EDITURA DE STAT - STERE.ro · tirului. tu rlsmuluI. aviaţiei sportive. sporturUor nau6ca şi...

28
Nr. 4 - 4001 II (Nr. IO) Iunie \949 EDITURA DE STAT --..---- ..........

Transcript of EDITURA DE STAT - STERE.ro · tirului. tu rlsmuluI. aviaţiei sportive. sporturUor nau6ca şi...

  • Nr. 4 - 4001 II (Nr. IO)

    Iunie \949 • EDITURA DE STAT

    • --..----..........

  • T M LOUL CONCURSULUI DE DESLEGĂRI

    i -8 DES LEO,ĂT ORII

    ~ 1 Aprlhaneanu Dan - Bucureşti • •• . 2 Ardeleanu Victor _ Grlvlţa ... 3 Boumeester H. B. F. _ Ulrecht (Olanda) 4 Barzol Constantln - Botoşani • 5 Bucovlnsky M. Ludovic - Sibiu • • •• 6 CudIa Valeriu - Bucureşti 7 Clmponerlu L, - Bucureşt~. , '. • •• 8 CO$ta Traian - Cluj • . • • 9 Deverdlcl Ioan - Oradea . . •. .

    10 Dlaconescu Paul _ PIoeşll , • • • . . • 11 Gabriel Gheorghe - Bucureşti • . • • • 12 Ghlţescu Emil Ing. _ Bucureştl • •• •• 13 .H. S' •• • ..... . • 14 Hogea Romulus - Bucureşti . . 15 Moldoveanu Gheorghe - Bucureşti 16 Novlclcov E. _ SIghişoara . • . • . • J't Pauaşcolu Traian - Bucureştl . 18 Petrovlcl Valeriu - Bucureşti , . ' . • 19 Radu Z. Dt. _ Ploeştl •••• 2U Rahiiu Ion - Bucureşti . • • • 21 State Mircea - Focşanl •••• 22 Slcln Ştefan - Timişoara • 23 Ştef4nescu Iacob - Bucureşti. • 24 Tacu V. 1. Inv. - Parepa (Prahova) 25 Topclu Dumitru SIt. - Sinaia 26 Voia Radu - Predeal . • • • 27 Warenberg Vasile - Bucureşti . • , 28 Zaharia Paul - Bucureşti

    Nr. 1 - 1949

    :3] Probleme directe Pf~::f~ e ; o • •

    E-o i 4614714814915015152!53154551565710111\12113114115 ;;; 70 _ 1 _ _ _ , _ _ _ ____ _ _ 1 _ _ 1 _ __ 1_1_1_ - 2-2-2---422---1-----1-1-52 2 2 2 2 2 2 - - - 2 2 2 3 5 - 2 3 3 - __ 49 ~22222[3~42223 1 1 1----

    126222222 __ 4 22_35_2_25_2 . I

    I~ ; ~ : ; ~ : ~;- ~ ~I_ : 3 ~ I l ~ -2 ~ =,-~~ ;;2

    1

    ;;;-;-;-;;;; 31 5"1-;1~ 33-;== 289 ~ ~ i ~ ~ ; ~ -;: ;;2"3(;-1312" 33; ; ~ 129 - _ - ______ _ __ _ _ ~ _ _ _ _

    92 2 2 21212 2 3 3 4 2 2 ~ 3 1 51~12 3 ~ 5 5-- 222 1222 -- -2-1'1---- - - -

    , I I I 28 __ --- ______ _ _ _____ -_

    2~~ ~ ; ; 1.: ~.:. ~ ~ ~ : ~ -=-I.: '~ 31.:.1.:.: -=- 51 5 70 - 1- - --------1--1- 1- - ---

    I I I I I I 1

    !~ "2 ~ ; 1 ~ ~: ;- - ! ~ ; ~ 3 1.; 3 - - - ~ = = 97 222222634222~5323-55-

    171 81 2 2 2 2 2 - -- 4 2 - 2 1 - 1 - - - 5 - -

    173 2 2 2 2 2 2 3 - 4222 - -_ - -- 55 5 154 -- -------- --- -149 222222334---3532335

    Inlt unlnd 250 p4flcte, Paul Diaconescu esle rugai a trece la redac\le pentru alegerea premiului câştigal.

    DESLEGĂRILE PROBLEMELOR ŞI STUDIILOR din Ne. 1 - 1949

    7. i< , 86

    '2 16' 16

    1. 1 12' 105 ' 200 3.

    3.1 129 ' i

  • N" 4 - ANUL II (N" 10) IUNIE 1949

    Revistă lu nară de teorie, probleme. parfide şi ştir i

    Redactia ş i Ad-tia : "Editura de Sta t" Suc. Str. Brezoianu 23-25

    NOU l POSIB ILI T A TI DE DES V O LTARE PENTRU •

    Cultura fizica sportul din RPR 5' , Recenta hotărÎ:Ia a Biroului

    Poli!ic al C.C. al P.M.R., asu-pra !problemei stimulării şi desvollărli !Continue

  • 100

    ticcl, unde la te bucura de e-feclele binefăcătoare ale sportului a intrat tn practica normală, de zi cu zi a tuturor oamenilor sovietici, şi apli-cfuld in rtocmai I i.r;tdrumărlle Hotărîrii, avem chezăşia reu-şitei sigure, de a crea un ade-văDcrt sport de masla, un sport bun ,al intregului popor.

    * Mişcării noastre şahisle i

    se deschid, prin apariţia ha-tmirli Biroului Politic al C.C. al. P.M.R., perspective de desvoltare dintre cela mai s1răluclte.

    In trecut, şahul &10 consi-derat ca făcând parle din categoria jocurilor de Doroc fiind 1otodcrtă apanagiul unor cercuri ,restrânse. Locurile in care se putea juca şah, erau in cea mai mara parte cais-nele. Deci, prin însăşi mediul său de 'activd.tate. şahul nu putea cunoaşte o desvoltare normală, pe baze sănătoase. In plus. şahul nostru nu ela deloc sprijinit de forurile sportive supreme, deoarece nu era rentabil, şi mai ela măcinat de cerhuile tinteri-oare dintre o serie de cercuri, care concurau şi polemizau - in !dauna mişcării şahiste - pentru a se insta:1ai la con-ducerea federaţiei. A fost de-sigur foarte normal, ca rezul-tan1ele activităţii şahiste, in condiţiunile arătate mai sus, să fie negative.

    Astăzi insă, când mişcarea

    Ş A R

    sportivă din ţară este clăd!tă pe temelii noi şi se orientea-ză şi se 'inspiră din experien-la sportului sovietic, s'a schimbat fund(!!IlentaJ. şi situ-aţia mişcării noastre şahiste . OrganizO!lea a sute de cercuri de şah, in toate colţurile ţării, şi iniţierea unei largi acţiuni de propagare· .CI' şahului, in cadrul competiţiei "Cupa u-nităţii Tineretului" şi prin "Campionatul popular de şah", au constituit viguroase stimulente şi au contribuit la ridicarea niveluiui nostru şahist.

    In domeniul şahist, aceste realizări nu isunt totuşi inde-stu1ătCXI!Ie.

    Lipsurile pe care le relevă Hotărirea in activitatea mişcării sportive in general, sunt valabile şi pentru 'Şah, in particular. Iar sarcinile fixate întregei mişcări sportive, sunt deasemeni valabile şi pentru şah.

    Introducer91J! şahului in programele de 'cultulă fizică din instituţiile de invăIământ de toate gradele, însuşirea .de către tineretul ,n ostru a avan-satei tehnici şahiste sovieti-ce, stimularea şi ridicQ1ea permanentă a noui cadre, ti-dicQ19Q nivelului ideologic Idl tuturor practicanţilor şahişti, şi in special a vârfurilor, în-drumarea p resei de speciali-iate, o mai ,adâncă .răspândire 1(1 şahului in mediul sătesc şi in rândurile tine,retului

    femenin şj, stabilirea .şi Intărirea reLa.ţiilor sportive cu străinătatea, pentru o partti-cipcrre activă la lupta pentru pace şi prietenie inlre po-poare, iată sarcini nou! care s tau in fala mişcării noastre şahiste, menite să o rldice kJ culmile cele mai inalte. .

    Şi insfdrşit, sarcina pe care o are Comitetul de Cultură Fizică şi Spori in legătură cu "Organizarea pe bază de ma· să a tuturor ramurilor de sport ,i ia. special a gimnasticel, aUetlsmuluI. innotu1u1. sklu-lui. voUeyballulul. tirului. tu-rlsmuluI. aviaţiei sportive. sporturUor nau6ca şi ,ahulul" ne dovedeş.'lre in mod răspicat, că ş.ahul 'CI incetat a fi un sport minor, fiind pus pe pi-cior de egalitate cu spom-rile de bază care sunt gim-, :nastica, atlEll!l.sm~, .tn.notu1, etc. ..

    In aceste momente, cand şahul se desvoltă pe un drum_ nou, nemr.m.Întâlnit da noi in ţară, noi -şahiştli,

  • ŞA H 101

    TURNEUL DELA PERNAU

    Considerţlţiuni asupra deschiderilor (Il) PARTIDA PIQNm..U1 DAME!

    In această deschidere, Floh,. cu neflrele, a !incercat să creieze complicaţii prin 1. d4, Cf6 2. ef3, eli 3. Ng5, d5 4. Cbd2. c5 5. e3, Db6. Prin ultima mutare negrul consimte la distrnJgerea lanţului de pioni depe aripa regelui. Ta. luş însă a arătat că după 6 Nf6:, of 7, e4!, negrul are mari greutăţi pentru apărarea câm,pului d5, FJohr n'a găsit altceva mai bun delcât 7. "0 de 8. Nc4:, cd 9. ed, Nd7, dar după 10. O-O, Cc6 11. d5! (din nou câm.pul d5) a obUnut PGZiţie IProasUl şi a pierdult. ~ cu-I ând. Deaceea. siStemul ales de negru, nu poate fi recomandat.

    VARIANTA DE MERAN

    1, d4, dS 2. e4 , c6 3. ef3, eB 4, Ce3, Cf6 5, e3, Cbd7 6. NdJ. de 7. Nc4:, b5 8. Nd3 , a6 9. e4, c5 10, e5, s'a jucat in partida! Ren(eT-RandviiT. în care negrul a ales continuarea ve

  • 102

    bun, dar pe l,Inn§. a suferit in-frângerea din cauza unui sacri-ficiu incorect. In IP

  • de h2-h4-h5 şi a obţinut I:n aia':': puternic pC' ~are negrul l'a res-pins numai datorită jocului in-:!-xact al nJbului. Ins! în loc de 9. Ne2, albul putea să joace şi mai tare 9.TdI, prin care impie-dica odatA În plus Înaintarea pio-nilor negri "c" şi "e".

    In partida Kotov - Litienlhal, după 7 .. " NgJ , albul a în:-er~,lt 8. Cc5. Insă această mutare pre-matură nu este bună şi după 8 .... Ne6 9. d5, NeS dă negrului un joc mai bun, din cauza nesigurantei calului care poate fi atacat prin e7_e6 şi c7-c6. In pad.dă a urma~ 10. Ne2;e6 11. Nf4.cd 12, ad,CeB! 13 O-O, Cd6 !4 Dd3.

    (Vezi diagrama in col. 2-0)

    Acuma, în loc de 14. 0.0 Cd7 15. CC4, negrul putea să joace mai tare 14 .... Nf5 prin care câştiga încă un timp marte preţios, obţi nând asHel cel puţin joc egaL

    INDIANA VECHE

    In partida LHienlhal-Toluş au survenit complicatii foarte inte-resante. După 1. d4, Cf6 2. c4, g6 3. CC3, ţfg7 4. c4, d6 5. g3, O-O 6. Ng2, Cc6 7. t;::ge2, e5 8. d5, negrul

    (ConUnuare din num4rUl trecut)

    Opoziţia se lic.e că este favora -bilă atunci .dind regele adver;; trebue să se depll'aseze primul, În care caz piesele adverse de obi-ceiu sunt tj!oc-lle sau nu mai au nici-o mutare posibilă.

    Opoziţia este nefavoTabild a-tunci când regele propriu este o-bligat să se deplaseze primul, d,n aceleaşi motivl' ca mai sus. Es'te clar că opoziţia favorabilă pre-zintă un avanhlj in timp ce cea nefavorabilă este un desavaJlI.aJ.

    Câmp de t'7\lnsfOT1nare se nu-meşte ultimul câmp de pe co-loana unUi pion. un.d~ odată a-juns pionul SoJ poate trar.sform3 in orlcC' altă pi~ de aceeaş cu-loare (de Ipreferin\}ă in daml). Stăpânirea sau OCUparea câmpu-

    il A it

    Lili.enthal

    ~~

    Kotov

    a jucal 8 . ... Cd4. Această mutare pare a fi tare, căci la 9. Cd4:, ed

    10. Dd4: urmează 10 .... Ce4: Insă dup~ 9. O-O pare că negrul n'are altceva mai bun decât să schim-be la e2. Ta!uş Q oferit tm inte-resant sacrifi\!iu de pion prin: 9. ... c5 10. dc, bel Albul trebue să accepte sacrificiul, căci altfel prin c6-c5 negru:J. întăreşte câmpul d4. A urmat 11. Cd4:, ed 12. Ce2. La 12. Dd4:, Na6 negrul obţine un Qn trajoc puternic. Continuarea aleasă in partidă a dat negrului

    lui de transformare este iCle o foarte mare importantă in finrul, atât pentJru cel care "re avan:ta-jul, cât şi pentru cel care luptă să se salveze,

    Astfel in finalu.J. de rege+pion ccntra rege, ~I cu regele ~'Ur va căuta .să ocupe câmp:Jd du transformare al pionului advers, pent"ru a impiedica eventuala lul preschimbare in damă şi a obţine astfel rtlmisă La rândul lui, cel eate are pionul va urmări să sUăpânească dmpul de t.ransfor-mare al propil.:Ui du ,pion, pen-tru a-I putea susţine în drumun său căt.re preschimbarea in da-mă. Care din ei va reuşi să-şi a-~ungă scopul va hotărî soarta partidei în favoarea sa.

    De remarcat că rege:.e părţii care are pionul ce tinde să se

    103

    posibilitatea de a recâştiga piO-nul. 12, .. . Te8 13, Cd4:, OM 14, Dd3, . Ce4 : 15. Ne3! c5 16, Nc4 : Acum, în luc de 16 .... cd? 17. Nd4:! etc., prin 16. 'u Te'!: 17. De4:, Nh7 urmat ne cd, ne-grul putea !i'1i obtină un abc pu temic pe diagonală, carc a-proape ar compensa caEtaten sa_ c-rificat'ă. Această variantă ex-trem de interesantă necesită încă cercetări amănunţite.

    PARl'IDA ENGLEZA

    In partida RenteT- Ftohr, după 1. c4, 12'5 2. CC3, Cc6 3. Cf3 negrul a evitat continuarea teoretică şi a jucat 3 .... g6. Albul a continuat normal 4. d4, cd 5. Cd4; Ng7 6. CC6:, bc 7. g3 la care negrul fi răspuns 7 .... De7. A urmat un interesant sacrificiu ' de pion 8. Ng2, Db4 9. O- O! cu scopul ca la 9. '" Dc4: să joace 10. Nf4, etc. Deaceea negrul a jucat 9 .... Na6; dar şi în acest caz după 10. Cb5, Nb5: 11. cb, Db5: 12. Nf4, etc .. albul a cbţinut prin d~svoltarea mai bună şi perechea de nebuni, o compensaţie mai m:JJlt decât satisfăcătoare pentru pionul sa-crificat.

    de B. VARZARl şi P . SEIMEANU

    (pl'eschimbe în da.mIă, va căuta, în-itetdeauna numai să stăpânească câmpw de fTansfrumare fără ca să-I ocupe. Dacă il oc~pă ci îşi blochează ,propriul pion şi pier-de c;.el puţin un timp pentru a libera câmpul tle transfonnart'.

    AceastIă reguUi este de maltt! importanţă mai ales în fjl'~lurile in care partea care ar~ p:onul ce trebue să se tr.ansfrmne luptă penll'u a saiva partida. Aşa sunt final urile de rege+burn contra rege+pion şi Inai ales de rege damă con\!ra rf.:ge+p i:oil.

    In astfel de finaluri, dacă re-gele pArţii care are pianul ocupă câmpul de transforma'l'e, atu!.c! 01 pierde un t:mp, cal e va (i ro-losit de adversar pentru a sc a-prop13 cu .regele de lC'cu1 d.:-dsiv al bătăliei,

  • 104

    Eon liber se numeşte acel pio:: ţ.e a cărui coloană, în dru-mul său spre câmpul de trans-formare, nu !I;! mal gă~e"t.e vre· un p:on advers.

    Pion "'beT trecut este acel plQri. liber, care in drumul său Sţl"C' câmpul de transform .... r€: fl'.l ma! î,ntâl:-.eşte vre un piun ;:dver'i rlei f. (' ,"olcana :::a nici pe coloa_ nelc "aliS1 uro.te.

    Pion tibcr îna-po:at esle ac~ p:on liber, cart> nu poate inainta fiil".d oprit de vre-un p"m adv ... r::; de pc coloanele im;ecinate.

    Pion oprit este acer pion care în dl'umul său întâlneşte Pe coloa-na za un p:on advers.

    Pion blocat este pier.u: "pr.t care nu mai noate m1l.ta.

    Diagrama urmr.to:u-e ne \ a ;~muri mai bine noţilm'!::! de TIH! ~US.

    Pionii a5, e5 ŞI a4 s:.Jn~ pio:1. liberi trecuţi. ' •

    pronii f4 şi it7 ' sunt pioni li-beri.

    pionuJ.·c6 este un p:"n liber inapoiat.

    Pionii g5 şi g7 sunt phmi ,)' priţî.

    Pior..ii b4 şi b5 sunt pi'IlH blo caţi.

    De remarcat că în cursul joeu-Itli pionii îşi pot schimb'\ denu· mirea (şi deci· şi felul) după pozL ţia pe care o ocupă pe tabla. de şah 10 raport cu pionii adverşI

    .4stf€l dacă în diagrama de mai ~us joacă negrul şi dacă el mută g7-g6, atunci pionul f4 devine din pion liber, pi:OOl liber îm-paiat Tot aşa dacă ncgrui joacă c6~.c5 şi oalbtil. ră.'Spu.ncie M:c5, f;'ÎOllul alb b4 devine acum din plon bl.O1 ad jocului de ~!!\:ll şi anume:

    .' $ Â Il i

    1. _ Pozitia şi jocul rege lui

    , In fir.3.l rc:e-.::;,}e devine o ple.o5 activa şi dcse .... l·i decide partio::t.

    'o întrE-buinţare raţională a rege-lui de cele mai mulk ori supli-Of-ştc :lipsa u nui pion salt .chiar a doi piool.

    Poziţia cea mai bună tpentru l'e~e, la inceputul fir.'s lului, este spre centrul tablei. Din cent;rwl. tablei regele poate, in cal mai scurt timp, ro. atace sau să pareze atacul advers pe C'l'ice fl.ar.c sau la centru. O pvziţie marginală a regeJui 'În general este defavora-bilă şi intervine cu întârzie;re in jcc . . ;ar ia flancul op'Js lui nu poate int.erveol decât f;:U m;lre în-târziere sau deloc. •

    Urrnătoarelle exemple ne ve; lămuri mai bine.

    In figura 1 lpoziţia ce:.·_1:rala. oecesită al1alize amănunţite. Pentru poziţia regelui şi jocul cu aceasl\ă piesă se pot da regulate de mai jos, foarte IUtile.

    REGULA l -a, : - Regele va căuta să domine regele advers, ocupând poziţie! cea mai favora-bilă (în mod obişnuit centru) şi totodată va .căuta să câştige opo-ziţia.

    REGULA 2-3: - Rege'le vine să întărească piorji proprii cei mai slabi sau întăreşte acţiunea decisiVIă a pioni'lor taM. când pio-nii slabi sW1lt departe de pericol.

    'REGULA 3-a: - Când pozi-ţia este eehilibrată (acţiuni re-pe7'i, decisive nu se văd) regele va acţiona în legătură cu piooul în plus sau cu pionii a căror ina_ intare va aduce deci7.ia

    Pentru I1imulire dăm următoarele exemple:

    In fig. 4 reg'?le alb trebue sa intăreasâ3. pionul slal:. b2, altfel negrul câştigă imediat.

  • I

    Albul va muta 1. Rrl2! salvând situa~a. Greşit ar fi 1, Rd4, după care poate urma 1. _,. c3 2. be, b3 3. Rd3, Ra4! 4 Rd2, Ra3 5, Rcl, Ra2 t şi pionl1! b se transformă in damă.

    Notă: Se zlce că pionii sunt 91abi atunci când ei pot fi ata-('aţi de adversar şi distruşi cu uşurinţă, sau cânCl nu pot opri pionii adverşi.

    In cazU:l de mai sus albul are 1.Ul pion slab pe flanctul stâng, iar pioni tari pe -cel drept. Ne-grul are situaţia. invelsă . cu- de-osebirea că pionii slabi negri sunt departe de pericol, pe când pionul slab alb este ameninţat. să fie distrus in două-trei mu-tări.

    Atât albul cât şi negrul ap.idl. regula ·2.1a.

    In fig. 5 pc!.iţia fiind echili-brată, regele a:1;. întăreşte acţiunea pionil.or tari, spnjinind pio-nul liber f3, pl'in ocuparea câm-pului e4 şi apoi îm,p~ând pio-nul f inainte. Albul va câştig~ conform regulei 3, prin impinge· rea plonilor tari.

    In fig. 6 situaţia fiind cchi1\ brată, albul caută sl'i C5ŞtigE o· pl)ziţia astfel: 1. Re4, Re6 2. b31

    il A il

    Albul are OPOZIţiI: favurl\biiă pe linia de bal.ă a pionilor advl'r:;i şi câştigă.

    In f:g. 7 poziţiile :;unt e-~al(:. Albul caută sA câştige opozitia astfel: 1. Rf4 t, Re6 2. R,e4 şi al-bul a câştigat opozitia şi part iua. Dacă negrul ar fi făcut o adU~ mutare (in ioc de •. ". Re6), re-

    Fig. 6

    geo!e alb ar fi ocupat câmpul ' e5 şi deacolo s'ar ii dirijat către pionul negru \:,5 distrugându..J şi câştigând pal'tida.

    Se poate remarca eă opoziţia favorabilă duce la respingerea regelui advers Şi cucerirea pio-nHor slabi ad·/erşi .

    In fig . 8 albul trebue să caute să câştige opoziţia. El va juca: 1. Re3 !. Rd6 2. Rf4 ! (albul a câştigat opoziţia diagonală pe care o ItransJormă in opoziţie

    las

    ironta:1A şi câştigă) 2 .. " R,e.6 3 Re4!, Rd6 4. Ri5, Rd7 5. Re5, Re6 6 Ref), Re7 7. Rd5, Rb6 B. Rd6, Ra'6 9. RC'5:, R35 10. Rd6 şi câştigă prin impingerea P]O:-HU-lui c.

    DESLEGARI (Urmare din vag. 98)

    De6 (eS): mat; 1. ... De4 2. Ce4: mIII; l. Cb7, Na3 2. Ce5, Te5: 3. N~2. Tel 1. ... Re5 2. De7 mal. mat.

    57. - Q . STOCCH I - l. 0.151 15. - A. LAPEDAT U - 1. Og61. (am. 2. T14: mal) 1. ... RfS: 2. Dh7 Ndl 2. Oc2, Nd8 3. D12+, Rf2: mat: mal; 1 .... CfS: 2. Ce3 mat: 1 .... 115: 1 .... Nd8 2. De4 + , de 3. b6, Ne8 mal. 2 Oe3: mat; 1. ... Ne5: 2. Te5: mal.

    PROBLEME FEERICE 10. - Z. 7.ILAHI - Joc aparent:

    1. ... Nd2(c.I) mat. Solu\la: 1. cIT. Nf3 2. Te3, Ng3 mal.

    Il. - T. I(A'R.DOS - Joc aparent: J. ' .. Nb3! mat. So1u\ia:' 1. Nc2. Nb3 2. Nb2, Ne" 3. Nd3. ed 4. Nel, Nb3 mat.

    12. - M. FONAGv ş i T. KA RDOS -Joc aparent: 1 .... Ocol: pal. Solu\i:l: 1 Tb4: Te7 2. l~b5, Te6 pal.

    13. - S. LlMBA CH - J. Dc6! Zugz\\'ang. 1. ..• g6{g5) 2. Oe3: + , Ce3: tn1If: 1. ... Rh7: 2. ne8 (a2); 1. ... f4 2. Og6.

    14. - Ing. G. SC HOD IH OR.

    STUDII Hl. - V. CUCIUC ş i A. LAPEDA-

    TU - L Cb5+, Rb5: 2. TeS +- , Rb63. Ta5! RaS: 4. M +, Rb4: 5. Rb2. Re~ P. MI, Rd4: 7. h5, Re& 8. h6. Rf6 9. h7 şi caŞtigă.

    20. - C. R. AJNA - L C

  • Cercul de şah ai "Com itetulUI ,pro-vIzoriu 01 Capitalei", fost "Pdm~rla MUIl]ciplu]ui Bucureşti" (P.M.B.), s'a Impus in utllrnul timp prin desfăşuratea unei vii il Irucluase actlvlliji.

    Infiinjat in toamna anului 1948, din Inljiativa ocganlz.ajiel de ParlJd şi cu sprIjinUl (;omite1uluÎ Sindical, cer~ul . şi-a luai ca primii urelnă angrenacea tn practica şi fnvăţ.1rc.t jocului de şah a UlIU] număr din ce In ce mal mare de salarlali ai instltujiei.

    Oaloriti condlţiunilor optime de desvolb:!re. cace i s'.au aelal pe!D a· chizitlonarea de materiale şi puncrea la dispoziţie a unei dU special ame-najate. şi printr'o !)Umanenlă l11uotÎÎ de lămurire, «reUi de şah al fostei Prirnăril şi-a atins rtn bună parte sco-pul propus: aceLa de a opopulafita. cât mai muti jocul de ",h.

    Faptul ci la CampiOlUllu] PopUlar de şah au parllclpat 410 juclilori el cer· cu/ur, dintre care 98 femel, este des. lui de elocvent şi .arati că sădlrea tn mintea salarlatwr a dragostei pentru JOCUl de şah 30 Wost If ntr'.adev~r une din preocupArne principale ale condu-cilocllor cerculuI.

    La compelitiHe de mase, menite să dea un nou şi viguros Impuls mi,drll ş.ahlsle din tara noastr~, membrII cer-cului au participat cu malUl Insufle-lire. J:,amplon.a.tul kllstrlciual irrte.--cercuri. Oamp:onatul Qlpltaiel, Camplo_ na!.ul femenlfl al Capitale i, ,1 mal ales Canpiooatul Popular de şah rau tn-semnat penlru judlorll cercului oca:tli e~lerrte pentru afirmarea ,i dclJ\'ol-larea talentUlui şi ceJltilţijoc lor.

    La oompellţioo inlec-cercurt, de pU· dă, cde douA echipe repretenl.llth·e au avut comportirl meriluolse, tnregl!_ IrJind rezultate dintre cele mal \'.110-roase. Astfel echipa C.P.C. 1 s'a cla-sificat prima la categoria 111-.1, seria C, lolalizind 91 jum. puncte. din 110 posibile. De remarcat faptul ci ea n·a suferit nicl-o tlfrGngere cAştlgAnd \O maichurî' şi fliclnd unul egal. Dease-menea trebue relevll! omOlienila1ea forma(iei precum şi spiritul de echtpi deooebll de desvolbt de care aIJ dat dovadă urmlitorll jucilorl: Gabriel

    Heschla, Aron Hericovlcl, Adrian U -dreseu, MihaI! Burl, George Damian, Gheorghe Bukă, Borls Popa şi Valen-tin DumUru.

    La Campionatul lemenln .ti Capitalei c«cul .a fosl repre,entat Cll' succes de şase dintre cele mal bune jucitoare.

    Orgarrizarea cucului pe bate sW-toase s'a vădit tn special cu prilejui CampionatUlui ,Popular de ş.ah, la care. după cum am miii scr is, au partlclpal din partea cercului, aproape 500 ju_ cltorl. Demn de remarca! la aceasll competiţie este fapiu i că fosta Pri-mărie a tJ:! rminral cu mult IImp lrullnte hu. a doua şi că a WosI prima InsU-tu(ie care a oot campioni sindicali, pe ·Gabriel Heschia şi Ecalerlna Alecs.all'-d".

    Dintre jucatoare s·a eviden!iilt U-năra Mariana CaJoU ,tn vArslli de 12 ani, care deşi a tnvitat de foarte scurt timp acest joc, 6·a impus ca o mare speranfj. Dacă vra acumula cunoştinţe teoretice şi tehnice. şi va canlinua &li se anlceoeze, va deveni curind o buni juciloare.

    Campionatul cerc\.Uui pc anul 1948 a reunit In HnaM 19 concurenţ i . Primul s'a Clasat Heschia Gabriel cu f7 punc_ te din 18 po6ibile urmai de Radu lo-vinescu >cu 16 punclJ:! şi Adrla!) U-zăl-escu cu 15 jwn. !puncte.

    formarea a noi cadre, cecrutate din elemente-le tinere ale Instituliei, a constituit deasemenea o preocupare de frunle (n activitatea cerculuI. Pe a-ce.astă linie s'a depus o mund Inlen-d, in care s'au remarcat ,tn mod spe-cltal: Valentin Dumitru, Toma> Duml-Iru, '&1rls Popa. Vlmol Panl şi Pascal Popescu.

    Dlnlre realizări trebue menl lonalli tnfllnţarea unul subcerc la Directia AIJ:!!iccJ:!)or şi GanajeioJ', din calca Pievnei, destinat tlnecllor ucenici dor-nici si se i niţieze (n subliilUll1e şi frumusetUe jocului 00 şah. [n decurs de Irei kmi au fost tnvilaţl ,1 ajutaţi s~ progresete mi mal pulln de 66 uce-nici, dintre care foarte muljl au do-\-0011 certe calilliti.

    Cat de puternic a prins ş,ahuJ In dnduelle muncllornor din InslJlujle se poate constata JI din liJauI Campk>-.nalulul Popular pe unltitl, unde ma.. jorltatera participantilor o formau mun.-citorii din aleUefe. Aşa de pildl lJI>-ris Popa., mecanic aulo şi Andrei NI-culeseu, ucenic s ·au dovedit a fi ad-,·ersari puternicI.

    Trebue subliniate deasemeMia elor-turlle depuse de Adriarl Llizirescu, carducătoAJ I cercu!ul, pentru ~fiiU. nrel unei activită(1 cat mal rodnlce.

    Pe lângă numeroasele reallzlir1, de-sirur

  • , A H 107

    Campionatul Capitalei pe anul 1949

    Bll.anţu/ GCtivHdţil- ,ahbte in prima ;umă.tdte a (l,,"uI1olt 1949 oglindeşte deorebll de graitor av4Mul lua, În uUimul timp cU: m~carea noastr4 fGh"t/J.

    Inlr'adevdr, evenimentele şahia1e mo.i de uamd au insem.-nat peMru şahuJ nostru mari progrese şi ou lUigou.r.:1t desf/IJUra-rea unei bogate II rodnlce (lCtivUdli.

    Can~pionatul Popular, de p ildll, a da.! un viguros lmpuls rtb-pândird şahulul In 'l"andUriI.e oomenitor muncii, cei yeste 100.000 participanţi douedindu-ne cu prisosintd rrcest lucru..

    Mat", t. P:LYeleacu Mlrcca. 2 X . 6_6. POpescu Paul (III. eloean A ctriWl 1 puntlC. (Ult1m1ll. s'a ret.r&s).

    SERIA. VI1..a: 1. M;ARINESCU CORNEL t }S puncte, 2. Na.ehl. Edy 3. 3. H1A1ocul1 Oazl.m.lr 2";. 4.5. 1aK-mov1c1 lA!o şi Minout65cu Ale:.::, 2, 6. Draghlndea. O , 1 PUIld.,

    SER IA. VI1I.4: 1 ROSENTHi'.L lBRAEL 4X puncte, 2A Menas Bo-rei, RAdUleacu Luclan Şi Rcxln Ti_ beriu 3, 5. Arv1nte Nicolae l}of, 6. ~ MlTCf'Q O punt:te (relzas).

    SERIA. IX.a : 1 ŢUCA LIVTU :; puncte, 2· 3. LUPESCU AURELlAN si ClocAltca Victor 3}of, 4 IXutcll Fritz 1 ~, 5. Zw1ck Carol 1, 6. .Le. way Emtst % punct. ~ERIA. x.a: 1. MIClCU Al.'A_

    NA6E 4 puncte, 2-3. MlU1ne-scu Va. 1ent1n ŞI TOP:I AnI\St.a.'Je 3 ~. 4. Zal. mlUl l)a.v1d 2, 5_6. Lupu Victor ~I TomOŞ01u Va'em.tn 1 punct.

    SERI .• • XIA: 1·2 CQSTESCU PAUl, ş1 F10rescu Qeorge 4 puncte, 3. LUa.rOVtCÎ Leon 3X, 4. Nicolae Petre 2, 5. Ionescu Dinu 1 . ~ , 6. Hr\IIt.ea Dan O puncte (retras).

    SER IA XII.o: 1. GRUBEA ION fi punCU, 2. RObeecu Vastle 3, 3.4, Teodo."efICU Adrian ş1 V1nWl Min::e3 2, fi-6 Tcod .. xescu Ion- şi. Amd Bo_ losh 1 punct (ultimUl S'a retras).

    SERIA X III . a.: 1. ZAM.FIRESeU PAUL 5 puncte, 2. Zavcnleanu AU. rei 4. 3. Ract1an Valeriu 3, 4. Lucln PaUl 2. :1 . 6 RAdai Jean şi 0piU!\.--ceanu pctrc O puncte (amA.nd.O\. te. 1ca~1).

    SERlA. XIV_a: . 1-2. VELIANO_ VICI ION şi BCrtx>caru I on 4 Y; puncte, s. eonstantlnescu Ion 3, 4. VUjd DlJ.mltru 2, 5 Fiarea,. Ion 1 (retras), 6. Pali petre O puncte (~lns).

    SERIA. XV-c: l.Sl'E1UAN ALEX. t M punct.e, 2. Manoleoou Alex. 3, 3-" Cll1ner.cu HaraLambie şi Gra.ur Ion 2 .r. Popelca Nicolae 1 ~ , 6. 6chm.Jelt Eugen O Puncte (retms).

    St'RIA. XVI.a: 1_2. ZElCU NI. COLAE • pOpeSCU Ion 3 ~ puncte, 3 Qheot"lhe Ion 3, 4. Bedros Alex. 2: :I-e. DrAglI.~ Ion 01 Ch1r1acellCU VICtor" 1 pnnct (Ult.imul s'a retraS).

    SERIA XVll...a: 1. DUMITRESGU TICA !i puncte, 2. Bal'Jarr sergiU 4, 3. DragoD'1.lrHcu Alex. 3. 4. GeO:"_ gesmt Vasile 2, S. Tavaler Solo 1, 6. Fr1ncUlescu Gh. O puncte.

    SERIA. X VIII_o : 1. DIMIGEAN HARITON 4X punct.e, 2. Nlco1au Lucre\tu ... 3. F1egont 0;-'1. 3 JoS, 4. Todleacu M.lr'cea 2, 5. Gr1~ Ma· fin 1 (ft:Ciras), 6. Stănescu DI.anit.r1J. O puncte (ret.ra8).

  • 108

    SERI A X:X. G.' 1. 'f.UNDREA MI. HALL oi puncte. 2, AlbreC'ht Bru:!') 4, 3. 4. GOOlt>vlC! Dumitru &l Rilten. berg Vlad 2, 5.6. Butn:tu Doru Ş:I 1.'rlpa Ione! I punct..

    ilE RIA XX.a 1-2. CRISTEA NI. COUIM ti Oott.leb Bernard 4 r:; puncte, 3. SImion Ion' 3, 4. ZWI,!1t Martir!. 2, 5-6. Silviu More! şi Zwlrld Ot.. O puncte (amăndol ret'.r3ş.!).

    SERIA XXI_a.- 1. CRE.TULESCa El\liL 3 1

  • 11 a.n1.tase ca pe ,.0 autenLIC4 oSp:! -ranţA. a Şa.hUluJ ~â.nese".

    Cn.mpionul R.P.R. pe anul 1948 la prob...I:ul ~A\I, Dupl !.\lC'cr:,ul din U1rDeUI de oa.!l, flco", "Dir(l.1110" cu coeflc1El~ :1, ur· m~n! oecel:ntul rezultat ru.I.l.z3t In ~C(n. f' e~,I. r,!lt la UI 'lUl""Ctl~' sI. !!. avu: o T'C.~ . C~ (OţCgII ~ 11\ l r b m

    Nfcc"7e Ze'C;l r.·n (or.l"" +·t : :a', C-:o. dca.·t~d oi ~ n t

  • 110 • ŞAH

    Grupa III-a 2J AprjJ.t-Ifi Mt.Ii IIHU

    Acea.st4 grupl a rO&t eA4t.tgat.l\ da Nicolae Anctrlţolu şi ~u 69.. manan, la ega.tltat.e de p:mcte. A-măndoi au fO. L to~ Umpul conCI,U'SU-1ul In pr1mlll Joc a l cl8./llUl1e.'ltf.l_ lUI.

    NfcolQe An(irlţoJ Il n 'a pierdut nicl.o perUdA. dalOn A In ffill!e part.e stilUlUi reu lIpet de comb~I'IItate. Este un jucător 8:'-:03, care nu se aventureazt in variante pr:a com. pllcate ti a 'tp jnt6tdeauM. cAI Slm· p!c ~ dgure de joc,

    Sergiu .sGmarlan, din contra, este un jucAtOl' t.unwltCle. cAru!a II convin JocUJ1.!e deSelWle, cu vart-al!te ccmpHeate de ata:, pe care le cunoaşte " le_a mvăţat.. din parti. dc!e jucate d e ffia.e.$trtj IIOvletJcl. Il pierdut o ctngurA parUclA, In urmn ullel gafe, la B!Ol'OJcvschl, la care c!ea.:Hel trebuia r4 cA.!rlge. Eite plobabll ~! mai bun LtorcLiCQII. nu 1''Um:t1 din R P. R. dar chiar şi din sudul Europei, Trebue Insl\. 81 :;tudieze şi 151 aprOfuncl.elC mOdul ce 'lpllcm"e tn PracticA a bogal.elor ! ale cUl\oşlln:e teoreLlce, ca ş( po_ siblU"atc& de a IndepUnJ şi alte col)dHlw!i Ilen!irU a. Juca bine par-tlde-ie unul concUI'IJ.

    Paul ~torofeV4Chi a rell.llzat o buna. pertonna.nţA, CIB$flc'uu1U..l:.C al t:-ellea lnl.lntea oonsacratulul .. IOSir Mendeltohn. Dupl un inceput ::.tab, dnd nu a Iăcut decit un punct din primele t.reI rur.t1e, 8to . roJevschi se amtllţloneam şi cu o \'olnţâ extnOTdInan\ reuşeşte sA Cll.8qge 7 partide la rAnd astgurln_ du-(I Qftfcl caltflCll.lea tu r1na.hi .

    Tenl ~fendel'olln a. Jucat. depJ3t. e.~ lnto:dea'ma de altfel. mulţ.mntn, clu.!l~ r..umal cu Indeplinirea. nor. IN! pentru a. 0!4!1 ca.ljrlca. In rmata. E .. t~ un Juc!l.tor ale eA.r1il n.tme p.r lnclpal :l I':un~: Inventivitate&. d puterea de lUpta.. ŞI eA.n(l nu le poate aplica. din cauza obo&e~U

    prlc1nuJtA de mulUple.e tale ocupa· ţ,l1, a.tur.C1 ptU'tldele l'es-pecnve :1U.

    ferA. o desfâşUI'1Ue Momlal1. la.:- re_ r.u!tatul lor ftte compromis.

    TAnarw ele\1 PaUl Zam/trescu. a rea. llzat o bun! pertomUUl\A e1as1f1:An-du..'le tnaJ.n~ea lui Şalovlcl Şi MOCat;t1 Dealtfel şi la eampiOllaLul d\strl-:.(ua. inter . cercuri s'a re!evat. ca. un talen. tat Jucator. 8C(;lAnt!. o -se:1e de :!'ezul-tate suprlnmtoa.re.

    Ca şi in s:ml!1r.'a:a. camP!OIlaWI\:l R. p . R . pe 1948. Sioma $aic:Oicl Il .tCC3 un rezUitftt bun. Lipsa. rutlnet 1. 1.. privat BlI. se ca.llfIce in f.nall\ . Este un JucA.tor fcarte t..'l.IEntl1t. care trateam partidele cu toata. serlOZita' tea,. dovedlndu·se a fi In vlltor o spe. ranţă a. şahuJul ·romAnesc.

    DupA. o inde-lungată ab8enţA ce..!. concursurile oficiale, Dina Mocanu ti relll'tra.t in \1ata. şahlt;tA cu un rezUI . tat l'elativ ~atifA.ca.tcr. PwlOtele cA.). tJgar..e la. cel. CUaruntea 6Q. In cle'a. men~ ca şi cele pierdute la. jucA-ton cladf!cati dupA. el, araU!. cM de In, consta.DI; a. Jucat..

    Tfcd Dumltre$Clt a Jucat In r.ota IU) oblşnuIta.. reallzQnd un rezultat seo,\·

    "". 'ranttul f; !eV Ton Grabea :1. reu,tt ~Il ciupeascA O jumAt./lte de punct nevn~ loroa.sA lUi Slorojev.schl In' ultima =dA.

    Harf/.on Dlmigean nu a .lIrAl.at ni. mie deosebit afal'A de faptUl cA a IipEit !lela douA nm!le p!en:And dOJA partide prin neprezentare.

    Aureli.an Lupe.rcu ti fost to! timpul concu1'8Ulu! uIUmuI, pentru ca In UIti. ma runda.. pl'in nf'pnlzent.1rea lui !,;O!" nel Marjnescu t A ca$t.lge un pretiOS punct care l,a sUtat. Ia. penultlmUI 100.

    In schimb Cornel MarlnuCU a rA_ mas ultimul. ca o recompensA poate pentnl dArn1cta &a..

    Primii pa.ITu clastflcaţi din Ueca.rc grupa. (ECrtşJ cu Rldlne) s'au caUflC3t pentru flr.aJA . ln t«al 12 juc4tort.

    labll la fabrili li IltreJrilderi ( Urmare din /:'41. 106)

    La măreala competiţie de ma,e, Campiona.tw. Popula-r de şah, o.u participat 300 jucă tori din îmreprtn. eLere, dintre care 2S femei, Q la ŞC04l4 Electro·technică au- ocncurat J50 ucenici.

    Dumitru Leonida la blUzţi şi Na' d!o. V(I.!itiu la fete au fost repre· zentantil intreprinderft :n lam a doua a Camplollatulut Popular ae şah.

    In rân.1ul ltCenv.:Uor , şa.hul se bucurd de altfel de o mare populari. w-Ce ~j e, le practicat, sub raporl calitativ, ir. condiţiuni a;mre cele flli1l bune. Cu prlleJu.l unui simw,' bn, de pHdd, ·pe care 1-0. d~ t fostul campion naţional Traian Jchim, uce. n icul Nicu.!a';! Cărăia.cu , di.n anw. III al Şco,';H Eleotro:Chnice , a obţinut o Irumo:uil şi meriLuoasă victorie im· potriva fostuhd (a.mp:o/lo nlţional.

    tn actfj(l.lul campionat d18tJictuai inCer· cercuri, echipa "Intreprinderii Re:glonale ode Electricitate" a. concu· raI in co.drUl ca!egoriei a 11-(l, grupa C. RezuLu tele obţinute au fost insă slabe, da.toritd tr.>&uficumţei a.ntrena.. mente/.oT fdcute de ;ucătorH echipe;.

    Echipa reprezent:ativ4 a cercului a fo.: alcătuită din urmdtONlI I

  • I t I •

    Match Godeanu (Buc.)-Tractorul ( Braşov ) 17. Wa8- d7

    PARTIDA SPANIOLA Alb: EMANUEL REICHER

    (Godeanu) Negru: AUTel Dam.şescu

    (Tractol1ul.Braşov)

    III Mal IHi

    1. e2-e4 2. €lgl-13 3. ;!11-bS 4. ;!bS-a4 5. O-O

    e7-eS & b8- c6

    07-a6 & g8-16

    d7-d6

    Intră in aşa num.iLa variantA Stdinitz "dulilu intârzintA" .

    6. ;!a4, c6+ 7. d2-d4

    b7: c6 a5: d4?

    Inexact. Cea mal bunA contJ-fluare pentru negru este 7 ... Ce4: 8. deS:, d5! cu un joc pericu-los pentru ambele pArţi.

    8. '1Idl , d4 9. e4-eS

    1 18-a7

    DUPă această mu lare slăbiciu-nea pioni1or de p e flancul damei este evidentă. Acum se vedf' Inexactltatea mutărij, 7. 0.0 ed?

    9. & 16-dS 10. c2-c4 I

    Inceputul un'; lungi combi-naUi ce necesită depărtarea calu-lui din centru.

    !D. & dS-b4

    Cea mai bun!. La 10. 0"0 Cbei urmează 11. ed, ro 12. Og7: . Nf6 13. Dh6, Cel: 14. Ng5! şi poZitia negrului este plflrdutl'\; iar la 11. ".Dd6: 12. JJw(7:, N!6 13.' Tel +! , :\di (l3. 0'0 Rd8. 14 Ng!) 1) 14. Df7: + I Ne7 15. Ce5 + şi câştigă.

    Il. a5: d6 c7 : d6

    Dacă 11. ". Dd6 : urmează vOIruanta arătat~ mai sus.

    12. 'li'd4 , .7 I

    Un sacrificiu de turn departe calculat şi cu unnări neplăcute pentru n€gru.

    12. 13· 'li'.7-h6

    1 a7-16 & b4-c2

    Negrul ac-ceptli sacrificiul.

    14. ~cl-g5 I

    Una din poantele sacl'iJiciului.

    14. 1 16, .5

    Obligat.

    15. €l13,.S 1 c8-IS I

    Cea mai bună. Nu merge di_ rect 15 . ... Cal: din cauza 16. Dg'7, 'l'f8 (La 16. ". Rd7? 17. Cf7:, De7 18. Ce5 + ! şi câştigă) 17. Tel +, Rd7 18. CI7:! şi aJ-bul câştigă.

    16. €lbl-c3 4.c2 : al 17. !:ill-al+

    Cea mal burl.ă continuare. La 17. Dg7 urmeai:ă 17 .... Rd7 18. OM: + (Dacă 18. Cf7:, ~7!) 18. ". De7 19. DIS: +, Rc7 şi dE!:$i albul are 2 figuri. pentru un turn, totuşi negrul poate da uşor lm alac la rocadă pe coloanele detichise pentru turnuri.

    Daci 18 . ... Ne6? 19. Ce6:, fe 20. De6: +, Rf8 21. Te3! şi ('âştigli.

    18. €l.S,17 '1Id8-18

    Cea mal bună La 18. ". Oba urmeazA 19. Cd6: !. Dd6: (Dacă 19 .... Rc7 20. Cf5: , Te8 21. Dd6 +, RbG 22. Te8:, De8: 23. Ca4 +, Ra5 23. De5 +, Ra4: 24. Oa3 1- mat) 20. Og7 +, RcR ·U. Oha ' +, Rb7 22. Dg7 f , Rb6 23. c5 + r ,Rc~' 21. Te5 +, Rb1 25. Tf5 : U câştigA.

    19. 'li'h6--1 6 I

    Poan ta comhlnaţilfi!

    19. 1 15- .4

    Nebunul nu poate p~ăSi dia_ gonala h3 -c8 din cauza şah ului pe câmpul eG.

    20. 12-13 21. gal- a4 I 22.13,.4 23. €l~3 , a4

    4.al-c2 la8-e'3 l ea, .4 I h8--q8

    Se pare el negrul a scăpat şi a rAmas cu calitatea in plus. Albul a avut insă in vedere o frumoasă combinaţie bazată pe extraordinara putere 3. unui cu-cuplu damă + cal. 24. €le

  • 112

    Singurul loc pentru Cc2. Se ameninţa 27. Df5 + !. Nu merge 26. o •• Tg7 din cauza 27. CE5 + r cu picl'dprea damei; iar Ja 26. . ' Cb4 27, Df5 +, Re7 28. Du5 + !

    ŞAH

    25. €)17-e5+ i1d7-c7 26. '€)d6-b5 + I

    ( veZI diagrama in colOana l _a)

    Un sacrificiu de cal dupA care matul este imparabil.

    26. ... c6 , b5

    La 28 .. " Ro6 29.' ed7 + !; iar In 28 .... Rb7 29. ·De6 : + 1 urmat de mat in două mutări.

    27. 'llf16-c6+ ' *c7-b8

    La ~9 .... Rd8 30. Dd7 + rodt. 28. ene5-d7 +

    şi negrul cedează căci urm~ază . mat in două mutărI.

    ( Come'lltarfi de Emanuel RClCher)

    La: 23 ... Tc8:? 24. Cd7 + 24". 'llfc8- 15 1 16-g5 25. 'ij'f5:g51 Ida:dl

    Campionat ul dela l odz După 25 .... hg 26. Th8:+, Re7!

    27. Tdd8:, Re6! rezultă o poziţie avantajoasă albului, însă foarte grea.

    GAM BITUL ANTI-MERAN

    Alb: MAKARCZYK . Negru: Gada!inski

    1. d2-d4 2. c2-c4 3. €)gl-13 4. €)bl-c3 5. :!cl-g5 6. e2-e4 7. e4-e5 8. i, g5- h4 9. aS : f 6

    d7-d5 e7-e6

    "iIg8-16 e7-e6 d5 : c4 b7-b5 h7-h6 g7-g5

    Mutarea din text a fost jucată pentru prima oară 'intr'un turneu tn anul 1947 in partida Ekstrorn-Ragozin. Se pare că ea dă albului un joc mai bun decât continuarea clasică a apărării antimeran (9.Cg5:), cel pu~ daeă s e judecă după faptul că în turneele din ultimul timp e mult mai des in-trebuinţată.

    9. 10. €)13 -e5 Il. g2-g3

    gS : h4 'ltd8,16

    Această excelentă mutare, care renunţfrnd la recâ$tigarea unui pion, întăreşte poziţia in"cent.ru este o inovaţie a maestrului. ceh L. Pachman. Prin ea albul men-ţine o puternică iniţiativă. Inain-te se juca aci lLNe2.

    II. 12. 12-J41 13. h2, g3 14. d4; eS

    "iIb8-d7 h4 : g3

    '-d7 : eS 'itI 6-d8 I

    Impiedică vocada mare a albu- 26. 'ii'gS-f 6 I lui, din care cauză schimbul da-mei c..-ste. dela sine ;llţeJes. Înac-ceptabil.

    15. 'lfdl-13 .i.ca - b7 16. i,11-g2

    Greşit ar fi 16.Cb5:, cb 17.Db7:, Nb4+ cu avantaj pen tru negru.

    16 . a7-a6

    o continuare slabă care dă al -bului timpul necesar pentru în-tărirea atacului său. După anali-zele lui pachman cea mai bună continuare este 16 .... Dd3 !

    17. a aI-dl 18. ~c3-e4 19. ~e l -e2 ! 20. f 4-f 5 !

    'Il'd8- b6 Lf a -a7 la8-d8

    Ameninţă 21. fe, re 22.Dh5 + etc. 20. 21. 'llf13' 15

    e6 : f 5 1 b7-c8

    La 21. ." c5 albul răspunde cu 12. 'l'd8: +, Dd8 :! 23. Cf6+ etc. 22. €)e4-1 6+ I

    ( vczi diagarma. În colomla 3.a)

    o combinaţie frumoasă. Dacă negrul joacă 22 .... Nf6:, atunci albul câştigă astfel: 23. Df6:, Ng4+ 24. Nf3, Nf3: + 25. Rf3:, TI8! (25 .... Tg8 26. e6!) 26. Td6 !

    22. we8- 18 23. 'llf15, c81 1 e7, 16

    Poanta întregei combinaţii.

    26. 27. 'llf16 , h8+ 28. 'llfh9-16+ 29. i, g2 , hl 30. 1ii'16 , h6+ 31. 'llfh6-g5+ 32. 'llfg5-h6+ 33. l.hl , c6 34. l!1e2-13 35. 'lfh6-g5 + 36. 'ij"g5- da+ 37. 'llfd8-1 6 + 38. i,c6- d5 39. 1!113-g4

    şi new..! c~dea;i.ă.

    I dl , hl _fa-e7 ,*e7-f8 'l!fb6-d4 .18-g8 *g8-18 *18-g8 'l!fd4 , b2+ 'lfb2 , a2 "g8-18' .18-g7 'g7-f a '1!fa2- a3+

    O partidă foarte energic juca-tă de cam.pionul poloniei.

    (Comentarii de fi. Kap113cins/(.'1

  • ŞAH

    Campionatul Capitalei

    INDIANA VECHE

    Alb: LIVIU TUCA Negru: E. RetchCr

    ScmlU lI.I~. Orupa A Ra nda VI.a,. Mal 111411

    1. e2-e4 2. d2-d4 3. !ilbl-e3 4. !il91-13 5. h2-h3

    Cu scopul de ~au Ng4 şi de .4.

    5. 6. Xcl-e3

    d7 d6 1J19B-16

    91-g6 1 1 B-.7

    a împiedicn Cg-l n juca eventual

    o-o b7-b6

    Sau 6... Cbd7 7, Dd2. e5 a. ()·O-Q ed 9. Cd4: cu utac pu· ternic de ambele plrţl..

    7. 'li'dl-d2 1 eB-b7 f. ;8.11-d3 IJI bB-07 9. q2-g4 J c7-cS

    10. q4-g51

    Ultimele două mutări ale al-bului rpar riscate din cauza des-chiderii dia~onalei b7-hl; sunt însă in sp iritul poziţie;, care cere neapikat un alac violent.

    10. Il. 0-0- 0 12. h3- h4

    ~ f6-e8 07-06

    loe-ca NecC$ar pentru a ~prljlni ina-

    intarea pionuiui "e" in varian~ 'tele ce urmeazA.

    13. h4-h5 14. hS: q6

    bG-b5 f 7 : 93

    La 14 ... hg Ul'lffi3 15 de, CcS: {JS ... de 16 Nb5: cu avantaj pentru alb} 16. Nd-l cu poziţie bună de atac de ex: 1. · 16 ., b4 17. Ng7:, Rg7 : (I7... Cg7: 18. Cd5) 18. Cd5, iar la 18 ... e6? 19. Cf6! câştigă: IJ.-16 ... Nd4; 17 Cd4;. b4 18. f3 urmat de Dh2

    15. S. d3-e2 c5-c4 16. €l13-h4 b5-b4

    Inceputul unui conlraatac in-t eresant; S::l parc insă că n'a pr'!-văzut mutarea 20 a albului. To-tuşi nu se vede a:ltceva mai bun contra amentnţArilor Ng4, f3 şi Dh2 17. ec3-d5 lB. !ild5-14

    e7-e6 'li'dB-05

    19. wel-bl La. Ae2-q4J

    1 b7 , 04 1 e4-f 5

    Dacă 20 ... c3 21. Ne6: +, Tf7 l2L.. Rh8 22. Cg6: + ) 22. D~2, cb 23. Cd3, Nhl: 24. Thl: cu 'Il menlnţări divers~: DI3 etC'.

    21. ;8.94, I 5 22. €l14-e6

    Mai b:ne era de ameninţarea mutări ale CI14 apArarp

    22. 23. 12-13 ~24. €)e6 : Q7 25. ;8.03-14 26. 'lil'd2-h2

    96 : f 5

    22. f3 1 Şi faţă Dh2 urmai d2 nu mai există

    III B-I 7 117 e7 lJI eB '97

    c4-c3 b4-b31

    Singura scapare iată d ~ mul-tiplele amen:tnţăTi ale albulul. ,'\lte mutări duc la pierdere.

    27. a2: b3 2B. I!Ibl , b2 29. I!Ib2-bl 30. ;8.14-05

    c3 : b2 'i'a5-c3+

    d6-dS

    Cu această mulare ambii jucA-lol1i au intrat în mare criză de timp astfel că întrebarea dacă mutările 3G-36 au fost bune nici nu se mal pune. Trebuia desi-);tur 30. Dd2 intrând in\ r'un final .:favorabil.

    30. 31. d4 , .5

    " d7: e5 l e7 : aS

    La 3l... De5:? 32. Cg6:!, hg 33. Dh8 +, Rf7 34. DeS: câştigând calitatea. 32. l:id! -d3 33. l:ihl , .1 34. IlIbl-b2 35. €lh4-g2 36. 'i'h2-c7 37. 'i'c7-b8+

    I eS-e l + 1O'e3 , oi + 'i'el-e6 l eB-dB IdB--d7

    113

    Mutar

  • 114

    Nici 45 ... g5 nu ajută la nimic, căci urmează 46. Re4, g4 47. fg, fg 48. Cd4 :, Cd4: 49. Td4:, Td4: 50. Rd4:, Rg5 51. c6 si '=A$til.ll. sau 49 ... Tg7 50. e6, ,3, 51. Tdl, g2 52. TgI, Rh5 53. Rc5, Rh4 54. Rb6, Rh3 55. c7 1;1 câştigă

    4E. c5-c61 &d7-c7

    La Td8 urmeazA aceleaşi va-riante.

    47. b4-b51 48. Wb3-c4 49. wc4 : d3

    4e6-c~+ 4 c5: d3

    aS-a4

    Negru nu or~ n[mlc mai bun contra ameninţărilor Cd4: şi b6.

    50. e.Z : d4 51. Wd3-cZ I 5Z. b5-b6 53. ed4-b3 54. eb3-al

    04-03 Ic7-a7

    03-02 1 07-03

    şi negrul cedeaza.

    (Comentarfl de LIViu Tucd)

    INDIANA VECHE

    Alb: EUGEN RUSENESCU N'egru: VladimiT Nelson

    Sfertllrl de fina li. $erla XXIV Rllnda V_a, 18 AprlU" 1&49

    1. d4. ei6 2. c4, 96 3. CC3, Ng7 4. e4, d6 5. }3

    Cu intenţia de a juca atacul Samisch.

    5 ... O-O 6. Ne3, Cbd7 7. Dd2, c5. O continuare rar 1ntMnită,

    dar care este perfe

  • Trebuia 22. Na2 dupA care a-vantajul albului era evident. A-cwn nef{1"Ul are ocazia sli-5i re--grupeze piesele aducând Nc6 la d5 unde va ocupa un post im-IXtrbant. . 22. 4 dS-16 23. C.cl-el

    [ne! era mai bine 23. Na2.

    23. 1c6-dS

    Desigur nu 23 ... Ce4? 24. Ne4:, Ne4: 25. Tle4:

    24. 12-13 2S. h2-h3 26. i,03-12

    97-95 'ihS-.6 4 16- d77

    o greşalA ~cuzabi1A insii, cliCI următoarea combmaţie a albu,... :ui e desllul de greu de IPrevAlzut. Trebuia 26.-, h5! şi negrul are un joc plin de posib ~ lităţi.

    27. i,bl , 1 SI 'IIi'.6-17

    Alte posibilit.Aţi sunb 1-27.,_ ef 28. Td5: U-27._, D!S (h6) 28. Td5 :. ed 29. Nd7: IlI-27... Dg7 28. Ne6:+ şi Tg5:. După mutarea db text se pare el albul după un şah lIa g5 nu are ~va mai bun de fleul decAt sA dea cal!-taUea pentru cei dOi: pioni Iluaţi.

    2B. 'l'd2, oS+ .... B- hB

    La 28 ... ReS urmeazA 29. Dh6+, Dg7 (29 ... RgS 30. NeG: şi TgS+) 30. Dg7:+, ~7: 31. Td5: şi cAş' ligă.

    29 . .ti S , .5 I ~~~

    29. 1 dS ,.6

    La ~9 ... Te6: cQ1 mal simplu este 30. Te6: NeS: 31, d5 şi câş-,;g. 30. d4-dS I 4 d7 , 'S

    La 30.,_ Tga urmeazA. 31. Nd4! (mai bine dedt 31. de, Tg5: 32·

    Ş A II

    ef Ce5: 33. 1le5:!, Te5: 34. Nd4) 3I... Tg5: (31... Tc4. 32 de

  • Ils

    o poziţIe tiPlCă de ulac. ) n echimh:Jl pionuJui sacrificat., al-bul stăpâneşte intreg centrul, 1:1,-vând desvo..'ta:e patru figuri, in

    g;~ă~;:I~rulm~UtA~~ a~:c!tb~~.i nu fac decât să se con1ormeze principiului că "atacu1 trebuie să f~ ingenios, impetuos, cor~tinu'.1 alimentat şi dus cu maximum de m&terial"

    9 .... N95: 10. Dh5! Amcn1nţă nlat la I7 sau cAş

    tigarea r.ebunului din g5. La 1u. ... Dg4: 11. Df7: + . Rd8 12. Tdl! Si cii.~tigă. La 10 .... gn 11. Dg5: ,

    Dd4: 12. Cf6+. Re7 (12 .. "Rf8 13. Tdl!) i3. Ch5+. RiS 14. O-O! şi câştigă.

    $ Ă îl

    10 ... Dto 7 J ! O O! Acum intră in joc şi turnurLle,

    rc~e!c alb fiind plL::i In acclaş tunp aa adăpost.

    :: . .. ,h6 12. Cg5:. DOS: 13. Df7:+. Rd8 1-1. Tadl1

    Negrul cedează. O miniatUI'ă interesantă, exem·

    plu de cum trebue dus un atac. Diago~le importan le şi coloa-nele deschise

  • Campionatul APARAREA CARO-KANN

    Alb: SAMI nRUCKMAN (Sp. . Şcolar) ,

    Negru: Vit:t ::n: Tigalallu (Godeanu)

    Rund~ 1.,., 10 Aprllle 19t9

    1. e4, c6 2. d4. d5 3. ed, od 4. era

    j\fu!lar~ făcut.i cu scopul de fi scoate pe ado€fsar din tf-etie. Se va v edrel ci{ acea~tă manevră a Tc,uş-it, căci negrul s'a :n.·:urCflt intr'o desc.ll idcr€ ţ e eaTe o cu-Moşte ({ealtfel destul de bine.

    4 .... Nf5 5. c4. e6 Negrul adopti'; un sistem de

    joc greşit. ScateTea nebunului din Jocul de pe aripa damei ii slăbeşte dec:siv ct'impu,rile albe.

    6. Ce5 A.lbul porneşte neîntârziat la

    speculatea slăbiciunii câmP"lLrilor albe,

    6. o •• Ce7 Ap!Eră câmpul e6. 7. Ce3. de Slăbeşte şi mai mult diagona-

    la a4.- ,~8. 8. N~4:, a6 9. 0-0, Cbe6 10.

    Cc6:!, Cc6: Il. d5!

    Această mutare desface pozj-ţia, deja slăbită, q negru'lui.

    Il. ... Ca5? Oferă albului poS'ibilitatea tt-

    nui frumos joc de combinaţie. Dar Şi 11 .... ed. ar fi dat avan-taj aloului. De exemplu: 12.

    -

    JUCATORILOR CARE-1eAFIRMA

    inter-cercuri NdS:, Dc7 (La 12 .... Ne7 13. Df3!> 13. Df3, Ng6 14. Nf4! cu o pozil ie zdT(JbIWarc.

    12. Da4+ , b5 13. Cb5:!, Cc4: La 13. ". ab 14. Nb5:+ , Re7 15.

    d6 + ', Dd6: (Dac!:. 15 .... RI6 16. Dh4 ...... , Rg6 17. Dg3 + !, Rh5 18. Nc2 t , Ng-l. 19. Dg4:+mat, iar la )1) . •.• Re5 J7. f4+, Rd5 18. Df2! urmat de Td1 + $i Td4 + mat. (:au Dc2 + m at,) 16. Tdl, Dc7 17. NgS+ !, f 6 18. Td7+ şi alb câştigă.

    14. Cd6 l-+, Re7 15. CI5:+ Cea ma l bU'1ă cont'illu('re. .

    15 .... el. 16. De4:, f6 Poziţia negrului este compUct

    pierdută. Urmează o e.:reetqie ra-pidă.

    17. d6+', Ra7 La 17 .. '. Dd6: 18. Nf4! UTmut

    de 19. T/e1+ şi câ~tigă 18. Oa4+, l,{c8 19. Dc6+, RbB

    20. Nf4! Ra7 21. Ne3+ , RbS :!2. d7. 'g5 23. Nb6, Ne7 24. Nd~:, ~d8: 25. DcB+, Ra7 26. TacI , NaS 27. Tc7+

    şi n f gTtt! cedează căci II T Jnecză mat intr'o mutare.

    a partidă d :? atac foarte bine jucată de uinărul Sami D7 uck-mann.

    (ComentarU de Emal~uel Ri!1 ';crl

    Campionatul Capitalei "-

    S~ ... lflnate, Oru,,~ II-li Runda VI-a, 4 Mal 19.\9

    I Dăm ma~ jos un final de f i.-

    guri It·şoare, frumos câştigat de tânălIl1 Pc.ul Vo icu}csu-Goga la foshtl campion naţional Traian lchim.

    Este interesantă mml-tiera, sim-plă şi totuşi eficace, in care ta-lenoo.tul elev realizează vieto7Î!t În fafa unuia din jUCătoTii. de prima fonă din ţa.ra noastră.

    (Vezi diagrama. in cO!.oana 3-a)

    Volculescu arI! in aceastci pod -rie un avantaj evident. FoaTt!! instructiv este modul in care îşi concrqt1zează acest avantaj.

    1. ... Cb3:! . CâŞtigă un pion. Negrul a că;

    piîtat această po-ljbHitate În ur_ ma unvi comblna.tii in Jocul de mijloe, .... prin car(! CI forfat schim-bul damelor.

    2. Ca3: La 2. ab?, a2! şi câştigă. ' 2 .... Cel 3. NU. Ca.2: 4. Re3 4. cS nu este mai bine, căci

    negTul atacă mai Tepede pionul c5 dEcât albul pkmul 'tI7.

    4. ... Oc3 5. Rd2, Ca4 6. Rc2. Rf7 7. Rb3, Cc5+ 8. Rb4, 'b6!

    A'lbul şi-a adus r zgele cu tem_ po in centru, însă nea vând posi-bilitate de pătrundere acest a-vantaj se pIErde repede.

    9. Re3, Re7 10. Cc2, Ca6

    PAUL VOICULESCU-GOGA

    Pelttru a nu permite venirea calului alb la b4 şi p~nvrtt li ti· bera câmp,ul c5 în vederea pătrundErii regelui negru. Dar faţă de ulmăt!)arele mutări ale albu-lui, care nu permite accesul pe c5, negrul îşi va mOdifica · planul, forţând pf.trunderea r"gelui pe coloana o.

    Il. Ne2, Rd6 12. Cel, Nd7! Incepu.!lul p!anului just de câş

    tig. Ideea negrului este de a. po9fa calul p e d4 T€strângând ac-ţiunea nebunuht,i alb; iar pro-priul s4u, nebun p:? 04, Jorţând «pai 'PalTunderea regelui său p e coloema a.

    13. Cd3, Cc5 14. "Cel, Ce6 15.

  • liS

    eb3, c5 16. Cd2, Na4 17. ChI, Cd4 18. Rd!!, Nb3 !

    PAUL VOlCULESC1J' .... GOGA

    Traian l

  • CA MPIONATELE REPUBUCILOR SOVIETICE

    In ulilma vreme au vut loc mal mutte turnee pentru desemn.a{ea oamplonllor pe anul 1949 al republicllor sovlellce.

    Astfel la AlOIa-Ata oS avui loc un turneu. cu 20 de parl1clpan!l, pentru campionatul Cazahiei. Turneul a fost ea~tlC'at de A. Ulimţev cu 17~ puncte, urmai de C. CurclcUs cu 15 puncte.

    La TbJ!lsl s'a disputa! turneul penlru campionatuJ Om-tiei, la C1re au parllc;pat 15 jucatorI. Titlul de campion a losl caşlJgat de A. P!r lhalava cu II yt puncte. Pe loc!lrlle urm~toare s'au clasat A. Şlşov ş i A. Blaghldte.

    La VUna a avui loc turneul pentru tampionatul bituI-nlei, care a fost cA,Ugat de Holmov ~I Visfanetkis cu cale 13'" puncte din 16 posibile. CampionUl de anul trecut, V. Mikenas. n', reuşit dedt sa ocupe locul al treilea. Paralel s'a disputat ,1 turneul pentru campionatul lemen!n care a losl cftşligat de Luc.auskens cu 7% punde din 9 po5lblle.

    Turneul pentru campionalul Armeniei, care s'a jU.:3t la Ereven, a lost câ,tlgat de cunosc.ulul compozitor de 'Iudil G. Kasparian cu 13 puncte din 15 partide. Urmă_ torul s'a cl.a5al !Anirui maestru T. Pelroslan cu 12% puncte.

    La Mlnsk s'a. juclt turneul pentru campionalul Bielo-rusiei, cAştigat de Sitik cu 10,", puncte dJn- 13 partide. Urmeatji 2. Bacanov cu 9}( ,1 3. Raisman cu 9 pu~te.

    Turneul pentru campionatul lemenln 3 fosl c"ştigat de G. -Nevidomsclia eu IO~ puncte din 12 posibile, ur_ mată de V. Ugoleva cu OM puntte.

    Turneul pentru umpionalul AterbaidjanuluJ a fost e!işJ!gl! In mod categoric de V_ Macogonov c..-e a d~t!gat toale cele 15 parllde îne,de. Pe locurile urm'-_ toare S'IU clasificat: 2·3. M. JlJacov şi B. levllas cu II %, 4. L. Guldlnn cu II puntte. De reml1cat că In

    semlflnnli V. ~eogonov deşi s'a cllsat primUl, a Sliferit doul tnlrAngen.

    Turneul pentru campionatul Estoniei a strAns 20 de P

  • J

    COMBIN"TIEI - . 37. A. R. REEVE 38. M. rtJDOVICI 39. G. RAVlNSl:I

    R. H1J,TTER p, ROMANOVSK!

    Albul mută şi cl\ştigll.

    40. V. SMlsLOV 41. 42. L. fl1CJl

    V. ALATORTEV v. I. LEVAY Negrul mutA şi caştlgl

    SOLU'fIlLE COMBINA'fIILOR DIN Nr. 11949.

    Nr. %5 - (Bonda.revsld-Alatorţev,. _ Manev.ra 81_ bUlui este Ifoarte Inw.res3ntă .~I frumoasă: 41. h3 ! egl6 (Dacă 41... Ce3:, atunci 'Urmează 42. Ce5+, Rh6 43. Ta6+, Cf6 44. T.f6:+, gt 45. Nf8 maU. +2. Ce5+. iRJ16 43. N!8 Ct:!1 (La 43 .. , cea 44. g4! , fg unnea'ZA 45. Ng7,+!, Cg': 46, Ta6+, cee 47. Te6: +, Rg7 48. cg4: cu Itinal câ.şligat) 44. g4, fg 45. hg, Th2+ 46. Rg3, 'lb2 47. Tc7:! Te7: 48. Rh4, Cg4: 49. R.g4:, Tel 50. Ne,;" 'I'gl+ 51. Rf4, Rh5 52. d5, ,g5+ 53. Re4:, g4 54. d6. g3 55. d7, TII 156. d3D, g2 57. DgS şi negrul cedează.

    Nr. 26 - ( LowenJisb-Lllientbs.l). _ Albul a câş_ tigat frumos ou: 28. b4!, Db4: (După 28 ... 'l'd6: 29. Td6:. Dd6: 30. bc. 0c7 31. c6!, şi pion.ul ,,c" decide partida). 29. Ca6, Db3 (salvează .ca:litatea, dar nu şI partida) 30. eba:!! . Da2: 31. Oc:7:, Te8 32. Ng51, Ta8 33. Cb6. 'Da7 34. d7. Td7: 35. 0ei7:, h6 36. ct6+, rus 37. Td8 +, Re7 38. Te8+, Rd6 39. Ce4+ şi n~ cedează.

    Nr. 28 - (Hewltt-S1elnll.z). _ Ultima mutare a al-bului a 10st 31. c3-

  • r UI(NtW l. I'tNll( U C"AMI' IUNA I UL 8I(ATI~l.A Vt l

    La 3 Martie 1\H9, In Gas.a Centra lă de şah "Botvlnnic" a .început turneul pentru campionatul uratlslavel. L.o acesl turneu participă cel mal buni jucător; din Oraş ( tn ord:nea tragerii la sorli): 1. Ivancc. 2. Valaşck, 3. Harvanclk. 4. Solle!, 5. Ieltmidt, 10. PerI. Il. Delmar, 12 Malak, 13. Parllk 1$1 14 U/lTock\.

    TURNEUL INTERNATIONAL DELA AR BON Cu oca.tla congresuluI Interna\lonal al Federaliilor

    sindicale şi mundoreşti de şah , a evut }OC 13 Arbon un turneu international cu urmatorul rezuJlat: 1. Pachman (Ceboslovacla) 7 puncte din 7 partide, 2. \Vade (Noua Zeelanda) 6, 3. benl (Austria) 4~, 4-5. Bbend (Elvetia) f i Opocenskl (Cehoslovacia) cAte 3, 6.7. Jev-gensen (Danemarca) ,1 Moinar (Franţa) cAle 2 şi 8 l.otseher lElvelia) MI: puncl.

    De nolat lapiui ci part:da decisivă pen.lru primul loc s'a dtsput.a.t In ultima rundă Inlre \Vade şi Pachman.

    TlI RNF.ELE ELlMINATORlI PENTRU CAMPIONATlJL , POLONIEI PE 1949

    Anul acesta s'a Ucul iarăşi un mare progres tn orga-nlurea viet II şahlste din PoIonJa. Astle!, pe dnd turneul pentr u campionatul Poloniei pe 1947, care s'a desfăşurat la Sopot. 11'.11 losl prec

    Primii claslflcaţl din semlfinale Joacli 1n turneul linal care 5~ va- disputa anul acesta .ta Poznan. Dreptul de a parUclpa direct 1n finală .a fost rezervat numai jucătorl :or cu IIUu de maestru.

    Turneu! semifinal dda Varşovia

    Dintre ce~ patru turnee seml finale, pAnii In pretent s'a ju..:.at numai cel dela Va~Ia, t.a care au partic ipat ş;lhişti din Varşovia, Lodz, Bla:}stoc şi Qls2:tln. Disputat Intre 20 şi 27 Februar:e 1949, turneul s'a tenninat cu ur· mitarul rezuilal: 1. KoIomeckl 6 puncte d in 7 partide uaH) nicl'o pirrdl'rel: 9. Piechola 5 jum.; 3. Matkowski 4 jum.; 4. Gtanski 3 jum.; 5. }(wapsz 3; 6-7. Wr6-bJewski şi }(rulisch 2 jum. ,1 8. L~ZC7.ynski jlll1l. punct. Primii trei c!asiflcat! s'au callfk:.al pentru turDeUI lina!.

    Vidoria ~ui Q. J(olomeckl a lIost pe deplin meritaU ,i

    se Clede cii el are mari şame de a cuceri, rn acest an. tillul . de campion. Forma celorlalt i jucirbrl a Ibat de do.-rit. Picat ci n'au pulut participa dlliva dinlre cei mai larl judtorl din Varşovia, Iintre alU! Pyllakowskl , i Mller.

    Din punct de vedere tehnic turneul a fost loarte bine

    Turneul deJa C%estocbowa

    La Czestochowa s 'a disputat un turDeU ellmlnatoriu;ser-vind drept selecttonare pentru turneul semifllllli del8 Craeovia. Cllştigltor a eşit bine cunoscutul prob]emlst Satumin Limbacb, care a obtinut 5 pUllţte din 5 parllde. UrmătorII 4 CCilcuren\i: Borkowskl, Izdebskl, Şka\lck şi Wleczorek au eşit la elagltate, pe locurile 2-5, fleeare cu cllte 2 jum, puncte. Al şaselea şi Ultimul s'a claslflcal Dabrowskl cu O puncte.

    TWTleul pentru campionatul Pomeraniel

    La Bldh05t e avut loc turneul pentru campionatul Po-meNinlel, care s'a ter minat cu urmitorul rezultat: 1. ;Supiel & puncle din 6 parllde; ,2. Jurklewicz 4 jum. · 3. Borchardt 3 j~; 4-5. Czerniakow ş i Ciblcki 2- jum~; 6. Nowaclti 2 ti 7. I

  • 1l~lnuI Z Il! l0y.{ P9lnm Z ,."

    nY~3S '1 ." !I •• Jn:;.na :H1311Cl3IlLi 'n ." 1.l21nw Z U! IOW J.1\?lnm Z Il! IOYi

    1'i='=0"""'=~~ ,."

    ollDOllllly n:n.na '~ ',0.0m:>n:> 'A 'fllIJ ." J.121ntU Z Il! joy.{ Il\?lnm Z Il! Ion

    nt81nona n:>s:my.1YA '

  • 98. Inq. G. SCODIHOll Tlmişo,:uQ: 9l. 1. RARAU Bucure,tI 100. Prol. G. DULCU Anlnoasl;I

    Mot in 3 mutări Mal in 3 mutări M:;I! in 3 mutari

    I 102. Inq. V. CUCIUC Bucuu"U 103- 104. P. vAtARtsctJ Bucure,tL

    Mat in 3 mutări Meu in 5 mutări

    STUDII - Inedite Gemen cu C::I5 la c5, ,1 pionII 13, .6 "

    .7 la e3, d6 ,1 d7.

    29. Mr. II. V ARZARI

    Alb c6şUQă

    RECTIFICARI

    Următoarele prol:oleme din concursul de deslegări pen. Iru 1 Aprilie se corecteaza de autor:

    iii -- (Mal in 3 mutări) ,- - Se suprlmă p:onii albi din b5 şi e3; se adaugă doi plom albi la b3 şi c4, doi pionl negri :a b4 şi c5 şi un turn negru la b5.

    V.- (Mat ajl1lor in 3 mul!!.ri) - Se adaugă un pion negru la 'f4.

    Vl.- (Mal invers In 10 mutiri) - Se suprim1i plonul neglu din a5; se mulă calul alb din b2 La bl; se acl.1uga: un pion a!b la h4 şi un cal negru la ha.

    In urma .acestor recl lflcărl lennenul de t rimiterea des-l egărilor se prelungeşte pană la data de lO August 1949.

    la problema nr. 21 - (ing. G. Seodlhor) - se adaugă un pion alb la e2.

    LlI problemil Nr. 66 - (1. SZiighy) se adaugă un pion alb la h4.

    L.I problema nr . 69 - (ing L. Loewenton) - se adau· ii un- pion negru la a7.

    La pr(,bl-en1.1 !'Jr. 72 - (ir1g, V. Cuciue) - turnul dIn b7 se mută la h7.

    POŞTA REDACŢIEI Mulţumim pentru .prob:emele şi studiile primite deLa;

    preot AI. GhemJan (1), T. I(ardos (8), M. NiClHeSlC1l (1). V. Pachman (1), ing. G. Sco

  • I

    FEERICE - Inedite

    31. P. SEIMEArro~~~;;;~~

    Mat ajutor in 4 mutări Mat afutor in S mutări Mat maximal Invea mutări

    Abonamente la revista .S A H" Pot II Ideale (a EdUara de Stat

    (et. III - serolcluf Casierie) Bucureşti - strada Brezolanu Nr. 23-25

    1 an (12 numere) • 6 luni (6 numere) .

    lei 700 . lei 350

    Se spedlic! d abonamentul conteaza pe numere expediate.

    Se pot face abonamente şJ din provincie prin mandat poştal, la adresa de mal sus specJf.lcaudu_se dela

    care num3T să InceapS.

    Eumplarele vechi sau noi din revista "Ş A H" se giisesc de vdnzare la librdriile locale:

    ,.Librdria Noaslrd" sau "Cartea Rusii'" Dacii nu exisld tn depozit, cere ţi sii fie comandate la Centrul de d if uzare din Bucureşti,

    Cafea Moşilor Nr. 62.

    CONCURSURILE PERMANENTE

    de compoziţie ale revistei noastre

    P-e anul 1949 revis ta noast ra deschide urmll.toarele concursuri internationale'

    1. CONCURSURI SEMESTRIALE

    A. - Probleme directe ln 2 muUl'l B. - Probleme feerlce de orice fel

    II. CONcunSURI ANUALE

    A. - Probleme directe In :5 muUrl B. - Probleme dJ.recle.tn 4 şi m41 multe mutll.rl C. - Studii

    Rugăm cu IIceastă ocule pe problemlştll din tuă şi atrălnll.tate ali. trlmeat! c:omporltlUe lor originale pe adresa , ~ŞA.H· - Editura de Stat - Bucureşti,

    Irtr. Brewlanu Nr. 23.25

    Revista ŞAH - Organ oficial al Federatiei de Şah din B. P. R.

    Redactor_r .. polUabll; PETRE SEIMEAN J

    "Universul": Intreprindere Industrial! a Statului - Bucureşti, Brezoianu 23-25

    i