fără cunoştiinte informatice şi fără a cunoaşte cel puţin o limbă străină.Când aplici pentru o bursă sau pentru o slujbă, cunoaşterea unei limbi străine e o cerinţa de bază.

Predarea unei limbi străine e o profeşie deosebit de ofertantă, tocmai pentru că e ca un fel de paşaport în această lume fără frontiere. Câtă vreme există încă controverse în rândul lingviştilor şi al psihologilor în legătura cu modul în care se face achiziţia unei limbi fie ea nativă sau străină, cei care sunt responsabili cu predarea limbilor străine au câmp deschis de acţiune. Se pot folosi metode şi tehnici deja consacrate, se pot folosi experienţe personale, se poate experimenta şi inova, se poate prelua din experienţele altora , sunt o mulţime de drumuri bune de urmat.

A învăţa sa te foloseşti de o limba straină în mod prietenos şi pe deplin, e un drum lung şi dificil. Profesorul nu poate învăţa în locul elevilor săi, el trebuie doar sa îi îndrepte spre sensul bun, să-I ajute să- şi dezvolte încrederea în puterea lor de învăţare, după care trebuie să aştepte lângă elevi pentru a le oferi sprijin, asistenţă , ghidare, încurajare atunci când vede ca au nevoie, în timpul activităţilor pe care ei le desfaşoară.Un profesor care predă o limba straină, este un profesionist care trebuie să diagnosticheze să selecteze şi să- şi adapteze tehnicile şi metodele în funcţie de nevoile clasei de elevi cu care lucrează.

Cred că Howard Gardner are dreptate când scrie în cartea lui “ Frames of mind” (Palladin, Granada Publishing, 1986),că studenţii noştri vin cu inteligenţe multiple şi un bun profesor se mulează atât pe genurile mai speciale de inteligenţă( muzicală, spatială, kinestetică,inter şi intrapersonală) cât şi pe cele tradiţionale: inteligenţa lingvistică şi cea logică- matematică. Noi, ca profesori de limbi moderne trebuie sa activăm toate genurile de inteligenţă.Caleb Gattegno spune că „elevii învaţă fiind atenţi aici şi acum, învaţă când mintea lor e setată pe „modul învăţare” şi învaţa cel mai bine atunci când profesorul le dă minimum de informaţii pentru a-i duce pe drumul cel bun.” Dacă îţi asumi întotdeauna rolul principal, consumi mult prea mult din timpul pe care elevii ar trebui să- l petreacă fiind ei în roluri principale.Oamenii aleg să înveţe limbi straine şi în special Limba

3

Engleza, din diferite motive: unii pentru că e materie cuprinsă în curriculumul şcolar, unii speră că-i va ajuta în obţinerea unei slujbe mai bune, alţii vor să fie la curent cu cultura, tradiţiile Marii Britanii.

Oricare ar fi motivul, Jeremy Harmer în lucrarea sa The Practice of English Language Teaching (1997: 2) , numeşte învăţarea limbii engleze cu un anumit scop ca fiind „ un termen ce se aplică situaţiilor când elevii au anumite motive pentru care vor să înveţe limba straină respectivă.”

Alţii învaţă limba engleză cu scopuri academice şi anume cei care vor studia la universităţi din SUA sau Marea Britanie şi au nevoie să cunoască limba engleză pentru a aputea participa la seminarii şi alte activităţi, alţii învaţă pentru că studiind în ţările lor, au nevoie să poată citi articole stiinţifice şi carţi, alţii îşi doresc să înveţe limba engleza pentru a- şi putea exercita profesia cu succes cum ar fi cei din posturi de conducere, chelnerii, cei care lucrează în aviaţie, etc.

Mai sunt şi alţii care nu se încadrează în niciuna din aceste categorii pentru că încă nu şi-au definit clar motivele pentru care îşi doresc să înveţe limba engleză.

Oricum, oricare ar fi motivele, succesul în învăţarea unei limbi straine este atins doar de către elevii care au o motivaţie foarte puternică...

Bibliografie:

Palladin, Granada Publishing, 1986), English; Vizental, A. 2008 ; Rinvolucri, M. 2006; Taylor, J. 2004; Penny Ur, A Course in Language Teaching ,1997; Jeremy Harmer The Practice of English Language Teaching ,1997.

Prof. Căpâlna Daniela, Colegiul Tehnic Aiud

Prof. Căpâlna Lucian, Colegiul Tehnic Aiud

Observare, documentare, evaluare în sistemul Reggio Emilia

În sistemul Reggio Emilia, în centrul procesului educațional se află copilul, motiv pentru care educatorii sunt preocupați permanent să cunoască copilul ca individualitate și să adapteze programele de formare la profilul individual al fiecărui subiect supus educației. Realizarea unei educații centrate pe copil, conform cu particularitățile lui de vârstă și individuale, nu este posibilă fără cunoașterea completă și complexă a personalității fiecărui copil, de aceea elementul cheie în abordarea Reggio Emilia este *documentarea pedagogică*. Dacă modelul pedagogic tradițional folosește documentarea retroactivă (ce s-a întâmplat), teme prestabilite, documentarea pedagogică după modelul Reggio Emilia își îndreaptă atenția asupra procesului de învățare al copilului, încearcă să vadă și să înțeleagă ce se întâmplă în activitatea pedagogică și de ce este capabil copilul fără un cadru predeterminat de așteptări și norme. Educatorii de la Reggio Emilia își bazează activitatea pe proiecte, planificarea fiind făcută pe parcursul înaintării în proiect. Se pornește de la subiecte de interes alese de copii (ce vor ei să exploreze și să aprofundeze), de la întrebările ridicate de copii asupra subiectului de interes și se continuă proiectul în funcție de direcțiile pe care copiii le aleg să le aprofundeze. Documentarea pedagogică la grădinițele Reggio Emilia înseamnă să scrii, să filmezi, să fotografiezi ce și cum fac copiii, ce spun copiii în timpul activităților de explorare și învățare. Toate acestea vor fi apoi interpretate, se va reflecta asupra imaginilor și a Ceea ce s-a întâmplat sau înțeles în funcție de relațiile copiilor cu mediul, cu materialul, cu ceilalți copii. Un exemplu simplu de activitate cu copiii ar fi următorul: copiii desenează un ghiocel cum cred ei și știu că ar fi un ghiocel, apoi pleacă în excursie la cules de ghiocei. La întoarcere desenează iar un ghiocel. Desenele indică evoluția cunoștințelor copiilor prin explorare. Diferențele vor fi semnificative, în cel de-al doilea desen existând mai multe detalii legate de formă, petale, culoare,

4

frunze. Documentarea realizată astfel este o modalitate de a face vizibile progresele copiilor în procesul de învățare parcurs. Prin observarea și notarea zilnică educatorii de la Reggio Emilia culeg date și informații importante despre copii. Documentându-se, observând, analizând evoluția unui copil în învățare, educatorii sunt în măsură să formuleze ipoteze privind modul în care îl vor putea îndruma pe copil în învățare. Un document foarte util folosit la grădinițele Reggio Emilia este agenda zilnică. Aici sunt notate aspecte relevante despre copii. La consemnările efectuate sunt adăugate și fotografii relevante sau materiale realizate de copii. Este de fapt un jurnal al grupei care cuprinde aspecte ale activităților de la grădiniță. El poate fi văzut și de către părinți care au astfel o imagine despre ceea ce se întâmplă la grădiniță. Pe lângă agenda zilnică, și portofoliile cu materialele realizate de copii sunt foarte importante în timp. Desenele copiilor, lucrările lor păstrate în grădiniță devin instrumente de evaluare, autoevaluare. Sunt materiale care ajută la înțelegerea a ceea ce s-a făcut și a ceea ce trebuie să se mai facă, a modului în care se continuă, a materialelor necesare în demersul viitor. În viziunea Reggio Emilia, documentarea este importantă pentru că permite copiilor să revadă prin imagini și cuvinte ceea ce au spus și au făcut; constituie un instrument de cercetare pentru educatori și un impuls pentru îmbunătățirea continuă ; oferă comunității și părinților informații despre ceea ce se întâmplă în grădiniță sperând să-i implice și să le obțină sprijinul, conștientizându-i de experiențele copiilor lor.

Prof. înv. Preşcolar, Mariana Mera

Cafeneaua cu idei…

Vorbim despre educație...despre gânduri și păreri...iar în rândurile ce vor urma, despre mici sfaturi si

trucuri educaționale, pentru că pasiunea naște idei...

7 sfaturi pentru disciplinarea copiilor

Disciplinarea copiilor de vârstă şcolară are provocările şi recompensele ei unice. Cu toate că la această vârstă copiii pot să-şi exprime sentimentele şi să se stăpânească mult mai bine, putem avea de-a face cu momente de furie şi lacrimi din partea lor.

Atunci când copilul are astfel de momente, încercaţi să vă amintiţi de importanţa învăţării respectului.Chiar dacă copilul vă scoate din sărite, încercaţi să-i vorbiţi aşa cum v-ar place să vi se vorbească.

Este de ajutor să ne amintim şi că disciplinarea copiilor de vârstă şcolară poate fi o cale de construire a “fundaţiei” unui comportament frumos pentru anii care vor urma. Unii părinţi cred că disciplinarea copilului este un lucru pe care-l faci doar atunci când copilul nu se comportă frumos. Dar mulţi experţi declară că disciplinarea copiilor înseamnă a lucra cu copilul tău pentru a-l ghida către un comportament frumos, astfel ca acesta să poată face propriile alegeri bune. În continuare sunt prezentate câteva modalităţi cu ajutorul cărora vă puteţi ghida copilul şcolar astfel ca acesta să ajungă să poată să se autodisciplineze. Atunci când disciplinaţi copilul:

Să vă aşteptaţi la câţiva paşi înainte, şi câtiva paşi înapoi

Pe măsură ce copiii cresc şi ajung la şcoală, încep să dezvolte un auto-control mult mai bun pentru a-şi gestiona frustrările şi dezamăgirile. De asemenea, devin din ce în ce mai capabili să vorbească despre sentimentele lor şi să înţeleagă şi să urmeze regulile. Acestea fiind spuse, ei sunt în

5

continuare copii şi pot, foarte uşor, să ajungă din nou în momente “sensibile” în care se plâng/smiorcăie sau manifestă un comportament negativ, asemănător unui copil mic sau preşcolar.

Implicaţi-vă copilul în stabilirea limitelor şi regulilor

Copilul având vârsta şcolară, va putea înţelege mai bine de ce sunt necesare unele reguli (de exemplu, pentru sănătatea, siguranţa lui, etc.). Explicaţi-i postura în care vă aflaţi, ascultaţi-i părerea şi, unde se poate, faceţi câte-un compromise. De exemplu, dacă prietenul lui merge la culcare la ora 9, dar tu vrei ca al tău copil să meargă la culcare la ora 8, mergeţi pe calea de mijloc, alegând ora 8:30, doar dacă nu s-a simţit prea obosit pe parcursul zilei.

Fiţi fermi când vine vorba de respect

Spuneţi-i că este absolut în regulă să-şi exprime sentimentele – atâta timp cât o face în mod respectuos. Dacă se comportă morocănos (da, cu toţii avem şi zile rele, inclusiv cei mari), spuneţi-i să vă vorbească frumos. Apoi, când este mai liniştit, discutaţi despre ce l-a supărat. Respectul funcţionează în ambele direcţii, aşa că vorbiţi copilului aşa cu doriţi să vi se vorbească. Nu strigaţi; spuneţi ce aveţi să spuneţi într-un mod calm, şi amintiţi-vă să spuneţi “te rog” şi “mulţumesc”.

În loc de “nu”

Concentraţi-vă asupra comportamentului pe care doriţi să-l vedeţi, nu asupra a ceea ce face copilul greşit. În loc să spuneţi “Nu da cu mingea prin casă” spuneţi “Dacă faci aşa, ai putea sparge ceva. Hai să ieşim afară să ne jucăm”.

Aflaţi ce se ascunde în spatele comportamentului lui

Probabil a fost nepoliticos faţă de un coleg pentru că a avut un program prea încărcat. Nu-l luaţi la întrebări chiar atunci, gândiţi-vă la ce i-ar fi cauzat nepoliteţea. Mai târziu, când e mai calm, întrebaţi-l la ce s-a gândit şi a simţit.

Păstraţi disciplinarea copilului în termeni simpli şi cât de scurtă

Deoarece copilul-şcolar poate înţelege regulile mult mai bine, evitaţi prea multe detalii. O explicaţie prea lungă despre un lucru pe care aţi vrea să-l facă, poate fi derutantă. Sau poate să facă copilul să creadă că nu sunteţi prea sigur ce anume vreţi să-i spuneţi.

Fiţi stabili şi Fermi

Ora de culcare e ora de culcare. Încă o oră în plus nu se negociază. Dacă faceţi excepţii, copilul va şti că poate modifica limitele care i-au fost impuse, oricând.

Cu pasiune pentru educaţie, Nicoleta Thomas

6

Organizare

Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare

- Vorbire: 5 exerciții-

Exercițiul 1 Clasa: a II-a Tipul de răspuns așteptat: : vizează interpretarea unei scheme de instrucție pe care elevul INSTRUCȚIE

o redă verbal. Priviți imaginile de mai jos și faceți un instructaj clasei în caz de cutremur.Ce ar trebui să știe colegii?

Exercițiul 2 Clasa: a II-a

Tipul de răspuns așteptat: : vizează abilitatea elevilor de a reda sau de a imagina secvențe NARARE

narative pornind de la o imagine. Priviți imaginea de mai jos și povestiți ce fac acești copii.

Exercițiul 3 Clasa: aII-a Tipul de răspuns așteptat: : vizează capacitatea elevior de a susține un punct de ARGUMENTARE

vedere prin argumente logice, fără suport vizual.

7

Activitate la nivel de clasă.Clasa este împărțită în două: grupul susținătorilor IERNII și grupul susținătorilor VERII. Un membru din fiecare grup formulează câte un argument în favoarea anotimpului susținut. Activitatea se finalizează când unul din grupuri epuizează argumentele. Exercițiul 4 Clasa: a II-a

Tipul de răspuns așteptat: : vizează abilitatea de a simula o situație/un rol pornind de la o JOC DE ROL

imagine Priviți imaginea de mai jos. În perechi, imaginați-vă dialogul care are loc între cele două personaje.

Exercițiul 5 Clasa: aII-a

Tipul de răspuns așteptat: :vizează capacitatea elevilor de a furniza descrieri sau elemente DESCRIERE

descriptive în absența unei imagini sau din memorie Descrie cât mai amănunțit jucăria ta preferată. a)Care este jucăria ta preferată? b)Din ce este confecționată? c)De ce preferi această jucărie? d)Dacă s-a stricat, cum ai reparat-o? e) Crezi că te vei plictisi vreodată de ea? De ce?

Angela Berindeie

8

Managementul spaţiului

Un mediu bine pregătit este un mediu calm, un spaţiu ordonat care vine în întâmpinarea nevoilor

şi particularităţilor de vârstă ale copiilor. Am încercat ca spaţiul de învăţare să îl construiesc şi să îl

schimb împreună cu copiii.

„Locurile în care învaţă copiii ar trebui să fie ca şi Înv. Sonia Crâsnic copiii înşişi” Şcoala Gimnazială”Cloşca” Cărpiniş Com. Roşia Montană, jud. Alba

9

Secțiune de test - vorbire, clasa a IV-a

CE TIPURI DE DISCURS? Discurs neplanificat, pe teme familiare, pornind de la un set de întrebări formulate de examinator Monolog cu suport vizual, cu funcții de descriere a unor reguli simple sau mai detaliate. Interacțiune spontană pe baza unei teme/situații prezentate de examinator, care cuprinde elemente de argumentare, formulare de sugestii, acord, dezacord.

TIMP : aproximativ 10 minute/pereche

FIȘA PROFESORULUI

Sarcina 1 ( max 20 – 30 secunde) Te-aș ruga să-mi povestești despre cea mai frumoasă vacanță a ta. Spune-mi, pe scurt, câteva lucruri importante despre acea vacanță: locul unde ai petrecut vacanța, persoanele care te-au însoțit, activitățile pe care le-ai desfășurat, etc. Sarcina 2 ( max 40-50 secunde)

Sarcina 3 ( max. 2 minute candidat)

Ex. Tip de exercițiu Abilități verificate

Număr de

itemi

Modalitate de marcare a

răspunsului

Număr de puncte

acordate

1 Discuție liberă/discurs liber pe baza unor întrebări

Sintetizarea informației

1 orală

grila

2 Conversație dirijată/Discurs liber pe baza unui set de întrebări tematice

Dezvoltarea ideilor pe baza unei scheme

1 orală

grila

3 Monolog cu suport vizual/ descrie reguli simple sau mai detaliate legate de un sport

Construirea monologului cu suport vizual

1 orală grila

4 Interacțiune/ dialog

Construirea unui dialog pe baza unui text declanșator

1 orală

grila

Cartonaș tematic: Cartea mea preferată

Care este cartea ta preferată? Cine este autorul acestei cărți?

Care sunt personajele principale din această carte?

Cu care din personaje ai vrea să te întâlnești? De ce?

Ai mai citit și alte cărți scrise de acest autor? Enumeră câteva dintre ele.

10

Privește aceste imagini care prezintă diferite sporturi. Alege trei imagini și spune-mi ce sporturi prezintă. Ai practicat aceste sporturi sau cunoști pe cineva care practică aceste sporturi? Alege acum doar o imagine din cele trei și prezintă regulile acestui sport. Cum ți se par regulile acestui sport? Care dintre reguli le-ai încălcat practicând acest sport? Cum te simți atunci când unul din coechipierii tăi încalcă regulile?

Sarcina 4 ( max. 2-3 minute/pereche) Imaginați-vă că sunteți într-o bibliotecă școlară. Unul dintre voi este bibliotecarul și celălalt un elev care cere sfaturi pentru a împrumuta o carte din literatură română. Urmăriți următoarele aspecte: autor, titlul, anul apariției, editura, alte scrieri cu aceași temă, etc. Grila de punctare CONȚINUT: adecvarea la temă, relevanța, respectarea funcțiilor comunicative. COMPLEXITATE ȘI ACURATEȚE: complexitatea vocabularului și a structurilor folosite, acuratețea limbii. FLUENȚĂ ȘI COERENȚĂ: evidențierea unui ritm al vorbirii, prezența conectorilor și a elementelor de structurare a discursului, fluiditatea ideilor, logica ideilor. EFICIENȚA COMUNICĂRII: realizarea interacțiunii, respectarea principiilor de comunicare, ( a-și respecta rândul, a solicita clarificări), adaptare la registru, prezențaelementelor paraverbale și non – verbale. În final, se face suma celor patru note. (max. 20p) Numele candidatului................................................ Clasa.....................................

1 2 3 4

Conținut

Complexitate și acuratețe

Fluență și coerență

Eficiența comunicării

Total...........................

Prof.înv. primar: Mihaela Coteț

11

Fişă de evaluare sumativă DȘ (activitate matematică)

-grupa mare-

Numele şi prenumele preşcolarului...........................................

-------------------------------------------------------------------------------------------------

-

Punctajul obținut...........................................

12

Itemi: 1. Numeşte figurile geometrice şi obiectele din fişă. (1 punct) 2. Alcătuiește, prin încercuire, mulțimi de obiecte care au acceași formă. (2 puncte) 3. Colorează cu albastru trei obiectele pătrate. (2 puncte) 4. Taie cu roșu mulțimea care are un singur element. (1 punct) 5. Desenează în spaţiul liber, în ordine inversă, cele patru figuri colorate. (3 puncte)

Comportamente măsurabile:

- Să denumească figurile geometrice şi obiectele din fişă; - Să alcătuiască, prin încercuire, mulţimi de obiecte de aceeaşi formă; - Să coloreze cu albastru trei obiecte pătrate; - Să taie cu toşu mulţimea care are un singur element; - Să deseneze cele patru figuri colorate, în ordine inversă.

Interpretare punctaj: 2 – 4p - Comportament absent (inexistent) (CI) 4 – 5p - Comportament care necesită sprijin (CNS) 6 – 7p - Comportament în dezvoltare (CD) 8 – 9 p -Comportament atins (CA)

Prof.înv.preşc.: Tomuş Alina Ioana

GPN Pirita/Zlatna

PROIECT DE LECȚIE

DATA: 26.05.2014

CLASA I A

LOCAȚIA: ȘCOALA GIMNAZIALĂ CÂMPENI

ÎNVĂȚĂTOR: Corcheș Ioana Cristina

ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare

OBIECTUL : Comunicare în limba română

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Împărăţia literelor

SUBIECTUL LECȚIEI : Iată ce ştiu!

TIPUL LECȚIEI: lecție de recapitulare/sistematizare a cunoștințelor

COMPETENȚE GENERALE:

C3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise în contexte de comunicare cunoscute.

C4.Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare.

COMPETENȚE SPECIFICE:

13

C3.1.- Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, scrise cu litere de tipar şi de mână.

C3.2.- Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene,

evenimente familiare.

C3.4.- Exprimarea interesului pentru lectura unor texte simple susţinute de suport imagistic.

C4.1- Scrierea corectă a literelor, silabelor, cuvintelor;

C4.2. – Redactarea unor mesaje scurte formate din cuvinte scrise cu litere de mână , folosind

materiale diverse.

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

obiective cognitive

O1 – să citească corect, conştient şi cursiv un text de scurte dimensiuni;

O2 - să rezolve diferite cerinţe pe baza textului;

O3 - să completeze un rebus, găsind răspunsurile în text;

O4- să scrie un text scurt după dictare, respectând semnele de punctuaţie învăţate;

obiective afective

O1 - să manifeste interes pentru ora de comunicare în limba română;

O2 - să fie activi și cooperanți;

obiective psiho-motorii

O1 – să folosească corect obiectele necesare pentru oră;

O2 – să aibă o poziția corectă în bancă în timpul activității și la scris;

STRATEGIA: cognitivă, dirijată

ORGANIZAREA: frontală, individuală

METODE: observația, conversația, explicația, exercițiul, munca independentă, problematizarea,

jocul didactic;

MIJLOACE DE ÎNVĂȚARE: fișe de lucru, dicţionarul, un degetar, cretă colorată ;

BIBLIOGRAFIE :

Comunicare în limba română, clasa I, Autori: Anca Veronica Tăut, Elena Lăpuşan, Anicuţa Todea, Editura Sinapsis 2013; Comunicare în limba română, clasa I, Autori: Ştefan Pacearcă, Roxana Gheorghe, Camelia Burlan, Editura DPH 2013; Texte pentru dictări la clasele I-IV, Autor Mădălina Bogdan Tomescu, Editura Coresi 2006

SCENARIU DIDACTIC

1.Moment organizatoric

Se asigură condițiile necesare pentru desfășurarea optimă a lecției. Elevii se pregătesc pentru ora de Comunicare în limba română cu materialele necesare.

14

2.Reactualizarea celor învățate anterior prin verificarea temei pentru acasă

Se verifică tema de acasă care constă în transcrierea unui text care conţine cuvinte cu grupul de litere ghi.

3.Captarea atenției și crearea momentului afectiv

Elevii primesc fişe de lucru care conţin un text, mai multe cerinţe pe baza textului, un joc şi un rebus, cerându-li-se să fie foarte atenţi pentru a rezolva corect.

4. Comunicarea titlului lecției în curs de desfășurare

Copiii sunt anunţaţi că vor avea o lecţie de recapitulare a cunoştinţelor învăţate în clasa I .

5.Anunțarea obiectivelor lecției

Copiii sut informaţi că trebuie să citească un text cu mare atenţie, urmând să rezolve mai multe cerinţe pe baza acestuia, iar la finalul orei vor scrie după dictare.

6.Dirijarea învăţării

Un elev care citeşte foarte bine citeşte model textul din fişă.

Se citeşte textul de mai multe ori, se explică cuvintele necunoscute.

Se precizează care este titlul, personajele, numărul de alienate.

Copiii formulează răspunsuri pentru întrebările de la itemul 1.

Se transcrie o propoziţie din text, care reprezintă un sfat.

Se citesc cuvintele date la itemul următor, se precizează pentru fiecare numărul de sunete, litere, silabe.

Se citesc cuvintele de la itemul 5 şi se scriu cuvintele cu înţeles opus pentru fiecare.

Se citesc cuvintele de la itemul 6 şi se scriu cuvintele cu înţeles asemănător. Se foloseşte dicţionarul, acolo unde este necesar.

Se formează familia de cuvinte a cuvântului deget.

7.Obținerea performanței și asigurarea feed-backlui

Fiecare elev rezolvă jocul şi completează rebusul.

Se scrie un scurt text după dictare.

8.Evaluarea rezultatelor

Se verifică fișa fiecărui elev și se apreciază activitatea fiecăruia.

FIŞĂ DE LUCRU

1. Citeşte textul:

Experimentul

E vineri. Cecilia este singură acasă. Ea face un mic experiment. Aprinde chibriturile. Flacăra îi arde degetul şi îi scapă. Caută speriată apa oxigenată pentru

mica arsură. Chibritul aprinde covorul. Exact atunci intră Gheorghe. Cu viteză maximă stinge flacăra. -Nu te juca cu focul! o dojeneşte Gheorghe. Ar fi putut avea loc un incendiu urmat de o

explozie.

2. Formulaţi răspunsuri la următoarele întrebări:

a) Care sunt personajele textului b) Ce face fetiţa? c) Cine salvează situaţia?

3. Transcrie sfatul lui Gheorghe.

15

4. Completaţi casetele cu numărul potrivit: litere litere experiment sunete Gheorghe sunete silabe silabe

5. Scrie cuvintele cu înţeles opus pentru cuvintele date: mic- aprinde - maximă - intră-

6. Scrie cuvinte cu înţeles asemănător: flacără- dojeneşte - experiment-

7. Scrie cuvinte înrudite cu cuvântul deget. JOC Din literele cuvintelor date, scrieţi alte cuvinte: flacăra, …………………, ……………….. singură, ………………., ………………….. aprinde, ………………., ………………….. REBUS Ne exprimăm în………….. Află completând rebusul1.Titlul textului…… 2.Ultima zi de şcoală din săptămână. 3.Nu te juca cu.......! 4.Fetiţa caută..........apa oxigenată. 5.A fost aprins cu chibritul. 6.Nota preferată. 7.Aprinde focul. 8.Semnul scris al unui sunet. 9.Formează o propoziţie. 10.Se pronunţă , se aude.

A

1.

8.

9.

3.

4.

6.

7.

B

16

PRIMELE 100 DE ZILE DE ŞCOALĂ

Proiect educaţional - Clasa pregătitoare b step – by – step

DESCRIEREA PROIECTULUI Argument

Proiectul “ Primele 100 de zile de şcoală” este adresat în primul rând elevilor şi cadrelor didactice de la clasa pregătitoare, dar şi părinţilor, dorind să fie un portal spre sufletul fiecăruia, o dorinţă de a ne cunoaşte mai bine, o şansă de a ne arăta frumuseţea interioară, de a ne exprima prin intermediul artei.

Scop

Cunoaşterea semnificaţiei parcurgerii primelor o sută de zile din viaţa de şcolar; bucuria sărbătoririi împreună a o sută de zile de şcoală prin diferite activităţi, dar şi creşterea prestigiului clasei şi a şcolii în rândul comunităţii.

: Obiective specifice

Cunoaşterea şi respectarea valorilor actualei generaţii de şcolari prin paralelismul între universul copilăriei de azi şi universul copilăriei părinţilor lor sau al unor personaje din poveşti; Stimularea şi promovarea creativităţii elevilor prin realizarea colecţiilor de 100 de obiecte; Stimularea interesului părinţilor copiilor prin implicarea directă şi indirectă în aceste activităţi; Stimularea spiritului de competiţie, prin participarea la jocuri şi concursuri.

Grupul ţintă:

Elevii clasei pregătitoare B, cadrele didactice, părinţii elevilor

Perioada:

Pregătire: 15 septembrie 2014 – februarie 2015 Desfăşurarea proiectului: 27 februarie 2015

Resursele proiectului:

Umane: elevi, cadre didactice, părinţii elevilor; Materiale: colecţiile de obiecte aduse de elevi, markere, creioane, carton, diplome oferite copiilor, cereale, fişe de lucru, bileţele cu exerciţii, etc. Financiare: bugetare – fonduri proprii pentru materiale de specialitate; extrabugetare – contribuţii ale părinţilor pentru realizarea colecţiilor de 100 de obiecte. Parteneriale: părinţii

: elevii clasei pregătitoare B step-by-step Beneficiarii direcţi

: conversaţia, exerciţiul, explicaţia, jocul didactic, Mijloace (metode) de realizare

expoziţii, activităţi interactive, etc.

17

REZULTATE AŞTEPTATE:

- Atitudinea pozitivă a copiilor faţă de acţiunile realizate; - Responsabilizarea elevilor şi a părinţilor în vederea realizării colecţiilor cu 100 de obiecte; - Implicarea elevilor, cadrelor didactice şi a părinţilor în activităţile organizate; - Dezvoltarea comportamentelor sociale la copii; - Manifestarea spiritului de toleranţă şi cooperare între elevi; - Dezvoltarea gândirii critice la elevi. Activităţi propuse în cadrul proiectului: Întâlnirea de dimineaţă: - mesajul zilei, rezolvarea unui rebus având ca finalitate cuvântul “ SĂRBĂTOARE”, realizarea unui trenuleţ cu 100 de cuvinte;

Activitate integrată: CLR, MEM - personajul Albă –ca- Zăpada este ajutat de elevi în rezolvarea sarcinilor de pe bileţele aflate în spatele unor floricele. În urma acestei activităţi, elevii vor forma grădina celor “100 de zile de şcoală”. Feedback-ul activităţii este realizat printr-o fişă în care elevii trebuie să coloreze personajul şi să rezolve adunările şi scăderile de pe rochiţa acesteia.

18

Arte vizuale şi abilităţi practice: joc (concurs) realizarea, pe grupe, a unui lanţ din 100 de cereale; Împărţirea celor 100 de mărţişoare pregătite pentru această sărbătoare;

„UCENICUL VRĂJITOR” - activitate cu toate clasele pregătitoare ale unităţii şcolare în colaborare cu d-na bibliotecar Viorica Genţiana Onişoru;

19

Prezentarea colecţiilor realizate de elevi;

Organizarea concursurilor: „Lipeşte-i coada măgăruşului”, „Găseşte-ţi pantoful!” „Popice”, „Sparge balonul!”

20

Împărţirea diplomelor de absolvire a celor 100 de zile de şcoală cât şi a altor diplome obţinute cu ocazia participării la diverse concursuri şcolare.

Servirea tortului.

Prof. înv. primar Balea Delia Elena

Prof. înv. primar Barbu Viorela Laura

21

Dincolo de porțile școlii

Pentru că se apropie Sfintele Sărbători de Paște, elevii s-au întrecut în activități frumoase, stârnindu-și

curiozitățile

Activitățile în parteneriat cu biserica-necesitate a realității din societatea noastră în

perioada sărbătorilor și nu numai..

Aşa cum Mântuitorul a fost Modelul desăvârşit de înţelepciune, bunătate, frumos, si iubire, noi, oamenii creştini trebuie sa urmăm acest Model atât cât ne este cu putinţă fiecăruia dintre noi. Cu cât aceasta este începută la o vârstă mai fragedă, cu cât valoarea sa va fi mai mare. Pentru a-l face pe copil să ajungă la aceste valori esenţiale ale umanităţii este necesară educaţia religioasă începută încă din grădiniţă.

Copilul, încă de mic, vine în contact cu realităţi, simboluri şi manifestări religioase ale căror semnificaţii, în înţelesul lor cel mais implu, este bine să le cunoască. Mai întâi în familie, apoi în grădiniţă, preşcolarii învaţă să-şi manifeste într-un anumit fel sentimentele, îşi formează deprinderi de conduită cu ajutorul cărora să devină persoane deschise comunicării cu Dumnezeu şi cu semenii.

Educaţia religioasă a copiilor trebuie şi poate începută de la cea mai fragedă vârstă pentru că primii ani ai copilăriei sunt hotărâtori pentru evoluţia ulterioară a individului, iar una dintre sarcinile acesteia rezidă în formarea unui bunu creştin capabil a cunoaşte şi a venera valorile sacre, dar a realiza și gesturi de umanitate.

Mantuitorul a zis „LASAȚI COPIII SĂ VINA LA MINE”, iar noi ca părinti și dascali ar trebui sa urmăm îndeaproape acest îndemn, de aceea în aceste zile de criză sufletească ar trebui să prioritizăm activitățiile și din acest punct de vedere. Dintre obiectivele activităților pe care le putem realize în parteneriat cu biserica aș enumera și reaminti: formarea virtuţiilor creştine si cultivarea comportamentului moral –religios, cultivarea dorintei de a face fapte bune si de a fi cinstit, deprinderea copiilor cu respecpectul si ajutorarea celor neajutorați si nevoiasi şi cultivarea sentimentului de dragoste fata de semeni și Domnul Iisus Hristos.

Sfânta împărtășanie în Postul Sfintelor Paști

Paştele sau sărbătoarea Învierii Mântuitorului este evenimentul pe care copiii îl aşteaptă cu mare

bucurie. Dorinţa acestora de a afla cât mai multe lucruri despre sărbătoarea pascală și despre religie este punctul de plecare în iniţierea acțiunilor din acesta perioadă din an.

În fiecare an, sărbătoarea Paştelui ocupă locul central în activitățiile specifice lunii aprilie sau mai, iar

copiii o îndrăgesc, pentru că acum vine iepuraşul cu daruri şi ouă roşii. Activităţile planificate în cadrul acestui

22

proiect de parteneriat , adaptate nivelului de înţelegere a copilului, formează în sufletul acestuia impresii, deprinderi de conduită şi sentimente, cu ajutorul cărora să devină o persoană deschisă comuniunii cu Dumnezeu şi cu semenii. Implicarea copiilor în derularea acestui proiect conduce la conştientizarea faptului că tradiţiile creștine trebuie păstrate aşa cum au fost moştenite şi apoi transmise mai departe,iar cultvarea sentimentului de umanitate trebuie să fie baza personalității fiecăria. În postul premergător marelui Praznic al Învierii Domnului, am înfrumuseţat la început de post Biserica prin sufletele copilaşilor de la grădiniţa noastră, Biserică pe care am umplut-o cu multa bucurie, copiii și doamne educatoare care am asistat la Sfânta Liturghie . Copiii s-au rugat împreună cu noi și cu preoţii şi au aşteptat cu răbdare si nemâncaţi împărtăşania cu Trupul şi Sângele Domnului, care, aşa cum se ştie, trebuie primită pe nemâncate.Când au primit Sfânta Împărtăşanie au trăit o bucurie divină, primenindu-şi astfel sufletele pentru a întâmpina cum se cuvine Praznicul Învierii Domnului, iar noi, cadrele didactice am gustat, prin ei, Taina Sfântă.

Părintele paroh ne-a adresat un cuvânt de învățătură tuturor celor prezenţi, în care i-a îndemnat pe copii să participle și alaturi de părinții și bunicii lor la slujbele religioase și să fie prezenţi la biserică cât mai des.

Prima Împărtășanie…cu emoțiile ei

Dar din dar-acțiune caritabilă

Am dorit să implicăm copii în activităţi și actiuni caritabile care au ca scop principal promovarea unui

dialog şi a unei comunicãri deschise si sensibile între copii, între familiile lor, gradinită și alte medii educaționale. Sub emotiile asteptarii iepurașului şi a pregătirii cadourilor surpriza pentru colegii lor mai nedreptățiți de soartă, preșcolarii au reusit sa dobândească abilități socio-emoționale și achizitii pe latura personalității rezistente și durabilile , stârnind în primul rând sentimentul de umanitate.

La vârsta preșcolară copilul trăieste o gamă diversă de emoții și sentimente pe care suntem datori să le cultivam și să le amplificam. Astfel educarea acestora în spiritul omeniei și generozității este unul din obiectivele prioritare ale gradinitei si familiei. Atat bucuriile cât și necazurile celor din jur, trebuie să îi facă să vibreze și să reacționeze corespunzător. ,,Dar din dar ’’ s-a dovedit a fi o acțiune social comunitară, o rază de soare și bucurie în sufletele copiilor, apreciată şi răsplătită pe deplin de bucuria citită pe fețele colegilor noștri de la Fundația CHARIS, concretizată prin susţinerea afectivă și efectivă a copilului în procesul de învăţare/dezvoltare, sub imperiul sentimentului de egalitate în fața divinității, indiferent de poziția socială sau culoarea pielii.

Copiii de la Fundația CHARIS ne-au întâmpinat lucrând, la o activitate de pictură

23

Vrem …să ne cunoaștem mai bine

Câte un mic DAR din partea micilor preșcolari pentru fiecare copil de la Fundație

Cu acest prilej copiilor au putut desprinde semnificaţia religioasă a sărbătoririi Paştelui, faptul că

Învierea este, de fapt, biruinţa definitivă a vieţii asupra morţii,a BINELUI asupra RAULUI, încercând astfel să sădim în sufletele copiilor iubire pentru Dumnezeu şi semeni. Remarcabil este faptul că, în toate activităţile derulate în acest timp sfânt copiii s-au implicat cu multă dăruire şi pricepere, de la confecţionarea felicitărilor pentru copiii nevoiași până la momentul de pietate din sfânta biserică. …..Nu am uitat nici o familie numeroasă, ai cărei copii, prin zambetele lor, ne-au amintit ce important e să vezi cat esti de BOGAT atunci cand poti face o faptă minunată,

24

căci…

Prof.înv.preșc. Pop Boncea Niculina

Mihai Eminescu- Luceafărul poeziei româneşti

Eminescu a fost , este şi va rămâne poetul nostru, al românilor.

El de-a pururi străluceşte,

Marele Luceafăr blând,

Inima ce dăruieşte

Neamului un veşnic cânt.

El e vers urcat pe culme,

Stihuit din foc nestins,

Călător etern prin lume,

Univers de neatins.

(Petre G. Nicolae)

Pornind de la aceste versuri, ca în fiecare an cinstim memoria celui care a fost numit Luceafărul poeziei româneşti, Mihai Eminescu. Am pregătit activitatea lăsând elevii ca în câteva zile premergătoare marii sărbători să se documenteze , să citească şi să adune material despre viaţa şi opera marelui poet, urmărind să le trezesc interesul pentru literatura română. Elevii au urmărit prezentările :

Nu-i bogat acel ce are, Bogății și bani sub sub soare,

Ci acela care poate Împărți cu bunătate, O felie-n două, trei,

Și să spună frate vrei, Din bucata mea puțin

De la Dumnezeu mai mult…

25

S-au recitat cele mai cunoscute poezii ale lui Eminescu (selectiv ).Ca finalitate, concursul gen “ Cine ştie

câştigă “ a permis elevilor să îşi verifice cunoştinţele , răspunzând la un set de 10 întrebări . Pentru a fi mai

atractive , acestea au fost prezentate sub această formă :

26

Rezultatele bune au fost răsplătite cu diplome şi premii ( semne de carte)

Înv. Mera Alexandra –

Șc . Primară Gura Minei-Roşia Montană

ACTIVITATE ÎN PARTENERIAT GRĂDINIȚĂ-POLIȚIE

27

Ca urmare a încheierii unui parteneriat eucațional între GPP nr.1 Abrud și Poliția Orașului

Abrud, jud. Alba, cu ocazia CAMPANIEI NAȚIONALE DE EDUCAȚIE RUTIERĂ ,,ALEGE

VIAȚA,, PENTRU REDUCEREA GRADULUI DE VICTIMIZARE A COPIILOR ȘI

PROGRAMULUI LOCAL DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR DE CIRCULAȚIE RUTIERĂ ÎN

CARE SUNT IMPLICAȚI PIETONI, ÎN SPECIAL ELEVII-PRIORITATE LOCALĂ, preșcolarilor din

grupele mici și mijlocii, în prezența cadrelor didactice, li s-au prezentat de către doi agenți de circulație

normele rutiere privind circulația pe drumurile publice.

Preșcolarii au urmărit cu interes toată activitatea și au participat activ răspunzând la toate

întrebările agenților de poliție. Ei au primit cărți de colorat și pliante, au spus poezii și cântece cu reguli

de circulație, li s-a prezentat mașina de poliție, și-au făcut poze cu cascheta și bastonul de poliție, s-au

jucat De-a agentul de circulație și au participat la un concurs cu tema Cine respectă regulile de

circulație.

La finalul activității copiii, s-au declarat foarte mulțumiți și încântați de activitățile desfășurate și

au fost recompensați cu dimplome pentru cei mai buni pietoni.

Prin această activitate s-a urmărit formarea unui comportament civilizat pe drumurile publice și

educarea copiilor în scopul formării deprinderilor de a circula corect și de a respecta cu strictețe regulile

de circulație.

28

Povești de spus nepoților

Dilema unui copil

Ce poate fi în mintea celor mari de nu-nțeleg ce le explici, chiar dacă au fost și ei odată mici? Se gândi să-

ntrebe florile și fluturașii: ,,Și ei se comportă la fel cu copilașii? Nu le e milă de joaca lor frumoasă și le pun interdicții și-afară și în casă?” Se lasă jos în iarba mătăsoasă și ia o floare, frumos mirositoare, cu petale albe ca zăpada cea pufoasă și se gândește s-o ducă mamei lui în casă. S-o roage apoi să lase aspiratul și să se joace ea cu toba și trompeta, cu avionul și-apoi chiar cu tableta; să înțeleagă ce mare bucurie, ți-aduce cea mai mică jucărie. Apoi îi va cere lui nea Nelu bicicleta și i-o va da tatălui să se plimbe, poate, simțind bucuria plimbării, părerea să și-o schimbe. Și-o să-i cumpere și lui una mai mică și n-o să-i spună că n-o-ngrijește și se strică. Așa, probabil, și părinții vor învața că pentru copii, jocul și jucăriile sunt cele mai mari bucurii. Că, jucându-se, copiii învață atâtea lucruri bune și folositoare pentru viață.

Adi Berindeie

LA ÎNCEPUT DE DRUM

1. Venise toamna și-așteptam Să-nceapă școala pentru noi. Aveam emoții și pășeam Pe poarta școlii, câte doi. 2. Părinții ne spuneau mereu Că totul va fi minunat, Că școala nu e ceva greu De-ai fost atent și-ai învățat. 3. Și uite-așa zi după zi Am învățat s-avem răbdare Să ascultăm, să prețuim Pe doamna noastră-nvățătoare. 4. Am învățat să numărăm și să citim, Ne comportăm civilizat, Ne respectăm și nu vorbim Fără vreun rost. Așa am învățat! 5. Probleme rezolvăm și calculăm, Descoperim că lumea noastră mare Nu e deloc așa cum ne gândeam: ,, Un mare semn de întrebare.” 6. Am numărat zile în șir, O sută adunate împreună. Și-acum știm toți să prețuim Școala și-nvățătoarea noastră bună.

Copilul a ieșit la soare și i se pare că cerul este un colac cu boabe mici de mac. Privește iarba și-n joaca lui, acel verde nemăsurat nu este decât un val de mare altfel colorat. O albinuță, care bâzâie și zboară, e poate avionul pe care mama l-a ascuns în cămară. De ce? E foarte simplu de ghicit: mama s-a săturat de al lui bâzâit! I-a ascuns și trompeta și toba de-atâta gălăgie... E clar, mama a uitat copil să mai fie. Și-acum se gândește, privind un mușuroi de furnicuțe, cum s-o învețe iar pe mama să se joace cu mașinuțe. Nu-i chip să găsească o soluție și, de o săptămână, se tot frământă ceas de ceas, cum să iasă din impas. L-a întrebat și pe tata cum s-ar putea, într-o zi, adulții să fie din nou copii. Tatăl l-a privit mirat și nici un răspuns nu i-a dat. Ba mai mult, chiar în acea zi, i-a spus că are prea multe jucării, că nu e bine să se joace pe tabletă și că nu vrea să-i mai cumpere bicicletă.

29

Copiii și jocul

1. Sunt copil și poți ghici Ce îmi place-n orice zi Să fac cu multă plăcere Chiar de nimeni nu mi-o cere. 2. Te-ai gândit la o plimbare Sau la lenevit la soare, La citit sau la mâncat Dulciuri pân’ te-ai săturat? 3. N-ai ghicit, dar îți pot spune Că orice copil pe lume Este foarte fericit Când se joacă... Ești uimit? 4. Jocuri multe, jucării Pentru noi sunt bucurii. Învățăm prin joc și cânt Ce se-mtâmplă pe pământ. 5. Tot prin joc ne-mprietenim, Învățăm ce să iubim, Cu respect să fim în toate... Jocurile-s minunate! 6. Astfel anii parcă zboară Și în joaca noastră știm Să-nvățăm tot ce e bine, Oameni mari să devenim.

30

Și copiii au idei

100 de zile - un proiect realizat de copiii clasei pregatitoare A de la Școala Gimnazială de școală

“Avram Iancu” , Abrud.

Lucrări realizate din 100 de obiecte, cu mult drag și pasiune de niște mici exploratori…

31

Nimic nu se compară cu imaginația

lor..a celor curioși și aprigi în

gânduri, care năvălesc în idei, se

joacă si creează noul…

32

Atelierul de creație…

Arte vizuale si abilități practice

ETAPE DE LUCRU:

1. Se realizeaza plansa de fond prin pensulatie sau dactilopictura;

2. Se decupeaza sabloanele si se lipesc pe plansa in ordinea in care sunt numerotate;

3. Pentru zapada avem nevoie de servetel alb; prin mototolirea unor bucati mici de servetel obtinem

zapada;

4. Pentru lucrarea “Ghiocelul si buburuza”, ghiocelul se obtine din jumatate de cerc.

5. Acesta se pliaza ca un evantai, pornind de la diametru. Indoiturile vor fi cat mai inguste;

6. Pentru lucrarea “Vaza cu ghiocei”, ghioceii se obtin dintr-un patrat cu latura de 8 cm prin pliere .

Ghiocelul vesel …

33

Ariciul…

Ghiocelul și buburuza…

34

Abilitati practice clasele I, a II-a, a III-a, a IV-a - Camelia Varzaru, Maria Magdalena Cucu, Editura Bibliografie:

Delta Cart

prof. inv. primar: Lazea Georgeta

Șc. Gimnazială “ Avram Iancu” ,Abrud

Rezultatul final după cele 5 etape…

35

ACTIVITATE INTEGRATĂ ( MEM- AVAP)

MEM- Vieţuitoare de baltă - Figuri geometrice ( dreptunghiul, triunghiul, cercul) AVAP- Capul broscuţei

Secvenţa AVAP din cadrul activităţii integrate

Avem nevoie de hârtie colorată A4 ( albastru, verde şi alb). Dreptunghiul albastru este apa, din hârtia verde se va confecţiona capul broscuţei iar hârtia albă ne va ajuta la confecţionarea ochilor. Capul broscuţei se realizează prin plierea hârtiei sub formă de dreptunghi până ajungem la forma de coif ( triunghi).Cu ajutorul a doua coifuri formăm capul broscuţei. Din hârtia albă decupăm doua cercuri care vor fi ochii broscuţei. Lucrarea obţinută se lipeşte 3D pe drepunghiul albastru.

Inst.Mihaela Marchedon- Liceul “Corneliu Medrea”, Zlatna/

Şc.Gimnazială “Avram Iancu”,Zlatna