EDIȚIA a V-a MAI 2017

Liceul Tehnologic Nicolae Bălcescu - Flamânzi în parteneriat cu : Casa Corpului Didactic Botoşani Asociaţia Cultural-Sportivă,, Trei Generaţii,, Primăria Oraşului Flămânzi Biblioteca Oraşului Flămânzi

NUMARUL 5 - partea a III-a IUNIE 2017

EDIȚIA a V-a

MAI 2017

ISSN 2285-7435 , ISSN-L 2285 -7435

Coordonatori revista:Bibliotecar - documentarist prof. Grosu VioricaProfesor limba română Fegher Augustina FeliciaInspector - prof. Manolache Ciprian

Tehnoredactori :Grosu VioricaStefănucă Mihaela Botez Lucian,Chelaru Mihai

Excelenţa Sa, Lectura Nr.5, iunie 2017

MOTIVAREA PROIECTULUI

Provocarea acestui demers didactic a apărut din „nevoia” noastra în

calitate de cadre didactice de a nu ne da bătuti în fața viziunii

aproape fataliste a inapetenței pentru lectură a tinerilor: credem

sincer, că e o falsă concurență între carte, pe de o parte și calculator

și internet , pe de altă parte. Credința noastră sinceră este că

lectura poate cuceri foarte mult teren, dacă profesorul găsește

strategia adecvată și puntea de comunicare cu elevul.

Cunoașterea conceptelor operaționale nu este suficientă pentru

o bună aprofundare a fenomenului literar.

Fără a minimaliza și, chiar, fără a exclude dintre sursele de

lectură calculatorul, ne-am propus o mai bună apropiere a elevului de

carte, creând o atmosferă de competiție, dar fără „trauma” produsă

de notare.

Scopul nostru este acela de a-l transforma pe elev într-un

adevărat consumator de lectură, conștient de valoarea și importanța

cărții în desăvârșirea personalității lui, de rolul pe care-l ocupă carte

în relaționarea cu lumea din jur, cu restul universului.

COORDONATORI PROIECT :

Prof. Fegher Augustina

Documentarist-prof. Grosu Viorica

Prof. Manolache Ciprian

ECHIPA DE PROIECT:

Prof. Stefănucă Mihaela

Înv. Cuibar Liliana

Ed. Matrescu Niculina

Notă: Autorii lucrărilor individuale răspund în totalitatede conținutul, corectitudinea și autencitatea materialelor.


Lucrări simpozion R O L U L L E C T U R I I Ş I S T R A T E G I I

P E N T R U Î N D R U M A R E A , P R E G Ă T I R E A Ş I O P T I M I Z A R E A

L E C T U R I L O R Î N R Â N D U L E L E V I L O R

P r o f . î n v . p r i m a r I o n e s c u D a n i e l a G e o r g e t a Ș c o a l a G i m n a z i a l ă N r . 7 9 B u c u r e ? t i C i t i t o r u l p o a t e f i p a s i o n a t , c e l c a r e s t r ă b a t e f ă r ă a l e g e r e t o t f e l u l d e c ă r ţ i ş i t r ă i e ş t e d i n i n f l u e n ţ a ş i

m o d e l u l l o r , o c a z i o n a l , d a r c u f o r m a ţ i e m u l t i l a t e r a l ă , c i t i t o r u l c u p a s i u n i d e e t a l a r e a c u n o ş t i n ţ e l o r , c i t i t o r u l

a n a l i s t , c i t i t o r u l - f i l o s o f , c u t e n d i n ţ e d e c r i t i c d e i d e i , c i t i t o r u l s n o b , c i t i t o r u l l a c a r e l i t e r a t u r a d e v i n e m a t e r i e

ş c o l a r ă e t c . Î n t r u c â t l e c t u r a e s t e „ u n e v e n i m e n t a l c u n o a ş t e r i i ” , s t u d i u l c ă r ţ i l o r d e c ă t r e e l e v i i m p u n e o r g a n i z a r e a ,

î n d r u m a r e a ş i s u p r a v e g h e r e a d e c ă t r e p r o f e s o r i , î n t o c m i r e a l i s t e l o r b i b l i o g r a f i c e , c o n t r o l u l c i t i t u l u i , a l l e c t u r i i ,

f o l o s i r e a a c e s t e i a e t c . M u l ţ i p r o f e s o r i , î n s ă , s e c o n f r u n t ă c u o r e a l i t a t e c a r e a d e s e o r i î i d e s c u m p ă n e ş t e : e l e v i i l o r

n u c i t e s c , n u v a l o r i z e a z ă l e c t u r a , î n t r - u n c u v â n t n u s e s i m t m o t i v a ţ i p e n t r u a c e s t e f o r t i n t e l e c t u a l . E l e v i i c a r e n u

c i t e s c s u n t p r i n ş i î n t r - u n c e r c v i c i o s : c i t e s c c u g r e u t a t e , n u l e p l a c e s ă c i t e a s c ă , n u c i t e s c m u l t , n u î n ţ e l e g c e e a c e

c i t e s c .

P e n t r u a t r a n s f o r m a e l e v i i î n c i t i t o r i m a i b u n i e s t e n e v o i e d e o v i z i u n e i n t e g r a t o a r e , d e o r e g i e , d e „ o

p u n e r e î n s c e n ă ” , r e g i z o r u l a ş t e p t a t f i i n d p r o f e s o r u l . U n p r i m p a s a l a c e s t e i p u n e r i î n s c e n ă e s t e c l a r i f i c a r e a

ţ i n t e l o r l e c t u r i i î n ş c o a l ă , a c o m p e t e n ţ e l o r ş i a t i t u d i n i l o r p e c a r e p r o f e s o r u l î ş i p r o p u n e , c o n f o r m p r o g r a m e i , s ă l e

f o r m e z e p r i n s t u d i u l l i t e r a t u r i i . S c o p u l s t u d i u l u i l i t e r a t u r i i î n ş c o a l ă e s t e f o r m a r e a u n o r a b i l i t ă ţ i ( c o m p e t e n ţ e )

p e n t r u d i v e r s e t i p u r i d e l e c t u r ă : l e c t u r a d e i n f o r m a r e , l e c t u r a d e p l ă c e r e , l e c t u r a i n s t i t u ţ i o n a l i z a t ă . Ş c o a l a a r e

m e n i r e a d e a f o r m a u n l e c t o r c o m p e t e n t , d a r ş i u n c i t i t o r c a r e s ă - ş i f o r m e z e g u s t u l p r o p r i u p e n t r u l e c t u r ă , a s t f e l

î n c â t s ă f i e u n c i t i t o r a c t i v p e t o t p a r c u r s u l v i e ţ i i . F a p t u l c ă p r o g r a m e l e a c t u a l e s u n t p u s e s u b s e m n u l c o m u n i c ă r i i

a r e d r e p t c o n s e c i n ţ ă c o n c e p e r e a l e c t u r i i a t â t c a a c t d e c u n o a ş t e r e c â t ş i c a a c t d e c o m u n i c a r e ( t e x t u l d e v i n e a s t f e l

d i n a m i c , f i i n d u n d i a l o g a l r e c e p t o r u l u i c u t e x t u l , p a r t i c i p a r e a c t i v ă l a p r o c e s u l d e r e c o n s t r u i r e a s e n s u r i l o r ) . P e

d e a l t ă p a r t e , a c t i v i t ă ţ i l e d e p r o d u c e r e a m e s a j e l o r o r a l e ş i s c r i s e p e m a r g i n e a t e x t e l o r d i s c u t a t e î n c l a s ă a u o

p o n d e r e i m p o r t a n t ă î n c a d r u l o r e l o r d e l i t e r a t u r ă p e n t r u c ă e l e d e m o n s t r e a z ă n i v e l u l a b i l i t ă ţ i l o r d e î n ţ e l e g e r e ,

a n a l i z ă ş i i n t e r p r e t a r e a l e f i e c ă r u i e l e v . 2 P r i n c i p a l e l e o r i e n t ă r i î n d i d a c t i c a l e c t u r i i p o t f i s i n t e t i z a t e î n t r e i

m o d e l e : m o d e l u l c u l t u r a l , c e n t r a t p e p r o f e s o r , î n c a r e p r e d o m i n ă t r a n s m i t e r e a d e i n f o r m a ţ i i d e s p r e t e x t c a p r o d u s

c u l t u r a l , m o d e l u l l i n g v i s t i c c a r e s o l i c i t ă d e r e g u l ă p a r t i c i p a r e a a c t i v ă a e l e v u l u i , f i i n d a s o c i a t f r e c v e n t c u t e h n i c i

d e a n a l i z ă l i n g v i s t i c ă , a v â n d u n c a r a c t e r p r o n u n ţ a t a n a l i t i c , ş i m o d e l u l d e z v o l t ă r i i p e r s o n a l e c e n t r a t p e e l e v , î n

c a r e p r e d o m i n ă v a l o r i z a r e a r e a c ţ i i l o r p e r s o n a l e î n r e c e p t a r e a t e x t u l u i ; a c c e n t u l c a d e p e m o t i v a r e a e l e v u l u i p e n t r u

l e c t u r ă p r i n c o r e l a r e a t e m e l o r ş i a s p e c t e l o r î n t â l n i t e î n t e x t e l e l i t e r a r e c u e x p e r i e n ţ a p e r s o n a l ă a a c e s t u i a . F i e c a r e

d i n t r e a c e s t e m o d e l e a r e a v a n t a j e l e ş i d e z a v a n t a j e l e s a l e .

N u e s t e s u f i c i e n t c a p r o f e s o r u l s ă f i e d e a c o r d c u a c e s t e p r i n c i p i i , e l t r e b u i e s ă l e p u n ă ş i î n p r a c t i c ă , î n

t i m p u l o r e l o r d e l i t e r a t u r ă p e c a r e l e r e g i z e a z ă . O r a d e l i t e r a t u r ă t r e b u i e s ă s e b a z e z e , î n p r i m u l r â n d , p e l u c r u l c u

t e x t u l . A c e a s t a î n s e a m n ă c ă î n c a d r u l u n e i l e c t u r i d i r i j a t e d e c ă t r e p r o f e s o r , e l e v u l d e c o n s t r u i e ş t e t e x t u l p e n t r u a - i

r e c o n s t i t u i s e m n i f i c a ţ i i l e . J u d i t L a n g e r i d e n t i f i c ă p a t r u r e l a ţ i i c a r e s e c r e e a z ă î n t r e c i t i t o r ş i t e x t : a p ă ş i d i n

e x t e r i o r s p r e i n t e r i o r - i n t r a r e a î n l u m e a t e x t u l u i ; a f i î n i n t e r i o r ş i a e x p l o r a l u m e a ; a p ă ş i î n a p o i ş i a r e g â n d i

d a t e l e p e c a r e l e a v e m ; a i e ş i d i n l u m e a t e x t u l u i ş i a o b i e c t i v a e x p e r i e n ţ a . P r o f e s o r u l t r e b u i e s ă g h i d e z e l e c t u r a ,

a c e a s t ă c ă l ă t o r i e a e l e v i l o r î n l u m e a t e x t u l u i , a s t f e l î n c â t f i e c a r e d i n t r e e i s ă a j u n g ă l a o î n ţ e l e g e r e p e r s o n a l ă a

t e x t u l u i d i s c u t a t , s ă n u d e a v e r d i c t e p r i v i n d i n t e r p r e t ă r i l e p e c a r e e l e v i i l e d a u u n o r t e x t e , s ă î n c u r a j e z e n o t a r e a

i d e i l o r , î m p ă r t ă ş i r e a a c e s t o r a ş i c o n f r u n t a r e a d i n t r e e l e .

P a u l C o r n e a s p u n e a î n l u c r a r e a s a I n t r o d u c e r e î n t e o r i a l e c t u r i i „ … c ă n i c i c o m p u t e r u l , n i c i t e l e v i z o r u l n u

v o r d u c e l a d i s p a r i ţ i a c ă r ţ i i , c ă l e c t u r a v a c o n t i n u a s ă j o a c e u n r o l c a r d i n a l î n v i a ţ a o a m e n i l o r , c ă a c c e l e r a r e a

p r o g r e s u l u i t e h n i c v a f i m e r e u î n s o ţ i t ă d e r e m e d i e r e a c o m p e n s a t o a r e a u n u i s p a ţ i u l i b e r p e n t r u î n c h i p u i r e , v i s a r e

ş i c ă u t a r e d e s e n s … C r e d , v r e a u s a c r e d c ă v o m c o n t i n u a s ă c i t i m c h i a r d a c ă n u v o r m a i f i c ă r ţ i . … .

“ O r ic ă ru i c o p il m ic îi fa c e p lă c e re să se e x p r im e , p e n tru c ă a c e a s ta îi d ă b u c u r ia d e -a s im ţi tră in d ; d e a ic i se

d e d u c e n e c e s ita te a d e a se d a e x p r im ă r i i p e rso n a le c e a m a i m a re lib e r ta te ş i d e a o re c u n o a ş te d re p t c e a m a i

in s t in c tu a lă d in tre m a n ife s tă r ile sp o n ta n e : a v o rb i, a fa c e , a c re a , a a c ţio n a în to a te d o m e n iile , ia tă m ie z u l

p r in c ip iu lu i fu n d a m e n ta l a l p e d a g o g ie i - l ib e ra e x p r im a re ” (P e d a g o g ia F re in e t) . L im b a e s te iz v o ru l c e p o rn e ş te

d in “ s tâ n c a ” p r im e lo r c u v in te ş i s e re v a rsă m a i tâ rz iu în n o i, u m p lâ n d u -n e d e se n t im e n te ş i tră ir i . E s te “ b u lg ă re le

d e a u r” re v ă rsa t în “ m a re a d e a z u r” , e s te o “ p o v e s te m in u n a tă ” to a rsă -n f ir d e - “ A fo s t o d a tă … ” În c h e ie m p r in a

su b lin ia c ă o re le d e le c tu ră c o n s titu ie p ia tra d e h o ta r d in tre c e le d o u ă lu m i: c o p ilă r ia ş i a d o le sc e n ţa . P o v e ş tile ,

p o v e s tir ile , p o e z iile a ju tă în fo rm a re a ş i d e z v o lta re a u n u i v o c a b u la r e le v a t, m o d e le a z ă c a ra c te re ş i c o n tu re a z ă

tră să tu r i m o ra le c e p o t f i u r m a te . Î l c ită m d in n o u p e N a z a r e n o P a d e lla ro : , , P ro fe so ru l c i te ş te ş i ş tie să c ite a sc ă

b in e . D a c ă v re a să -i fa c ă p e e le v i să iu b e a sc ă le c tu ra e s te n e c e sa r să n u -ş i sa tis fa c ă g u s tu l să u , c i s ă se o s te n e a sc ă

să c a u te c ă r ţi c o n s tr u ite în ju r u l p o lilo r d e a tra c ţie a i a c ţ iu n ii ş i im a g in a ţ ie i: P ro fe so ru l p o a te să 5 p ro c e d e z e c a

m a m a lu i P ro u s t, a d ic ă să d e c u p e z e d in s to fa a tâ to r c ă r ţi c o s tu m u l p o tr iv it p e n tru e le v u l să u , a v â n d m e re u în

m in te c ă c e le d o u ă d im e n s iu n i a le a c e s tu i c o s tu m s u n t im a g in a ţia ş i a c ţ iu n e a ’’

B IB L IO G R A F I E :

1 . A n to n I lic a , P a v e l M o ş , A n a M o ş , A d in a A rd e le a n , A lin a A rd e le a n – D id a c tic a lim b ii ro m â n e ş i a le c tu r ii

( în d ru m ă r i m e to d ic e p e n tr u p ro fe so r ii d in în v ă ţă m â n tu l p r im a r) , E d itu ra U n iv e rs ită ţi i “ A u re l V la ic u ” A ra d ,

2 0 0 7 ;


M O D A L I T Ă Ţ I D E S T I M U L A R E A I N T E R E S U L U I P E N T R U

L E C T U R Ă L A E L E V I

P r o f . î n v . p r i m a r P l e ş c a n M e l a n i a

Ş c o a l a G i m n a z i a l ă A r o n - V o d ă

Î n p r a c t i c a ş c o la r ă s e f o lo s e s c d iv e r s e f o r m e d e în d r u m a r e a l e c tu r i i . C e le m a i i m p o r t a n t e s u n t p o v e s t i r e a , c i t i r e a e x p r e s iv ă a c a d r e lo r d id a c t i c e , l e c ţ i i l e d e p o p u la r i z a r e a c ă r ţ i i . P o v e s t i r e a s e f o lo s e ş t e î n d e o s e b i p e n t r u e l e v i i c l a s e lo r m ic i . C a d r u l d id a c t i c a l e g e p e n t r u p o v e s t i r e b a s m e s a u p o v e ş t i î n c a r e p e r s o n a j e l e s u n t î n f ă ţ i ş a t e v i u , i a r s u c c e s i u n e a a c ţ i u n i lo r e s t e c l a r ă ( d e e x e m p lu C a p r a c u t r e i i e z i d e I o n C r e a n g ă ) .

C a p t iv a ţ i ş i s t i m u la ţ i d e o a s t f e l d e p o v e s t i r e , e l e v i i v o r r e c i t i î n m o d in d e p e n d e n t b a s m e le s a u p o v e s t i r i l e a c ă r o r l e c tu r ă s - a f ă c u t î n c l a s ă s a u c a r e s u n t r e c o m a n d a te p e n t r u l e c tu r ă a c a s ă . S t i m u la ţ i d e p o v e s t i r i l e m o d e l , e l e v i i î n c e p e i î n ş i ş i s ă p o v e s t e a s c ă î n c l a s ă c e l e c i t i t e . S e p o t f o lo s i v a r i a t e p r o c e d e e în v e d e r e a r e a l i z ă r i i o r e i d e p o v e s t i r e . D e p i ld ă s e r e c o m a n d ă în t r e g i i c l a s e s ă c i t e a s c ă 1 – 2 p o v e ş t i , p â n ă l a o a n u m i tă d a t ă , c a s ă ş t i e s ă l e p o v e s t e a s c ă î n c l a s ă . V a lo a r e a a c e s tu i p r o c e d e u c o n s t ă î n a c e e a c ă , d u p ă p o v e s t i r e s e a n g a j e a z ă d i s c u ţ i i î n t r e e l e v i î n l e g ă t u r ă c u c e l e c i t i t e s a u p o v e s t i t e . A c e s t e d i s c u ţ i i e d u c ă l a e l e v i d e p r in d e r e a c i t i r i i c o r e c t e , d e p r in d e r e a e x p r im ă r i i f r u m o a s e , c o r e c t e , p u t in ţ a d e a - ş i s u s ţ i n e p ă r e r e a , d e a o j u s t i f i c a .

C i t i r e a e x p r e s iv ă a î n v ă ţ ă to r u lu i s e f o lo s e ş t e a t â t î n c l a s e l e m ic i c â t ş i î n c e l e m a r i . S e c i t e s c f i e p o v e s t i r i s c u r t e , î n î n t r e g i m e , f i e f r a g m e n te c u în ţ e l e s r e l a t i v d e p l in . Î n t r e r u p e r e a c i t i r i i î n t r - u n m o m e n t i n t e r e s a n t a l d e s f ă ş u r ă r i i a c ţ i u n i i î i d e t e r m in ă p e e l e v i s ă c o n t in u e în m o d i n d e p e n d e n t l e c tu r a a c a s ă . T r e b u ie a c o r d a t ă o a t e n ţ i e d e o s e b i t ă a l e g e r i i l e c t u r i l o r c a r e s e c i t e s c c u v o c e t a r e î n c l a s ă . P e n t r u ş c o la r i , c i t i r e a e x p r e s iv ă a î n v ă ţ ă to r u l u i c o n s t i t u i e u n p u te r n i c i m b o ld în p e r f e c ţ io n a r e a c i t i r i i l o r .

F i ş e l e d e l e c t u r ă c u p r iv i r e l a c ă r ţ i l e c i t i t e c o n s t i t u i e u n i m p o r t a n t m i j lo c p e n t r u d e z v o l t a r e a i n t e r e s u l u i e l e v i lo r p e n t r u l e c t u r ă . C a ie t u l d e l e c tu r ă n u a r t r e b u i s ă l i p s e a s c ă . F i e c a r e e l e v p o a te s c r i e î n t i m p u l u n u i a n în s e m n ă r i m ic i d e s p r e c ă r ţ i l e c i t i t e . D in n o ta ţ i i l e s c r i s e a l e e l e v i lo r s e d e s p r in d o s e r i e d e în v ă ţ ă m i n te p e n t r u a c t iv i t a t e a c a d r e lo r d id a c t i c e , î n l e g ă tu r ă c u c ă r ţ i l e p r e f e r a t e s a u c u p ă r e r i l e l o r a s u p r a d i f e r i t e lo r p r o b le m e d i n c o n ţ in u t u l c ă r ţ i l o r .

Î n d e c u r s u l c i c l u l u i p r i m a r , e l e v i i a u p r i l e j u l d e a c u n o a ş t e u n n u m ă r i m p o r t a n t d e o p e r e a l e u n o r s c r i i t o r i . A s t f e l , n u m e le u n o r s c r i i t o r i c a M i h a i E m i n e s c u , I o n C r e a n g ă , G e o r g e C o ş b u c , M ih a i l S a d o v e a n u ş i a l ţ i i c a ş i t e x t e d e c i t i r e c u c o n ţ in u t l i t e r a r d in o p e r e l e l o r l e c u n o s c î n c ă d in c l a s e l e I ş i a I I - a . Î n c l a s e l e m a i m a r i e s t e b in e s ă s e c o n s a c r e l e c ţ i i s p e c i a l e p e n t r u a n u m i ţ i s c r i i t o r i , î n v e d e r e a p o p u la r i z ă r i i l a r g i a c r e a ţ i i l o r l o r l i t e r a r e p e n t r u c o p i i .

A lă t u r i d e a c e s t e f o r m e m a i i m p o r t a n t e d e l u c r u s e m a i p o t f o lo s i ş i a l t e l e , c a , d e e x e m p l u r e c i t a r e a u n o r p o e z i i , c â n te c e p e v e r s u r i l e u n o r a u to r i e t c .

F o lo s i r e a d iv e r s e lo r f o r m e d e în d r u m a r e a l e c tu r i i î n p r o c e s u l l e c t u r i i - p e c a r e l e - a m m e n ţ io n a t - s t i m u le a z ă in t e r e s u l e l e v i lo r p e n t r u l e c tu r ă , l e t r e z e ş t e d o r in ţ a d e a c i t i . L e c tu r a i n d e p e n d e n tă a e l e v i lo r t r e b u ie î n s ă o r g a n iz a t ă ş i s t i m u la t ă p r in d iv e r s e m ă s u r i , s p r e a l i s e î n d r e p ta a t e n ţ i a a s u p r a c e lo r m a i b u n e c ă r ţ i .

O r g a n iz a r e a e x p o z i ţ i i l o r d e c ă r ţ i s e f a c e p e b a z a u n e i t e m a t i c i . D e e x e m p lu D in v ia ţa d a c i lo r , P o v e ş t i d e s p r e a n im a le s a u V ia ţa ş i o p e r a lu i I o n C r e a n g ă e t c . Ş e z ă to r i l e l i t e r a r e m ă r e s c , d e a s e m e n e a , p r in c o n ţ i n u tu l l o r , i n t e r e s u l e l e v i lo r p e n t r u l e c tu r ă ş i c o n t r ib u ie l a e d u c a r e a g u s tu lu i c i t i t o r i l o r .

J o c u r i l e l i t e r a r e s e f o lo s e s c m a i a l e s p e n t r u m e m o r a r e a n u m e lu i a u to r u l u i ş i a t i t l u r i l o r c ă r ţ i l o r c i t i t e . E x i s t ă d i v e r s e v a r i a n t e ş i a n u m e . S e c i t e ş t e u n f r a g m e n t d in o p e r ă ( p r o z ă , v e r s u r i ) ş i s e c e r e s ă s e s p u n ă d i n c e o p e r ă l i t e r a r ă f a c e p a r t e ş i d e c in e e s t e s c r i s ă . S e p r e z i n t ă i l u s t r a ţ i i e l e v i lo r c e r â n d u - s e s ă r ă s p u n d ă î n c e c a r t e l e -a u în t â ln i t , c e c o n ţ in u t l e c o r e s p u n d e e t c .

J o c u l c u v e r s u r i e s t e i u b i t d e f o a r t e m u l ţ i c o p i i . S e c i t e s c u n u l s a u c â t e v a v e r s u r i d in t r - o p o e z i e , i a r c o p i i i t r e b u ie s ă c o n t in u e v e r s u r i l e ş i s ă r e c u n o a s c ă p o e z i a ş i a u to r u l .

Î n l o c a l i t a t e a A r o n e a n u s - a u d e s f ă ş u r a t o s e r i e î n t r e a g ă d e a c t iv i t ă ţ i c u l t u r a l e ş i a r t i s t i c e l a c a r e a u p a r t i c ip a t a p r o a p e to ţ i e l e v i i d in ş c o a l ă . E x i s t ă o s t r â n s ă c o l a b o r a r e î n t r e ş c o a l ă , c ă m i n c u l t u r a l ş i b ib l io t e c a c o m u n a lă . I n t e r e s u l p e n t r u b i b l io t e c ă e s t e s u s ţ i n u t ş i d e a c t iv i t ă ţ i l e c u l t u r a l e p e c a r e l e p r o m o v ă m , c u m a r f i l a n s a r e a d e c a r t e , î n t â l n i r i c u s c r i i t o r i ş i a l t e p e r s o n a l i t a ţ i , l e c t u r i ş i v i z i t e î n b ib l io t e c ă , ş e z ă to r i l i t e r a r e , c o n c u r s u r i d a r n u î n u l t i m u l r â n d F e s t i v a lu l n a ţ io n a l d e p o e z i e I o a n id R o m a n e s c u c a r e s e d e s f ă ş o a r ă d e a p r o x i m a t i v 1 0 a n i î n c o m u n a n o a s t r ă .

P e p l a n lo c a l a u a v u t l o c n u m e r o a s e a c t iv i t ă ţ i . E x p o z i ţ i e d e c a r t e E m in e s c u – p o e t n a ţ io n a l ş i u n i v e r s a l S p e c ta c o l l i t e r a r m u z ic a l s u s ţ i n u t d e e l e v i i d in A r o n e a n u ş i D o r o b a n ţ . V iz i t e l a b ib l io t e c a c o m u n a lă î n g r u p d a r ş i i n d iv id u l

S p ectaco l lite rar- m uzica l sus ţinu t d e fo rm aţia d e tea tru p en tru co p ii C u rcu b eu l Ş ezăto are lite rară C a rte , cu ltu ră , cu n oa ştere C o ncurs lite rar D in v ia ţa şi o pera scriito r ilo r ro m â n i F estiva lu l n a ţio n a l d e p o ezie Io a n id R o m a n escu

T o ate aceste ac tiv ită ţi au co ntrib u it la d ezvo ltarea p erso nalită ţii e lev ilo r şi la trez irea in te resu lu i p en tru lec tură . C ărţile sun t un izvo r d e in fo rm aţie , ia r lec tura lo r este o exp erien ţă asem ănăto are d o ar cu aceea tră ită a tunci când p riveşti p en tru p rim a d ată în ju ru l tău şi încep i să în ţe leg i ro stu l lucrurilo r. C ărţile ach iz iţio nate d e b ib lio tecă au fo st, sun t şi vo r fi c itite d e su te şi su te d e e lev i d e-a lu ng ul tim p ulu i. E le vo r ed uca , em o ţio na ş i vo r face să v iseze genera ţii în treg i d e e lev i. C arţile ce le d e căp ătâ i, cărţile p urtă to are a le trad iţiilo r, isto rie i au fo st strân se în b ib lio tec i şi vo r răm âne b aza şco lii ro m âneşti şi în no ul m ilen iu . B ib lio g ra fie : Io n B erca , M aria E liza , Io nescu M icio ara- M e to d ica p red ării lim b ii ro m âne, E d itura D id actică şi p ed ago gică , 2 0 0 0 M iro n Io nescu , Io an R ad u— D id actica m o d ernă , E d itura D acia , C lu j-N ap o ca , 2 0 1 0


Rolul lecturii în formarea şi dezvoltarea tinerei generaţii

Autor: prof. Marin Carmen Școala Gimnaziala “Dora Dalles” Bucșani, județul Dâmbovița

Lectura are un rol important în educarea şi formarea tinerei generaţii. Este instrumentul care ajuta şi dezvolta posibilitatea comunicării între oameni. Totodată, îmbogăţeşte masa vocabularului, contribuind la dezvoltarea capacităţii de gândire şi limbaj.

Lectura vizează aspecte educative importante ca: -aspectul cognitiv : prin care cunoştinţele despre lume şi viaţa sunt îmbogăţite cu ajutorul lecturii; -aspectul educativ: contribuie la formarea caracterului în plan etic, dar şi estetic; -aspectul formativ: ajuta la formarea şi consolidarea unor deprinderi de muncă intelectuală şi contribuie la dezvoltarea imaginaţiei şi a gândirii, precum şi a unei exprimări corecte şi cursiv.

În contextual actual, învăţământul modern sprijină formarea unor deprinderi de muncă independenta şi studiu individual, a formării şi dezvoltării unei capacităţii creatoare, care să vină în sprijinul elevului de a soluţiona problemele cu care se confrunta pe perioda şcolarităţii. Şcolii îi revine o mare responsabilitate în ceea ce priveşte trezirea interesului elevilor pentru lectura. Prin lectură, copilul ia contact cu lumea basmelor, dar şi cu unele cunoştinţe din mediul înconjurător, despre trecutul istoric al ţării, cu unele profesiuni , cu lumea artistică şi cea moral religioasă. De aceea este important să le formăm copiilor de la cea mai fragedă vârsta o atitudine pozitivă faţă de carte şi înscrisurile ei. Deasemenea, este foarte important să ştim cât şi ce citesc copiii, respectându-se particularităţile de vârsta ale acestora. Un rol important în realizarea acestui deziderat îl au factorii educativi, care trebuie să constituie modelul de urmat pentru elevi, să dovedească răbdare , perseverenţă şi voinţa. Într-o lume în care tehnicile audio- vizualului a pătruns în fiecare casă, iar informaţiile sunt obţinute fără să se depună vreun efort, este foarte important să se insiste asupra lecturii ca mijloc sigur de informare, care vehiculează valorile culturii şi oferă satisfacţii, invitând în acelaşi timp la reflecţie şi meditaţie.

Începând cu vârsta prescolaritatii, în grădiniţă şi în familie, copilul se formează ca ascultător de lectură. De aceea, în primii ani de şcoală, este foarte important să se dezvolte la copil interesul pentru citit, astfel încât lectura să devină o activitate individuală cu caracter permanent. Iată câteva modalităţi pe care le are la îndemână un cadru didactic pentru a stimula interesul copiilor pentru lectura: -modelul propriu de cititor al cadrului didactic; -citirea/expunerea respectivei lecturi cu multă pasiune, astfel încât să trezească interesul copiilor pentru ea; -prezentarea unor cărţi şi titluri de lecturi care să corespundă vârstei, dar şi preocupărilor acestora. - povestirea incompletă a unor naraţiuni cu scopul trezirii curiozităţii copiilor faţă de finalul acesteia; - caracterizarea personajelor şi a relaţiilor dintre acestea; - realizarea unor jocuri de rol: De-a bibliotecarul, Librăria cu cărţi etc. - organizarea de concursuri, recitări de poezii, ghicitori şi proverbe, finalizate cu recompense. - participarea directă la activităţi cultural-artistice, precum şi expunerea unor texte literare prin dramatizare (prezentarea unor momente artistice, precum scenete de teatru); -participarea la unele şezători literare, poveşti audio sau video etc. - întocmirea de portofolii cu cele mai populare povesti şi cei mai cunoscuţi autori. Astfel, dorinţa copiilor de cunoaştere şi frumos este satisfăcută prin marea varietate de de creaţii artistice ce aparţin unor genuri şi specii literare diferite, care prin problematica, mesaj şi frumuseţea limbajului folosit incanta şi pe adulţi. În ceea ce priveşte lectura suplimentară a copiilor că sarcina didactică, aceasta trebuie atent îndrumata şi verificată. Acest lucru presupune alegerea corectă a textelor. Mărimea textului să fie în concordanţă cu vârsta cititorilor. Să aibă un număr corespunzător de personaje, dar şi de acţiuni. În acest sens, rolul cadrului didactic este de a trezi interesul copiilor pentru citit, de a-i îndruma în tainele cititului în scopul cunoaşterii şi lărgirii orizontului lor cultural, care va avea un impact pozitiv asupra vieţii şi activităţii lor de mai târziu. Bibliografie: https://iteach.ro/pg/blog/daniela.tresina/read/38134/importanţa-lecturii-in-viaţa-copiilor http://www.asociaţia-profesorilor.ro/cartea -şi-importanţa-lecturii.html

http://corneliaviju.blogspot.ro/2014/10/lectura-obiective-şi-finalitaţi.html


LECTURA ŞI EDUCAŢIA NON FORMALĂ

Prof. Elena-Delia Lepădatu

Şcoala Gimnazială Nr. 2 Creţeşti

„Cărţile sunt mai mult decât cărţi, sunt viaţa, inima şi miezul anilor trecuţi, motivul pentru care oamenii au muncit şi au murit, esenţa şi chintesenţa vieţii lor.” Cicero În ultimii ani se vorbeşte tot mai mult despre educaţia non formală. Câţi dascăli sunt familiarizaţi cu metodele de educaţie non formală? Câţi dacăli au curajul să integreze aceste metode în orele de curs, altele decât orele de dirigenţie. Mulţi le evită, pentru că „planificarea nu ne permite”. Puetm vorbi despre lectură şi metode de educaţie non formală ca un tot? Putem integra metodele de educaţie non formală în orele de lectură? Indiferent de disciplina pe care o predăm, aceste metode aduc un plus valoare orelor noastre şi pot fi aplicate şi adaptate indiferent de vârstă. În continuare voi prezenta două metode de educaţie non formală pe care le-am introdus în timpul orelor de limba franceză la clasele IV-VIII. (texte suport: Anthony Browne - Une voie a quatre voix, Anais Vaugelade – Une soupe au caillou, Antoine de Saint Exupery – Le Petit Prence), precum şi în cadrul orelor de dirigenţie Storytelling sau Arta povestirii este o metodă uşoară pe care am folosit-o la elevii de clasa a IV-a, respectiv clasa a V-a. Aşa cum arată şi denumirea ei, această metodă are la bază o poveste, o înşiruire de întâmplări la care participă un personaj. Toate poveştile au la bază expresia „A fost o dată...” pe care nu o spune nimeni altul decât povestitorul (profesorul) unui public (elevii). Metoda are la bază trei etape: pregătirea elevilor pentru poveste (introducerea în temă), povestea propriu-zisă cu tonalitatea şi vocea corespunzătoare, obiecte) şi finalizarea ei prin reflecţie, punere în scenă). Este o metodă participativă ce dezvoltă dialogul în rândul elevilor. Eu am hotărât să o adaptez. În cazul elevilor de clasa a IV-a, am folosit povestea propriu-zisă, Anais Vaugelade – Une soupe au caillou, cu imaginile care o completau. Am citit până la jumătate. Mai departe, elevii, organizaţi pe grupe, au avut ca sarcină să continue povestea aşa cum consideră ei de cuviinţă, creând texte foarte simple şi desene corespunzătoare. În timp ce lucrau am constatat că anumite grupe, după formularea propoziţiilor în limba română şi-au distribuit sarcinile astfel: G1- doi elevi traduceau, un elev căuta cuvintele în dicţionar, alţi doi desenau; G2 şi G3 au decis să facă împreună şi traducerea şi desenul. După finalizarea şi prezentarea lucrărilor au vrut să afle finalul pe care nu l-am citit eu, ci l-au descoperit singuri acasă. Au avut ca suport, textul multiplicat în prealabil. În cazul elevilor de clasa a V-a, am prezentat povestea lui Anthony Browne - Une voie a quatre voix. Am acoperit imaginile şi am lecturat până la final povestea structurată pe patru capitole, fiecare reprezentând vocea unui personaj. Am pornit de la întrebarea „Care sunt personajele?” Răspunsurile au fost variate (un câine, un băiat, o fată. Mama, tata). Le-am solicitat să găsească câte un adjectiv specific fiecărui personaj (mic, frumos, timid, severă). Apoi am reluat povestea cu imaginile descoperite. Personajele erau maimuţe: mamă-fiu şi un câine, tată-fiică şi un câine. Copiii au fost extrem de sensibilizaţi de felul în care au fost atribuite trăsături omeneşti animalelor. Cu ajutorul lor, am reorganizat textul într-o formă uşoară pentru a juca în rolul personajelor. O altă metodă pe care o îndrăgesc foarte mult este Biblioteca vie. Ea funcţionează ca orice altă bibliotecă, cu un permis de acces, cu registrul cărţilor şi bibliotecari care îţi recomandă cărţi care îţi pot schimba viaţa. Dar aceste cărţi sunt OAMENI care dialoghează cu CITITORUL. Astfel, se creează un cadru în care elevii descoperă o nouă lume, din altă perspectivă, în care ei descoperă că viaţa înseamnă un cumul de povesti. Cititorul lecturează cartea prin intermediul întrebărilor. Dacă ele sunt personale, „cartea” poate refuza să răspundă. În cadrul orei de limbă franceză am adaptat-o, în cadrul orei de dirigenţie am utilizat metoda propriu-zisă. Am distribuit fiecărui elev un capitol din „Micul Prinţ” al lui Antoine de Saint-Exupery. Fiecare capitol a însemnat o carte. Am ales doi bibliotecari, apoi am împărţit elevii în două grupe, o grupă reprezentând cărţi şi o alta cititori. În acest fel, fiecare „a citit” un alt capitol din minunata operă prin intermediul întrebărilor. Eu am fost un element foarte important care nu trebuie uitat, şi anume DICŢIONARUL. El intervine ori de câte ori apar sincope în relaţionarea carte-cititor. Fiind elevi de clasa a VII-a, respectiv a VIII-a, deşi s-au pregătit în avans au avut probleme de traducere sau exprimare. Această metodă este benefică pentru dezvoltarea competenţelor de comunicare şi poate fi utilizată cu succes la clasele IX-XII. Fiecare profesor o poate adapta după nivelul clasei sau în funcţie de obiectivele sale. Nu trebuie pierdut din vedere un aspect esenţial. Biblioteca vie promovează respectul pentru drepturile omului şi demnitatea umană, pune accent pe diversitate şi stimularea dialogului între oameni. Toate metodele de educaţie nonformală au obiective de învăţare, dezvoltă competenţe, mai ales abilităţi şi atitudini, au caracter activ-participativ şi experienţial. BIBLIOGRAFIE: Anthony Browne, Une voie a quatre voix, Ed. Kaleidoscope, 1998 Anais Vaugelade, Une soupe au caillou, L’école des loisirs, Paris, Poche, 2002 Antoine de Saint Exupery, Le Petit Prince, Collection folio, Gallimard,1999 http://www.nonformalii.ro/


A B O R D A R E A A C T İ V İ T Ă Ţ İ L O R D E C I T I T - S C R I S Î N G R Ă D İ N İ Ţ Ă

P r o f . Ş t e f ă n e s c u L u m i n i ţ a / I a c o b D o l f i n a Ş c o a l a G i m n a z i a l a N r . 1 3 3 B u c u r e ş t i

A î n v ă ţ a c i t i r e a ş i s c r i e r e a î n g r ă d i n i ţ ă î n s e a m n ă a f i a n t r e n a t e f u n c ţ i i l e m e n t a l e d e b a z ă , p e n t r u a î n ţ e l e g e m a i î n t â i c ă s c r i e r e a e s t e p u r t ă t o a r e d e s e n s ş i c ă a r e d i f e r i t e r o l u r i ; p e n t r u a r e c u n o a ş t e d i f e r i t e s u p o r t u r i a l e l i m b a j u l u i s c r i s ( c a r ţ i , r e v i s t e , e t c . ) ; p e n t r u a î n ţ e l e g e p e r m e n e n ţ a s c r i e r i i î n p o f i d a m o d i f i c ă r i l o r t i p o g r a f i c e o r i d e o r g a n i z a r e s p a t i a l ă ; p e n t r u a î n ţ e l e g e c o r e s p o n d e n ţ a o r a l - s c r i s , p e n t r u c a p r e ş c o l a r u l s ă f i e a p o i p r o g r e s i v c a p a b i l d e a s t a p â n i c u v i n t e l e ş i t e x t e l e p r o p u s e l u â n d î n c o n s i d e r a r e a n u m i ţ i i n d i c a t o r i : c u v i n t e l e i d e n t i f i c a t e î n m o d g l o b a l , c o n s i d e r a r e a c o n t e x t u l u i , s e m n e l e d e p u n c t u a ţ i e , l i t e r e l e a l f a b e t u l u i . Î n a c e s t e c o n d i ţ i i s e p o a t e a f i r m a c ă u n c o p i l e s t e c a p a b i l î n t r e 3 ş i 6 a n i s ă î n v e ţ e c i t i t - s c r i s u l , a c e a s t ă î n v ă ţ a r e t r a n s f o r m â n d u - s e î n c e t u l c u î n c e t u l î n a u t o m a t i s m e l i b e r a t o r .

D e ş i d o m i n a ţ i a t e h n o l o g i i l o r m o d e r n e î n l u m e a c o n t e m p o r a n ă e s t e d e n e c o n t e s t a t , c i t i t - s c r i s u l s e d o v e d e ş t e a f i u n d o m e n i u c u v a l e n ţ e d i n t r e c e l e m a i i m p o r t a n t e p e n t r u v i a ţ a u m a n ă . A t u n c i c â n d n e r e f e r i m l a c i t i t - s c r i s , a v e m î n m i n t e c u v â n t u l t i p ă r i t , î n f o r m e l e î n c a r e a p a r e e l î n e x i s t e n ţ a z i l n i c ă a o m u l u i o b i ş n u i t . A l f a b e t i z a r e a c a p ă t ă î n s ă s e m n i f i c a ţ i i m a i l a r g i , a c o p e r i n d o a r i e m a i î n t i n s ă d e r e a l i t ă ţ i . P e s c a r a v i e ţ i i , v â r s t a l a c a r e p e r s o a n a e s t e s u p u s ă a l f a b e t i z ă r i i d e v i n e d i n c e î n c e m a i f r a g e d ă .

P r i m u l e l e m e n t p e c a r e g r a d i n i ţ a î l v a l u a î n c o n s i d e r a r e e s t e f a m i l i a d i n c a r e p r o v i n e c o p i l u l . Î n a c e s t c o n t e x t , e s t e i n d i s p e n s a b i l ă c u n o a ş t e r e a g r a d u l u i d e f a m i l i a r i z a r e a p r e ş c o l a r u l u i c u c u v â n t u l t i p ă r i t : e x i s t e n ţ a î n c a s ă a c ă r ţ i l o r , z i a r e l o r , s c r i s o r i l o r , f e l i c i t ă r i l o r , a d i f e r i t e l o r m a t e r i a l e s c r i s e ; e x i s t e n ţ a g r i j i i p ă r i n t e l u i d e a - i e x p l i c a c o p i l u l u i , d e a - l c o r e c t a , d e a - l î n d r u m a p e t ă r â m u l l i m b a j u l u i s c r i s ; a c e s t l u c r u s e r e f e r ă n u n u m a i l a c ă r ţ i , z i a r e , c i l a o r i c e a l t ă f o r m ă d e s c r i e r e : n u m e l e s t r ă z i i , n u m ă r u l c a s e i , c i t i r e a n u m ă r u l u i d e a u t o b u z c u c a r e c ă l ă t o r e ş t e , a s e m n e l o r d e c i r c u l a ţ i e , a u n e i f i r m e , a e t i c h e t e l o r d e p e p r o d u s e l e c u m p ă r a t e ; e x i s t e n ţ a u n o r a s p i r a ţ i i i n t e l e c t u a l e a l e f a m i l i e i , v a l o r i z a r e a c ă r ţ i l o r , a c u l t u r i i î n g e n e r a l , i n d i f e r e n t d e n i v e l u l r e a l d e c u l t u r ă a l f a m i l i e i .

A l d o i l e a e l e m e n t c e t r e b u i e a v u t î n v e d e r e d e î n v ă ţ ă m â n t u l p r e ş c o l a r s e r e f e r ă l a g r ă d i n i ţ a î n s i n e : m e d i u l d e î n v ă ţ a r e , a c t i v i t ă ţ i l e d e p r e d a r e / î n v ă ţ a r e , o b i e c t i v e l e u r m ă r i t e . Î n a c e s t c o n t e x t , s c o p u l p r i n c i p a l u r m ă r i t e s t e î n v ă ţ a r e a s a u p r e g ă t i r e a c i t i t - s c r i s u l u i . C a l e a c e a m a i s i g u r ă p e n t r u a t i n g e r e a a c e s t u i ţ e l e s t e a c e e a d e a - i o f e r i c o p i l u l u i o e x p e r i e n ţ ă p l ă c u t ă ş i g e n e r a t o a r e d e s u c c e s c u m a t e r i a l u l t i p ă r i t / s c r i s . S i t u a ţ i i l e d e a c e s t f e l d u c l a i n t e r e s p e n t r u c a r t e , p e n t r u c i t i t ş i p e n t r u c o m u n i c a r e a s c r i s ă . M o t i v a ţ i a f a v o r a b i l ă c i t i t - s c r i s u l u i e s t e e s e n ţ i a l ă ş i p o a t e f i c o n s t r u i t ă ţ i n â n d u - s e c o n t d e u r m ă t o a r e l e f a p t e p s i h o l o g i c e : - c r e a r e a n e v o i i d e a f a c e u n l u c r u , î n a c e s t c a z , d e a c i t i / a s c r i e ; e x i s t e n ţ a n e c e s i t ă ţ i i d e t e r m i n ă d o r i n ţ a d e a o s a t i s f a c e - c o p i l u l d o r e ş t e s ă c i t e a s c ă / s ă s c r i e ; c o p i l u l c a u t ă c ă r ţ i , m a t e r i a l e p e n t r u a s c r i e ; s u c c e s u l î n s a t i s f a c e r e a a c e s t e i d o r i n ţ e c a n a l i z a t e s p r e u n s c o p t r e z e ş t e i n t e r e s u l , c a r e e s t e d e j a m o t i v a ţ i e i n t e r n ă .

P r i m a s a r c i n ă a g r ă d i n i ţ e i e s t e a c e e a d e a s t r u c t u r a a m b i a n ţ a d e î n v ă ţ a r e a s t f e l î n c â t o f e r t a d e c u l t u r ă s ă f i e e v i d e n t a c o p i l u l u i . A c e a s t ă o f e r t ă t r e b u i e s ă a i b ă u n c a r a c t e r n a t u r a l : c i t i t - s c r i s u l t r e b u i e î n c o r p o r a t î n t r - o s a r c i n ă r e l e v a n t ă p e n t r u v i a ţ a z i l n i c ă a c o p i l u l u i ş i , p e c â t p o s i b i l , c a p a r t e a a c t i v i t ă ţ i i d e j o c . E d u c a t o a r e a t r e b u i e s ă s p r i j i n e ş i s ă î n c u r a j e z e i n t e r a c ţ i u n e a d i n t r e c o p i i . S a r c i n a d e î n v ă ţ a r e p o a t e f i î n d e p l i n i t ă c u m a i m u l t s u c c e s ş i î n ţ e l e g e r e d a c ă l i s e p e r m i t e c o p i i l o r s ă d i s c u t e î n t r e e i , s ă - ş i î m p ă r t ă ş e a s c ă o p i n i i l e , e x p e r i e n ţ e l e , s ă s e c o r e c t e z e r e c i p r o c . Î n t r e e x e r c i ţ i u l g r a f i c a l „ b u c l e i ” p e o p a g i n ă d e c a i e t ş i o s c r i s o a r e „ b u c l a t ă ” c ă t r e p r i e t e n u l d i n c e l ă l a l t c o l ţ a l c l a s e i - d u s ă d e u n „ p o ş t a ş ” c a r e t r e b u i e s ă f i e c a p a b i l s ă „ c i t e a s c ă ” a d r e s a d e p e p l i c - n u p o a t e f i n i c i o î n d o i a l ă p r i v i n d e f i c i e n ţ a m u l t m a i m a r e a c e l e i d e a d o u a a c t i v i t a ţ i .

Î n a c e s t s i s t e m d e p r e d a r e a l i m b a j u l u i , s a r c i n a c e î i r e v i n e e d u c a t o a r e i e s t e a c e e a d e a c o n s t r u i î n g r a d i n i ţ ă u n m e d i u c a r e s ă f a v o r i z e z e p e r c e p ţ i a a c e s t e i s e m n i f i c a ţ i i . A m b i a n ţ a v a f i c o n t i n u u î m b o g ă ţ i t ă s a u s c h i m b a t ă , o r i e n t a t ă s p r e d i f e r i t e t e m a t i c i l e g a t e d e a c t i v i t a t e a z i l n i c ă , d e m o t i v a ţ i i l e c o p i l u l u i p e n t r u u n s u b i e c t s a u a l t u l . Î n t r - o s a l ă d e g r u p ă t r e b u i e s ă e x i s t e c ă r t i , r e v i s t e , z i a r e , s e m n e i n d i c a t o a r e , i n s t r u c ţ i u n i s c r i s e , a f i ş e , e t i c h e t e , o r i c e a l t e t i p ă r i t u r i c a r e , c u a j u t o r u l i m a g i n i l o r ş i a a l t o r i n d i c a t o r i , p o t f i î n ţ e l e s e d e c o p i l u l p r e ş c o l a r . C o p i i i a d u c ş i e i d i f e r i t e t i p ă r i t u r i c o n f o r m i n t e r e s e l o r s a l e , d a r ş i c e r e r i i e d u c a t o a r e i c a r e u r m ă r e ş t e o b i e c t i v e l e p r o g r a m e i . E i f a c a f i ş e , s c r i u n o t i ţ e , c o m p u n p o v e ş t i o r i p u r ş i s i m p l u , t r ă i e s c e x p e r i e n ţ a u n u i m e d i u a l c u v â n t u l u i s c r i s , p u r t ă t o r d e s e n s . Î n c e e a c e p r i v e ş t e v â r s t a l a c a r e a r t r e b u i s ă î n c e a p ă î n v ă ţ a r e a p r o p r i u - z i s ă a l i t e r e l o r , c i t i r e a ş i s c r i e r e a d e t e x t e , t o ţ i s u n t d e a c o r d c ă f i e c a r e c o p i l î ş i a r e v â r s t a l u i p r o p r i e , î n f u n c ţ i e d e m a t u r i z a r e a s a , d e e x p e r i e n ţ a s a c u l t u r a l ă ş i d e m e d i u l s o c i a l - f a m i l i a l . A t â t a v r e m e c â t ş c o l a r i z a r e a c o p i l u l u i m i c n u o f e r ă

f l e x i b i l i t a t e , f i e c a r e ţ a r ă a v â n d s t i p u l a t ă p r i n l e g e o a n u m i t ă v â r s t ă d e i n t r a r e a c o p i l u l u i î n c l a s a I , a c e a s t ă v â r s t ă v a r ă m â n e c e a a î n v ă ţ ă r i i f o r m a l e a c i t i t - s c r i s u l u i . D a r r o l u l p r i n c i p a l a l g r ă d i n i ţ e i r ă m â n e , î n s p e c i a l , p r e g ă t i r e a p e n t r u m â n u i r e a c u v â n t u l u i s c r i s , o f e r i r e a t u t u r o r c o p i i l o r a u n u i m e d i u d e i n f o r m a ţ i e ş i d e e d u c a ţ i e a d e c v a t , e g a l i z a r e a ş a n s e l o r t u t u r o r c o p i i l o r , i n d i f e r e n t d e m e d i u l s o c i o -c u l t u r a l d i n c a r e p r o v i n , ş i p r e v e n i r e a u n u i p o t e n ţ i a l e s e c ş c o l a r . D a c ă n e g â n d i m c ă u n c o p i l d e 3 a n i m a n e v r e a z ă c u u ş u r i n ţ ă u n c a l c u l a t o r p l i n d e s e m n e s i s i m b o l u r i , n e p u t e m d a s e a m a c â t d e a b s u r d ă ş i d e p r i m e j d i o a s ă e s t e î n c ă p ă ţ â n a r e a ş c o l i i d e a î n t â r z i a a c c e s u l c o p i i l o r l a l i m b a j u l s c r i s . E s t e m u l t m a i n o r m a l a d i s t r i b u i î n v ă ţ a r e a c i t i t - s c r i s u l u i p e o p e r i o a d ă m a i m a r e d e t i m p , d e c â t a s i l i c o p i l u l l a u n d o p a j i n t e l e c t u a l î n c l a s a I .

A s t f e l , a a u d i a ş i a î n ţ e l e g e o p o v e s t i r e , u n t e x t , a i d e n t i f i c a c u v i n t e f a m i l i a r e , a p a r t i c i p a l a r e a l i z a r e a u n e i b i b l i o t e c i î n s a l a d e g r u p ă r e p r e z i n t ă l u c r u r i c e p o t f i f ă c u t e d e c o p i i d e 3 s a u 4 a n i ; a r e c u n o a ş t e a n u m i t e e l e m e n t e d i n t r - u n t e x t p e n t r u a d e s c o p e r i s e n s u l s a u f u n c ţ i a , a i d e n t i f i c a ş i a ş t i d e c e s e u t i l i z e a z ă d i f e r i t e s u p o r t u r i d e s c r i e r e , a u t i l i z a b i b l i o t e c a s u n t d e p r i n d e r i a c c e s i b i l e c o p i i l o r d e 4 -5 a n i . B i b l i o g r a f i e : D o b r e s c u , P . , B a r g a o a n u , A . , , M a s s - m e d i a ş i s o c i e t a t e a , E d i t u r a S N S P A , B u c u r e ş t i , 2 0 0 1 D u m i t r a n a M . - E d u c a r e a l i m b a j u l u i î n î n v ă ţ a m â n t u l p r e ş c o l a r , v o l u m u l 2 : C o m u n i c a r e a s c r i s ă , E d i t u r a C o m p a n i a , B u c u r e ş t i , 1 9 9 9


S T R A T E G I I A L E L E C T U R I I M O C A N R A M O N A - T E O D O R A

G P P . N R 3 5 - O R A D E A L e c t u r a e s t e u n p r o c e s c o m p l e x c a r e î n c e p e î n c l a s a I c u f o r m a r e a d e p r i n d e r i i d e a c i t i c o r e c t , c o n ş t i e n t , c u r s i v ş i e x p r e s i v , c o n t i n u â n d a p o i c u d e p r i n d e r e a d e i n t e r p r e t a r e a t e x t u l u i c itit.P e n t r u î m b u n ă t ă ţ i r e a c o m p e t e n ţ e l o r d e l e c t u r ă , î n v ă ţ ă t o r u l n u t r e b u i e s ă a n g a j e z e e l e v i i î n î n v ă ţ a r e a m e c a n i c ă , p a s i v ă , c i v a c o n ş t i e n t i z a a c t u l c i t i r i i , a c ă r u i t e h n i c ă o v a c o n s o l i d a ş i s t a b i l i z a î n s c o p u l d o b â n d i r i i u n o r i n s t r u m e n t e d e l u c r u c u c a r t e a , p r i n s u s c i t a r e a , î n c u r a j a r e a ş i d e z v o l t a r e a d o r i n ţ e i d e l e c t u r ă , r e c u r g e r e a l a t e x t e l i t e r a r e a c c e s i b i l e v â r s t e i ş i r i t m u l u i d e a c h i z i ţ i e a l f i e c ă r u i c o p i l . D e ş i n u p o t f i d a t e r e ţ e t e , s c h e m e , ş a b l o a n e , a v â n d î n v e d e r e s p e c i f i c u l d i s c i p l i n e i , c a f o r m ă d e c u n o a ş t e r e p r i n m i j l o c i r e a i m a g i n i i a r t i s t i c e , n u t r e b u i e i g n o r a t e c e r i n ţ e l e p s i h o - p e d a g o g i c e c a r e d e t e r m i n ă e f i c i e n ţ a î n d i r i j a r e a p r o c e s u l u i d e î n s u ş i r e a t e h n i c i i l e c t u r i i . T r e b u i e a v u t e î n v e d e r e u r m ă t o a r e l e : c e r i n ţ e p s i h o - p e d a g o g i c e - a s i g u r a r e a u n e i p e r m a n e n t e i n t e r f e r e n ţ e î n t r e t o a t e c o m p o n e n t e l e s t u d i u l u i l i m b i i r o m â n e l a c l a s e l e I - I V ; -c o r e l a r e a c o n ţ i n u t u r i l o r c u o b i e c t i v e l e p s i h o p e d a g o g i c e ş i c u c e l e s p e c i f i c e ; - s e l e c t a r e a ş i d e z v o l t a r e a v o l u m u l u i d e i n f o r m a ţ i i ; - d e f i n i r e a c l a r ă a o b i e c t i v e l o r g e n e r a l e ş i o p e r a ţ i o n a l e ; - u t i l i z a r e a c e l o r m a i p o t r i v i t e m e t o d e ş i p r o c e d e e î n r e a l i z a r e a o b i e c t i v e l o r p r o p u s e ; - c o n c o r d a n ţ a d e p l i n ă d i n t r e o b i e c t i v e , c o n ţ i n u t u r i , s t r a t e g i i d i d a c t i c e ş i p o s i b i l i t ă ţ i l e d e î n v ă ţ a r e p r o p r i i e l e v i l o r d e a c e a s t ă v â r s t ă . Î n î m b u n ă t ă ţ i r e a c o m p e t e n ţ e l o r d e l e c t u r ă î n c i c l u l p r i m a r , c a p r o c e s l i n g v i s t i c , î n v ă ţ ă t o r u l t r e b u i e s ă f i e p r e o c u p a t c a e l e v i i : - s ă s e s e r v e a s c ă e f i c i e n t d e l i m b ă , c a m i j l o c d e c o m u n i c a r e ş i d e g â n d i r e ; - s ă ş t i e s ă c o m u n i c e o r a l , p r i n s c r i s , p r i n c u v i n t e ş i i m a g i n i ; - s ă î n ţ e l e a g ă l i m b a p r i n r e c u n o a ş t e r e a s e m n e l o r g r a f i c e ( s c r i e r e ) , s u c c e s i u n e a o p e r a ţ i i l o r f i i n d d a t ă d e o r d i n e a : c u v â n t p r o n u n ţ a t ( c u n o s c u t ) , s i m b o l u l g r a f i c a l c u v â n t u l u i – p e r c e p ţ i a s i m b o l u l u i , p r o n u n ţ i a î n ţ e l e g e r i i l u i ; - s ă î n t r e b u i n ţ e z e s i m b o l u r i l e g r a f i c e f o r m a r e a d e p r i n d e r i l o r ş i a b i l i t ă ţ i l o r o r t o g r a f i c e , g r a m a t i c a l e , d e p u n c t u a ţ i e ş i e x p r i m a r e , d e v e n i n d p r i n a c e a s t a e x a c t ă , c o r e c t ă , f l u e n t ă ş i l i t e r a r ă î n r a p o r t c u g â n d i r e a ş i i n t e n ţ i o n a l i t a t e a e i ( c i t i r e a m e n t a l ă ) . Î n o r e l e d e l i m b a r o m â n ă ş i a c e l o r d e l e c t u r ă , l a c l a s e l e p r i m a r e s e v a u r m ă r i : e x e r s a r e a a c t u l u i c i t i r i i : - s e v a i n s i s t a p e f l u e n ţ a , r i t m u l c i t i r i i ş i i n t o n a ţ i a a d e c v a t ă ; - a n t r e n a r e a e l e v i l o r d i n p r i m e l e c l a s e a l e c i c l u l u i p r i m a r l a l e c t u r a r e a t e x t e l o r l i t e r a r e d e s c u r t ă î n t i n d e r e s a u c i t i r e a s e l e c t i v ă a u n o r f r a g m e n t e s e m n i f i c a t i v e , p e n t r u c a a c e ş t i a s ă n u m a i d e ţ i n ă î n e x c l u s i v i t a t e r o l u l d e a s c u l t ă t o r i p a s i v i a i t e x t e l o r c i t i t e , p o v e s t i t e d e î n v ă ţ ă t o r s a u r e p r o d u s e p e o b a n d ă m a g n e t i c ă ; - e x e r s a r e a c i t i r i i c u v o c e t a r e , î n r i t m l e n t s a u m e d i u i m p u s d e s p e c i f i c u l î n v ă ţ ă r i i c a r e î n f a z a i n i ţ i a l ă o f e r ă p o s i b i l i t ă ţ i d e d e p i s t a r e ş i a m e l i o r a r e a g r e ş e l i l o r ; - a s o c i e r e a c o n ţ i n u t u l u i d e c a r a c t e r u l c o n ş t i e n t a l c e l o r c i t i t e , l ă s â n d a u t o n o m i e e l e v i l o r p e n t r u l e c t u r a î n g â n d ; - d i r i j a r e a ş i c o n t r o l u l l e c t u r i i î n p e r m a n e n ţ ă , a t â t d e c ă t r e î n v ă ţ ă t o r c â t ş i d e p ă r i n ţ i ; - e v a l u a r e a p e r i o d i c ă a s u p r a v i t e z e i c i t i t u l u i , u r m ă r i n d u - s e e v o l u ţ i a f o r m ă r i i d e p r i n d e r i l o r d e c i t i r e r a p i d ă ş i c o r e c t ă ; - a s i m i l a r e a a c t i v ă ş i c o n ş t i e n t ă a c e l o r c o m u n i c a t e î n s c r i s ( s a u o r a l ) c a r e s ă p e r m i t ă e f e c t u a r e a u n e i l e c t u r i f u n c ţ i o n a l e ; s t i m u l a r e a s t ă r u i n ţ e i , p e r s e v e r e n ţ e i c o p i i l o r d e a p a r c u r g e u n t e x t p e n t r u a c ă u t a r ă s p u n s u r i l a î n t r e b ă r i s a u p e n t r u a d e s p r i n d e i d e i e s e n ţ i a l e . D a c ă o r e l e d e c i t i r e a u o t e h n i c ă d e j a s t a b i l i t ă d e d e s f ă ş u r a r e , a c ă r e i r e s p e c t a r e e s t e i n d i s p e n s a b i l ă e f i c i e n ţ e i l o r , î n o r a d e l e c t u r ă , î n v ă ţ ă t o r u l a r e o m a i m a r e l i b e r t a t e î n a l e g e r e a c o n ţ i n u t u r i l o r ş i m a i a l e s a s t r a t e g i i l o r a d o p t a t e . Î n a c e s t e o r e , a c c e n t u l e s t e p u s p e t r e z i r e a i n t e r e s u l u i p e n t r u l e c t u r ă . S t i m u l a r e a i n t e r e s u l u i p e n t r u l e c t u r ă î n c e p e î n c ă d i n c l a s a I , c o n t r i b u i n d n e m i j l o c i t l a î n s u ş i r e a ş i e x e r s a r e a u n e i c i t i r i c o r e c t e ş i e x p r e s i v e . L a c l a s a a I I - a , l a o r a d e l e c t u r ă , s u b î n d r u m a r e a î n v ă ţ ă t o r u l u i , e l e v i i p o t f i d e p r i n ş i s ă s e o r i e n t e z e î n s t r u c t u r a u n e i c ă r ţ i ( t i t l u , a u t o r , c a p i t o l ) , c e e a c e î i v a a j u t a m u l t l a e f e c t u a r e a n o t a ţ i i l o r s c r i s e î n l e g ă t u r ă c u c ă r ţ i l e c i t i t e î n c l a s e l e u r m ă t o a r e , s ă c i t e a s c ă u n e l e f r a g m e n t e s e l e c t a t e ş i s ă r ă s p u n d ă l a î n t r e b ă r i l e î n v ă ţ ă t o r u l u i . Î n c l a s a a I I I - a , e i t r e b u i e s ă s e o b i ş n u i a s c ă s ă n o t e z e î n c a i e t e t i t l u l c ă r ţ i l o r c i t i t e , n u m e l e a u t o r u l u i ş i c e l e - a p l ă c u t m a i m u l t . A c e ş t i a t r e b u i e d e p r i n ş i s ă c u n o a s c ă s t r u c t u r a r e v i s t e l o r , s ă ş t i e s ă r e d e a c o n ţ i n u t u l u n u i a r t i c o l c i t i t . Î n c l a s a a I V - a , t r e b u i e d e p r i n ş i s ă e x p r i m e p e s c u r t c o n ţ i n u t u l t e x t e l o r c i t i t e ş i s ă - ş i e x p r i m e a t i t u d i n e a f a ţ ă d e e r o i ş i e v e n i m e n t e l e d e s c r i s e î n e l e , d e a s e m e n e a t r e b u i e î n d r u m a ţ i s ă g e n e r a l i z e z e c o n ţ i n u t u l m a i m u l t o r t e x t e c a r e a u a c e e a ş i t e m ă . E v a l u a r e a c o m p e t e n ţ e l o r d e l e c t u r ă ş i a a t i t u d i n i l o r f a ţ ă d e l e c t u r ă t r e b u i e : - s ă v i z e z e o b i e c t i v e l e p r o g r a m e i ;

- s ă f i e r e a l i z a t ă p r i n p r o b e c a r e s ă a c o p e r e a t â t a b i l i t ă ţ i l e d e e x p r i m a r e o r a l ă , c â t ş i p e c e l e d e e x p r i m a r e s c r i s ă î n r e c e p t a r e a t e x t e l o r p r i n m e t o d e d i v e r s e ; - s ă v i z e z e , î n p r i m u l r â n d , l a t u r a c a l i t a t i v ă a p r o c e s u l u i d e l e c t u r ă ( c o m p e t e n ţ e l e ş i a t i t u d i n i l e e l e v u l u i ) ; - s ă v i z e z e p r o g r e s u l f i e c ă r u i e l e v î n r a p o r t c u u n m o m e n t a n t e r i o r . F o r m e d e î n d r u m a r e a l e c t u r i i î n c l a s ă ş i î n a f a r a e i : M o t i v a r e a e l e v i l o r p e n t r u l e c t u r ă d e p i n d e , î n p r i m u l r â n d , d e e f o r t u l p e c a r e î l f a c e f i e c a r e î n v ă ţ ă t o r î n p a r t e , c l a r i f i c â n d u - ş i e l î n s u ş i a n u m i t e a s p e c t e p r i v i n d p u n e r e a î n s c e n ă a l e c t u r i i î n ş c o a l ă . R o l u l î n v ă ţ ă t o r u l u i e s t e d e a u r m ă r i n u n u m a i „ c â t ” , c i ş i „ c e ” ş i „ c u m ” c i t e s c e l e v i i s ă i . N u n u m ă r u l m a r e d e c ă r ţ i c i t i t e c o n t e a z ă , c i v a l o a r e a a r t i s t i c ă ş i e d u c a t i v ă a a c e s t o r a . U n o b i e c t i v i m p o r t a n t p e n t r u f i e c a r e c l a s ă , e s t e t r e z i r e a i n t e r e s u l u i e l e v i l o r p e n t r u l e c t u r ă . O d a t ă f o r m a t , g u s t u l p e n t r u l e c t u r ă s e p o a t e t r a n s f o r m a î n t r - o a d e v ă r a t ă p a s i u n e , c a r e s e p o a t e r e s i m ţ i t o a t ă v i a ţ a . Î n d r u m a r e a l e c t u r i i e l e v i l o r e s t e o a c ţ i u n e d i f i c i l ă ş i d e d u r a t ă . Î n c i c l u l p r i m a r s e p o t f o l o s i d i v e r s e f o r m e d e î n d r u m a r e a l e c t u r i i , c u m a r f i : - e x p u n e r e a p r i n p o v e s t i r e ; -c o n v e r s a ţ i a s a u d e z b a t e r e a ; - a c t i v i t a t e a c u c a r t e a p r i n c i t i r e a e x p r e s i v ă a î n v ă ţ ă t o r u l u i ; - r e c e n z i a u n e i c ă r ţ i ; - l e c ţ i i l e d e p o p u l a r i z a r e a c ă r ţ i i ; - m e t o d a d e m o n s t r a ţ i e i ; - e x c u r s i a l i t e r a r ă ; - î n t â l n i r i c u s c r i i t o r i ; - ş e z ă t o a r e a l i t e r a r ă ; - m e d a l i o n l i t e r a r c o n s a c r a t a n i v e r s ă r i i u n u i s c r i i t o r ; - s i m p o z i o n l i t e r a r ; -c o n c u r s u r i l e . A c e s t e f o r m e c o n t r i b u i e a t â t l a f o r m a r e a ş i d e z v o l t a r e a g u s tu l u i p e n t r u l e c t u r ă , î m b o g ă ţ i r e a ş i a c t i v i z a r e a v o c a b u l a r u l u i p r e c u m ş i l a d e z v o l t a r e a c a p a c i t ă ţ i i d e e x p r i m a r e o r a l ă ş i s c r i s ă a e l e v i l o r . Î n d r u m a r e a l e c t u r i i s e r e l i z e a z ă ş i p r i n o r g a n i z a r e a u n e i b i b l i o t e c i a c l a s e i , a t a b e l u l u i d e c o n s e m n a r e a l e c t u r i l o r c i t i t e ş i c o l ţ u l p r o d u s e l o r e l e v i l o r , a d u n a t e î n p o r t o f o l i u l d e l e c t u r ă . A c e s t a p o a t e c o n ţ i n e : - j u r n a l u l d e l e c t u r ă , l i s t e d e î n t r e b ă r i ş i r ă s p u n s u r i p e m a r g i n e a u n u i t e x t , c i t a t e d i n t e x t e p r e f e r a t e ; - f i ş e d e i d e n t i t a t e a p e r s o n a j e l o r , s c u r t e c a r a c t e r i z ă r i a l e a c e s t o r a , i n t e r v i u r i i m a g i n a r e c u p e r s o n a j e , s c r i s o r i a d r e s a t e p e r s o n a j e l o r l i t e r a r e ; - f i ş e d e l e c t u r ă , f i ş e d e l u c r u , r e p o v e s t i r i , e s e u r i ; - i l u s t r a ţ i i p e n t r u t e x t e , u n p r o i e c t d e c o p e r t ă a u n u i t e x t ; - r e c o m a n d ă r i l e p e n t r u l e c t u r a s u p l i m e n t a r ă . P e n t r u r e a l i z a r e a j u s t ă a o r g a n i z ă r i i ş i î n d r u m ă r i i l e c t u r i i e l e v i l o r s e i m p u n e o c o l a b o r a r e s t r â n s ă î n t r e ş c o a l ă ş i f a m i l i e . E s t e n e c e s a r s ă s e i a î n d i s c u ţ i e p r o b l e m a l e c t u r i i e l e v i l o r ş i s ă s e s c o a t ă î n e v i d e n ţ ă i m e n s u l r o l a l l e c t u r i i î n f o r m a r e a p e r s o n a l i t ă ţ i i c o p i l u l u i , s ă s e d e a î n d r u m ă r i d e s p r e c e ş i c u m t r e b u i e s ă c i t e a s c ă c o p i i i , s p r e a - i a j u t a s ă î n ţ e l e a g ă c e e a c e c i t e s c ş i a l e d e z v o l t a i n t e r e s u l p e n t r u l e c t u r ă . Î n t o a t e d e m e r s u r i l e p e c a r e l e î n t r e p r i n d e m p e n t r u î m b u n ă t ă ţ i r e a c o m p e t e n ţ e l o r d e l e c t u r ă , t r e b u i e a v u t ă î n v e d e r e n e c e s i t a t e a n u a t â t c a n t i t a t i v ă a l e c t u r i i , c â t c a l i t a t e a r e c e p t ă r i i , c â ş t i g u l î n c e p r i v e ş t e s i m ţ u l ş i g u s t u l e s t e t i c , u n i v e r s u l i n t e l e c t u a l , d r a g o s t e a p e n t r u l e c t u r ă . Ş c o a l a a r e m e n i r e a d e a f o r m a u n l e c t o r c o m p e t e n t , d a r ş i u n c i t i t o r c a r e s ă - ş i f o r m e z e g u s t u l p r o p r i u p e n t r u l e c t u r ă , a s t f e l î n c â t s ă d e v i n ă u n c i t i t o r a c t i v p e t o t p a r c u r s u l v i e ţ i i . B i b l i o g r a f i e : 1 . Ş i n c a n , E . , A l e x a n d r u , G h . , - L e c t u r i l i t e r a r e p e n t r u c i c l u l p r i m a r - Î n d r u m ă t o r m e t o d i c p e n t r u î n v ă ţ ă t o r i , p ă r i n ţ i ş i e l e v i , E d . „ G h e o r g h e A l e x a n d r u ” , C r a i o v a , 1 9 9 3


NATURĂ, COLŢ DE RAI

Olariu Mara, Şc. Gimn. Nr. 9, Reşiţa, Cls. a III-a B, bibl. Codilean Corina

Când soarele zâmbeşte

Peste întinsul plai,

Natura se îmbracă

În minunatul strai.

Tot codrul înverzeşte,

Iar pomii înfloresc.

În luncă larma creşte

Şi păsări ciripesc.

E-atâta voioşie

Peste întinsul plai!

Ce dragă îmi eşti mie,

Natură, colţ de rai!

STEJĂRELUL Haţiegan Lucian, Şc. Gimn.Nr. 9 Reşiţa, Cls. a III-a B, bibl. Codilean Corina La o margine de crâng

Am plantat un stejărel.

Rămurelele-i se frâng

Cât este de mititel.

E plăpând, dar el va creşte

Dacă îl voi îngriji.

Sub coroana sa cea verde

Vântul se va odihni.

Iar, în juru-i, mulţi copii

Roată o să facă.

Stejărelul va zâmbi

Şi intra-va-n joacă.

CARTEA

Surugiu Eral, Clasa a V-a Şcoala Gimnazială „Mihai Eminescu” Roşiorii de Vede

Am întâlnit-o într-o seară

Nu m-asteptam să o-ntâlnesc

S-a întâmplat aşa-ntr-o doară

Şi nu mai pot s-o părăsesc.

Eu nu ştiu dacă m-a plăcut

Că la-nceput eram timidă

Şi nu ştiam c-atât de mult

Găseşti în fiecare filă.

Şi-ncet, încet ne-am cunoscut

Citind timid, cu nerăbdare

Să aflu lucruri de-nceput

Şi să-mi doresc o continuare.

Acum eu ştiu că, negreşit

O carte ţi-e grozav amic.

Atunci când cauţi o găseşti

Te-nvaţă multe, pe nimic.

D a ru l scriito ru lu i

Ş co a la G im n a zia lă -

T ra ia n S ă v u lescu -

În d ru m ă to r:

p ro f. D a n ila E len a -L u m in ita

C artea es te ca o flo are ,

M u lt p o len p e file a re ,

S criito ru l l-a lăsa t

F iin d fo arte in sp ira t.

E l a scris p en tru co p ii,

P o v eşti, b asm e, p o ez ii,

P as cu p as , cu ran d u ia lă ,

In m u in d co n d eiu l ia ră .

C itito rii le iu b esc ,

C ă d e e l iş i am in tesc ,

C itesc to t p e n eg an d ite ,

M ilio an e d e cu v in te .

C e cu g reu p o t in căp ea

In co n d eiu l a ltu ia .

Z i d e z i, seară d e seară ,

H aru l b lan d îl în co n jo ară ,

Ş i-i şo p teşte la u rech e

C u m să scrie p e în d ele te .

In d r u m e ț ie Ș c o a la G im n a z ia lă - T r a ia n S ă v u le s c u - Î n d r u m ă t o r : p r o f . D a n i la E le n a - L u m in it a

T o a m n ă , i a r n ă , p r im ă v a r ă ,

A m v e n i t c u to ţ i l a ş c o a lă ,

A c u m v a r a a v e n i t

Ş i n o i r e p e d e - a m p o r n i t ,

In p l im b ă r i ş i d r u m e ţ i i ,

S ă c u n o a ş te m s p a ţ i i v i i ,

C u a lb in e ş i f u r n ic i

G a n d ă c e i ş i l i c u r ic i

C a r e a c u m lo c u ie s c ,

S u b u m b r ă d e p ă p ă d ie ,

C e p o a r tă o p ă l ă r i e ,

G a lb e n ă ş i p a r f u m a tă

N - o v o i r u p e n ic io d a t ă !


ROLUL BIBLIOTECII ŞCOLARE ÎN CULTIVAREA GUSTULUI PENTRU LECTURĂ

Bibl. Codilean Corina, Şcoala Gimnazială Nr. 9, Reşiţa

MOTTO : „Nu este alta mai frumoasă şi mai de folos în viaţa omului zăbavă decât cetitul

cărţilor” (Miron Costin)

Biblioteca este o instituţie-cheie în contextul actual al reformei educaţionale deoarece pe lângă faptul că apropie copilul de carte şi, implicit de lectură, îi oferă acestuia numeroase alte instrumente de formare şi dezvoltare, satisfăcându-i dorinţa de a descoperi realitatea lumii înconjurătoare.

Lectura cărţii oferă celui care o parcurge prilejuri unice de reflecţie, de meditaţie. Ea îndeamnă la introspecţie, angajează valori formativ-educative care îşi pun amprenta în întregul comportament al micului cititor.

Aflată în competiţie cu calculatorul şi televizorul, care oferă programe diverse, cartea şi mirajul ei necesită un mic ajutor pentru a pătrunde în sufletul copiilor.

Cultivarea dragostei faţă de carte trebuie să înceapă încă din primii ani de şcoală ai copilului. Alături de actul didactic desfăşurat în orele de curs, biblioteca şcolară are un rol important în dezvoltarea

gustului pentru lectură al elevilor prin utilizarea unei game variate de strategii. Astfel, lectura unei cărţi este eficientă dacă bibliotecarul a făcut selecţia lecturilor, oferindu-i cititorului criterii

de apreciere valorică, trezindu-i interesul prin comentarii la adresa unor personaje literare. Vizitarea bibliotecii şcolii, derularea unor proiecte în parteneriat cu biblioteca, susţinerea unor programe artistice cu ocazia diverselor evenimente, organizarea unor concursuri şi întâlniri cu scriitori sunt doar câteva dintre modalităţile prin care am reuşit să-i apropii mai mult pe copii de carte.

Biblioteca şcolii noastre este foarte bine dotată, având numeroase volume pentru copii, atât din literatura naţională, cât şi din cea universală. Ea joacă un rol important în cultivarea interesului pentru lectură. Majoritatea elevilor sunt înscrişi la biblioteca şcolii încă din clasa întâi. Odată însuşite literele alfabetului, marea taină a cititului şi a scrisului a fost descoperită. În momentul în care au citit corect, cursiv şi conştient, chiar dacă aveau un ritm mai lent de citire, copiii au păşit în lumea mirifică a cărţilor.

Primul „pas” a fost înscrierea la bibliotecă a tuturor copiilor. Cu acest prilej, fiecare elev a fost invitat în sala bibliotecii cu carnetul de elev, pentru a fi înregistrat în baza de date a calculatorului. În calitate de bibliotecar al şcolii, le-am vorbit despre însemnătatea lecturării unei cărţi în viaţa fiecăruia dintre noi, le-am arătat rafturile pline de cărţi, spunându-le unde să caute o carte potrivită vârstei, cum să se comporte în sala de lectură, cum să păstreze o carte, etc. În fiecare an, prima carte împrumutată de elevii claselor întâi din şcoală a fost o carte de poveşti, frumos ilustrată şi cu litere scrise mai mari, pentru a putea fi citită cu mai multă uşurinţă de către copii.

Aşa am făcut cunoştinţă cu “boboceii” pe care i-am primit mereu cu multă căldură, i-am ajutat să găsească cartea dorită, le-am creat un climat plăcut, i-am sfătuit ce să citească, respectând particularităţile lor individuale, bibliografia fiecărui an de studiu, cerinţele pentru fiecare obiect.

Pe parcursul carierei mele de bibliotecar, am realizat activităţi deosebite în parteneriat cu învăţătorii şi cu profesorii din şcoala noastră.Pe lângă faptul că elevii au devenit cititori fideli, au aflat foarte multe lucruri interesante despre viaţa marilor noştri scriitori, au expus lucrări realizate de ei la orele de educaţie plastică şi abilităţi practice, au recitat poezii şi au cântat, inspiraţi fiind de lirica eminesciană, au jucat diverse roluri, s-au luat la întrecere cu alţi elevi, în cadrul unor concursuri, precum: “Cel mai bun recitator”, “Cel mai bun povestitor”, “Cel mai bun actor”, “Recunoaşteţi personajul!”, “Recunoaşteţi cartea şi autorul!”, “Continuă poezia!”, ş. a.

În cadrul opţionalului “Micul actor”, derulat în şcoală, au fost desfăşurate o serie de activităţi antrenante în sala bibliotecii când educarea elevilor în spiritul dragostei faţă de carte s-a realizat printr-o varietate de jocuri ce au surprins şi alte laturi ale personalităţii copiilor.

Proiectele derulate ( “Cartea, prietena mea”, “Prietenii cărţilor”, “Bucuria lecturii”, ş.a.), opţionalul “M icul actor” şi-au propus să apropie cât mai mulţi elevi de bibliotecă, de carte şi să descifreze cât mai multe taine din viaţa şi arta scenei. Fiecare participant a conştientizat faptul că, pornind de la o carte, de la un gând, de la o idee, poate realiza ceva singur, punându-se astfel accent şi pe dezvoltarea încrederii în forţele proprii. Ei au devenit mai îndrăzneţi , mai siguri pe ei, învăţând să comunice cu semenii lor altfel, stabilind astfel relaţii mult mai uşor cu cei din jur.

Fără a minimaliza importanţa altor surse de informare, am reuşit să ajungem la sufletul copiilor, transformându-i în cititori activi şi motivaţi, oferindu-le acele mijloace şi instrumente prin care ei au descoperit că lectura este, în fond, o călătorie spre propriul suflet.

Prin activităţile desfăşurate la biblioteca şcolii, elevii au fost conştientizaţi de valoarea culturală şi spirituală a cărţilor, înţelegând astfel că ele sunt rodul marilor spirite ale omenirii şi pot deveni cei mai fideli prieteni şi mentori ai lor, ai copiilor.

D e aceea , co nsid er că to a te ac tiv ită ţile ed uca tive ca re se d esfă şo ară în co lab o ra re cu b ib lio teca co nstitu ie o p led o arie p en tru p ro m o varea că rţii ş i o m o d a lita te d e cu ltiva re a g ustu lu i p en tru lec tu ră în rând u l m ic ilo r învă ţăce i.

D esco p erind lu m ea fasc inan tă a că rţilo r d in tr-o b ib lio tecă , p aşii co p iilo r se vo r înd rep ta to t m ai d es sp re ea , d o rind să o cucerească şi să o transfo rm e la ne vo ie în sp rijin p en tru p ro p ria lo r ex iste n ţă .

T em p lu a l c uno aş te rii, b ib lio teca a re un ro l co vârşito r în fo rm area şi d ezvo lta rea p erso na lită ţii fiecă ru i e le v . B IB L IO G R A F IE : 1 .M ateescu D o ina , „ R o lu l in teg ra to r a l a c tiv ită ţilo r ex tra cu rricu la re” , E d . „M in ip ed ” , C o nsta n ţa „ “În vă ţă m â n tu l p rim ar” , n r. 1 , 2 0 0 4 , p .78 -7 9 ; 2 .T ud o rache V io rica , „ S tru c tu ra şi co n ţin u tu l a c tiv ită ţilo r ex tra cu rricu la re” , E d . „M in ip ed ” , F o cşan i, „În vă ţă m ân tu l p rim ar” , n r. 1 , 2 0 0 3 , p . 4 1 - 4 2 .


DRAGOSTEA DE LECTURĂ

Prof. DUMITRU STELA CSEI Roșiorii de Vede

Jud.Teleorman Motto: „Citește! Citind mereu, creierul tău va deveni un

laborator de idei și imagini, din care vei întocmi înțelesul și

filozofia vieții.

Eram mică. Prin clasa a IV-a. Și îmi plăcea să citesc. Mult. Mult de tot. Cărțile erau viața mea. Uitam de joacă, uitam de mâncare....Într-o zi, mama mea, o femeie simplă de la țară, s-a dus la biblioteca comunală de unde imi luam cărțile și a rugat-o pe doamna Sanda, așa o chema pe bibliotecară, să nu-mi mai dea nimic de citit, că o să mă îmbolnăvesc. M-am îmbolnăvit, ce-i drept, dar nu de prea mult citit, ci pentru că-mi fesese refuzată cea mai mare plăcere, cititul. Doamnei Sanda i s-a făcut milă de mine când m-a văzut stând o zi întreagă pe pietroiul de lângă ușa ei, așteptând să mă-nțeleagă că eu chiar iubesc cărțile. Și m-a înțeles. Astăzi, avem o mare, mare problemă. Copiii noștri nu mai iubesc cititul. Deloc. Astăzi avem internet, calcultoare, o mie și una de noi atracții. Și nu mai găsesc bucuria cititului. Un mare păcat. De ce? Păi, s-o luăm asa: un om care citește se dezvoltă multilateral. Mintea lui proceseaza informațtii multiple, diverse, complete. Cartea e o mașină a gândului. De ce cred asta? Pentru că, atunci când citim o carte, gândurile celui care a scris-o și care poate a trăit demult, în alt secol, ajung, în sfârșit, la noi. Uneori acele gânduri ne sunt pe plac. Atunci cartea ni se pare bună. Alteori, nu ne încântă, dar asta nu înseamnă că de vină e scriitorul. Poate că a trecut prea mult timp între noi. Sau, poate că, în cele din urmă, gândim diferit. Dar cartea este o mașină a gândului pentru că ideile din pagini cresc direct în mintea noastră. De parcă cel care le-a scris a fost nu doar scriitor ci și telepat. Pur și simplu ne face să vedem ceea ce el doar și-a imaginat.Iar gândul său, așa cum am spus, nu a călătorit doar la distanțe enorme, dintr-o țară în alta, ci și în timp. Când vedem un film, nu trebuie să ne forțăm prea mult imaginația. De fapt, nu o facem deloc. Într-un film, singura imaginație care contează e cea a regizorului. În schimb, când citim o carte, regizorul suntem noi. Noi hotărâm dacă cei trei mușchetari erau buni sau doar voiau să pară buni, dacă o plantă este frumoasă sau carnivoră, dacă un cavaler Jedi seamănă cu un călugăr, iar o armă poate fi mare cât Luna. Noi hotărâm cum arată toate acestea dincolo de cuvinte. Oamenii încearcă să creeze roboți care să învețe și să ne poată imita perfect în viitor. Eu cred că lucrul acesta a fost inventat deja o dată cu prima carte publicată în Evul Mediu. O carte e mai mult decât un computer. Are inteligență proprie, are răspuns pentru orice, cel puțin pentru problemele ridicate în interiorul paginilor ei. Dacă ne gândim că un om cu carte este un om puternic, atunci putem spune că, într-un fel, cărțile conduc lumea. Religia însăși se bazează pe o carte folosită de secole în judecătorii pentru a-i determina pe oameni să spună adevărul. Cartea nu e doar ceva ce transmite gândurile celui care a scris-o. Cartea trezește alte gânduri. Le trezește și le trimite pe tărâmul imaginației. Iar acolo, în lumea unde totul e posibil, învățăm atât de multe lucruri încât, atunci când ne întoarcem la realitate, venim, de fiecare dată, mai mari, mai puternici, mai pregătiți. Paul Cornea spunea în lucrarea sa “Introducere în teoria lecturii” „…că nici computerul, nici televizorul nu vor duce la dispariția cărții, că lectura va continua să joace un rol cardinal în viața oamenilor, că accelerarea progresului tehnic va fi mereu însoțită de remedierea compensatoare a unui spațiu liber pentru închipuire, visare și căutare de sens… Cred, vreau sa cred că vom continua să citim chiar dacă nu vor mai fi cărți. O vom face, la nevoie, pe ecrane portabile sau fixe, de buzunar ori de mari dimensiuni, dar vom continua s-o facem câtă vreme vom persevera să gândim și să producem bunuri simbolice.”


De ce să citim ?

Elev : Anania-Apopei Melisa Clasa : a XI-a Școala : C.T. AL.I.CUZA, Suceava Profesor : Baida Corina Cărţile oferă modele de conduită, dezvoltă simţul critic, informează, îmbogăţesc cultura. Lectura în

viaţa adolescentului este primordială pentru că îl formează aşa cum nimic altceva nu cred că reuşeşte. Din

păcate tot mai puţini adolescenţi citesc lectură particulară în timpul lor liber. Unii din lipsa timpului, altora

pentru că nu le place această activitate, iar alţii sunt atraşi de calculator şi nu de cărţi.

Ceea ce trebuie subliniat este că lectura unei cărţi aduce linişte interioară, aduce odihnă,

deconectarea de la gândurile de zi cu zi şi plus de asta este şi o terapie pentru adolescent. Dacă acesta suferă,

să spunem, cititul îl va ajuta să se sustragă de la zbuciumul său, va descoperi noi posibilităţi. Pentru că

eliberându-şi creierul de stres, va găsi soluţii. Cititul vindecă. Cartea înseamnă relaxare şi plăcere.

În plus, lectura imbogăţeşte cultura generală. Foarte mulţi dintre cei care citesc au o cultură generală

demnă de invidiat. Şcoala nu reuşeşte să acopere tot ceea ce noi ar trebui să ştim, ea nu va putea niciodată să

ne aducă la cunoştinţă tot, de aceea este esenţial să citim cărţi. Întotdeauna autodidacţii sunt de cele mai

multe ori mult mai deştepţi decât cei care au mers pe un singur fir al educaţiei. Citeşte orice, este bine să ştii

din toate câte ceva!

Un alt argument în favoarea lecturii ar fi că ea face viaţa mai frumoasă şi mai uşoară. Un adolescent

care citeşte va lua din cărţi tot ceea ce îl interesează şi va folosi acele informaţii în viaţa de zi cu zi. Acele

detalii te pot scăpa dintr-o încurcătură sau din contră te va face să fii şi mai apreciat. În toate cărţile sunt

personaje bune şi personaje negative. Şi aproape în orice carte vedem că oamenii răi, cu multe defecte sau

apucături nefaste, sfârşesc rău. Pe principiul binele învinge răul, tânărul va învăţa că prin tertipuri şi răutate

nu va ajunge nicăieri. Şi datorită cărţilor îşi va dori să fie bun, drept, muncitor. Un tânăr care citeşte se va

putea integra oriunde şi în orice grup. Datorită cunoştinţelor sale va putea să poarte orice discuţia şi va reuşi

să se facă plăcut şi apreciat. Cartea oferă tânărului o strălucire aparte.

În mod sigur, cărţile formează. Lectura formează un om fără doar şi poate deoarece poate face

dintr-un tânăr cu multe temeri, un matur de toată isprava. Face omul inteligent, romantic, respectuos, tandru,

luptător, încrezător, curajos, bun, milos şi aşa mai departe. Practic îi arată care sunt adevăratele valori ale

vieţii.

Nu în ultimul rând, lectura ne face creativi. Imaginaţia este cel mai strâns legată de lectură,

deoarece, ea prelucrează informaţiile primite şi le transfomă cu rolul de a îmbogăţii viaţa noastră interioră şi

exterioară. Se remarcă şi o dezvoltare optimă a procedeelor imaginative, bazată pe exerciţiul lecturării, mai

ales a empatiei, astfel că putem ajunge foarte uşor să-i înţelegem sentimentele unui personaj doar citind o

descriere.

Pentru a concluziona, lectura înseamnă bogăţie. Un tânăr care citeşte mult va fi un om împlinit

sufleteşte şi va dobândi o spiritualitate ieşită din comun. Cărţile sunt cele mai de preţ avuţii, din ele afli

secretul reuşitei !


I M P O R T A N Ţ A L E C T U R I I Î N V I A Ţ A A D O L E S C E N T U L U I

B A ID A C o r in a , C .T . « A le x a n d ru Io a n C u z a » S U C E A V A

C a r t e a t r e b u ie s ă d e v in ă p r ie t e n a c o p ilu lu i d e la c e a m a i f r a g e d ă v â r s t ă . E a îl a ju t ă s ă p a r c u r g ă c ă ile c u n o a ș t e r ii, d e la c o n c r e t la a b s t r a c t , d e la in t u iț ie la r e p r e z e n t a r e ș i fa n t e z ie . C u a ju t o r u l e i, c o p ilu l in t r ă în p o s e s ia n u m e r o a s e lo r in s t r u m e n t e c a r e îi p o t s a t is fa c e d o r in ț a d e a d e s c o p e r i r e a lit a t e a în c o n ju r ă t o a r e , e a în s ă ș i f i in d o lu m e . Ș c o a la jo a c ă u n r o l im p o r t a n t în a p r o p ie r e a c o p ilu lu i d e lu m e a c ă r ț ii ș i im p lic it , d e le c t u r ă .

R a b e la is s p u n e a d e s p r e c o p i l c ă „ e s t e u n fo c c e t r e b u ie a p r in s ș i n u u n v a s c e t r e b u ie u m p lu t ” . S e c r e t u l a c e s t u i fo c r e z id ă în p r o p r ia n o a s t r ă c a p a c it a t e d e a - i p r e z e n t a c a r t e a c a p e c e v a c e t r e b u ie c u c e r it , c a p e o m a t e r ie v ie . P lă c e r e a d e a c it i e s t e u n s e n t im e n t p e c a r e t r e b u ie s ă - l îm p ă r t ă ș e ș t i c u c e ila lț i, a c e a s t a v a f i d e v iz a c h e ie .

În t im p u l le c t u r ii, în t r e c it it o r ș i a u t o r s e r e a liz e a z ă o r e la ț ie , e i s e în t â ln e s c în a t m o s fe r ă ș i în c o n f lic t u l p o v e s t ir ii , c it it o r u l s e r e g ă s e ș t e în p e r s o n a je le d in c a r t e ș i t o t o d a t ă t r ă ie ș t e s e n t im e n t e le a u t o r u lu i. D in p ă c a t e , m u lț i d in t r e a d o le s c e n ț i r e c u n o s c c ă c it e s c d o a r b ib lio g r a f ii le o b lig a t o r ii p e c a r e le s t a b ile s c p r o fe s o r ii, d a r u n e o r i n ic i a c e s t e a n u s u n t c it it e în t o t a lit a t e . E le v ii a le g v a r ia n t a “ e fo r t m in in -n o t e c â t m a i m a r i” ș i p r e f e r ă s ă -ș i fa c ă t e m e le în t r -u n m o d c â t m a i c o m o d ș i r a p id a ș a c ă d e c e le m a i m u lt e o r i a p e le a z ă la r e z u m a t e le r e a liz a t e ș i p o s t a t e p e in t e r n e t .

D e a s e m e n e a , a le g s ă v iz io n e z e f ilm e le r e a liz a t e p e b a z a s u b ie c t e lo r c ă r ț ii, a s t f e l în c â t a t u n c i c â n d s u n t în t r e b a ț i d e p r o fe s o r , e i p o t s ă d e a u n r ă s p u n s c â t m a i s c u r t ș i la o b ie c t , fă r ă p r e a m u lt e d e t a lii. B ib lio t e c ile v ir t u a le a u a ju n s s ă f ie m u lt m a i c ă u t a t e d e c â t b ib lio t e c ile d in o r a ș u n d e t r e b u ie s ă r ă s fo ie ș t i p a g in ile p r ă fu it e a le c ă r ț ilo r t o t m a i d e g r a d a t e d e t r e c e r e a a n ilo r . E s t e m u lt m a i c o m o d ș i p lă c u t p e n t r u o r ic a r e d in t r e n o i s ă s t ă m a c a s a ș i s ă g ă s im r e p e d e ș i u s o r t o a t e c ă r t ile d e c a r e c a r e a v e m n e v o ie .N u t r e b u ie s ă -ț i r e s t r â n g i in t e r e s u l d o a r la c ă r ț i, p o t i c it i r e v is t e , a r t ic o le , b lo g u r i s a u p o ț i p a r t ic ip a la s e m in a r ii, c u r s u r i s a u t r a in in g -u r i.

L a fe l d e im p o r t a n t e s t e s a n u e v iț i s u b ie c t e le d e lic a t e ș i s ș c it e ș t i d o a r le c t u r i s im p lu d e p a r c u r s , în c a r e t e r e g ă s e ș t i s a u a u t o r ii c a r e îț i d a u d r e p t a t e p r in f e lu l d e a s c r ie . U n e o r i a i m a i m u lt d e în v ă ț a t d e la u n t e x t s a u d e la o p e r s o a n ă c a r e îț i c o n t r a z ic e c o n v in g e r ile , ia r a s t f e l p e r s p e c t iv a t a s e v a lă r g i ș i m a i m u lt . U n a n a r e 3 6 5 d e z ile , a d ic ă 5 2 d e s ă p t ă m â n i. C e s -a r în t a m p la d a c ă a i c it i o c a r t e în f ie c a r e s ă p t ă m â n ă ? A t u n c i c â n d c it e ș t i ț i s e lă r g e s t e o r iz o n t u l, d a r în a c e la ș i t im p îț i d a i s e a m a c â t d e p u ț in e ș t ii. F ie c a r e c a r t e îț i v a r ă s p u n d e la c â t e v a în t r e b ă r i ș i t e v a fa c e s a -ă i p u i a lt e le n o i.

V a r ia z ă d o m e n iu l le c t u r ii t a le p e n t r u a e v it a s ă d e v in ă p lis t is it o r s ă c it e ș t i a c e la ș i lu c r u u n t im p în d e lu n g a t . D u p a c e ț i-a i fo r m a t u n o b ic e i d in a c it , c r e ie r u l t ă u s e c o n d iț io n e a z ă p e n t r u a p r im i ș i a n a liz a n o i in fo r m a ț ii, d e v in e m a i a t e n t ș i m a i f le x ib il, e x a c t c u m s e în t â m p lă c u c o r p u l t ă u d u p ă c e fa c i s p o r t . În m a t e r ie d e p e t r e c e r e a t im p u lu i l ib e r , le c t u r a e s t e d e p ă ș it a c u m u lt d e u r m ă r ir e a p r o g r a m e lo r d e t e le v iz iu n e . N u s e p u n e p r o b le m a d e a r e fu z a t e le v iz iu n e a , c in e m a t o g r a fu l s a u r a d io u l, t r e b u ie d o a r s ă n u n e la s ă m m a n ip u la ț i. D a c ă în t r -a d e v ă r e s t e n e v o ie d e m a i m u lt ă v o in ț ă p e n t r u a a p ă s a p e b u t o n d e c â t p e n t r u a în c h id e c a r t e a , e s t e p e n t r u c ă a u d io v iz u a lu l n e a d o a r m e v o in ț a ș i lu c id it a t e a , p e c â n d o c a r t e c e r e c a a c e s t e a s ă r ă m â n ă t r e z e . L e c t u r a e s t e c a le a s p r e o m a i b u n ă c o m u n ic a r e - îm b o g ă ț e ș t e v o c a b u la r u l ș i it i d a o m a i b u n ă f lu e n ț a m e n t a lă ș i im p lic it u n a v e r b a lă .

D u p ă le c t u r a m a i m u lt o r c ă r ț i , îț i v a f i m u lt m a i u ș o r s ă g ă s e ș t i u n s u b ie c t d e d is c u ț ie ș i îț i v e i p u t e a e x p r im a p ă r e r e a c u p r iv ir e la n u m e r o a s e s u b ie c t e d in d o m e n ii v a r ia t e . A s t f e l, v e i c ă p a t a t o t m a i m u lt ă în c r e d e r e în t in e ș i v e i d e v e n i t o t m a i îm p lin it ș i fe r ic it .

N o i t r e b u ie s ă a v e m d r a g o s t e p e n t r u c a r t e , p e n t r u c ă e a r ă s p lă t e ș t e g e n e r o s d r a g o s t e a c e i-o p u r t ă m . E a t e in s t r u ie ș t e c h ia r ș i fă r ă s ă i-o c e r i ș i p o a t e , c â n d n ic i n -o d o r e ș t i. A le g e r e a p o t r iv it ă a c ă r ț ilo r d u c e la fo r m a r e a in t e r e s u lu i p e n t r u le c t u r ă . E le t r e b u ie s ă f ie p o t r iv it e c u v â r s t a , p r e o c u p ă r ile ș i p r e fe r in ț e le e le v u lu i. P e n t r u a - i d e t e r m in a p e e le v i s ă d e v in ă c it it o r i p a s io n a ț i e s t e n e c e s a r s ă s e fo r m e z e , c u r ă b d a r e , s t ă r u in ț ă , g u s t u l p e n t r u le c t u r ă .

U n e o r i m e d iu l fa m ilia l in f lu e n ț e a z ă a t it u d in e a fa ț ă d e le c t u r ă . D a c ă e le v u l a v ă z u t c ă p ă r in ț ii, f r a ț ii n u c it e s c o c a r t e , e l d e c e s ă c it e a s c ă ? D e a c e e a in t e r v e n ț ia p r o fe s o r u lu i e s t e n e c e s a r ă în a s e m e n e a c a z u r i. În p r im u l r â n d , o b ie c t iv u l p r in c ip a l e s t e t r e z ir e a in t e r e s u lu i e le v ilo r p e n t r u le c t u r ă în g e n e r a l. P e n t r u f ie c a r e

p r o fe s o r ș i p e n t r u e le v ii s ă i c h e ia s u c c e s u lu i o r e p r e z in t ă a c e s t p u n c t d e p le c a r e . A le g e r e a c ă r ț ilo r p o t r iv it e

e s t e

doar un prim pas. Al doilea pas și tot atât de important este deprinderea lecturii, obținerea eficienței ei maxim e în urma citirii unei cărți. Importanța lecturii este evidentă și m ereu actuală. Lectura este un instrument care dezvoltă posibilitatea de comunicare între oameni, făcându-se ecoul capacităților de gândire și limbaj.

Lectura elevilor este un act intelectual esențial, care trebuie îndrumat și supravegheat de școală și familie. Pentru ca apropierea de carte să devină o deprindere zilnică, iar plăcerea de a citi – o necesitate dorită și trăită, e potrivit ca și familia să se implice activ în apropierea copilului de miracolul cărții, încă înainte de învățarea alfabetului. Familia constituie primul mediu de viață socială și culturală, iar prin valorile pe care le transmite copilului asigură premisele dezvoltării intelectuale, morale și estetice ale acestuia.

Odată format, gustul pentru lectură se poate transforma într-o adevărată pasiune. Influența pasiunii pentru citit, formată din anii copilăriei sau ai adolescenței, poate să se resimtă toată viața, un astfel de exemplu dându-ne marile personalități culturale ale om enirii, care au fost cititori pasionați.

Dacă repartizarea timpului petrecut în afara școlii se face judicios, munca organizată sistematic devine o deprindere pentru tot restul vieții. Numărul de ore destinat lecturii depinde de posibilitățile de asimilare ale elevului, de condițiile lui de muncă, de nevoia simțită de elev de a citi. Lectura sistem atică și bine îndrumată ajută pe elevi să-și lărgească orizontul cunoștințelor și să asimileze mai ușor lecțiile, contribuie la dezvoltarea gândirii și a limbajului.


Gânduri despre lectură

Elev: Ivașcu Ana-Maria, clasa a X-a C Liceul „Voievodul Mircea” Târgoviște, Județul Dâmbovița Prof. îndrumător: Cojocaru Nicoleta

Îmi amintesc cu drag zilele când, copil fiind, eram atât de nerăbdătoare să învăţ să citesc. Şi, curând,

fără să îmi dau seama, m-am trezit într-o lume paralelă, într-un univers fascinant, în care totul este posibil, trăind

odată cu personajele mele preferate, în mijlocul unor evenimente de pe alte tărâmuri, pline de suspans şi de

mister, departe de realitatea banală.

Din punctul meu de vedere, lectura ne ajută să înflorim, atât din punct de vedere intelectual, cât şi

emoţional. Te poate crea ca persoană şi totodată te poate determina să priveşti viaţa într-un mod diferit, îţi poate

fi psiholog, dar şi prieten, te învaţă lucruri pe care viaţa ţi le pregăteşte. Spre exemplu, pentru mine, cartea

''Iubirea ca o ţeapă'' scrisă de Alan H. Cohen, m-a ajutat să înţeleg o serie de probleme din viaţa mea de zi cu zi,

dar totodată să înţeleg şi alte aspecte decât cele cu care mă confrunt, dar care în mod sigur mă pregătesc pentru

viaţă.

Consider că lectura este o formă de relaxare, o modalitate de descărcare pentru orice fel de situaţie

problematică. Intru în pielea personajelor şi trăiesc sentimentele acestuia, mă cufund adânc într-un context şi îmi

dau o şansă mie la a-mi deschide mintea în legătură cu situaţiile cotidiene. Pentru cineva familiarizat cu lectura,

cartea devine o bucurie a minţii şi a sufletului şi, pur şi simplu, nu te mai poţi opri din a-ţi lua doza zilnică de

fantezie şi de vis.

Lectură reprezintă o formă de petrecere a timpului liber care nu numai că detensionează şi relaxează, ci

şi educă. După spusele lui Nicolae Manolescu: „ A citi înseamnă a învăţa. E o formă de experienţă sau, mai

bine zis, un multiplicator pentru experienţele noastre: căci dacă ne-am mărgini la ceea ce putem trăi sau vedea în

jurul nostru într-o viaţă de om, am fi foarte săraci''. Observ cu tristeţe în jurul meu faptul că, în ziua de astăzi,

lectura nu mai reprezintă o atracţie în rândul copiilor şi al tinerilor, şi totuşi ar trebui să situăm această activitate

printre preocupările noastre de bază. Doar citind ne putem îmbogăţi cunoştinţele şi lărgi orizontul de viaţă.

Unul dintre scriitorii mei preferaţi, Marcel Proust, spunea: „ Munca scriitorului este doar un instrument

optic ce îi dă posibilitatea cititorului să discearnă că, fără această carte, nu s-ar fi văzut niciodată pe el însuşi.”

Aşadar, cărţile ne ajută să înţelegem cine suntem, ne determină să ne punem întrebări profunde, existenţiale, ne

învaţă să ne comportăm, ne arată ce înseamnă comunicarea şi prietenia.

Pentru mine, lectura o nevoie spirituală, deoarece mă ajută să îmi simt viaţa mai vie şi mai frumoasă,

alături de o poveste pe care altcineva are curajul să o exprime public. Citind o carte, e ca şi cum aş sta faţa în

faţă cu autorul acesteia şi îmi spune despre povestea vieţii lui, îmi destăinuieşte gândurile sale sau chiar îmi

oferă sfaturi preţioase.

Cartea ne este ca o mamă, ne alină, ne învaţă şi ne ajută să ne dezvoltăm, să ne construim un design

interior. Fiecare cititor, în funcţie de propria sensibilitate, receptează altfel mesajul operei literare, la fel cum şi

muzica este percepută diferit, nu doar de la om la om, dar şi de la generaţie la generaţie. Însă, emoţia care

însoţeşte ideea este cea mai importantă, la fel cum farmecul melodiilor nu stă în tonuri, ci în ecourile sufletului

nostru.


L e c t u r a – e x e m p l e d e b u n e p r a c t i c i P r o f . C o j o c a r u N i c o l e t a

L i c e u l “ V o i e v o d u l M i r c e a ” , T â r g o v i ş t e C a p r o f e s o r i d e l i m b a ş i l i t e r a t u r a r o m â n ă , n e c o n f r u n t ă m f r e c v e n t c u d e z i n t e r e s u l e l e v i l o r p e n t r u l e c t u r ă , m a i a l e s î n c o n t e x t u l s o c i e t ă ţ i i c o n t e m p o r a n e , c â n d e v o l u ţ i a r a p i d ă a t e h n o l o g i e i f a c e c a l o c u l c ă r ţ i l o r s ă f i e l u a t d e c o m p u t e r , l a p t o p s a u t a b l e t ă . P r i n u r m a r e , u n a d i n t r e c e l e m a i i m p o r t a n t e m i s i u n i a l e n o a s t r e e s t e s ă r e a d u c e m i n t e r e s u l e l e v i l o r n o ş t r i p e n t r u l e c t u r ă ş i s ă î i d e t e r m i n ă m s ă î n ţ e l e a g ă f a p t u l c ă , d o a r c i t i n d , î ş i p o t î m b o g ă ţ i c u l t u r a , î ş i c i z e l e a z ă m o d u l d e a s e e x p r i m a , î ş i f o r m e a z ă g u s t u l p e n t r u f r u m o s ş i g â n d i r e a c r i t i c ă . L e c t u r a e s t e d e f i n i t ă c a „ î n t â l n i r e d i n t r e c i t i t o r ş i a u t o r / o p e r ă ; u n d i a l o g î n t r e d o u ă v i z i u n i d e s p r e l u m e , î n t r e d o u ă t i p u r i d e g â n d i r e , î n t r e d o u ă f o r m e d e e x p e r i e n ţ ă a r e a l u l u i . O r , î n a c e a s t ă î n t â l n i r e e x i s t ă , p e n t r u c i t i t o r , ş a n s a r e m o d e l ă r i i i n t e r i o a r e p e n t r u c u n o a ş t e r e a ş i i n t e r o g a r e a d i s c u r s u l u i s t r ă i n ” 1 . Î n a c e s t s e n s , a m d e s f ă ş u r a t o b o g a t ă a c t i v i t a t e d i d a c t i c ă , a t â t î n c a d r u l o r e l o r d e c u r s , c â t ş i î n c a d r u l p r o g r a m e l o r e x t r a ş c o l a r e , î n c e r c â n d s ă î i a t r a g p e e l e v i s p r e l e c t u r ă ş i , t o t o d a t ă , s ă î i d e t e r m i n s ă e x p r i m e o p i n i i ş i i m p r e s i i d e l e c t u r ă î n t r - u n m o d c â t m a i c o r e c t , b o g a t , n u a n ţ a t ş i o r i g i n a l . N u n e p r o p u n e m a i c i s ă r e a l i z ă m o p r e z e n t a r e g e n e r a l ă a a c t i v i t ă ţ i l o r d e s t i m u l a r e a g u s t u l u i p e n t r u l e c t u r ă , c i n e v o m o p r i d o a r a s u p r a d e s c r i e r i i u n o r a d i n t r e c e l e m a i r e u ş i t e e x p e r i e n ţ e d i n p r o g r a m e l e e x t r a ş c o l a r e , î n m o d s p e c i a l d e p e p a r c u r s u l „ Ş c o l i i a l t f e l ” . a ) A t e l i e r u l d e l e c t u r ă ş i c r e a ţ i e l i t e r a r ă “ P r i n t r e c u v i n t e ş i g â n d u r i ” a f o s t c o n c e p u t d i n d o r i n ţ a d e a d e s c o p e r i ş i a î n c u r a j a e l e v i i t a l e n t a ţ i , a v â n d u n s i m ţ e s t e t i c d e o s e b i t , c a r e d a u d o v a d ă d e c r e a t i v i t a t e ş i o r i g i n a l i t a t e . A m î n c h i n a t a c e s t e v e n i m e n t m e m o r i e i l u i “ N i c h i t a S t ă n e s c u ” , î n t r u c â t p e 3 1 m a r t i e s e î m p l i n e s c 8 4 d e a n i d e l a n a ş t e r e a m a r e l u i p o e t . Î n v e d e r e a p r o m o v ă r i i a c e s t e i a c t i v i t ă ţ i , e l e v i i a u c o n c e p u t u n p o s t e r , c u s c o p u l d e a t r a g e c â t m a i m u l ţ i i u b i t o r i d e l i t e r a t u r ă , c a r e s ă n i s e a l ă t u r e ş i s ă c i t e a s c ă d i n c e l e m a i f r u m o a s e c r e a ţ i i p r o p r i i . I n v i t a t u l n o s t r u s p e c i a l , d o a m n a E c a t e r i n a C h i r i ţ ă - B a z i l e s c u , a u t o a r e a r o m a n e l o r „ S t e l e r ă t ă c i t o a r e ” ş i „ P a r a d i s u l c e n u ş i u ” , l e - a v o r b i t a d o l e s c e n ţ i l o r d e s p r e c e î n s e a m n ă s ă f i i s c r i i t o r ş i a c i t i t c â t e v a p a s a j e s e m n i f i c a t i v e d i n p r o p r i a c r e a ţ i e , î n s p e r a n ţ a c ă v a r e u ş i s ă î i i n s p i r e p e t i n e r i i n o ş t r i a r t i ş t i . C â ţ i v a e l e v i m a i t a l e n t a ţ i a u c i t i t f r a g m e n t e d i n p r o p r i i l e l o r c r e a ţ i i : p o e z i i ş i f r a g m e n t e d e p r o z ă , s p r e î n c â n t a r e a c o l e g i l o r c a r e a u a s i s t a t l a a c t i v i t a t e . U n a l t g r u p d e e l e v i a p r e g ă t i t u n g r u p a j l i r i c d i n o p e r a l u i N i c h i t a S t ă n e s c u , r e c i t â n d c u m a r e a r t ă v e r s u r i l e l o r p r e f e r a t e , i a r l a f i n a l a m u r m ă r i t u n d o c u m e n t a r d e s p r e v i a ţ a ş i a c t i v i t a t e a m a r e l u i p o e t . E l e v i i a u m ă r t u r i s i t c ă s - a u s i m ţ i t m i n u n a t l a a c e a s t ă a c t i v i t a t e , m a i a l e s d a t o r i t ă f a p t u l u i c ă e i î n ş i ş i a u d e v e n i t p e r s o n a j e l e p r i n c i p a l e c a r e a u f ă c u t c a a c e s t e v e n i m e n t l i t e r a r s ă p r i n d ă v i a ţ ă . C h i a r d a c ă u n i i e l e v i m a i s e n s i b i l i a u f o s t p u ţ i n e m o ţ i o n a ţ i , l a f i n a l , s a t i s f a c ţ i a l o r a f o s t m a x i m ă , î n t r u c â t a u p r i m i t u n f e e d b a c k p o z i t i v d i n p a r t e a c o l e g i l o r ş i a p r o f e s o r i l o r c o o r d o n a t o r i , c a r e a l u a t f o r m a u n u i a d e v ă r a t v a l d e s i m p a t i e ş i e n t u z i a s m . U n a d i n t r e c o n c u r e n t e a d o r i t s ă î ş i p r e z i n t e v e r s u r i l e î n t r - u n m o d i n e d i t . Î n t r u c â t t a l e n t u l e i l i t e r a r e s t e d u b l a t d e c e l m u z i c a l , a p r e f e r a t s ă s e e x p r i m e p r i n c â n t e c , s p r e b u c u r i a c e l o r p r e z e n ţ i î n s a l ă . C e i l a l ţ i p a r t i c i p a n ţ i a u d o v e d i t u n t a l e n t d e o s e b i t l a r e c i t a r e a p o e z i i l o r , r e u ş i n d s ă n e s c o a t ă , p e n t r u c â t e v a m o m e n t e , d i n b a n a l u l c o t i d i a n . b ) A c t i v i t a t e a e x t r a ş c o l a r ă „ B u c u r i a l e c t u r i i ” s - a d e s f ă ş u r a t î n c a d r u l b i b l i o t e c i i l i c e u l u i , c u s p r i j i n u l d o a m n e i b i b l i o t e c a r e . A c e a s t a a p u r t a t u n s c u r t d i a l o g c u e l e v i i p e n t r u a r e a c t u a l i z a c â t e v a n o ţ i u n i e s e n ţ i a l e , p r e c u m : c u p r i n s , p a g i n ă d e t i t l u , v o l u m , e d i t u r ă , c o l e c ţ i e . Î n c a l i t a t e d e p r o f e s o r c o o r d o n a t o r , î n d i a l o g u l m e u c u e l e v i i , a m p u s a c c e n t u l a s u p r a r o l u l u i l e c t u r i i î n d e z v o l t a r e a p e r s o n a l i t ă ţ i i e l e v i l o r . P r i n c i p a l e l e î n t r e b ă r i a u f o s t : ? D e c e c i t i m ? C e a n u m e c i t i m ? ? C u m n e a l e g e m c ă r ţ i l e ? ? C a r e s u n t c ă r ţ i l e n o a s t r e p r e f e r a t e ? ? C e s t a r e s u f l e t e a s c ă t r ă i m c â n d c i t i m ? ? P u t e m c o n c e p e v i a ţ a f ă r ă l e c t u r ă ? ? S e p o a t e î n t â m p l a s ă n e i d e n t i f i c ă m c u a u t o r u l , c u u n i v e r s u l o p e r e i c i t i t e , c u p e r s o n a j u l ? ? C u m p r o c e d ă m d a c ă î n t i m p u l l e c t u r i i î n t â l n i m c u v i n t e n e c u n o s c u t e ? D o a m n a b i b l i o t e c a r ă l e - a v o r b i t e l e v i l o r d e s p r e i m p o r t a n ţ a d i c ţ i o n a r u l u i , i n s i s t â n d p e f u n c ţ i a l u i d e s u r s ă d e i n f o r m a r e ş i l e - a p r e z e n t a t c â t e v a t i p u r i d e d i c ţ i o n a r e . E l e v i i a u f o s t a t e n ţ i o n a ţ i c ă e x p l i c a r e a c u v i n t e l o r n e c u n o s c u t e s e r e a l i z e a z ă c u a j u t o r u l d i c ţ i o n a r e l o r e x p l i c a t i v e , d u p ă c a r e a u u r m a t e x e r c i ţ i i d e f o l o s i r e a u n u i d i c ţ i o n a r .

c ) A c t i v i t a t e a e x t r a ş c o l a r ă „ I n m e m o r i a m A d r i a n P ă u n e s c u ” s - a d e s f ă ş u r a t î n a m f i t e a t r u l l i c e u l u i , c u p a r t i c i p a r e a c l a s e l o r a X - a ş i a X I - a . D u p ă m o m e n t u l o r g a n i z a t o r i c , p r o f e s o r u l c o o r d o n a t o r a c a p t a t a t e n ţ i a e l e v i l o r , c e r â n d u - l e s ă c o m p l e t e z e u n r e b u s , î n u r m a c ă r u i a v o r o b ţ i n e , p e v e r t i c a l ă , n u m e l e s c r i i t o r u l u i A d r i a n P ă u n e s c u , î n m e m o r i a c ă r u i a a m c o n c e p u t a c t i v i t a t e a . P e m ă s u r ă c e e l e v i i a u c o m p l e t a t r e b u s u l , s - a u r e a c t u a l i z a t c u n o ş t i n ţ e d i n d o m e n i u l l i t e r a t u r i i c a r e s ă î i a p r o p i e s p i r i t u a l d e t e m a p r o p u s ă . U n e l e v a p r e z e n t a t u n s c u r t m a t e r i a l P o w e r P o i n t d e s p r e v i a ţ a ş i a c t i v i t a t e a p o e t u l u i , d u p ă c a r e a u r m a t u n c o n c u r s d e r e c i t a r e d i n p o e z i a l u i A d r i a n P ă u n e s c u . Î n t i m p u l î n c a r e j u r i u l a d e c i s c i n e s u n t c â ş t i g ă t o r i i , e l e v i i a u u r m ă r i t u n a l t m a t e r i a l , a l c ă r u i f u n d a l s o n o r l - a r e p r e z e n t a t c e l e b r a î n r e g i s t r a r e d e l a C e n a c l u l F l a c ă r a , d i n a n u l 1 9 7 8 , î n c a r e A d r i a n P ă u n e s c u r e c i t ă c a p o d o p e r a e m i n e s c i a n a „ O d ă ( î n m e t r u a n t i c ) ” . A u r m a t o s c u r t ă a n a l i z ă a t e x t u l u i , u r m ă r i n d u - s e i d e n t i f i c a r e a t e m e l o r , a m o t i v e l o r l i t e r a r e , d e s p r i n d e r e a m e s a j u l u i t r a n s m i s , a s e n t i m e n t e l o r e t c . A c t i v i t a t e a s - a î n c h e i a t c u u n m i c r e c i t a l s u s ţ i n u t d e c ă t r e e l e v i i c u t a l e n t m u z i c a l , c a r e a u c â n t a t , a n t r e n â n d î n t r e a g a s a l ă , m e l o d i i c e l e b r e d i n r e p e r t o r i u l f o r m a ţ i e i „ P a s ă r e a C o l i b r i ” , p e v e r s u r i d e A d r i a n P ă u n e s c u : „ U n o m p e n i ş t e s c ă r i ” , „ M i e l u l ” ş i „ H a n u l l u i M a n u c ” . A s t f e l , p r i n i n t e r m e d i u l m u z i c i i , a m î n c e r c a t s ă î i a t r a g e m p e e l e v i c ă t r e p o e z i e . D e m u l t e o r i , a s o c i e r e a t e x t – m u z i c ă î n l e s n e ş t e c l a r i f i c a r e a s e m n i f i c a ţ i i l o r o p e r e i l i t e r a r e , d e o a r e c e c o n t r i b u i e l a f o r m a r e a s e n s i b i l i t ă ţ i i a r t i s t i c e a e l e v u l u i ş i t r e z e ş t e i n t e r e s u l p e n t r u l e c t u r ă . Î n c o n t e x t u l s o c i e t ă ţ i i d e a s t ă z i , c â n d a d o l e s c e n ţ i i s u n t t e n t a ţ i m a i m u l t d e c a l c u l a t o r s a u t e l e v i z o r , d e c â t d e l e c t u r a u n e i c ă r ţ i s a u a u n e i p o e z i i , a s t f e l d e a c t i v i t ă ţ i a u r o l u l d e a l e î n d r u m a p a ş i i c ă t r e o l u m e d i f e r i t ă , o l u m e a a r t e i ş i a c u v i n t e l o r . Ş c o a l a e s t e d a t o a r e s ă s t i m u l e z e g u s t u l p e n t r u l e c t u r ă ş i , t o t o d a t ă , s ă f o r m e z e u n l e c t o r c o m p e t e n t , c a r e s ă î n ţ e l e a g ă m a i b i n e l u m e a , s ă î ş i f o r m e z e r e p e r e e s t e t i c e ş i c u l t u r a l e , u r m ă r i n d “ c o n s t r u i r e a u n e i p e r s o n a l i t ă ţ i a u t o n o m e , c a p a b i l e d e g â n d i r e c r i t i c ă ş i c r e a t i v ă ” . 1 C o n s i d e r ă m c ă î n c a d r u l a c e s t o r a c t i v i t ă ţ i , e l e v i i a u î n v ă ţ a t s ă e x p r i m e g â n d u r i , s t ă r i , s e n t i m e n t e , s ă f i e m a i s e n s i b i l i l a a s p e c t e l e f r u m o a s e d i n j u r u l l o r , s ă u t i l i z e z e p r o p r i i l e r e s u r s e î n t r - u n m o d m a i c r e a t i v ş i m a i e f i c i e n t . B I B L I O G R A F I E : P a m f i l , A l i n a , D i d a c t i c a l e c t u r i i . R e o r i e n t ă r i , B u c u r e ş t i , E d . A r t , 2 0 1 6 ; P a v e l e s c u , M a r i l e n a , M e t o d i c a p r e d ă r i i l i m b i i ş i l i t e r a t u r i i r o m â n e , E d i t u r a C o r i n t , B u c u r e ş t i , 2 0 1 0 .

1 M a r i l e n a P a v e l e s c u , M e t o d i c a p r e d ă r i i l i m b i i ş i l i t e r a t u r i i r o m â n e , E d i t u r a C o r i n t , B u c u r e ş t i , 2 0 1 0 , p . 2 6 .


Primăvara, freamătul naturii

Elev: Micu Ana Maria, clasa a X-a C Liceul „Voievodul Mircea” Târgovişte, Judeţul Dâmboviţa Prof. îndrumător: Cojocaru Nicoleta

„Totul râde, totul cântă, primăvara este sărbătoarea infinitului”. (Victor Hugo)

După o lungă aşteptare, primăvara, anotimpul renaşterii şi al prefacerilor spirituale, a poposit

în sat, readucând totul la viaţă. Odată cu sosirea acesteia, natura şi-a dat jos mantia albă de omăt,

purtată o iarnă întreagă.

Razele palide ale soarelui se strecoară printre crengile copacilor care s-au trezit din adormire,

pentru a-şi pune straiele de sărbătoare. Observ în fiecare zi cum zvelţii muguraşi plesnesc de atâta

soare şi căldură, cum îmbobocesc şi apoi se deschid delicatele flori albe, roz sau violet şi apoi o

întreagă explozie de culori, ca o sărbătoare frenetică a întregii firi.

Iarba a prins colţ fraged şi nou. Printre firavele firicele de iarbă, se zăresc micuţele

necuvântătoare care depun la soare ouă microscopice. Ghioceii plăpânzi şi mici ies încet, vestind şi ei

că a sosit cel mai plăcut anotimp, ascultând cu drag freamătul naturii. Pe deal şi pe câmpii se zăresc

floricelele multicolore, care îşi scot timide capul dintre firele de iarbă.

Rândunelele se avântă în zbor nebun, străbătând văzduhul ca nişte săgeţi, pline de bucurie,

fiindcă s-au întors din ţările calde. Privighetoarea îşi începe concertul un cântec măiestru de

primăvară, cu glasul ei fermecător şi dulce.

Animalele pădurii se dezmeticesc încet din adormire. Ursul iese din bârlog mormăind să se

dezmeticească după iarna lungă, iepurele iese din vizuină ţopăind voios, albinuţele mici si nevinovate

adună nectar din florile primăverii, pentru a face dulcea lor miere.

Zilele cresc, iar nopţile scad, ceea ce ne bucură pentru că avem cât mai mult la

dispoziţie pentru a desfăşura cât mai multe activităţi. Şi oamenii iau parte la freamătul naturii. Îi văd

peste tot în sat cum încep să are pământurile, iar gospodinele fac curăţenie pentru a întâmpina

primăvara cum se cuvine.

Primăvara este anotimpul meu preferat deoarece, în fiecare an, îmi trezeşte o feerie de

senzaţii şi de emoţii complementare, înălţare sufletească, fericire în stare pură, mari elanuri spirituale,

sete de albastru şi de infinit.


BUCURIA PRIMĂVERII

Dodu Alexandru Clasa a III – a

Colegiul Agricol Poarta Albă Localitatea Poarta Albă

Judeţul Constanţa Prof. înv. primar Simion Carmen

Iată! Zilele de iarnă au plecat tiptil – tiptil. Cerul, mai înainte cenuşiu şi înnorat, s-a făcut

senin. Razele soarelui străbat timide stratul de nori pufoşi către parcurile pline cu copii zglobii. De

peste tot răsună glasuri fericite de copii care aleargă fericiţi printre fluturi şi albine.

Din pământul până acum îngheţat, au ieşit vitejeşte la soare flori multicolore care îşi mişcă

capetele liniştite pe valsurile vântului. În ritm cu ele, copacii îşi leagănă crengile încărcate de flori

parfumate. Simfonia de culori şi sunete este completată de bâzâitul albinelor plecate la cules de

polen. Şi păsările călătoare s-au întors înapoi la cuiburi şi în ritm de ciripit vesel îşi pregătesc

căsuţele pentru puii ce urmează să apară. Aş cânta şi eu de bucurie împreună cu ele. Totul e

mişcare, muzică, bucurie şi culoare.

În ton de primăvară, copiii sărbătoresc Mărţişorul. Simbolul lui ne aduce aminte de venirea

primăverii şi renaşterea naturii la viaţă. Cu bucurie în suflet, noi, băieţii, oferim mamelor şi fetelor

un mic simbol de dragoste şi respect. Pline de încântare, acestea poartă mărţişorul în piept ca

aducere aminte a dragostei ce le-o arătăm. Frumuseţea acestor zile este completată de emoţia

aşteptării sărbătorii Învierii Domnului Iisus când toată natura cântă glorie celui care a înviat. Mă

bucur şi eu împreună cu întreaga natură de minunea Învierii Sale şi ciocnesc ouă roşii cu familia,

prietenii şi colegii mei. Cânt de fericire împreună cu cerul „Hristos a înviat din morţi!”.

În mijlocul veseliei generale mă bucur şi eu de clipele de fericire împreună cu familia mea.

Pot să mă joc afară împreună cu prietenii mei, pot să alerg şi să sar sub mângâierea blândă a

soarelui. Nu mai trebuie să port fes şi mănuşi.... Soarele îmi mângâie cu căldură creştetul şi mă

îndeamnă la năzbâtii. Vântul îmi şopteşte la ureche să alerg purtat pe aripile sale. Oriunde mă uit în

jur văd doar culoare şi aş vrea să mă pot rostogoli prin covorul verde şi pufos de iarbă.

Câmpiile până mai acum goale şi pustii s-au acoperit cu un strat verde de grîu. Printre ele,

roşii ca rubinele, şi-au scos la iveală capetele macii curioşi.

Cu multă dragoste, am cules pentru mama mea un buchet mare de flori: liliac, maci,

iasomie, trandafiri şi bujori. Toate împreună vor să îi reamintească de dragostea ce i-o port şi care

renaşte în fiecare an tot mai aprinsă o dată cu trezirea naturii la viaţă.

Primăvară, te iubesc pentru toată bucuria pe care ne-o aduci sufletului!


S A L V A Ţ I A N O T I M P U R I L E

M o r a r u R a l u c a C l a s a a I I I – a

C o l e g i u l A g r i c o l P o a r t a A l b ă L o c a l i t a t e a P o a r t a A l b ă

J u d e ţ u l C o n s t a n ţ a P r o f . î n v . p r i m a r S i m i o n C a r m e n

M ă n u m e s c M o r a r u R a lu c a ș i s u n t e le v ă în c la s a a I I I - a la C o le g iu l A g r ic o l d in P o a r t a A lb ă . N e n u m ă r ă m ș i n o i p r in t r e c e t ă ț e n i i U n iu n i i E u r o p e n e în c e p â n d c u 1 ia n u a r ie 2 0 0 7 . C a lo c u i t o r a l a c e s t e i P la n e t e s u n t p r e o c u p a t ă d e c e e a c e s e în t â m p lă c u p la n e t a p e c a r e lo c u ie s c . A ș a a m o b s e r v a t c ă c e le p a t r u a n o t im p u r i n u m a i a u a c e le a ș i c a r a c t e r i s t ic i c u m a m în v ă ț a t la g r ă d in i ț ă ș i la ș c o a lă .

M ie îm i p la c e f o a r t e m u lt a n o t im p u l p r im ă v a r a . A c e a s t a a v e n i t a n u l a c e s t a c a o p a s ă r e m ă ia s t r ă r ă s f i r â n d u - ș i t r e n a d e c u r c u b e u p e s t e c e r u l l im p e d e c u m e s t e c r i s t a lu l .

S o a r e le p a r e a f i u n g lo b s t r ă lu c i t o r d e lu m in ă . A c e s t a d e z m ia r d ă c u r a z e le s a le j u c ă u ș e p o m i i în f lo r i ț i ș i c â m p i i le d e m ă t a s e v e r d e . Î n t r e a g a n a t u r ă p r in d e v ia ț ă . G â z e le ș i in s e c t e le j u c ă u ș e a le a r g ă z g lo b i i p r in j u n g le le d e ia r b ă . P e r ă m u r e le le m lă d io a s e a le c o p a c i lo r a u în m u g u r i t m i i d e f lo r ic e le m u lt ic o lo r e .

V e s t i t o r u l p r im ă v e r i i , g h io c e lu l , î ș i i v e ș t e c lo p o ț e lu l d e c r i s t a l p e în t in d e r i le s m ă l ț u i t e c u f lo r i d e p r im ă v a r ă . P r in t r e r a m u r i le în v e r z i t e , n e a m u r i le c ă lă t o a r e a le p ă s ă r i lo r a u o r g a n iz a t u n c o n c e r t în t o a t ă r e g u la , v e s t in d în ț a r ă v r e m u r i b u n e .

E a t â t a v e s e l ie ș i a r m o n ie ! C e t e , c e t e d e c o p i i g ă lă g io ș i a u in c in s h o r a c o p i lă r ie i p e c â m p i i . E a t â t a b u c u r ie p e c h ip u r i le lo r , în c â t t o t s o a r e le l i s - a r f i a s c u n s în p r iv i r i . E i a le a r g ă în t r e c â n d u - s e c u v â n t u l c a r e s p u lb e r ă p e t a le le f lo r i lo r îm p r ă ș t i in d u - le în a e r .

I a r n a , c u în t in d e r i le e i s t r ă lu c i t o a r e d e z ă p a d ă , a r ă m a s o p o v e s t e b u n ă d e s p u s n o a p t e a la g u r a s o b e i . S u f le t u l m i - a în f lo r i t c a u n t r a n d a f i r d e a t â t a b u c u r ie ș i s o a r e c a ld . Î n u r e c h i îm i r ă s u n ă c â n t e c u l p r im ă v e r i i : P r im ă v a r ă , z â n ă b u n ă , T e - a m v is a t c u f lo r i în m â n ă , D e f r u m o s c e m i - a f o s t v i s u l , A - n f lo r i t la g e a m c a is u l !

Î m i d o r e s c f o a r t e m u lt c a g e n e r a ț i i le v i i t o a r e s ă t r ă ia s c ă în t r - o E u r o p ă a ș a c u m t r ă ie s c e u , în c a r e ia r n a c u b u c u r i i le e i s ă f ie c u n o s c u t e n u m a i d in p o v e ș t i , ia r c e le la l t e a n o t im p u r i s ă r ă m â n ă a ș a c u m le ș t ia u b u n ic i i n o ș t r i . E s t e d e d a t o r ia n o a s t r ă s ă f a c e m c e v a p e n t r u c a t o t u l s ă f ie c a în a in t e . H a id e ț i , c o p i i , s ă s ă r b ă t o r im îm p r e u n ă a n o t im p u r i le d r a g i n o u ă t u t u r o r !

F r u n z e r u g i n i i …

P a n ţ i r u L a r i s a , C l a s a a V - a , Ş c o a l a G i m n a z i a l ă S l i m n i c - s t r u c t u r a R u ş i , j u d e ţ u l S i b i u

P r o f . M i r a B o g d a n ,

F r u n z e r u g i n i i

C a d p e i a r b ă r e c i ,

C a d d i n t r - u n c o p a c c u c r e n g i l e s e c i .

R a m a g e a m u l u i e - o r a m ă :

D i n c o p a c u l c e l b ă t r â n …

? n c ă - o f r u n z ă … R ă m a s b u n !

V ă d c o r a b i i p a r ă s i t e

P e o b a l t ă c e l u c e ş t e …

S u b p ă m â n t , p e a s f i n ţ i t e

U n g â n d a c s e o d i h n e ş t e .

P r i n t r e p i c ă t u r i d e p l o a i e

Z i u a t r e c e a c u m ?n g r a b ă ,

C u l e g â n d d e p r i n n o r o i

O g ă i n ă - n g h i t e o b o a b ă .

- V i n o a c u m ! ?m i s p u n e m a m a ,

M â i n e v i n e t o a m n a i a r …

Ş i ?ş i v a d e s c h i d e r a n a

D e t r i s t e ţ e ş i a m a r .

P rim ăvara

T u eşti … A i sosit iar.

P rim ăvară ?nsorită ,

T oate p lan tele răsar.

D oam ne, cât eşti de iub ită!

S tau de-acum m ai m ult pe-afară

V ai, ce bu curie m are!

C ând ad ie a-p rim ăvară

?m i doresc să fiu o floare .

S ă fiu pom sau să fiu flu tu r

S ă fiu puf de păp ăd ie,

S ă fiu vân t şi să m ă scu tu r,

S ă fiu v is şi veselie…

…

E u sun t! T u eşti! O are m ai p leci,

P rim ăvară ca-n poveşti?

P l o a i a

C r i ş c a N a t a l i a , C l a s a a V - a , Ş c o a l a G i m n a z i a l ă S l i m n i c -

s t r u c t u r a R u ş i , j u d e ţ u l S i b i u P r o f . M i r a B o g d a n ,

A d o r s u n e t u l d e p i c u r i

C a r e b a t g r e o i p e c a s e ,

R ă s u n â n d î n s a t u l n o s t r u ,

T r e s ă r i n d p e ţ i g l e g r o a s e .

P e c e r p l o a i a d e s e n e a z ă

F u l g e r e l e a r g i n t i i ,

C a r e - n b e z n ă l u m i n e a z ă ,

B r ă z d â n d n o r i p r e c u m c â m p i i .

P e g e a m u l a b u r i t p r i v e s c ,

F e r m e c a t ă m ă u i t l a l u n ă ,

O r u g ă c i u n e - n g â n d r o s t e s c …

A p r i n d o l u m â n a r e … t u n ă !

G h io c e l u l

P r im u l c a r e n e v e s t e ş t e ,

P r im ă v a r a c â n d s o s e ş t e

E s t e m ic u l g h io c e l -

A lb - v e r z u iu l c lo p o ţe l .

P r in t r e f r u n z e a r ă s ă r i t ,

P r im ă v a r a l - a s ă d i t

Z iu a - n t r e a g ă s ă - l p r iv e ş t i…

D e - a i p u t e a s ă n u c l i p e ş t i …


ÎM B O G Ă Ţ IR E A C O M P E T E N Ţ E L O R D E L E C T U R Ă

P r o f .în v .p r im a r S im io n C a r m e n

C o le g iu l A g r ic o l P o a r ta A lb ă , C o n sta n ţa

O c a r te b u n ă d e c itit la v â rs tă fra g e d ă , e s te , p o a te u n a d in îm p re ju ră r ile c e le m a i h o tă râ to a re a le v ie ţii

u n u i o m . M u lte c a r ie re in te le c tu a le n u se d a to re sc a lte i îm p re ju ră r i d e c â t u n e i c ă r ţi c ă z u te la v re m e b u n ă în

m â in ile u n u i co p il (I .L .C a ra g ia le ).

C a rte a e s te o c o m o a ră fă ră d e p re ţ, în c a re îş i a d u n ă c e le m a i fru m o a se g â n d u r i c a a ţii să le p o a tă fo lo s i

în v o ie . D a r , d in p ă c a te , le c tu ra a re a c u m r iv a li re d u ta b ili, c a re a m ă g e sc c e l m a i m u lt p e c e i m ic i. T e le v iz o ru l,

c a lc u la to ru l, in te rn e tu l a u d e v e n it re p e re p e re c h e p e n tru f ie c a re g e n e ra ţie d in u l tim ii a n i. L e c tu ra a d e v e n it

fra g ilă ş i d in c a u z a c o n c u re n ţe i n e lo ia lă c u a c e s te a , ş i c a r te a e s te c e a c a re s u p o r tă c o n se c in ţe le . L e c tu ra a re u n

ro l im p o r ta n t în d e z v o lta re a ş i fo rm a re a p e rso n a lită ţii ş i e s te e v id e n t c ă , d e p r in d e re a le c tu r ii ră m â n e o b a z ă

so lid ă p e n tru to a tă v ia ţa .

În lu c ra re a C ă rţi p r ie te n e G .F .M o ro z o v n e la n se a z ă în d e m n u l Iu b iţi c a r te a , în g r ijiţi-o ş i c itiţi c â t m a i

m u lt , a ră tâ n d im p o rta n ţa c ă r ţ ii p e n tru c it ito r . T o t e l a a firm a t c ă în c o m p a n ia p e rso n a je lo r n u se p lic tise ş te

n ic io d a tă . P e rso n a je le su n t g a ta să -m i ră sp u n d ă la o r ic e în tre b a re . U n ii îm i p o v e s te sc d e s p re lu c ru r i d e d e m u lt,

a lţii îm i d e zv ă lu ie ta in e le n a tu r ii, m ă în v a ţă c u m să tră ie sc , a lţii , c u m să m o r ...a c e ş ti p r ie te n i su n t c ă r ţile m e le ...

Im p o rta n ţa le c tu r ii e s te e v id e n tă ş i m e re u a c tu a lă . L e c tu ra e s te u n in s tru m e n t c a re d e z v o ltă p o s ib ilita te a

d e a c o m u n ic a în tre o a m e n i, fă c â n d u -se e c o u l c a p a c ită ţilo r d e g â n d ire ş i l im b a j . L e c tu ra e le v ilo r e s te u n a c t

in te le c tu a l e se n ţia l, c a re tre b u ie în d ru m a t ş i s u p ra v e g h e a t d e şc o a lă ş i fa m il ie .

F a m il ia c o n s titu ie p r im u l m e d iu d e v ia ţă so c ia lă ş i c u ltu ra lă , ia r p r in v a lo r ile p e c a re le tra n s m ite

c o p ilu lu i, a s ig u ră p re m ise le d e z v o ltă r ii in te le c tu a le , m o ra le ş i e s te tic e a le a c e s tu ia . C a g e n d e le c tu ră p u te m

a le g e o r ic e , în c e p â n d d e la p o e z ie ş i în c h e in d c u ro m a n u l.

L e c tu ra e s te o m o d a lita te d e a e d u c a , in s tu i ş i a c o n tr ib u i la fo rm a re a v a lo r ilo r m o ra le a c it ito ru lu i.

L a c la se le p r im a re , p r in le c tu ră se u rm ă re sc u rm ă to a re le fin a lită ţi:

· c o n so lid a re a d e p r in d e r ii d e c itire c o re c tă , f lu e n tă , c o n ş tie n tă ş i e x p re s iv ă ;

· fo rm a re a ş i d e z v o lta re a g u s tu lu i p e n tru le c tu ră ;

· lă rg ire a a r ie i d e in fo rm a ţie a e le v ilo r ;

· îm b o g ă ţire a ş i d e z v o lta re a se n tim e n te lo r în tr -o g a m ă c o m p le x ă ;

· îm b o g ă ţire a ş i a c t iv iz a re a v o c a b u la ru lu i;

· d e z v o lta re a c a p a c ită ţii c re a tiv e ;

· d e z v o lta re a c a p a c ită ţii d e a se e x p r im a în c o n e x iu n i in te rd isc ip lin a re ;

· lă rg ire a o r iz o n tu lu i im a g in a t iv .

S tim u la re a in te re s u lu i p e n tru le c tu ră în c e p e d in c la sa I . C a d ru l d id a c tic a re d a to r ia d e a în d ru m a p a ş ii

tin e r ilo r m lă d iţe p e a c e s t n o u d ru m , p lin d e n e p re v ă z u t… … …

S ă n u u ităm , c ă sco p u l lec tu rii, e s te ac e la d e a fo rm a p ro g res iv u n tân ă r cu o cu ltu ră

co m u n ica ţio n a lă ş i lite ra ră d e b az ă , cap ab il să în ţe lea gă lu m ea d in ju ru l său , să co m u n ice ş i

să in te rac ţio n ez e cu se m en ii, ex p rim ân d u -ş i s tă ri, em o ţii, sen tim en te , o p in ii fă ră să fie

sen s ib il la fru m o su l d in n a tu ră ş i la c e l c re a t d e o m .

P u tem co n c lu z io n a fap tu l că , n o i, în v ă ţă to rii, a v em d ific ila m is iu n e d e a -i în d ru m a ş i

ap ro p ia d e ca rte , d e a -i c o n v in ge c ă ace as ta n u tre b u ie în lo cu ită cu n ic io a ltă fo rm ă sau m ijlo c

d e in fo rm are in d ife ren t d e ev o lu ţia so c ie tă ţii ş i d e d esco p eririle ş tiin ţifice .


L e c t u r ă ș i p r e ju d e c a t ă M o d a l i t ă ț i ș i m o d e le d e c u lt iv a r e a a p r o p ie r i i d e u n iv e r s u l c ă r ț i i , ,C a r t e a n e f a c e s ă t r ă im în a f a r ă d e m in c iu n ă , n e d r e p t a t e ș i p r e ju d e c ă ț i” M ih a i l S a d o v e a n u

C u v in t e le m a r e lu i n o s t r u c r o n ic a r , M ir o n C o s t in d e f in e s c m e t a fo r ic a c t u l le c t u r i i a s t f e l : , , . . .c ă n u ia s t e a lt a ș i m a i f r u m o a s ă ș i m a i d e f o lo s în t o a t ă v ia ț a o m u lu i z ă b a v ă d e c â t c e t it u l c ă r ț i lo r .” N ic io d e f in iț ie p r o p r iu - z is ă n u p o a t e f i a t â t d e e x a c t ă ș i c u p r in z ă t o a r e s ă în g lo b e z e în g r a n iț e le e i , a c e a s t ă c o m p le x ă m is iu n e d e f ie c a r e z i : c a r t e a ș i le c t u r a e i . C a r t e a r e p r e z in t ă c e l m a i c o m p le t d e p o z it a l in t e l ig e n ț e i o m e n e ș t i , în m a g a z in â n d în f i le le e i c u n o ș t in ț e , s e n s ib i l i t a t e , f a p t e p e c a r e le p ă s t r e a z ă in t a c t e u n t im p n e d e f in it . U it a t e în t r e f i le d e s u t e d e a n i p o v e ș t i le e i p a r m o a r t e , d a r n o i le p u t e m în v ia d e s c o p e r in d o lu m e n e b ă n u it ă . N u ig n o r ă m r a d io u l s a u t e le v iz iu n e a , c a lc u la t o r u l , d a r s p r e d e o s e b ir e d e a c e s t e s u r s e in f o r m a ț io n a le ș i d e c u lt u r a l iz a r e , t r e b u ie s ă s p u n e m c ă n im ic n u p o a t e în lo c u i c a r t e a . A c e s t p r ie t e n t ă c u t îț i o fe r ă d e f ie c a r e d a t ă , a c e la ș i r ă s p u n s f id e l la f ie c a r e în t r e b a r e ș i- l r e p e t ă c u n e s f â r ș it ă r ă b d a r e p â n ă c e l - a i în ț e le s . C a r t e a n u s e s u p ă r ă , t e a ș t e a p t ă s ă r e v i i , o r e g ă s e ș t i o r ic â n d la fe l d e c r e d in c io a s ă ș i d is c r e t ă . E x is t ă n e n u m ă r a t e m ă r t u r i i a le o a m e n ilo r d e c u lt u r ă , c a r e r e la t e a z ă im p a c t u l , p e c a r e l - a a v u t a s u p r a lo r le c t u r a la v â r s t a c o p i lă r ie i . S u b in f lu e n ț a c ă r ț i lo r c it it e , e i a u e v o c a t m o m e n t e e x t r a o r d in a r e d e n o b le ț e , v it e j ie , a v e n t u r ă s a u a u d e v e n it p a r t ic ip a n ț i a c t iv i a i a c ț iu n i lo r d in a c e le c ă r ț i . L a în t r e b a r e a , d e s p r e a m in t ir i le p ă s t r a t e d in v r e m e a , c â n d f r e c v e n t a c u r s u r i le ș c o l i i d e p e s t r a d a M â n t u le a s a d in B u c u r e ș t i , M ir c e a E l ia d e a r ă s p u n s : , , În d e o s e b i, a m in t ir e a le c t u r i i . C â n d a v e a m v r e o z e c e a n i , a m în c e p u t s ă c it e s c r o m a n e , r o m a n e p o l iț is t e , p o v e s t ir i , în s f â r ș it , t o t c e s e c it e ș t e la z e c e a n i , c h ia r c e v a m a i m u lt . A le x a n d r e D u m a s , d e e x e m p lu , t r a d u s r o m â n e ș t e . ’ ’ L e c t u r a e le v i lo r d in în v ă ț ă m â n t u l g im n a z ia l s e d e s f ă ș o a r ă s u b în d r u m a r e a p r o f e s o r u lu i d e l im b a r o m â n ă . R o lu l im p o r t a n t d e ț in u t d e le c t u r ă - c a a c t iv it a t e in t e le c t u a lă - e s t e d e t e r m in a t d e c o n t r ib u ț ia s a la d e z v o lt a r e a p e r s o n a l it ă ț i i c o p i lu lu i d in m a i m u lt e p u n c t e d e v e d e r e : a ) s u b a s p e c t c o g n it iv : îm b o g ă ț e ș t e o r iz o n t u l d e c u lt u r ă a l e le v i lo r , p r e z e n t â n d u - le e v e n im e n t e d in e x is t e n ț a u n iv e r s u lu i , a c o m u n it ă ț i lo r ; b ) s u b a s p e c t e d u c a t iv : le o f e r ă e x e m p le d e c o n d u it ă m o r a lă s u p e r io a r ă , le p r e z in t ă c a z u r i d e c o m p o r t a m e n t e c a r e - i în d e a m n ă la r e f le x i i, p e n t r u a d is t in g e b in e le d e r ă u ș i a u r m a b in e le ; c ) s u b a s p e c t fo r m a t iv : le d e z v o lt ă g â n d ir e a , im a g in a ț ia , c a p a c it a t e a d e c o m u n ic a r e . C e a m a i m a r e p a r t e a c u n o ș t in ț e lo r n o a s t r e p r o v in e d in c ă r ț i . N u e x is t ă a s t ă z i , d o m e n iu d e a c t iv it a t e c a r e s ă n u s o l ic it e o a m e n ii la u n e f o r t d e îm p r o s p ă t a r e ș i îm b o g ă ț ir e a c u n o ș t in ț e lo r t e h n ic e , p r o fe s io n a le , b a z a in s t r u c ț ie i o c o n s t it u ie c a r t e a . A c u m u la r e a d e c u n o ș t in ț e p r in c e r c e t a r e a c ă r ț i lo r p r e s u p u n e p r ic e p e r e a d e a le d e c o d if ic a , d e a le d e s c if r a , c u a lt e c u v in t e d e a le c it i . R e la ț ia o m u lu i c u c a r t e a a r e o is t o r ie în d e lu n g a t ă . L e c t u r a a fo s t , e s t e ș i v a r ă m â n e o a c t iv it a t e d e îm b e lș u g a r e c o g n it iv ă ș i s p ir it u a lă s p e c if ic ă c it it o r u lu i , c a r e v a a p r e c ia p e d e p l in u n t e x t l it e r a r , c â n d v a r e n u n ț a p e n t r u o c l ip ă la p r e ju d e c ă ț i le s a le c u lt u r a le , la d iv e r s e le p r o b le m e s u b ie c t iv e în f a v o a r e a e x p lo r ă r i i lu m ii in t e r io a r e a c e lu i c a r e s c r ie s a u a c e lu i d e s p r e c a r e s e s c r ie . P r e ju d e c ă ț i le f a ț ă d e le c t u r ă s e r ă s f r â n g a s u p r a c o m p o r t a m e n t u lu i , im a g in a ț ie i , v o c a b u la r u lu i ș i c u lt u r i i , in d if e r e n t d e r o lu l s o c ia l d e ț in u t . A c e s t e a s e p o t m a n if e s t a p r in : - l im it a r e a le c t u r i lo r la a u t o r i i c a n o n ic i ș i la o p e r e le l it e r a r e d in p r o g r a m a ș c o la r ă ; - in t e r z ic e r e a u n o r o p e r e d e c ă t r e a d u lț i , m in o r i lo r a f la ț i s u b s u p r a v e g h e r e „ T e n t a ț ia f r u c t u lu i o p r it ” v a a c ț io n a c u s ig u r a n ț ă ; - m e m o r a r e a c o m e n t a r i i lo r l i t e r a r e s a u v iz io n a r e a e c r a n iz ă r i lo r o p e r e lo r în d e t r im e n t u l c it it u lu i , c o n s id e r â n d u - s e le c t u r a „ p ie r d e r e d e t im p ; - s t a b i l ir e a u n o r c r it e r i i n e d r e p t e în a le g e r e a u n e i c ă r ț i : p r e ț u l , a s p e c t u l , n o t o r ie t a t e a a u t o r u lu i , v â n z ă r i le ;… … … ..

B i b l i o t e c a f a m i l i e i Î n t r - u n a r t i c o l p u b l i c a t î n r e v i s t a S e m ă n ă t o r u l , A l e x a n d r u V l a h u ț ă s p u n e a : , , . . . î n c a s a î n c a r e n u i n t r ă o c a r t e , a c o l o e s t e î n t u n e r i c ’ ’ , i a r d e s p r e n e g l i j e n ț a l e c t u r i i s u s ț i n e a : , , c e d e l u c r u r i b u n e ș i f r u m o a s e d o r m u i t a t e î n c ă r ț i p e c a r e n u l e m a i d e s c h i d e n i m e n i ! ’ ’ O b i b l i o t e c ă n u î n s e a m n ă u n u l s a u m a i m u l t e r a f t u r i c u c ă r ț i , e a r e p r e z i n t ă g u s t u l , i n t e r e s e l e , c o n c e p ț i i l e p o s e s o r u l u i , a t â t î n p r i v i n ț a s e l e c ț i o n ă r i i , c â t ș i î n o r g a n i z a r e a p r o p r i u - z i s ă a c ă r ț i l o r . D i n b i b l i o t e c a f i e c ă r e i f a m i l i i , n u t r e b u i e s ă l i p s e a s c ă c ă r ț i l e d e c ă p ă t â i a l e o m e n i r i i ș i a l e c u l t u r i i n o a s t r e n a ț i o n a l e , p e c a r e t r e b u i e s ă l e c i t i m ș i s ă l e r e c i t i m , c ă c i e l e s u n t l i m a n u l s p i r i t u a l i t ă ț i i n o a s t r e c o m u n e . , , C a r t e f r u m o a s ă c i n s t e c u i t e - a s c r i s Î n c e t g â n d i t ă , g i n g a ș c u m p ă n i t ă ; E ș t i c a o f l o a r e a n u m e î n f l o r i t ă M â i n i l o r m e l e , c a r e t e - a u d e s c h i s . ” ( T u d o r A r g h e z i , E x l i b r i s ) B I B L I O G R A F I E : 1 . A L E X A N D R U , G h e o r g h e , Ș i n c a n , E u g e n i a , Î n d r u m ă t o r m e t o d i c p e n t r u î n v ă ț ă t o r i , p ă r i n ț i ș i e l e v i , E d i t u r a , , M . D u ț e s c u ’ ’ , 1 9 9 3 2 . B A L O T Ã , N i c o l a e A r t a l e c t u r i i . B u c u r e ș t i : C a r t e a R o m â n e a s c ã , 1 9 7 8 , 4 4 0 p .


PAG.10

E lună de iarnă

Șepețan Bobert Colegiul Tehnic ,,Aurel Vlaicu”Arad Prof. Mateuț Mădălina

E lună de iarnă; plouase ca-n marte

Şi neguri avide în zări se deschid;

Salcâmii cu crengile golaşe şi moarte

Străpung ca un sfredel înaltul lichid.

Răsună sub talpă de apă

Şi câmpul se zbate -n adâncuri sătul;

Doar corbul în tumbe prin cer se-ngropă

Cu penele negre lucinde, fudul.

Va trece şi iarna cu ploi şi zăpadă

Albina-şi va strânge polenul din flori,

Sub merii şi prunii-ncărcaţi din livadă

Voi sta cu privirea umplută de zori!

Pădure de toamnă

Bașa Adriana Colegiul Tehnic ,,Aurel Vlaicu”Arad Prof. Mateuț Mădălina

Te văd pădure-ndurerată,

Posomorâtă-n goliciune,

Eşti prinsă-n ramă-ntunecată,

Tomnatic soarele apune.

Cu ciripirile aprinse

Te-ai depărtat demult în zare,

Sunt trilurile toate stinse,

Eşti cufundată-n întristare.

Şi unde sunt tremurătoare

A tale inimi jucăuşe,

Îmbrăţişând amurg de soare,

Ca pene mici de găinuşe?

Doar vântul aprig se opreşte

Să-ţi scârţâie trudit din strune

Un palid râs îşi pregăteşte

Găsindu-te în goliciune

Eşti tristă şi sunt trist cu tine

Şi nu mă mai zăreşti pe lună

Crescând o umbră care vine

Să-ţi stea cu foşnetu-mpreună.

Aştept ca timpul mort să treacă

Şi va să vie timpul verde,

Cu muguri agăţaţi de cracă,

În tine iarăşi mă voi pierde.

În lumea minunată a cărţilor

Simion Giorgiana Daniela, clasa a VII-a

Şcoala Gimnazială Frânceşti, jud. Vâlcea

prof. coordonator: Stana Simona-Maria

Într-un univers frumos,

Colorat şi prea voios, O carte e o avere,

Sunt prea multe peisaje Ea din când în când îţi cere

Şi e plin de personaje. S-o deschizi, s-o răsfoieşti

Şi cu drag să o citeşti.

Neamuri mari împărăteşti

Ce fac parte din poveşti

Zmeii şi vrăjitoarele

Animalele şi chiar ursitoarele.

Dacă în basme intraţi

O să fiţi întâmpinaţi

De o zână din poveşti

Ce te-ndeamnă să citeşti.

Intrii şi începi să vezi

Ce nu îţi vine să crezi

Şi vei fi înconjurat

De lucruri de neuitat.

Sunt şi definiţii

Sunt şi superstiţii

Cartea de română

Gramatica o adună.

Săltăreţ , un plus,

O formulă a adus,

La chimie am observat

Un vas cu un fum ciudat.

Un vis frumos

Troculescu Alicia,

clasa a V-a

Şcoala Gimnazială

Frânceşti, jud. Vâlcea

prof. coordonator:

Stana Simona-Maria

Într-o zi cu cer senin,

Am deschis o carte.

Am citit şi eu puţin

Să ajung departe.

Şi citind am adormit

Şi-am avut un vis ciudat.

M-am uitat în jur

Tot o carte am luat.

Apoi zile întregi,

Cartea m-a purtat,

Peste munţi şi ape reci,

Peste lacul fermecat.

În lumea cărţilor am fost,

Luni şi ani mereu

Şi-n viaţă mi-am făcut un rost

Nu mi-a fost atât de greu.

Cartea m-a-nvăţat de bine,

M-a ajutat şi m-a-ndrumat

Chiar şi în zilele senine,

Chiar şi atunci când am oftat.


PAG.11

VIAȚA MEA, CARTEA

Bârla Andreea Colegiul Național ,,Avram Iancu” Bihor Îndrumător: Kovacs Anamaria Florentina „O carte nu are doar menirea de a ne delecta, de a ne ajuta să evadăm din cotidian sau de a ne informa cu ajutorul cuvintelor atent alese. Cărţile inovează, construiesc sau dărâmă realităţi, dar ne pot deschide şi ochii asupra unei porţiuni de viaţă la care am fost orbi până acum!”(site-ul Cartea de la ora 5, autor anonim). Probabil, acest citat reprezintă definiţia ideală pentru aceste moşteniri lăsate de marile spirite în dar omenirii.

Cititul este ca o continuă aventură, o continuă călătorie care iţi aduce o satisfacţie nestăvilită. Te face să simţi cum creşti din toate punctele de vedere şi te dezvolţi tot mai frumos, asemeni unei flori care trece prin toate etapele.

Fiecare creaţie literară, minunată în felul ei, aşează atent încă o pietricică la temelia vieţii noastre şi, după cum spunea marele profesor universitar, Stephen Covey, asemeni pietrişului „înghesuit” intr-o sticlă, mereu se poate mai mult, mereu încape mai mult, daca ştii cum trebuie pus corect.

Fiecare carte spune o poveste. O poveste reală sau imaginară în care simţim nevoia să ne refugiem. Viaţa e prea scurtă pentru a nu fi trăită la maxim şi nu poţi trăi toate experienţele posibile decât dacă citeşti o carte. Ironic. Poţi vizita mai multe locuri, chiar şi pe cele magice doar hoinărind printre paginile unei cărţi.

Îmi place să citesc din motive care înca reprezintă un mister. Nu pot explica în cuvinte sau învinui experienţa de viaţă pe care, la cei cinsprezece ani ai mei, evident că nu o am. Există multe motive care ma determină să deschid o carte bună şi să nu o mai închid decât la final. Viaţa reprezintă pentru mine o realitate în care nu vreau să mă trezesc tot mereu, aşa că prefer să atenuez impactul ei cotidian cu acest pansament pentru suflet.

Cărţile sunt un refugiu şi o evadare în acelaşi timp, sunt fericirea şi tristeţea sunt viaţa si moartea unui om, sunt o antiteză totală care are puterea de a ne schimba sufletul şi mintea, dar cel mai important:gândirea.

Am fost întrebată de multe ori ce rol au cărţile în dezvoltarea noastră îndeosebi. Ei bine, răspunsul nu e unul clar. Cărţile au mai multe roluri pe care „şi le iau în serios”. Aceste ansambluri de sentimente şi gândiri contradictorii ne ajută să ne cunoaştem pe noi înşine, să ne definim. Să ne dezvoltăm capacitatea de ascultare, valenţele culturale, artistice sau chiar religioase. Lectura corectă este ea însăşi, o artă.

Trebuie să ne alegem lucrurile chibzuit. Acelaşi sfat se aplică şi în cazul cărţilor. Există anumite creaţi care trebuie citite cu grijă la o anumită vârstă pentru a putea transmute sentimentul şi mesajul pe care îl conţin de fapt. De aceea fiecare etapă a vieţii poate fi călăuzită de către operele potrivite.

Echilibrul este absolut necesar în viaţa noastră pentru a putea să ducem căte o zi la bun sfârşit, iar dacă aceste stihuitoare de clipe frumoase ne însoţesc pe drumul înverşunat al existenţei noastre înseamnă că am descoperit echilibrul absolut, necesar unei vieţi tihnite.

În cele din urmă toate aceste vorbe încurcate şi aparent elevate sunt de prisos pentru a descrie cu adevărat esenţa unei cărţi. Totuşi am încercat sa ofer o definiţie vastă, ce-i drept, în legătură cu simţirile puternice pe care mi le crează orice carte bună. Şi ce e o carte bună? O carte bună e cea care are o întamplare bună descrisă frumos şi împletită cu felurite sentimente. O carte bună e un întreg univers de idei şi complexe sufleteşti. Din acest motiv, cărţile sunt viaţa mea.


S C R I S O A R E C Ă T R E I O N C R E A N G Ă

M a f t e i V a s i l i c a , c l a s a a V I I I - a C ş i M i h ă i l ă A l e x a n d r u , c l a s a a V I - a B P r o f . c o o r d o n a t o r , R a d u M a r i l e n a , Ş c o a l a P r o f e s i o n a l ă H o l b o c a , I a ş i

D r a g ă , p o v e s t i t o r u l e ,

M - a m g â n d i t c ă s c r i s o a r e a a c e a s t a t e v a b u c u r a , a ş a c u m n e - a i b u c u r a t ş i t u c o p i l ă r i a c u m i n u n a t e l e t a l e

s c r i e r i . . .

F i i n d p r i m a z i d e p r i m ă v a r ă ş i z i u a t a d e n a ş t e r e , g â n d u l n o s t r u s - a î n d r e p t a t c ă t r e t i n e c u t o a t ă a d m i r a ţ i a ş i c h i a r ţ i - a m

p r e g ă t i t ş i u n p o r t r e t c a d o u . . . S ă ş t i i c ă p r i m a c a r t e p e c a r e a m r e u ş i t s - o c i t e s c , p e c â n d a b i a a v e a m d o a r ş a p t e a n i ş o r i , a f o s t u n v o l u m d e

p o v e ş t i i l u s t r a t e , s c r i s e a t â t d e f r u m o s d e t i n e . . .

Ş i p o t s ă r e c u n o s c a c u m , c ă c i t i n d ” C a p r a c u t r e i i e z i ” , c h i a r m i -a m ş t e r s c â t e v a l a c r i m i d i n c o l ţ u l o c h i l o r c â n d a m v ă z u t c ă i e d u l c e l

m a r e , n e a s c u l t ă t o r u l , a d a t d r u m u l l u p u l u i s ă i n t r e î n c a s ă ş i a f o s t m â n c a t . . . Î n s ă a m „ ţ o p ă i t ” ş i e u d e b u c u r i e a l ă t u r i d e c o c o ş u l ” c e l ţ a n ţ o ş ” c a r e a g ă s i t p u n g u ţ a c u d o i b a n i , ş i t o a t ă z i u a c â n t a m c a e l

p r i n c a s ă , î n c â t m a m a , t r e b u i a s ă - ş i f a c ă d e l u c r u p e - a f a r ă c a s ă n u m a i a u d ă n i c i u n ” c u c u r g u u u ” !

M a i t â r z i u , p r i n c l a s a a t r e i a , a m î n c e p u t s ă - ţ i s a v u r e z ” A m i n t i r i l e d i n c o p i l ă r i e ” .

N i c i n u - ţ i p o ţ i i m a g i n a d e c â t e o r i m i s - a p ă r u t c ă r e g ă s e s c î n n ă z b â t i i l e l u i N i c ă , e p i s o a d e d i n p r o p r i a m e a c o p i l ă r i e . . . Ş i î n

f r a g m e n t u l c u u r a t u l d e A n u l N o u d a r ş i î n c e l c u c i r e ş e l e c e s e c o c d e 1 0 m a i î n g r ă d i n a v e c i n u l u i m e u . . . S ă m a i ş t i i c ă d e c â t e o r i m ă n â n c c i r e ş e , î m i a m i n t e s c d e t i n e ş i d e N i c ă c e l d e p o v e s t e .

D e c e c r e d e u c ă t u e ş t i a u t o r u l m e u p r e f e r a t ? A m f o s t i n t r e b a t d e m u l t e o r i ş i l a ş c o a l ă . . . N u ş t i u e x a c t , d a r f e l u l î n c a r e l e s p u i t u , t o a t e a c e l e î n t â m p l ă r i , f i e a l e l u i N i c ă s a u a l e l u i H a r a p - A l b s a u a l e

a l t o r p e r s o n a j e d e v e n i t e a t â t d e c u n o s c u t e c o p i i l o r , e s t e i n c o m p a r a b i l ! P o a t e e d e v i n ă ş i f a p t u l , c ă e ş t i t o t m o l d o v e a n c a ş i m i n e ş i n e e x p r i m ă m l a f e l . . . V o r b a t a î m i a m i n t e ş t e d e g r a i u l b u n i c i l o r m e i , c a r e î m i c i t e a u p o v e ş t i d e - a l e t a l e î n a i n t e d e a m ă c u l c a , c â n d e r a m m i c ş i n u ş t i a m e u s ă c i t e s c . A b i a m a i t â r z i u l a ş c o a l ă , a m

a f l a t c ă a c e s t e c u v i n t e p e c a r e l e f o l o s e ş t i t u , ş i a u a t â t a h a z , s u n t c u l e s e d i n g r a i u l p o p u l a r a l M o l d o v e i ş i s e n u m e s c r e g i o n a l i s m e . Ş t i u c ă ş i t u a i i u b i t m u l t c o p i i i ş i c a i n s t i t u t o r a i f ă c u t o m u l ţ i m e d e c ă r ţ i ş i a b e c e d a r e ,

p e n t r u c ă p e v r e m e a a c e e a n u e r a u d e c â t c e a s l o a v e d e p e c a r e a i î n v ă ţ a t ş i t u s ă c i t e ş t i ” a l t o i n d ” b i e t e l e m u ş t e î n t r e p a g i n i l e a c e s t o r a . . . Ş i p e n t r u c ă m i - a m a m i n t i t , c r e d c ă n u e r a u ş o r s ă f i i ş c o l a r p e v r e m e a a c e e a , m a i a l e s c â n d î ţ i e r a u î n s e m n a t e p e r ă b o j t o a t e g r e ş e l i l e d e c i t i r e ş i a p o i u r m a s ă f a c i c u n o ş t i n ţ ă c u ” S f â n t u l N i c o l a e ” ş i c u

” C a l u l c e l B ă l a n ” . . . Î n s ă t r e b u i e n e a p ă r a t s ă ş t i i c ă ” S m ă r ă n d i ţ e ” a v e m ş i n o i ş i n u n e p l i c t i s i m d e l o c n i c i n o i . . . A c u m a v e m ş i m u l t e c ă r ţ i , c h i a r ş i î n f o r m a t e l e c t r o n i c , d o a r c ă d i n p ă c a t e , n u c h i a r t o ţ i l e c i t e s c . . . .

Î n î n c h e i e r e , n u p o t d e c ă t s ă - ţ i m u l ţ u m e s c p e n t r u b u c u r i a p e c a r e a i a d u s - o î n i n i m i l e n o a s t r e d e c o p i i ,

s c r i i n d a t â t d e f r u m o s p o v e ş t i , p o v e s t i r i , a m i n t i r i . . .

C u m u l t d r a g , V a s i l i c a ş i A l e x a n d r u

D e s e n r e a l i z a t d e M IH Ă I L Ă A L E X A N D R U

C l a s a a V I - a B

C ăprioara

Ţ U D IC A L IN A

C L A SA a III –a ,,A ’’

L IC E U L T E H N O L O G IC R E P E D E A

L O C . R E P E D E A

JU D . M A R A M U R E Ş

P R O F . ÎN V . P R IM A R - C U R E L E A C M IR E L A

M A R IA N A

O dată, m ergând prin pădure , A lina a întâ ln it o căprio ară. Avea p icio ru l prins sub o buturugă. Cu greu i-a sco s p icio ru l răn it și l-a în fășurat cu eșarfa ce-o avea la gât. M ulțum esc că m -ai a jutat! Speriată, fetița i-a răspuns: Cu p lăcere! Cum te cheam ă? A lina. P oți ven i la m ine acasă ca să te îngrijesc . T im pul trecea și căprio ara a junse sănăto asă. A cum am crescut și po t să m erg și singură. Iarna a adus cu ea un vânăto r rău care făcuse fo c în pădure . Căprio are i îi era frică. Venise la prietena ei acasă. M i-e frică de fo c! P rim ăvara, fetița , a pus afișe prin care se interzicea aprinderea focu lu i. D e atunci, frum o asa căprioară stă în pădure lin iștită . A lina a devenit prietena tuturo r an im ale lo r.


Strategii de stim ulare a interesului pentru lectură

Prof. R adu M arilena, Şcoala Profesională H olboca, Iaşi

„O carte e ca o grădină pe care o duci în buzunar” – (Proverb arab)

Lectura este definită de autorii D EX 2009 astfel:” lectură , lecturi, s. f. Faptul de a citi; citit1, citire. ? Sală de lectură = încăpere am enajată pe lângă o bibliotecă, în care publicul poate citi cărţi, reviste etc. Lectură particulară = cărţile citite de un elev în afara m anualelor. ¦ D in fr. lecture, lat. L ectura” D eci, lectura reprezintă,”faptul de a citi” cărţi, reviste etc. În şcoală, lectura ar trebui să ocupe prim ul loc, în preocupările elevilor pentru a putea (conform Program ei şcolare):”să-şi form eze com petenţele de com unicare, de a se exprim a corect, clar şi coerent, să asculte, să înţeleagă şi să producă m esaje orale şi scrise”. E levii trebuie îndrum aţi (uneori încurajaţi şi stim ulaţi) pentru a lectura texte literare sau nonliterare, de către profesorul de lim ba şi literatura rom ână, pentru a reuşi să-şi form eze aceste com petenţe la finalul claselor gim naziale. Este cunoscut dublul rol al lecturii operelor literare cel al lecturii ca m ijloc de educaţie şi cel de a produce plăcere, relaxare. D in nefericire însă, poate fi observată în ultim ul tim p o scădere a calităţii învăţării în rândul generaţiei denum ite de specialişti ca fiind una”digitală”. S-a observat că insuccesul şcolar are drept cauză faptul, că "a citi" a început să devină pentru noua generaţie, ceva "desuet". D in păcate, tot m ai puţin i adolescenţi citesc în tim pul lor liber. U nii d in lipsa tim pului, altora pentru că nu le p lace această activitate, iar alţii sunt atraşi de lum ea virtualului din jocurile pe calculator, iar nu de cărţi. Se ştie că lectura conduce la form area unor com petenţe de com unicare ce asigură integrarea cu succes a tinerilor în viaţa socială şi profesională. C ititu l îi aju tă să cunoască viaţa preluând din experienţele, puse pe seam a personajelor. În cărţi sunt dezbătute toate problem ele om ului, toate riscurile, eşecurile, îm plinirile şi reuşitele. C itind, adolescentul va învăţa să le înfrunte cu optim ism şi curaj. Nu va claca la prim a piedică. C ărţile form ează personalitatea tinerilor. Lectura face dintr-un tânăr cu m ulte tem eri, un adult sigur de sine. Practic îi arată care sunt adevăratele valori ale vieţii. Un tânăr care citeşte are posibilitatea de a-şi dezvolta personalitatea în tr-un m od pe care şi-l doreşte, datorită învăţăturilor desprinse din cărţi. Prin urm are, lectura este foarte im portantă în viaţa tinerilor, educându-i pe aceştia din diverse puncte de vedere. Astfel, ca strategii de stim ulare a interesului pentru lectură ar trebui să prom ovăm cluburile de lectură în şcoli, dezvoltarea de parteneriate cu biblioteci, cu m uzee/case m em oriale ale autorilor consacraţi. R ealizarea de concursuri şi expoziţii pe tem a lecturii/personajelor preferate. D e asem enea, se pot im plem enta proiecte ce propun dezvoltarea abilităţiilor de gândire critică la elevi prin literaţie în vederea in tegrării cu succes a elevilor în viaţa socială şi profesională, În acest sens, elevii ar trebui să-şi însuşească abilităţi de literaţie ale unor texte atât literare cât şi nonliterare necesare în viaţa de zi cu zi. Am intim , că literaţia presupune: "lectura textului, înţelegerea m esajului, realizarea conexiunilor, form ularea unui punct de vedere, exprim area acestuia în scris sau oral". R eceptarea/ înţelegerea unui text literar sau nonliterar presupune realizarea de conexiuni între textele studiate şi viaţa cotid iană. Toate aceste com petenţe şi abilităţi, le sunt necesare elevilor pentru a face faţă provocărilor vieţii, îndiferent dacă este vorba de viaţa socială sau cea profesională. Am im plem entat un astfel de proiect, în unitatea noastră pe durata unui sem estru şcolară, in titu lat Lectura -un portal spre viaţă având ca abilitate de viaţă gândirea critică care îi aju tă pe elevi să în ţeleagă m ai b ine textul, apoi să em ită diferite opinii critice asupra acestuia şi să selecteze acele trăsături caracteristice ale personajelor preferate, care ar putea să fie preluate drept m odel. În acest sens, am propus urm ătoarele, drept scop, obiective grup ţin tă şi activităţi: O biective: O 1: dezvoltarea capacităţii de argum entare a grupului ţin tă despre m esajul textelor citite, raportându-l la realitate în cazul grupului ţin tă pe parcursul sem .II O 2: dezvoltarea gândirii critice în receptarea unui text literar/ nonliterar în cazul grupului ţin tă pe parcursul sem estrului II (februarie – iunie 2015) O 3 : dezvoltarea abilităţilor de exprim are scrisă în cazul grupului ţin tă pe parcursul sem estrului II

G rup ţintă : 30 de elevi ai şcolii, jud. Iaşi, din clasele a V I-a şi a V III-a, care au nevoie de a-si dezvolta abilitatile de literatie in vederea sustinerii exam enului de Eval N aţională. D efinirea şi selectarea abilităţii de viaţă. D in analiza efectuată asupra rezultatelor de la sim ulările de exam ene naţionale din noiem brie - decem brie, la n ivelul unităţilor aplicante în acest proiect cât şi la nivel naţional, reiese nevoia de dezvoltare a unor abilităţi de gândire critică şi a unor com petenţe de com unicare, la elevii ce vor susţine Exam enul de Evaluare N aţionala. D in acest m otiv am considerat că este necesară dezvoltarea gândirii critice şi abilităţile de com unicare la elevi: În cele ce urm ează, voi prezenta, această abilitate de viaţă în funcţie de com portam ente, cunoştinte , atitudini şi perform anţele elevilor d in grupul ţin tă . U n alt proiect ce vizează stim ularea in teresului pentru lectură, dezvoltarea com petenţelor şi abilităţilor de com unicare, de gândire critică, de dezvoltare a creativităţii elevilor, pe care l-am iniţiat şi im plem entat este E roul m eu, m odelul m eu, derulat în parteneriat cu 18 şcoli şi licee din Iaşi şi V aslui, ISJ Iaşi, C JR AE Iaşi B iblioteca”Ion C reangă” H olboca şi Prim ăria H olboca, C ăm inul cultural, in perioada sem estrului II, 2016-2017. Proiectul are drept scop, stim ularea g?ndirii critice prin însuşirea adevăratelor valori prelu?nd m odele din lecturi, ecranizari de film e sau alte personalităţi d in viaţa reala. O biectivele urm ărite au fost: dezvoltarea capacitaţii de argum entare a alegerilor facute cu privire la m odelul care ?i inspira pe elevi dezvoltarea g?ndirii critice şi a creativităţii prin sistem atizarea inform aţiilor referitoare la personajul/personalitatea folosit/ă drept m odel valorificarea potenţialului creativ şi a originalităţii elevilor;

C om portam ente C unoştinte A titudini Perform anţă - selectează datele relevante dintr-un text -deosebeşte un text literar de unul nonliterar - d istinge genurile literare -identifică tem a textului -încadrează personajele literare în tr-o tipologie -răspunde şi form ulează în trebări la obiect -îşi argum entează propria opinie faţă de textele studiate

-ştie să răspundă punctual la întrebări despre text -ştie să încadreze lecturile în texte literare şi nonliterare - ştie să încadreze un text în funcţie de genuri şi specii literare -cunoaşte etapele de elaborare a unei argum entării -îşi cunoaşte propriile resurse - ştie să realizeze conexiuni -ştie să selecteze resurse Stie să lectureze textul si sa-i înţeleagă m esajul.

-m anifestă in teres pentru în ţelegerea textelor - m anifestă em patie faţă de personajele preferate care ii ofera un m odel de urm at in viata - dem onstrează in teres faţă de lectură ca m ijloc de dezvoltare personală - m anifestă atitudine reflexivă -deschidere faţă de opinii diverse (diversitate)

- u tilizează criterii specifice pentru a selecta inform aţia corectă despre conţinutul textelor literare/ nonliterare - foloseşte doar argum ente valide -analizează din m ai m ulte perspective situaţiile în tâlnite în text -raportează conţinuturile textelor citite la realitate -realizează conexiuni -form ulează un punct de vedere, -îşi exprim ă acest punct de vedere în scris sau oral

rea lizarea de p roiecţii personale a poveştii de viaţă in spira tă de faptele eroilor p refera ţi; stim u larea im aginaţiei şi a com unicării în con text m u ltid iscip linar; C oncursu l judeţean m ultid iscip linar E roul m eu-m odelu l m eu a fost organ izat în cad ru l p roiectu lu i om onim ca şi ac tiv ita te de evaluare a celorla lte ac tiv ită ţi. A u fost în scrişi în concurs 354 de elevi d in 36 de şcoli şi licee d in7 judeţe a le ţării. C oncursu l a cup rin s 4 secţiuni şi 2 subsecţiun i, lucrări literare (creaţii literare originale lec tu ra /personaju l p refera t, eseu ri argum en tative ”M ai avem nevoie de m odele, de eroi?”) c reaţii p lastice, cola je, prezen tări PPT , desene pe ca lcu la tor- cu tem a: personaju l p refera t, erou l /personalita tea /m odelu l p refera t.C ele m ai reuşite lucrări au fost pub lica te în revista p roiectu lu i. P rin u rm are, consider că utilizând astfel de stra tegii (c luburi de lec tu ră , p roiecte, concu rsu ri), pu tem m otiva in tr-o oarecare m ăsu ră, elevii să deschidă cartea , să o c itească şi să p reia d in exem plele eroilor favoriţi, trăsă tu ri caracteristice pozitive, care să le fie u tile în dezvo ltarea lor personală . B ib liografie: Suport de cu rs D ezvo lta rea ab ilită ţilor pentru v ia ţă , 2016, R E PE R 21 , F D SC B ucureşti, P ro f 21 .


Mazga Gerogiana Îndrumător prof. Radu Marilena clasa aVIII- aC Școala Profesională Holboca, jud. Iași

Cartea: de la Codex la E-book

''Carte frumoasă, cinste cui te-a scris, Încet gândită, gingaș cumpănită; Ești ca o floare, anume înflorită Mâinilor mele, care te-au deschis'' (Tudor Arghezi - ''Ex libris'') Ce este cartea? Cu toţii ştim că ea este o scriere cu un anumit subiect, tipărită şi legată în volum., dar cu siguranţă este mai mult de atât pentru fiecare. Pentru mine cartea este un portal către o lume a imaginaţiei şi a miraculosului, unde totul este permis şi posibil. Indiferent de ce fel de carte citeşti, fie S.F, fie de poveşti, fie poliţistă, fie de aventuri, fie de poezii, imaginaţia, te poartă în lumea posibilului şi a extraordinarului. Într-o scriere subiectivă autorul se comunică pe sine, îşi exprimă nişte idei sau idealuri el îşi crează o lume a lui, pe care vrea să o arate tuturor sau să arate perspectiva lui faţă de lumea înconjurătoare. Cititorul lecturează scrieri ce îl caracterizează. Celui ce îi place aventura şi călătoriile va citi cărţi de aventură, celui căruia îi place mitul şi fantasmul va citi legende şi povestiri, cel ce e sensibil citeşte poezii, celui ce îi place ficţiunea va citi cărţi S.F. , iar celui ce îi plac misterele şi investigaţiile va citi cărţi poliţiste. Fiecare autor încearcă să redea realitatea cât mai mult, în aşa fel scrierea să fie cât mai apropiată de lumea reală (mai verosimilă). Faţă de scrierea subiectivă, în care autorul îşi imaginează, scrierea obiectivă redă în profunzime realitatea. Scrierea obiectivă este întâlnită în general în textele nonliterare în care autorul încearcă s explice anumite fenomene fie fizice fie chimice sau alte realităţi ştiinţifice. Întâlnim descrierea obiectivă şi în articole din ziare, reviste sau de pe internet, în broşuri, hărţi, manuale şcolare ş.a.m.d..De ce suntem înconjuraţi de de atâtea descrieri obiective? Toate acestea sunt pentru a ne informa şi pentru a furniza mai multe cunoştiinţe generale. Cum arată o carte? Cu toţii ştim forma obişnuită a unei cărţi:două coperţi între care sunt foi unite cu ajutorul unui cotor. Cartea s-a schimbat foarte mult de la prima ei apariţie. În lumea antică la început se scria pe nişte plăcuţe de lut sau pe papirus, iar prin secolul al V -lea s-a inventat codex-ul, iar acum la începutul secolului al XXI-lea a apărut E-book-ul. Acum poţi avea o întreagă bibliotecă de zeci de cărţi pe un singur dispozitiv. Ştim că biblioteca este o sală în care se păstrează şi se citesc cărţile. Pentru mine, biblioteca este un loc ce te teleportează spre orice univers doreşti să vizitezi. Cu siguranţă toată lumea are acasă măcar un raft cu cărţi, o varietate de lumi necunoscute ce aşteaptă să fie descoperite, fie lumi ale imaginaţiei, fie lumi ale curiozităţilor ştiinţifice. V-aţi întrebat vreodată cum ar fi lumea fără cărţi? Imaginaţi-vă o clipă lumea fără cărţi. Cu siguranţă lumea pe care noi o ştim s-ar fi schimbat radical. O lume întunecată, luminată doar de poveştile spuse de bunici. Iar dacă strămoşii noştri n-ar fi ştiut scrisul, nici noi nu am fi ştiut despre ei şi despre propriul nostru trecut. Cât despre alte civilizaţii ce au dispărut nu am fi ştiut că au existat vreodată. Dacă nu ar fi existat scrisul nu se putea comunica dintr-o ţară în alta decât prin vorbit, dar ar fi fost ult mai greu şi nesigur, ceea ce ar fi dus spre mari neînţelegeri. Dacă nu ar fi existat comunicarea nimic din ceea ce defineşte Lumea Modernă n-ar fi existat. Deci, este important să citim cât mai mult pentru a şti cât mai multe despre lumea în care trăim şi pentru a ne dezvolta imaginaţia. Când a apărut cartea? Tăbliţele cuneiforme din argilă arsă din Mesopotamia şi sulurile de papirus din Egipt pot fi considerate cele mai vechi cărţi. Codex-ul era format din foi de pergament sau papirus mai subţiri legate mai multe la un loc. El este strămoşul cărţii contemporane. Codex-ul a fost inventat în sec. al IV-V-lea d.Hr. Una dintre cele mai importante biblioteci din lumea antică a fost cea din Alexandria. Ea era deosebit de bogată. În ea se regăseau scrieri a unor autori clasici. Din păcate, a izbucnit un incendiu, mare parte a scrierilor fiind pierdute pentru totdeauna. Cărţile erau copiate de mână, iar din acest motiv ele erau scumpe şi rare. În Evul Mediu doar bisericile, universităţile şi nobilii bogaţi îşi permiteau să cumpere cărţi. Primele cărţi foloseau pentru pagini pergament sau piele de viţel, dar s-au înlocuit cu hârtie. Cea mai veche carte tipărită este "Diamantul Sutra"(tipărită în 868 d.Hr.), găsită de arheologul Sir Marc Aurel Stein, într-o peşteră de lângă Dunhuang, în nord-vestul Chinei în anul 1907. În Europa, tiparul a fost inventat de Johanness Gutenberg, prima carte tipărită fiind Biblia. Datorită tiparului cărţile devin mai accesibile. Cartea şi-a menţinut această formă până în zilele noastre, dar, de asemenea, a apărut şi E-book-ul, cartea electronică, care în loc să aibă pagini ca o carte clasică, are un ecran care afişează. În general, materialele scrise câştigă din ce în ce mai mult teren faţă de cartea tipărită. Totuşi pentru mine, este mult mai plăcut să simt o carte, să răsfoiesc filele, să privesc coperta, să pot mirosi parfumul de carte proaspăt tipărită. Toate acestea nu pot fi înlocuite...Scriitorul unei cărţi, poate trăi veşnic? Da. Prin operele sale el poate rămâne pe Pământ pentru mii şi mii de ani. Operele sale vor fi citite de alţi oamenide-a lungul timpului, astfel autorul nu va pără sii niciodată lumea noastră, devenind din ce în ce mai cunoscute. În ziua de astăzi citim operele multor scriitori antici ca: Homer, Platon, Socrate ş.a. Aceasta este dovada că opera literară este veşnică... Bibliografie: wikipedia.ro


C U R C U B E U L , P O R T A T I V U L L U I D U M N E Z E U

P Î N Z A R U A N A S T A S I A c l a s a a V - a A Ș c o a l a G i m n a z i a l ă „ O c t a v B ă n c i l ă ” C o r n i î n d r u m ă t o r , p r o f . M i h a e l a P î n z a r u

C u r c u b e u l a s c u n d e o p o v e s t e f a s c i n a n t ă , n e c u n o s c u t ă m u l t o r o a m e n i , i a r e u a s t ă z i v r e a u s ă

v - o î m p ă r t ă ş e s c . S e s p u n e c ă , d e m u l t , d u p ă C r e a r e a L u m i i , D u m n e z e u a v r u t s ă a u d ă v o c i l e î n g e r i l o r ş i a

c r e a t u n p o r t a t i v . P e p r i m a l i n i e a p u s i u b i r e a , a p o i c ă l d u r a s u f l e t e a s c ă , l u m i n a , b u n ă t a t e a , c u r a j u l , ş i p e u l t i m a l i n i e a p u s c r e d i n ţ a .

Î n g e r i i a u v e n i t î n c e t î n c e t e m i c i , s ă c â n t e d e p e p o r t a t i v u l C r e a t o r u l u i . M e l o d i a î n g e r i l o r e r a a t â t d e f r u m o a s ă , î n c â t Î i m â n g â i a a u z u l . V o c e a p l i n ă d e s i n c e r i t a t e ş i b u n ă t a t e e r a u n l e a c p e n t r u s u f l e t .

D i n p ă c a t e , o a m e n i i n u a u p u t u t a u z i n i c i o d a t ă a c e a s t ă a r m o n i e d i v i n ă , i a r D u m n e z e u a v r u t s ă î m p ă r t ă ş e a s c ă o a m e n i l o r f e r i c i r e a p e c a r e i - o a d u c e c â n t e c u l c e r e s c a l î n g e r i l o r . A c o l o r a t p o r t a t i v u l î n r o ş u – i u b i r e a - , o r a n j – c ă l d u r a s u f l e t e a s c ă - , g a l b e n – l u m i n a b i r u i t o a r e - , v e r d e – c u r a j u l - , a l b a s t r u – b u n ă t a t e a - , i a r p e u l t i m a l i n i e a p u s c r e d i n ţ a . A c e s t p o r t a t i v a f o s t n u m i t C u r c u b e u .

A s t f e l , o a m e n i i v e d e a u c u r c u b e u l d e f i e c a r e d a t ă c â n d l u i D u m n e z e u i s e c â n t a d e p e p o r t a t i v , i a r a s t a e r a u n m o t i v d e b u c u r i e . Î n g e r i i e r a u f o a r t e f e r i c i ţ i c ă - L p u t e a u b u c u r a .

D u p ă c ă d e r e a o m u l u i î n p ă c a t , D u m n e z e u n u a m a i a r ă t a t c u r c u b e u l î n t r e g i i l u m i , l - a a s c u n s , i a r c u r c u b e u l s e p u t e a v e d e a d o a r î n R a i .

C â n d a p a r e u n c u r c u b e u , t r e b u i e s ă ş t i m c ă D u m n e z e u î n c e p e s ă n e i e r t e ş i e s t e b u c u r a t d i n n o u d e c â n t e c u l î n g e r i l o r . D e f i e c a r e d a t ă c â n d T a t ă l C e r e s c n e m a i i a r t ă u n p ă c a t , m a i a d a u g ă o c u l o a r e p e p o r t a t i v , i a r c â n d a p a r e î n s u ş i c u r c u b e u l , î n s e a m n ă c ă D u m n e z e u a f o s t m u l ţ u m i t d e f a p t e l e n o a s t r e . F i i n d c ă E l a v r u t s ă ş t i m c ă d u p ă p ă c a t v i n e i e r t a r e a ş i d u p ă t r i s t e ţ e b u c u r i a , c u r c u b e u l a p a r e d u p ă p l o a i e , c a ş i c u m a c e a s t a a r f i l a c r i m i l e d e p o c ă i n ţ ă .

Ş i , p e n t r u c ă o s ă s p u n e ţ i c ă u n c u r c u b e u n u a p a r e d u p ă o r i c e p l o a i e , n i c i i e r t a r e a n u a p a r e d u p ă o r i c e p ă c a t . . . s a u n u a ş a d e i u t e !

C A R T E A

Pirnog M aria, clasa a III- a B Școala G im nazială G herăseni

C artea e ca o casă,

C u m ulte neam uri

Păsări pe ram uri.

O carte rară e o com oară!

O carte e ca o poveste.

C ine o găseşte se îm bogăţeşte.

C ine o citeşte se lăm ureşte

C u om enia poveste.

P R I M Ă V A R A

P o n c e a D e l i a - M a r i a , c l a s a a I I I - a B Ș c o a l a G im n a z i a l ă G h e r ă s e n i

E r a o z i c a t i f e l a t ă d e p r i m ă v a r ă . M - a m a ş e z a t p e o b a n c ă ş i m i - a m l ă s a t p r i v i r e a a s u p r a

p e i s a j u l u i .

P ă s ă r i l e s e î n t o r c e a u g r ă b i t e , f l u t u r i i ş i a l b i n e l e r o i a u î n j u r u l m e u . C u c u l c â n t a î n t r u n a

p e n t r u a a c o m p a n i a n a t u r a ş i a e r u l c a l d . O a d i e r e d e v â n t a v e n i t n e a ş t e p t a t ă ş i a a d u s u n v a l

d e f l o r i p r o a s p e t e . C o p a c i i î n m u g u r i ţ i î ş i d e s c h i d e a u “ a r i p i l e ” r o z c u a l b c a s ă p o a t ă “ z b u r a ”

p â n ă l a t o a m n a . I a r b a d e v e n e a , p a r c ă t o t m a i v e r d e .

D a r c e l m a i f r u m o s e r a r ă s ă r i t u l , r ă s ă r i t u l s o a r e l u i î m i l u m i n a m i n t e a p r i n t r e r a m u r i .

H m m m m m … e d e l i c i o a s ă b u c a t a c u g u s t d e p r i m ă v a r ă . S a v u r a ţ i - o ş i v o i !

PRIETENIE KUCSICSA PATRICIA PERSIDA

CLASA a III –a ,,A’’

LICEUL TEHNOLOGIC REPEDEA

LOC. REPEDEA

JUD. MARAMUREŞ

PROF. ÎNV. PRIMAR - CURELEAC MIRELA

MARIANA

Este dimineaţă. O lalea stă de vorbă cu o narcisă. - Hei, Lalea! Ce petale frumoase ai! - Mulţumesc frumos, Narciso! - Sunt bucuroasă că eşti prietena mea. - Şi eu. Însă , într-o zi, lalelei au început să-i cadă petalele. Prietena ei, narcisa, a încercat s-o ajute, dar în zadar... Laleaua nu mai trăia. După câteva zile, se pare, narcisa a început şi ea să se ofilească. - Ce mult mi-aş dori să fii cu mine, Lalea! spuse cu tristeţe. Deoarece era atât de tristă, se ofili. Cele două prietene se întâlniră, bucuroase, în raiul florilor. Acolo au trăit până la adânci bătrâneţi.


PRIMĂVARA COPILĂRIEI MĂRGINEANU BIANCA

Şcoala Gimnazială „Octav Băncilă” Corni prof. Pînzaru Mihaela

Un sunet asurzitor umple golul tăcerii din cameră. E alarma telefonului. Trupul mi-e greu de somn, de

gânduri nedefinite, de plumbul trecerii anilor, dar mă ridic pentru că se anunţă o nouă zi. Nădăjduiesc că azi va fi o zi de primăvară, de astă dată una însorită, căci simt razele soarelui ce se luptă cu perdeaua pentru a pătrunde în cameră. Mi-e tot mai greu să-mi scutur fruntea de neliniştea ce m-a cuprins în ultimul timp şi mă cufund în primăverile vechi ale copilăriei. Îmi revin în minte frumoasele clipe ale primăverii petrecute în copilărie. Revăd şi astăzi pastelul de culori al livezilor înflorite, stolul de rândunele venit din depărtări care taie albastrul cerului ca o săgeată, apoi muncesc de zor la cuiburile noi ce urmează să ia locul celor vechi, albinele harnice ce zumzăie dulce prin flori.

Îmi amintesc de locurile de la ţară unde altădată umblam desculţă prin oceanul de flori din poieniţele din apropierea casei bunicilor, iar mireasma îmbătătoare şi neaua pomilor din livezi mă fascinau şi cădeam în visare...O dulce visare... Îmi aduc aminte de nopţile de primăvară încărcate de farmec când stăteam noaptea pe iarba proaspăt încolţită care îmi mângâia tălpile şi mă uitam spre cerul înstelat unde erau mii de stele şi care mai de care se întreceau în strălucire. Totul părea un vis frumos, un basm cu zâne.

Copilul primăverii eram şi primăvara era Zeiţa mea preferată. De fiecare dată când ea îşi dezlega tainele asupra pământului, în sufletul meu încolţeau poveşti. Oglinda cerului, scăldată în lumina acum mai puternică a îngerului solar, îşi pecetluia privirile deasupra câmpului din faţa casei părinteşti şi ieşeam zâmbindu-i şi îmbrăţişându-i cuprinsul. Câmpul îi răspundea cu sclipirea pâlcurilor de iarbă abia apărute. Copacii, siluete sculptate în unduiri maronii, cu braţele dezgolite, şopteau ruga văzduhului. Zilele ploioase nu mi se păreau decât reculegeri binecuvântate ale celor însorite. Acest peisaj mi se zugrăvea în fiecare dimineaţă în faţa ochilor şi-n suflet, iar noaptea visele-mi conturau miracolul primăverii.

Pe aripile unui şoim de vânt pătrundeam pe fereastra larg deschisă a unui castel ale cărui turnuri săgetau norii. Mă lăsa jos într-o sală străjuită în colţuri de statuile celor patru anotimpuri. În centru se afla un cazan deasupra unui foc uriaş. Zâne de lumină cântau melodii ale căror ecouri se spărgeau de înaltul cupolei şi dispăreau în sunete rătăcite. Apoi, cele patru Zeiţe şi Marele Vrăjitor se aşezară în jurul focului, iar Marele Vrăjitor rosti:

- Dragele mele fiice, iată că a venit şi timpul mezinei să ofere lumii din darurile ei. - Aşa este, tată, spuse fiica cea mare, Vara. Eu am dat pământului veselie, căldură, soare, uneori am

exagerat şi am dus totul la extrem. I-am văzut pe oameni fericiţi în vacanţe, dar şi plângându-se de secetă... Am strecurat apoi şi Ploaia şi au fost fericiţi, dar apoi au plâns că e prea multă. Nu am reuşit să-i mulţumesc pe deplin. Oamenii... cine să-i mai înţeleagă?

- Eu am încercat să domolesc soarele năzdrăvan de peste vară, să le aduc belşug în recolte, vânt, ploaie, dar s-au plâns de vreme schimbătoare. Le-am arătat ce înseamnă melancolia pictând-o în frunzele copacilor, ce înseamnă blândeţea unui amurg arămiu şi ei s-au întristat şi au plâns.Timpul nu l-am putut încătuşa şi unii s-au speriat de bătrâneţe şi s-au gândit că vor muri ca şi natura…spuse Toamna.

- Le-am sărit eu în ajutor şi le-am adus bucuria primului fulg de nea şi a sărbătorilor, să le ridic moralul. I-am învăţat, de asemenea, ce înseamnă demnitatea prin albul zăpezii, seriozitatea şi hotărârea prin gerul şi frigul năprasnic, detaşarea şi puterea de a continua prin soarele rece. O lecţie de viaţă.

Iarna îi făcu loc surorii sale, Primăvara: - Eu o să le aduc oamenilor speranţa, soarele rece al Iernii va deveni cald. Albul se va păstra doar în

sufletele lor, pentru că pajiştea va deveni verde de bucurie. Iubirea va fi sentimentul ce le va încununa sufletele, fericirea lor şi a celorlalţi, ţelul, încrederea şi hotărârea, toate vor fi calea prin care vor izbuti să parcurgă drumul vieţii.

Marele Vrăjitor adăugă în Cartea Anotimpurilor vorbele fetelor şi spuse: - Un labirint de sentimente se aşază pe harta lumii odată cu trecerea voastră. Oricât aţi schimba

compoziţia licorii, ei nu vor scăpa din vâltoarea vieţii fără a cunoaşte măcar gustul esenţei fiecăreia dintre voi. Acum e timpul Primăverii şi este aşteptată cu nerăbdare.

Tânăra Zeiţă îşi scutură rochia de flori, de verdeaţă, de zâmbete, de culori şi ieşi pe o rază de soare să presare asupra pământului darurile.

După un asemenea vis, dimineaţa m-am trezit învăluită în mister. Priveam pe geam soarele şi vedeam primăvara în tot…şi primăvara eram şi eu.

Astăzi mă ridic din pat şi ca atunci, în copilărie, privesc pe geam soarele şi văd primăvara în tot ce mă-nconjoară …Dar eu nu mă mai simt o primăvară...

Mi-e dor de copilărie, când Primăvara era asemenea unui vis frumos colorat şi eu puteam să-l construiesc cum doream.


Îm b o g ă ţir e a s tr a te g iilo r d e le c tu r ă : ju r n a lu l c u d u b lă in tra re

C h iv o iu N u ș a - S t e lia n a Ș c o a la G im n a z ia lă G h e r ă s e n i E s te b in e c u n o sc u t fa p tu l c ă re u ş im c u g re u s ă - i d e te r m in ă m p e c o p iii d in g e n e ra ţia a c tu a lă s ă m a i c ite a sc ă , s ă in tro d u c ă le c tu ra în p ro g ra m u l lo r z iln ic s a u a p ro a p e z iln ic . M u lt m a i is p it i to r e s te p r iv itu l la te le v iz o r s a u n a v ig a re a p e ta b le tă s a u s m a r tp h o n e o r i u n jo c v id e o . C o n fo r m c e lo r m a i m u lto r s tu d ii r e a liz a te d e sp re e fe c te le n e g a tiv e a le in tro d u c e r ii te h n o lo g ie i în v ia ţa c o p ilu lu i , ş c o la r i i c a re în lo c u ie sc le c tu ra c u g a d g e tu r ile a u u n c o m p o r ta m e n t so c ia l a t ip ic , p re fe ră s ă - ş i p e tre a c ă t im p u l s in g u r i , s ta b i le sc c u g re u re la ţi i c u c o le g ii , a u u n l im b a j a l tru p u lu i m a i s ă ră c ă c io s , s u n t m a i ir a sc ib il i , u n e o r i c h ia r a g re s iv i . L e c tu ra e s te u n in s tr u m e n t in te le c tu a l c a re d e z v o ltă c a p a c ita te a c o m u n ic ă r ii a rm o n io a se în tre o a m e n i ş i tr e b u ie s ă f ie în d ru m a tă ş i s u p ra v e g h e a tă în to td e a u n a d e ş c o a lă ş i fa m ilie .

C u n o sc u te f i in d b e n e fic i i le le c tu r ii la a c e a s tă v â rs tă : îm b o g ă ţire a v o c a b u la ru lu i, d e z v o lta re a g â n d ir i i , d e sc o p e r ire a u n o r m o d e le d e c o m p o r ta m e n t, d o b â n d ire a u n o r c u n o ş tin ţe d e sp re m e d iu l în c o n ju ră to r , d e sp re v ia ţa o a m e n ilo r ş i a a n im a le lo r , n e s tră d u im să - i în d ru m ă m p e e le v i s ă c i te a sc ă c a s ă -ş i fo r m e z e d e p r in d e r i d e a u to in s tru ire , d e s tu d iu in d iv id u a l, d e g â n d ire c r i t ic ă ş i c re a to a re .

T re z ire a in te re su lu i p e n tr u le c tu ră a fo s t o p re o c u p a re ş i u n o b ie c tiv p r io r ita r în a c tiv i ta te a m e a c u e le v ii . În a c e s t s c o p a m a le s c ă r ţi v a r ia te , a tâ t d in l i te ra tu ra c o n sa c ra tă ( „ C u o re ” , d e E d m o n d o d e A m ic is ) , c â t ş i d in c e a m o d e rn ă ( „ U n d e fu g im d e a c a să ? , d e M a r in S o re sc u , „ In s u la d e lf in i lo r a lb a ş tr i” , d e S c o tt O ’ D e ll , „ M a re le u r ia ş p r ie te n o s” , d e R o a ld D a h l) , a m a f iş a t în t r -u n lo c v iz ib il l is ta d e le c tu r i s u p lim e n ta re , ia r s ă p tă m â n a l a m a lo c a t o o ră d e d is c u ţie d e sp re le c tu ră .

În c la sa a I I -a , fo lo se a m f iş a d e le c tu ră – b in e c u n o sc u tă d e to a tă lu m e a , c a re c u p r in d e a e x p lic a re a c u v in te lo r n e în ţe le se c u a ju to ru l d ic ţio n a ru lu i, p o v e s tir e a u n u i f ra g m e n t ş i r e a liz a re a u n u i d e se n re p re z e n ta tiv , a p o i a m a p e la t la v e r i f ic a re a c u a ju to ru l în tre b ă r ilo r fo r m u la te d e m in e d e sp re te x t, su b fo rm ă d e c o n c u r s p e e c h ip e , d u p ă c a re i-a m p ro v o c a t p e e le v i s ă fo r m u le z e e i în tre b ă r i p e c a re s ă le a d re se z e c o le g ilo r p r in m e to d a R .A .I . (R ă sp u n d e - A ru n c ă - In te ro g h e a z ă ) , ia r în p re z e n t fo lo s im m e to d a J u rn a lu l d u b lu . J u rn a lu l d u b lu sa u J u rn a lu l c u d u b lă in tra re e s te o m e to d ă c a re d e z v o ltă g â n d ire a ş i r e f le c ţia , p r in re a liz a re a u n o r c o n e x iu n i în m in te a e le v ilo r în tre te x tu l le c tu r ii ş i e x p e r ie n ţa p e rso n a lă d o b â n d ită p â n ă în a c e l m o m e n t. P e n tru a fa c e u n a se m e n e a ju rn a l s e îm p a r te p a g in a d e lu c ru în d o u ă , tr ă g â n d p e m ij lo c o l in ie v e r tic a lă . În p a r te a s tâ n g ă l i s e c e re e le v ilo r s ă n o te z e o p ro p o z iţie , u n fra g m e n t / u n p a sa j d in te x t c a re i-a im p re s io n a t în m o d d e o se b it , p e n tr u c ă le -a a m in tit d e o e x p e r ie n ţă p e rso n a lă s a u p e n tr u c ă n u s u n t d e a c o rd c u a u to ru l/p e r so n a ju l s a u p e n tru c ă a c e l f r a g m e n t i-a p ro d u s o s ta re sp e c ia lă . În p a r te a d re a p tă e le v ii tr e b u ie s ă a rg u m e n te z e a le g e re a fă c u tă , s ă c o m b a tă u n a n u m it p u n c t d e v e d e re , s ă a p ro b e /d e z a p ro b e u n c o m p o r ta m e n t, s ă a n a liz e z e o fa p tă , s ă n o te z e c e c u r io z ita te le -a s tâ rn it a c e l p a sa j , la c e i-a fă c u t s ă s e g â n d e a sc ă , d e c e l-a in tr ig a t . A m a le s a c e a s tă s tr a te g ie d e lu c ru c u ş c o la r i i d in m a i m u lte m o tiv e :

· c o p iilo r le p la c e s ă p o v e s te a s c ă c e a u fă c u t, u n d e a u fo s t , c e l i s -a în tâ m p la t în a n u m ite m o m e n te d in v ia ţa lo r ;

· re îm p ro sp ă te a z ă m e m o r ia e le v ilo r p r in a d u c e re a a m in te a u n o r e v e n im e n te d in v ia ţa p e r so n a lă ; · d ă p o s ib il i ta te a re a liz ă r ii u n o r c o n e x iu n i, u n o r le g ă tu r i la n iv e l m e n ta l în tre în tâ m p lă r ile p e r so n a je lo r ş i

c e le p e r so n a le ; · p e rm ite re a liz a re a u n o r c o m p a ra ţi i în tre re a c ţi i le d ife r i te a le p e r so n a je lo r fa ţă d e c e le p ro p rii ; · s tâ rn e ş te c u r io z ita te a e le v ilo r ; · in c ită im a g in a ţia c it i to r i lo r ; · p ro v o a c ă a n u m ite s tă r i v iz a v i d e fa p te le p e rso n a je lo r , s e n tim e n te d e e m p a tie , d e so lid a r ita te , d e m i lă

s a u d e d isp re ţ , d e z a p ro b a re , e tc . · c o p iii r e f le c tă a s u p ra în tâ m p lă r ilo r ş i tr ă ir i lo r p e r so n a je lo r , le a n a liz e a z ă d e z v o ltâ n d u -ş i a s tfe l g â n d ire a

c r i t ic ă ; · fa c il i te a z ă e x e rsa re a l im b a ju lu i ş i e x p r im a re a p ro p r ii lo r id e i;

· c o n tr ib u ie la fo r m a r e a u n u i s t i l d e în v ă ţa r e a c t i v ă ş i c o n ş t ie n tă . M e to d a e s te a t r a c t i v ă p e n t r u e le v i , a s p e c t d e s p r in s d in in te r e s u l c u c a r e a u c o m p le ta t j u r n a lu l d u b lu , î n v e r i f ic a r e a p r im e lo r ş a s e le c tu r i d in c a r te a „ M a r e le u r ia ş p r ie te n o s ” , le c tu r ă c a r e a r e o s e r ie d e in g r e d ie n te c e r e u ş e s c s ă c a p te z e a te n ţ ia c i t i t o r u lu i d e v â r s tă ş c o la r ă . A c e a s tă m e to d ă p o a te f i a d a p ta tă ş i la o v â r s tă m a i m ic ă , r e s p e c t iv c la s a a I I - a , p r in îm b in a r e a te x tu lu i c u r e a l iz a r e a u n u i d e s e n s u g e s t i v p e n t r u f r a g m e n tu l s e le c ta t , r e a l iz â n d u -s e a s t f e l o fo a r te s t r â n s ă a p r o p ie r e c u id e e a d e b a n d ă d e s e n a tă , m u l t în d r ă g i tă d e c o p i i . Î n s p e r a n ţa c ă a c e a s tă m e to d ă î i v a d e te r m in a p e e le v i s ă s e a p r o p ie c u m a i m u l t d r a g d e c ă r ţ i , s ă - ş i d o r e a s c ă s ă d e s c o p e r e n o i a v e n tu r i , n o i i n fo r m a ţ i i c a r e s ă le îm b o g ă ţe a s c ă to t m a i m u l t e x p e r ie n ţa p e r s o n a lă , a m s ă c o n t in u i ş i e u s ă v in în în tâ m p in a r e a d o r in ţe lo r ş i n e v o i lo r lo r c u c â t m a i m u l te s u g e s t i i i n o v a to a r e . Ş i d a c ă p r e o c u p ă r i le m e le î i p o t in s p i r a ş i p e c o le g i i m e i , a ş f i b u c u r o a s ă s ă îm p ă r tă ş im p e a c e a s tă c a le e x e m p le d e b u n ă p r a c t ic ă p e d a g o g ic ă ş i s ă c o n t r ib u im îm p r e u n ă la p r o m o v a r e a u n e i e d u c a ţ i i d e e x c e le n ţ

B ib l io g r a f ie :

O t i l ia P ă c u r a r i , 2 0 0 3 , S tr a te g i i d id a c t ic e in o v a t iv e , E d it u r a S ig m a R e v is t a T r ib u n a în v ă ţă m â n tu lu i , ia n u a r ie 2 0 1 6


,, EXCELENŢA SA, LECTURA!’’ CERC DE LECTURĂ

Parteneri: § Biblioteca (Liceului Tehnologic Repedea)............................... § Comitetele de părinţi § Direcţiunea (Liceului Tehnologic Repedea).................................

Coordonatori proiect: § prof. înv. primar - Cureleac M irela M ariana § ................................................................................

Colaboratori: § bibliotecar ......................... § director ..........................................

Argument:

,,Sunt o parte a tot ceea ce citesc.” -Theodore Roosevelt

Scopul:

Formarea unei culturi literare şi a dragostei faţă de opera literară, care să-i determine pe copii să afle care sunt marile valori ale literaturii române şi universale. Obiective: • cultivarea interesului pentru lectură prin îmbunătăţirea relaţiei şcoală-bibliotecă; • dirijarea şi controlul lecturii în afara clasei de către cadrele didactice împreună cu părinţii şi cu doamna bibliotecară; • stimularea creativităţii copiilor în exprimarea orală; • îndepărtarea barierei dintre copil şi carte; • încurajarea exprimării libere a impresiilor, sentimentelor, trăirilor provocate de lectură; • socializarea elevilor - cooperarea prin intermediul unor activităţi de lectură; • stabilirea unei relaţii bazate pe încredere, respect şi prietenie; • conştientizarea importanţei lecturii; • elaborarea unor liste de lectură recomandate de elevi; • cunoaşterea marilor scriitori români şi universali şi a operei lor; •cunoaşterea de către copii a rolului bibliotecii; • formarea obişnuinţei de a merge la bibliotecă, de a căuta cărţi sau alte informaţii pe care aceasta le oferă, citind în sala de lectură sau acasă; •crearea respectului faţă de carte şi păstrarea ei în bună stare, pentru ca să poată fi citită de cât mai mulţi copii; •creşterea implicării părinţilor în activitatea şcolii în crearea unui mediu stimulativ, util şi funcţional în cadrul instituţiilor de învăţământ; • formarea capacităţii de a interpreta mesajul lecturilor literare în corelaţie cu experienţa proprie; • formarea atitudinilor pozitive faţă de valorile conservate în lecturile literare accesibile vârstei mici; • cultivarea interesului pentru frumosul literar - artistic în general, pentru lectură în special. Ariile curriculare implicate:

§ Limbă şi comunicare § Arte

M odalităţi de realizare: vizită la biblioteca şcolii şi completarea unor fişe de cititor, întâlnire cu bibliotecara, întâlnirea cu un scriitor sau autor de manuale, medalion literar consacrat aniversării unui scriitor, concursuri pe teme literare, dramatizări şi lectură dramatizată, dezbateri pe diferite teme, dezlegarea unor rebusuri ce au legătură cu lectura citită, jocuri de rol, creaţii literare (compunere, povestire, poezie, interviu imaginar pe diferite teme), expoziţii de desene şi afişe pe diferite teme literare, expoziţie de carte ( „Dor de Eminescu”), şezători, montaje literare, scenete, ,,Dimineaţă de basm”- încercare proprie de creaţie literară; Resurse: § materiale: • fondul de carte existent în biblioteca şcolii, texte în versuri/proză, planşe tematice, culegeri de ghicitori, jetoane, filme şi prezentări ppt., CD-uri, fişe de lucru, poezii, rebusuri, chestionare, diplome, afiş, ecusoane, flip-chart; • aparate audio – video (casetofon, laptop, videoproiector), aparat foto; • hârtie creponată şi glasată, foarfece, lipici, pensoane, acuarele, culori, coli albe şi colorate. § procedurale: • activ-participative, inductiv-deductive, practic – aplicative, metode interactive centrate pe elev (brainstorming, ştiu-vreau să ştiu-am învăţat, proiectul, ciorchinele, investigaţia, cubul, turul galeriei, spargerea gheţii); • conversaţia, explicaţia, demonstraţia, comparaţia, problematizarea, joc de rol, dramatizarea, • învăţarea prin descoperire, dezbaterea, expunerea, studiul de caz, dialogul; • pictura, munca pe grupe, munca în echipă, videoproiecţia, fotografia, filmul; § umane: • elevii clasei ( a III-a,, A” , LTH Repedea);

• elevii clasei … … … … … … … … … … • cadre didactice, părinţii şi bunicii copiilor; • bibliotecara; • directorul şcolii; § informaţionale: Internet, culegere de cântece , texte literare cu tematică adecvată; § temporale: perioada ..................................... § financiare: sponsorizări din partea părinţilor; Forme de organizare: frontal, pe grupe, în perechi, individual, în echipă. Rezultate a?teptate : • îmbogăţirea achiziţiilor în ce priveşte cultura generală; • inventar de bune practici educaţionale în proiect; • dobândirea unor comportamente adecvate faţă de carte / faţă de bibliotecă; • realizarea unor programe artistice, album foto, casetă video cu activităţi ale elevilor; • realizarea unei expoziţii de desene / colaje cu scene din poveşti; • creşterea interesului pentru lectură şi / sau după imagini / audiţii, atât în rândul copiilor, cât şi al părinţilor;

d esfă şu ra rea u n o r c o n cu rsu ri p e tem e li te ra re ; • rea liza rea u n o r p o rto fo lii c u fişe d e lec tu ră şi cu rio z ită ţi d esp re sc riito rii cu ca re a u lu a t c o n ta c t; • v a lo rific a rea rezu lta te lo r p ro iec tu lu i în d im in u a rea eşec u lu i şc o la r. E v a lu a rea : a p rec ie ri v e rb a le ; ex p o z iţie c u lu c ră rile c o p iilo r; a lb u m d e fo to g ra fii ; p rem ierea ş i a c o rd a rea d e d ip lo m e în c ad ru l c o n cu rsu rilo r o rg a n iza te sau p en tru lu c ră rile , d esen e le , p ro iec te le , e seu rile re zu lta te d in ac tiv ită ţi le d esfă şu ra te , p u b lica ţii în rev is ta şc o lii , în toc m irea u n u i p o rto fo liu e lec tro n ic c u ac ţiu n ile c o m u n e d esfă şu ra te în c ad ru l p a rten eria tu lu i, in te rv iu / d isc u ţii .

A c tiv ită ţi le p o t f i d iv erse , a p licân d u -se m eto d e in te resa n te : c u ib u ri d e h â rtie , teh n ic a m iro su lu i, ca rtea tra să în c io c o la tă , c on cu rs d e g h ic ire a p erso n a ju lu i, c h es tion a re , e tc . A c tu l lec tu rii n u p o a te să v in ă d ec â t în sp rij in u l e lev ilo r, c u ltiv â n d u -le g u s tu l p en tru fru m o s , p en tru c a rte , p en tru a c iti în g en era l. C erc u l a re in ten ţia să in stig e la c it i t, să p ro v o a c e sp iritu l. În c ad ru l c e rcu lu i d e lec tu ră e lev i i v o r d o b â n d i cu n o ş tin ţe , in fo rm a ţii p e c a re le v o r u tiliza c a in s tru m en te flex ib ile în c on s tru c ţia c o m u n ică rii.


P R IM Ă V A R A

e lev R O G O Z A N U D A M IA N C la sa a IV -a D C a d ru d id a c tic în d ru m ă to r M IT U A N T O A N E T A Ș c o a la G im n a z ia lă N r. 1 1 3 B u c u re ști, se c to r 4

A stăz i es te o z i cu so are .

B in e că au v en it ş i p ăsă rile că lă to a re !

A m v ăzu t ş i o p asăre a lb as tră !

D in p ăca te e ra cam s ih as tră !

A cu m , a ic i es te so are fie rb in te ,

P ăsările ş i-au ad u s am in te ,

C ă a ic i e rau ş i p lo i

Ş i au v en it

S ă v ă v ad ă p e v o i!...

M A R E A S I H A S T R Ă

e l e v D U M I T R E S C U M I H A I C l a s a a I V - a D C a d r u d i d a c t i c î n d r u m ă t o r M I T U A N T O A N E T A Ș c o a l a G i m n a z i a l ă N r . 1 1 3 B u c u r e ș t i , s e c t o r 4

P e c e r u l c u s o a r e

V i n p ă s ă r i l e c ă l ă t o a r e !

S t r ă b a t m a r e a a l b a s t r ă

P u ?i n c a m s i h a s t r ă .

C â n d s o a r e l e e f i e r b i n t e

T u s ă i e i a m i n t e ,

C a o s ă v i n ă p l o i

Ş i u m b r e l e v o m a v e a n o i !

P u t e r e a p r im ă v e r i i

E le v R A D U R U IU C la s a a IV -a A C a d r u d id a c t ic în d r u m ă t o r S T A N C IU A N A Ș c o a la G im n a z ia lă N r . 1 1 3 B u c u r e ș t i, s e c t o r 4

A n o tim p u l m a r i lo r s c h im b ă r i , p r im ă v a r a , s e im p u n e d e s c h iz â n d u n n o u c a p i to l a l c ă r u i n u m e în c e p e c u

A n . E x e r s e a z ă n e o b o s i t a c e a s tă p u te r e , în v in g â n d ia r n a ia r ş i ia r .

M a i în tâ i s im te c ă t r e b u ie s ă f a c ă c e v a în p r iv in ?a c u lo r i lo r . D u p ă a tâ ta a lb , în c e p s ă s e z ă r e a s c ă r â n d p e

r â n d : m a r o n iu l p ă m â n tu lu i o d ih n i t , v e r d e le m u g u r i lo r p r o a s p e ?i , r o z u l d ia fa n a l f lo r i lo r d in c o p a c i ş i a lb a s tr u l

o p t im is t a l c e r u lu i s e n in . C u m ic , c u m a r e , s im ?im c ă r e n a ş te m , ia r s o a r e le ş i f r u m u s e ?e a n a tu r i i n e a d u c o s ta r e

d e b u c u r ie ş i n e a s tâ m p ă r .

P u i i a n im a le lo r a d u c u n s u f lu n o u în lo c u r i n e b ă n u i te d e p ic io r u l o m u lu i , d a r ş i în c u r ?i le ş i c a s e le

n o a s tr e . P r im ă v a r a le d ă m ic u ?i lo r d in p u te r e a e i ş i î i a ju tă s ă d e v in ă m a r i ş i p u te r n ic i . D e s p r e a s ta p iu ie ş i

m ă c ă n e p u iş o r i i ş i b o b o c e i i d in o g r a d a b u n ic i lo r c â t e s te z iu a d e lu n g ă !

H r a n a o c h i lo r a p a r e p r im a , în g h io c e i , to p o r a ş i , i r iş i ş i b u jo r i . A p o i s ă n ă ta te a r ă z b a te în v e r d e le

g r ă d in i lo r ş i c o ş u r i lo r d e la p ia ?ă , ia r s p r e s fâ r ş i tu l p r im ă v e r i i , r o ş u l c i r e ş e lo r ş i a l c ă p ş u n e lo r a m p lif ic ă b u c u r ia

a c e s tu i a n o t im p .

C u p u te r e a e i d e a t r a n s fo r m a to tu l în v iu ş i v ia ?ă , p r im ă v a r a a to tp u te r n ic ă n e a ju tă s ă t r ă im d in p l in !

Bucurie

Elev ANA MARIA GHEORGHE Clasa a IV-a A Cadru didactic îndrumător STANCIU ANA Școala Gimnazială Nr. 113 București, sector 4

Primăvara a sosit

Că de mult ea n-a venit.

A adus cu ea alaiul

Cu flori multe, pe tot plaiul.

Primăvară, iarăși vii

Pentru noi, pentru copii!

Cu miresme de flori dulci,

Triluri de păsărele ne aduci.

Te-am așteptat cu bucurie

Ca să sim?im veselie,

Soarele ne încălzește

El de sus cu drag privește.


E u c i t e s c P r o ie c t e d u c a ?io n a l

P r o f . în v . p r im a r S ta n c iu A n a

P r o f . în v . p r im a r M i tu A n to a n e ta Ş c o a la G im n a z ia lă N r . 1 1 3

F ie c a r e c a r t e p a r e s ă în c h id ă în e a u n s u f l e t . Ş i c u m o a t in g i c u o c h i i ş i c u m in t e a , s u f l e t u l ţ i s e

d e s c h id e c a u n p r i e t e n b u n . _ M a x im G o r k i Î n a n u l ş c o la r 2 0 1 6 -2 0 1 7 , a m in i ţ i a t î m p r e u n ă c u d o a m n a b i b l io te c a r , u n p r o ie c t c e a r e c a s c o p

s t i m u la r e a i n te r e s u l u i p e n t r u l e c tu r a d e p lă c e r e .N e -a m d o r i t d e la în c e p u t , s ă a t i n g e m ş i a l t e a s p e c te c u m a r f i :

d e z v o l ta r e a c a p a c i tă ţ i i d e r e c e p ta r e a m e s a j u l u i s c r i s , d a r ş i s t i m u la r e a în v ă ţă r i i p r in c o o p e r a r e ş i c o m p e t i ţ i e .

A m a le s c a p r o ie c tu l s ă s e d e r u le z e c u c la s e le a I V -a A ş i a I V -a D , d o r in d c a e le v i i c e lo r d o u ă c la s e s ă

( r e ) d e s c o p e r e le c tu r a ş i a d e v ă r a te le v a lo r i a r t i s t i c e ş i m o r a le , s ă d e s c o p e r e c a r te a ( le c tu r a ) c a m i j lo c d e fo r m a r e a

p e r s o n a l i tă ţ i i .

P r o ie c tu l a lu a t n a ş te r e ş i d in n e v o ia d e a in c l u d e le c tu r a î n p r e o c u p ă r i le p e r m a n e n te a le f i e c ă r u i e le v ,

p r in d e z v o l ta r e a c o m p e te n ţe lo r d e c o m u n ic a r e ş i s o c ia l iz a r e , p r in fo r m a r e a d e p r in d e r i lo r d e s e le c ţ ie a l e c tu r i i .

T i t lu l p r o ie c tu lu i a f o s t ” E u c i te s c ” . A m u r m ă r i t c a e le v i i s ă s e in i ţ i e z e în le c t u r a u n o r te x t e l i t e r a r e

a s t f e l î n c â t e i s ă - ş i î m b o g ă ţe a s c ă c u n o ş t in ţe le p r in in te r m e d i u l l e c t u r i i , s ă c i te a s c ă c o r e c t ş i f lu e n t u n te x t l a

p r im a v e d e r e , s ă id e n t i f ic e id e i le p r in c ip a le /p e r s o n a j e le d in t r -u n te x t , s ă - ş i e x p r i m e c o r e c t i d e i le în s c r i s s a u o r a l

Î n a c e la ş i t i m p , a m d o r i t a t in g e r e a ş i u n o r o b ie c t iv e s p e c i f ic e , d o c u m e n ta r e , c u m a r f i o r ie n ta r e a e le v i lo r

în s p a ?i u l d o c u m e n ta r , f a m i l ia r iz a r e a c u te h n ic i le s p e c i f ic e d e lu c r u c u c a r te a , d e z v o l ta r e a c a p a c i tă ţ i i d e u t i l i z a r e

c o r e c tă a t e x tu l u i l i t e r a r e x i s te n t p e d i f e r i te s u p o r tu r i .

P a r t ic ip a n ţ i i l a a c e s t p r o ie c t a u fo s t e le v i i c la s e lo r a I V -a A ş i D , u n to ta l d e 6 0 d e e le v i , c u în v ă ţă to r i i

a c e s to r a , S ta n c i u A . , M i tu A . ş i d o a m n a b ib l io te c a r J d e r u L . P e r io a d a d e d e s f ă ş u r a r e a le a s ă a f o s t o c to m b r ie

2 0 1 6 - m a i 2 0 1 7 .

P e p e r io a d a d e r u lă r i i p r o ie c tu lu i ” E u c i te s c ” , a m o b s e r v a t î m b u n ă tă ţ i r i a le c o m p o r ta m e n tu l u i e le v i lo r

f a ţă d e a c tu l c i t i tu l u i î n s e n s u l c ă a c r e s c u t n u m ă r u l d e c i t i to r i l a b ib l io te c ă , s - a c r e a t o a d e v ă r a tă c o n c u r e n ţă î n t r e

c la s e , i a r u n i i c o p i i a u r ă m a s d u p ă o r e la s tu d iu i n d iv id u a l î n b ib l io te c ă p e n t r u a le c tu r a c ă r ?i le p r e f e r a te .

A m r e m a r c a t to to d a tă i m p l ic a r e a p ă r in ţ i lo r în a j u to r u l o f e r i t a c a s ă p e n t r u le c t u r ă p r in a c h i z i?io n a r e a

c ă r ?i lo r a le s e d e p ro p r i i c o p i i , d a r m a i a le s p r in a c tv i tă ?i le d e s f ă ş u r a te î n e c h ip ă c o p i l -p ă r i n te . S u c c e s u l l a ş c o a lă

ş i , m a i t â r z i u , în v ia ţă , î n c e p e a c a s ă , m i n u te le d e le c tu r ă z i l n ic ă r e c o m a n d a tă a f i r e a l iz a tă d e p ă r in te î m p r e u n ă c u

c o p i lu l s ă u . C o p i i i c ă r o r a l i s e c i te ş te î n c e p â n d d e la v â r s te m ic i v o r în v ă ţa s ă c i te a s c ă m a i u ş o r ş i m a i r e p e d e

d e c â t c e i c ă r o r a n u l i s - a c i t i t . A le c i t i c o p i i lo r e s te c e a m a i u ş o a r ă ş i m a i p u ţ i n c o s t i s i to a r e m e to d ă p r in c a r e

p ă r in te le î ş i p o a te a j u ta c o p i lu l s ă a ib ă s u c c e s o d a tă c u i n t r a r e a la ş c o a lă . E s te u n u l d i n t r e c e le m a i i m p o r ta n te

lu c r u r i p e c a r e le p o t f a c e c a p ă r in ţ i .

A tâ t e le v i i , c â t ş i p ă r in ?i i c o n ş t ie n t iz e a z ă a c u m i m p o r ta n ţa le c tu r i i z i l n ic e :

- c o n t r ib u ie la c r e a r e a u n e i r e l a ţ i i s t r â n s e în t r e c o p i i ş i a d u l ţ i ;

- a j u tă la d e z v o l ta r e a c a p a c i tă ţ i i d e e x p r i m a r e , a m e m o r ie i ş i a c r e a t iv i tă ţ i i ;

- î i e x p u n e p e c o p i i l a c u v in te n o i ş i î i î n v a ţă s t r u c tu r a g r a m a t ic a lă c o r e c tă a l i m b i i ;

- îi ajută să înveţe să gândească şi îmbunătăţeşte capacitatea de concentrare;

- îi ajută să înveţe mai uşor şi să aibă succes la şcoală;

- îi învaţă valori morale;

- previne excesul de televizor sau calculator;

- ajută la crearea dorinţei de cunoaştere şi de a învăţa pentru tot restul vieţii.

Proiectul ”Eu citesc” a avut un real success. Copiii sunt tot mai interesa?i de lectură, de toate apari?iile

în domeniul lingvistic.

Depozit al inteligenţei omeneşti, cartea rămâne prietenul fidel al omului, putând-o regăsi oricând la fel

de credincioasă, răbdătoare şi discretă...


Vocea primăverii

elev Chiorean Diana - clasa a VIII-a B Scoala Gimnazială nr.6 ”Nicolae Titulescu” Constanţa prof.coordonator Mihaela Niculae

Pe covor des de câmpie,

Presărate-s flori, mici, mii,

Raze galbene-n lumină

Mângâie copii zglobii.

Rândunici crestate-n coadă

Ciripesc prin ramuri verzi,

Iar izvoarele-s în sfadă

Când trec peste pietre reci.

O, natură, minunato,

Dăruieşti lumină, viaţă...

Cu iubire, frumuseţe

Azi, tu orice om răsfaţă !

Si în cald văzduh albastru

Clopotele aduc mare veste:

Sărbătoarea Invierii

Ne adună în jur la mese!

Ouă roşii, calde, zeci,

Si pahare cu vin, reci,

Cozonaci cu nucă multă

Tuturor să le ajungă!

Muguri elev Tăranu Georgiana - clasa a VIII-a B Scoala Gimnazială nr.6 ”Nicolae Titulescu” Constanţa prof.coordonator Mihaela Niculae

O salcie uitată-n câmpie

şi-a lăsat ramurile să cadă

spre pământul reavăn,

învins de ierburi.

In pletele-i galben-verzui

de o rară frumuseţe,

stau atârnaţi cu îndârjire

muguri grei, cu puf albiu,

gâdilaţi uşor de raze

dulci, de soare auriu.

Ca un susur de izvor,

se aude tainic dor

de lumină şi iubire

în toţi mugurii şi-n om.

Primăvara în natură

îşi aruncă vălul viu,

mugurii zvâcnesc de viaţă

prin văzduhul alburiu.

Poetul

Cora Andreea Colegiul „Vasile Lovinescu” prof. Botoșanu Daniela

El e poetul pierdut în eternitate,

Căutând mereu un univers abstract

Ce-şi schimbă mereu propria-i înfăţişare

Dar ce alină mereu visul cel mult visat

El e lumina lină care ne pătrunde

Şi ocroteşte mereu pe cei cu-un vis măreţ

El e o torţă a dreptăţii veşnice ce luptă

Cu un nemilos destin al său.

El înalţă cu putere în suflet

Credinţa noastră., a tuturor

Ne dăruieşte dragoste eternă

Si este mereu ocrotitor.

Promisiunea Negruţi Daniel Colegiul „Vasile Lovinescu” prof. Botoşanu Daniela Aşa să-mi fi promis, Ca-ntotdeauna, Aşa să-ţi fi crezut în jurământ, Când , vorba ta mi-era şi-aşa totuna Fără să fi ţinut vreun legământ. Ce lacrimi or să spele-acum durerea Şi care jurământ va vindeca? Cele din urmă veşnic năzuinţe Ce-au dezlegat fiinţa ta de-a mea?

R u g ă

N e g ru ți D a n ie l C o le g iu l „ V a sile L o v in e sc u ” p ro f. B o to ș a n u D a n ie la

E lin iş te ia ră ,

C e ru l e s te în s te la t

S fin ţii p ăşesc p e s trăz ile g o a le

S u fle tu -m i e în că rc a t d e p ăca t.

N o ap tea în c e t se a şeaz ă

P es te co p ac ii p rib e g i

S fin ţii în g en u n ch eaz ă

sp re D o m n u l

În ru g ăc iu n e , v e g h ez .

În lin iş tea se rii d o a r

ce ru l s fân t îl p riv esc

C u în g e rii în ta in ă v o rb esc

Ia r p e D o m n u l îl b in ecu v ân tez

C u cân tece d e lau d ă .

S o a r e l e

C o r a A n d r e e a C o l e g i u l „ V a s i l e L o v i n e s c u ” p r o f . B o t o ș a n u D a n i e l a

T o r i d a r ă s u f l a r e a

s o a r e l u i a s c u n s ,

A p a r e i a r ă ş i c u a c e l a ş i

e c o u d e n e p ă t r u n s ,

V ă z d u h u l e d e s c h i s

C u l u m i n ă d e i r i s ,

C u a l b a s t r u - m a r o d e m a r e ,

Î m i c a u t m e r e u s u f l e t u l c a r e ,

E c a u n p r u n d d e p ă c a t e ,

D e g â n d u r i l e a l b a s t r e , l ă s a t e . . .


S tra te g ii d e c u ltiva re a in te re su lu i p e n tru le c tu ră în în vă ?ă m â n tu l p re u n iv e rs ita r p ro f.M ih a e la N ic u la e – S c o a la G im n a z ia lă n r .5 ” N ic o la e Io rg a ” C o n s ta n ţa

D a c ă a d m item ip o teza lu i B o rg es , p o triv it c ă re ia lec tu ra e s te „o fo rm ă a fe ric ir i i” , a tu n c i a d u lţii a r treb u i să d ep u n ă e fo rtu ri p en tru a le

c u ltiv a c o p iilo r in te resu l p en tru a c ea s tă ac tiv ita te cu fu n c ţie rec rea tiv ă şi fo rm a tiv ă , în a c e la ş i tip . P rin lec tu ră se d e -c o n s tru ieş te

tex tu l/s im b o lu l/ im a g in ea ş i m esa ju l, d eo p o triv ă , d in p e rsp ec tiv a u n u i lec to r c e a b en efic ia t sau n u d e o an u m ită in iţ ie re în p ra c tic a d ec o d ă rii lin g v istic e .

D ep in d e d e m ă ies tr ia p ed a g o g ic ă a p ro feso ru lu i d e a -l c o n v in g e p e c op il să d ep ăşea sc ă lim ite le u n e i lec tu ri li te ra le ( lec tu ra o rg a n iză rii sem n ific an ţilo r

în tex t1 ; recu n o aş te rea g ra fem e lo r ş i a c o n ca ten ă rii lo r) ş i să a cc ea d ă la m esa je le sp iri tu a le a le sem n e lo r li te ra re (s em n ifica tu l) .

P ro fes o ru l p o a te sc o a te în ev id en ţă m u ltitu d in ea in te rp re tă ri lo r u n u i tex t în u rm a a c tu lu i lec tu ră rii , c a o îm b o g ă ţire a sen su rilo r a c es te ia , în

m ă su ra în ca re se p ă s trea ză o leg ă tu ră m in im a lă cu m esa ju l p ro fu n d a l tex tu lu i. Im p o rta n t e s te că e lev u l-c it i to r se v a rec o n s tru i ca p e rso a n ă în ra p o rt cu

o p era lec tu ra tă , se v a îm b o g ă ţi e l în su ş i sp ir itu a l. D es ig u r, a v em în v ed ere a ic i d is tin c ţia p e c a re U m b erto E c o o fa c e : „C itito ru l M o d e l a l u n e i p o v es tiri

n u es te C itito ru l E m p ir ic . C iti to ru l e m p iric su n tem n o i, a c eş tia , eu , d u m n ea v o a s tră , o ric in e a ltc in ev a , a tu n c i c ân d c it im u n tex t. C iti to ru l em p iric p o a te

c iti în m u lte fe lu ri ş i n u ex is tă n ic io leg e c a re să -i im p u n ă cu m an u m e să c itea scă , p en tru c ă ad esea fo lo s eş te tex tu l c a p e u n a m b a la j p en tru p ro p rii le -i

p a siu n i, ca re p o t p ro v en i d in ex te rio ru l tex tu lu i sa u p e ca re tex tu l i le p o a te s tâ rn i în m od în tâ m p lă to r. C itito ru l M o d e l e s te c iti to ru l la c a re au to ru l se

g â n d ise an u m e, u n c it ito r-t ip p e c a re tex tu l n u n u m a i c ă -l p rev ed e , d a r p e ca re ş i c au tă să -l c reez e .” 2

L ec tu ra în sea m n ă în p rim u l râ n d o m o d a lita te d e cu n o aş te re sem io tic ă a lu m ii ş i d e m o d e la re a id en tită ţii c i ti to ru lu i. C o n ta c tu l cu tex tu l

p o a te f i m ed ia t d e o rec o m an d a re a p ro fes o ru lu i o ri a a lto r c o leg i, c a re l-a u p a rcu rs , d a r ş i d e fe lu l în c a re se p rez in tă – i lu stra ţi i le , c op erte le , g ra fic a ,

t i t lu l. P e rso n a l o p tez c a , a tu n c i câ n d o ra ru l ş i sp a ţiu l p e rm it, o ra d e li te ra tu ră să se d es fă şo a re în b ib lio tec ă , u n d e se p o a te c rea o a tm o sfe ră d es tin să ,

p ro p ic e s t im u lă rii in te resu lu i c o p iilo r p en tru lec tu ră . Id ea l a r f i ca fo n d u l d e c a rte să c u p rin d ă m ă ca r câ te u n vo lu m p en tru o ech ip ă d e d o i c o p ii , ca

a m b ii c iti to ri să se im p lic e c o n c re t în a c tu l lec tu ră rii . A şeza rea c o p iilo r în tr-u n c e rc o ri în sem ic e rcu ri v a fa v o riza c o m u n ic a rea . L a v â rs te m ic i, lec tu ra

p o a te f i c o n sid e ra tă o m a n ifes ta re lu d ic ă , ia r im p lem en ta rea u n u i p ro iec t ed u c a ţio n a l p en tru d ezv o lta rea c o m p e ten ţe lo r d e lec tu ră a le e lev ilo r v a a v ea ,

c u sig u ran ţă , su c c es în c o m u n ita tea ed u c a tivă .

D e e x em p lu , o a c tiv ita te s -a r p u tea in ti tu la „C ă lă to r p rin lu m ea p o v eş ti lo r ...” (la c la sa a V -a ). P e p a rcu rsu l a c es te ia , c o p iii v o r f i in v ita ţi ca , în

ec h ip ă , să în toc m ea sc ă u n a lb u m a l p e rso n a je lo r d in tr-u n tex t ep ic ( i lu stra ţi i ş i f işe p e rso n a le ) o ri p o t e la b o ra sc riso ri c ă tre u n p e rso n a j ( la a leg e re ) , în

c a re să -ş i ex p rim e op in ia fa ţă d e ev o lu ţia re sp ec tivu lu i p e rso n a j d e -a lu n g u l c o n flic tu lu i n a ra tiv . O a ltă ac tiv ita te , la c la se le m ic i, p o a te a v ea o n o tă

lu d ic ă p rin in to c m irea u n u i in v en ta r a l g h ic ito rilo r , c u m o m en te d e rec ita re a lo r sa u cu ex p u n ere u n o r d esen e /ca ric a tu ri i lu stra tiv e . O ri , p lec â n d d e la

u n tex t li te ra r , c o p iii v o r f i in v ita ţi să c ree ze tex te sc u rte v a lo rif ic â n d u n cu v â n t ch e ie c e a re o ev id en tă leg ă tu ră cu m esa ju l tex tu lu i lec tu ra t . T o t p en tru

c o p iii d e v â rs te m ic i se p o a te p rop u n e o a c tiv ita te c u ca ra c te r lu d ic : o ra l, e lev ii v o r in v en ta sc u rte n a ra ţiu n i d esp re p e rso n a je d in lu m ea v ie tă ţi lo r . E ste

im p o rta n tă în cu ra ja rea c rea tiv ită ţii co p iilo r . S e p o t e la b o ra c v in te te sa u p o ez ii p e o tem ă d a tă , ia r c rea ţi i le lo r p o t f i p u b lic a te în rev is ta şc o li i o ri

c u p rin se în tr-o cu leg e re (b ro şu ră ) p en tru p ă rin ţi . O ri p o t fa c e b en z i d esen a te p e m a rg in ea tex te lo r c it i te . S au se p o a te rec u rg e la ex e rc iţ ii d e in v es tig a re

c o o p era tiv ă a tex tu lu i d in d iv e rse p e rsp ec tiv e : c it i to ru l n ed u m erit, c it ito ru l d e tec tiv , c iti to ru l z ia ris t , c i ti to ru l în ţe lep t, c it ito ru l g h ic ito r , c i ti to ru l

g ra m a tic ia n , c iti to ru l c rit ic o ri a lte a sem en ea . N u a r f i rău ca la n iv e lu l f ie c ă re i şc o li să ex is te u n c lu b d e lec tu ră . P e d e a ltă p a rte , c o n s id e r c ă n u d oa r

p ro feso ru l d e li te ra tu ra ro m â n ă treb u ie să c u lt iv e in te resu l c o p iilo r sp re lec tu ră o ri să o rg a n izeze a c tiv ită ţi ed u ca tiv e în b ib lio tecă . E d u c a ţia p resu p u n e

u n e fo rt c o lec tiv , d e tea m teac h in g .

N u c red c ă lec tu ra c u v o c e ta re treb u ie rep e ta tă , p en tru c ă d ev in e p lic tis ito a re . T ex te le a le s e p en tru s tu d iu v o r a v ea d im en s iu n i d es tu l d e

red u se , ca re n u -i v o r in h ib a p e c op ii , c i le v o r trez i in te resu l ş i le v o r d a în c red e rea c ă su n t c ap ab ili să le p a rcu rg ă în tr-u n t im p rezo n a b il p en tru v â rsta

lo r . C h ia r d ac ă p a rc u rg em u n fra g m en t d e tex t, e l v a f i in teg ra t în an sam b lu l tex tu lu i in teg ra l, n e fiin d v o rb a d e o în lo c u ire a a c es tu ia . F iec a re e lev îş i

c u n o a ş te în tru c â tv a r i tm u l p e rfo rm ă rii : c e i cu m a i p u ţin ă în c red e re în p rop rii le c o m p e ten ţe , v o r c it i u şo r şo p tit, ab ia au z in d u -se , cu rev en iri d ese , cu

p o tic n iri; c e i fo a rte în c reză to ri în p e rfo rm a n ţa lo r v o r a v ea ten d in ţa d e a c iti rep ed e , în d au n a ad ec v ă rii in to n a ţie i la m esa j. T o ţi treb u ie în cu ra ja ţi sp re o

lec tu ră m e to d ică , re sp ec tân d o rto ep ia , o an u m ită c ad en ţa re a lec tu rii ş i in to n a ţia sp ec ifică (a ten ţie la co m u n ic a rea su p ra v erb a lă , la c od u rile

ex tra lin g v is tic e ). D a că tex tu l a le s p en tru lec tu ră cu p rin d e u n n u m ă r m a re d e cu v in te n ecu n o sc u te , ac es t lu c ru v a c o n stitu i u n fac to r d e d em o tiv a re .

P ra c tic a p ed a g o g ică a ra tă că tex te b o g a te în a rh a ism e o ri în n eo lo g ism e o ri în ex p res ii p o p u la re p o t f i d ec o d a te c u d if ic u lta te , su n t n ec esa re in te rv en ţii le

ex p lic a tiv e a le p ro feso ru lu i o ri rec u rge rea rep e ta tă la lu c ru l cu d ic ţio n a ru l. L a u n m o m en t d a t in te rv in e o b o sea la .

D u p ă cu m se o b se rv ă , lec tu ra în sin e e s te u n a n sa m b lu d e a c tiv ită ţi p e rc ep tiv e (v izu a le ş i a u d itiv e ) ş i c o g n itiv e (m o b ilizea ză c ap ac ită ţi le in te lec tu a le , d e ex p lo ra re , d e c u n o a şte re , d e d ec o d a re , d e ac tiv a re a ca p a c ită ţi i d e a g ân d i ş i d e a o p e ra c u n o ţiu n i) a u n o r tex te , in d ife ren t d e fo rm a în c a re su n t im p rim a te (p e h â rtie , su p o rt e lec tro n ic ) . T o a te a c es te ac tiv ită ţi v o r d e te rm in a p u n erea în v a lo a re a teh n ic ii li te ra re /d e red ac ta re , o a n u m ită v iz iu n e a su p ra lu m ii, a n u m ite id e i c o n s ti tu ite în m esa j ş i o s i tu a re a tex tu lu i în tr-o ie ra rh ie d e v a lo ri p e ca re e le v u l ş i-o c o n s tru ieş te în t im p , p rin lec tu ră v a ria tă , rev e rs ib ilă ,

p ro g ra m a tă . E ste e sen ţia l d e re ţin u t c ă , în p ro c esu l lec tu rii, a şa c u m o b se rv a O .C o s tea , id en tif ic ă m tre i d em ersu ri im p o rta n te – p e rc ep ţia ; în ţe le g e rea ş i

in te rp re ta rea .3 C â n d v o rb im d e lec tu ră , ca d ep rin d ere sp ec ific ă , a v em în v ed ere m a i a le s c it irea tex te lo r li te ra re , d a r n u le ig n o ră m p e c e le n o n lite ra re în

p ra c tic a p ed a g o g ic ă . D ificu lta tea lec tu ră rii p rim u lu i tip d e tex te p ro v in e d in c o n o ta tiv ita tea lim b a ju lu i li te ra r (c u sen su l d e sp ec ific li te ra rită ţi i) fa ţă d e

u n iv o c ita tea c e lu ila lt tip d e tex te . L ec tu ra treb u ie să f ie ş i u n a c on tex tu a lă , ţ in ân d u -se sea m a d e s i tu a ţia d e en u n ţa re , in te ra c ţiu n ea lo c u to rilo r, ev en im en te ,

in ten ţii c o m u n ic a tiv e o ri c red in ţe .

In tr-o v rem e în c a re te le v iz iu n ea p a re a a c a p a ra to t m a i m u lt a ten ţia tin ere i g en era ţi i , p ro feso ru lu i - in d ife ren t d e sp ec ia li ta te ş i d e n iv e lu l d e

în v ă ţă m â n t la c a re p red ă - îi rev in e m is iu n ea d e a g ă s i ac e le m e to d e n ec esa re reo rien tă rii tin e rilo r sp re lec tu ră , in d ife ren t c ă v o rb im d e li te ra tu ră u ti li ta ră ,

sp iritu a lă , p a ra -li te ra tu ră o ri tex te le li te ra re (c e s e c irc u m sc riu s fe re i li te ra rită ţii) . D e a c eea , în c a d ru l a c tiv ită ţi lo r ex tra şc o la re , s -a r im p u n e im p lic a rea ac tiv ă

a e lev ilo r în c e rc u ri d e lec tu ră sa u d e c e rc e ta re a u n o r tem e d in d ife rite a ri i cu rricu la re , în tr-o ab o rd a re tran sd isc ip lin a ră sa u m u ltid isc ip lin a ră , ca re să

v a lo riz ez e in te lig en ţe le m u ltip le .

N ote :

1 .-fa cem d is tin c ţie în tr e te x t ş i op e r ă

2 .- E co , op .c it. , p .2 5

3 .-C ostea .p .1 1 5

B ib lio g r a fie : C o rn ea , P au l – In tro d u ce re în teo r ia le c tu r ii , E d .P o liro m , Ia ş i , 1 9 9 8 C o stea , O c ta v ia – D id a c tic a le c tu rii .O a b o rd a re fu n c ţio n a lă , E d .In s titu tu l E u ro p ean , B u c u reş ti , 2 0 0 6 E c o , U m b erto – S a se p lim b ă ri p r in p ă d u re a n a ra tivă , E d .P o n tica , C o n stan ţa , 1 9 9 7


A ctu l lecturii

p rof. S tan a S im on a-M aria ,

Ş coala G im n azia lă F rân ceşti, ju d . V âlcea A bordată d in perspectiva co m prehensiunii, lec tura apare ca un p roces personal, ac tiv şi ho lis tic , p roces ce p resupune in teracţiunea a tre i facto ri: c itito rul, textul şi con textul lecturii. A trib utele „ac tiv” şi „ho listic” exprim ă cele două aspecte esenţia le p rin care m odelele actuale a le co m prehensiunii se deosebesc de cele trad iţionale . C ontextu l. C oordonatele con textulu i sunt rep rezentate de com ponenta psiho logică , cea socia lă şi cea fiz ică . D im ensiunea psiho logică p riveşte in teresul e levului pentru text şi m odalită ţi de a tragere a a tenţie i. N u toate texte le reuşesc să cap teze a tenţia e levilo r de la început, de aceea o deschidere a lecţie i p rin tr-un m o m ent constru it în jurul în trebărilo r: „C e ştiu desp re sub iect?” sau „D e ce este im portantă lectura tex tului?” nu sunt lip sită de sens. Fap tu l că p rocesul de constitu ire a sensulu i poate fi o rienta t d iferit în funcţie de in tenţia c itito rului şi că info rm aţiile , im aginile , în tâm plările pe care lectura le restitu ie po t fi d iferite în funcţie de o rientarea in iţia lă a lecturii, es te cunoscut. D im ensiunea socia lă a co ntextulu i v izează toate fo rm ele de in teracţiune p ro feso r-e lev şi e lev-co legi. S ub această incidenţă se aşază : situaţiile de lectură ind ivid uală silenţioasă şi cele în care lectura este realizată în fa ţa unu i grup , lecturile ghidate şi ce le fără fişe-suport, lec turile p regătite de exp licaţii şi ce le începute ab rup t. L ectura cu voce tare an tepune co m prehensiunii grija pentru rostirea co rectă şi exp resivă. A cesta este m o tivul pentru care se recom andă situaţiile a căro r m iză este co m prehensiunea (p rim a lectură a textului şi/sau p rim a re lectură), să se renunţe la lectura cu voce tare . C o m ponenta fiz ică a con textu lui se referă la aspecte le concrete ce determ ină lectura: lin iştea , c larita tea tipăriturii, antic iparea co rectă a durate i lecturii, e lem ente ce influen ţează , d in exterio r, ca lita tea co m prehensiun ii. T extu l. T extul e ste a lă turi de con text şi de c itito r, unul d in e lem entele „triunghiu lui lecturii” . A bordată d in perspectiva d idactic ii, p rob lem atica textului poate fi c ircum scrisă în funcţie de valenţe le lu i fo rm ative şi accesib ilita te . V alenţe le fo rm ative a le unui text po t fi cuan tificate p rin raportarea prob lem atic ii sa le la valo rile conturate de idealul educaţio nal, p recum şi p rin raportarea structurii sa le tex tuale la tiparele fo rm ale . În cazul textulu i literar, valoarea fo rm ativă este dată de p restig iu l auto rului, de p rezenţa lu i în seria perso nalită ţilo r rep rezentative a le litera turii rom âne. A ccesib ilita tea unui text e ste o d im ensiune ce se specifică: în gradul de liz ib ilita te a l n ivelu lui lingvistic , în c larita tea m acrostructurii textuale , în fam iliarita tea e levului cu dom eniul refe renţia l a l textului şi în in teresul pen tru sub iectul tra ta t. L iz ib ilita tea unui text poate fi ap roxim ată în funcţie de urm ăto rii descrip to ri: num ărul de cuvinte p rezente în frază , num ărul de cuvinte ce ap rţin vocabularului fundam ental şi num ăru l m ărcilo r textuale a le d ia logului. L iz ib ilita tea creşte cu cât fraza este m ai scurtă , cu cât cuvin te le d in vocabularul fundam enta l sun t m a i m ulte , iar secvenţele de d ia log m ai m ari. S tructura texte lo r este un a lt facto r ce determ ină nive lul de co m prehensiune. T extele narative (povestirea , schiţa , nuvela) sunt considerate cele m ai accesib ile , m o tiv pentru care se reco m andă p rezenţa lo r m asivă în p rim ii ani de g im naziu . G radul de fam iliarita te a l e levilo r cu do m eniu referen ţia l a l textului este un a lt param etru a l accesib ilită ţii. C ercetările au dem o nstra t că texte le a le căro r sub iecte sun t fam iliare şi in teresante pentru c itito r po t fi în ţe lese m ai repede. În situaţiile când textul nu îndep lineşte aceste cerin ţe , se im p un secvenţe p relim inare exp licative , secvenţe ce urm ăresc c ircum scrierea p rob lem ei tra ta te /rec reate de text (de exem plu, texte le fo lc lo rice care transcriu aspecte cunoscute a le m entalită ţii arha ice , texte le ce vo rbesc desp re epoci isto rice puţin cunoscute sau necunoscute e levilo r). În s itua ţiile în care p ro feso rul op tează pentru p rezentarea unor texte non -literare autentice (docum ente is to rice , artico le de z iar), se im p une cerificarea gradului lo r de accesib ilita te , şi, dacă e cazul, rescrierea lo r in tegrală sau parţia lă . C ititoru l. A tre ia com ponentă a triunghiulu i lecturii şi cea m ai im portantă d in punctul de vedere a l d idactic ii com petenţelo r este e levu l- c itito r. A ngajarea e levulu i în lectură p resupune, deopo trivă , activarea unor structuri cognitive şi a fective co m plexe şi desfăşurarea unor p rocese d iverse . E le po rnesc de la recunoaşterea cuvântului sau selectarea ideii centra le a unei fraze , până la configurarea sensului g lobal. S tructurile cognitive se referă , pe de o parte , la cunoştin ţe le desp re lim bă (lexic , sin taxă şi m orfo logie), desp re text (s tructuri textuale p ro to tip ice) şi d iscurs (m odalită ţi de structurare/adecvare a m esajului în funcţie de situa ţia de enunţare). P e de altă parte , structurile cognitive cuprind şi cuno ştin ţe le desp re lum e ale c itito ru lui, in fo rm aţiile pe care le are desp re un iversul re ferenţia l a l textu lui şi în absenţa căro ra com prehensiunea este d ific ilă , sau , uneori, im posib ilă . Citite din perspectiva competenţei lecturale, structurile cognitive şi afective acoperă o zonă a cunoştinţelor şi atitudinilor, în vreme ce categoria proceselor se referă la aplicarea şi cizelarea capacităţilor. Lectura nu este numai un eveniment ce angajează structuri şi presupune desfăşurarea sinergică a unor procese. Lectura este şi un eveniment prin care structurile se extind, iar procesele se rafinează şi devin din ce în ce mai coerente. De aici şi ideea că activităţile de asimilare de cunoştinţe şi cele de învăţare şi exersare secvenţială a unor strategii trebuie alternate cu activităţi de practică a lecturii, activităţi ce permit dezvolatrea şi cizelarea cunoştinţelor şi capacităţilor sau, cu alte cuvinte, formarea competenţei lecturale. Bibliografie: Parfene, Constantin, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Bucureşti, Editura Polirom, 1999 Pamfil, Alina, Structuri didactice deschise, Editura Paralela 45, Piteşti, 2004


Vara

Brebeanu Eduard Clasa a V-a Şcoala Gimnazială ,,Înv. Clemenţa Beşchea” Căpăţîneşti, judeţul Buzău Prof. coordonator: Chiru Adelina

Scoate vara din cuptor Şi împarte tuturor Fructe multe, flori frumoase Şi legume sănătoase. Tot ea pune-n calendar Trei luni de vacanţă-n dar Pregătind pentru copii Odihnă şi bucurii. Şi se-ndreaptă fiecare Cu bagaje mari şi mici Ori la munte, ori la mare Sau la ţară la bunici.

Frumuseţile naturii

Sandi Ioana,Clasa a V-a

Şcoala Gimnazială “Carol I”, Călăraşi

Natura este cel mai frumos lucru de pe pământ. Să merg în drumeţii prin păduri sau prin munţi este unul dintre lucrurile care îmi plac foarte mult, aşa că vara trecută, împreună cu familia mea, am mers în vacanţă în Italia, unde am decis să mergem într-o drumeţie pe munte ca să descoperim o plajă neştiută de toată lumea, dar minunată. Era o zi foarte calduroasă de vară, iar noi, pentru a ajunge la plajă, trebuia să urcăm pe munte preţ de două ore. În drumul nostru am văzut foarte multe plante şi flori multicolore şi firave, dar am văzut şi fluturi cât palma şi insecte minuscule ce se ascundeau epuizaţi de atâta joacă şi căldură printre pietre şi tufe de razele soarelui. La un moment dat ne-am oprit timp de câteva minute pentru a admira priveliştea. Printre crengile de măslini şi florile albe de leandru, se vedea în depărtare sclipirea unor valuri mici. Nu am mai mers mult, iar plaja a apărut în faţa ochilor noştri. Era mică, avea nisipul ca praful de zâne, iar apa era limpede. La mal era un verde ca de smarald, iar mai în larg verdele devenea albastru, ca de safir. Nu pot descrie ce fericită am fost când am ajuns acolo! Cine şi-ar fi imaginat că o astfel de drumeţie pe munte se poate încheia cu o privelişte atât de minunată? Acestea sunt adevăratele frumuseţi ale naturii!

Vară

Corsetti Serena, Clasa a V-a

Şcoala Gimnazială „Carol I”, Călăraşi

Norii s-au risipit,

Soarele e fericit,

Multă zarvă în natură,

Explozie de voie bună.

Păsărelele ciripesc,

Frunzele pomilor melodios fo?nesc.

Mireasma florilor te îmbată…

Câtă frumuseţe ?i poftă de viaţă!

Flutura?ii se zbenguie,

Albinuţele zumzăie.

Atmosferă magică după ploaie -

Zi unică de iunie!


C e r c e ta r e ş t iin ţ if ic ă p r iv in d îm b o g ă ţ ir e a s tr a te g ii lo r d e le c tu r ă

P r o f . C h ir u A d e lin a Ş c o a la G im n a z ia lă ,,În v . C le m e n ţa B e şc h e a ” C ă p ă ţîn e ş t i , ju d e ţu l B u z ă u

L e c tu ra , c a p ro c e s fu n d a m e n ta l a l m u n c ii in te le c tu a le , c a le e s e n ţia lă d e a c c e s la v a lo r ile c u ltu r i i a c u m u la te în c ă r ţ i , fo lo s ită c a m ijlo c d e în v ă ţa re ş i e d u c a re d e v e a c u ri ş i p e s te v e a c u ri a fo s t s tu d ia tă , a n a liz a tă , c la s if ic a tă , d e f in ită p r in n u m e ro a se u n g h iu r i d e v e d e re . P ă re r i le c o n v e rg sp re a d e f in i le c tu ra c a o p a r te e s e n ţia lă a a c tiv ită ţi i ş c o la re s a u d e d u p ă ş c o a lă , o a c tiv ita te d e s tu d iu fo a r te p e rso n a lă ş i fo rm a tiv ă , u n m ijlo c in d iv id u a l d e s tu d iu ş i d e c u lt iv a re , d e o rg a n iz a re so c ia lă a în v ă ţă r i i . C a r te a e s te c o m o a ra fă ră p re ţ , e s te în v ă ţă to ru l c a re te c o n d u c e la b in e , te fa c e s ă te b u c u ri , s ă râ z i ş i s ă p lâ n g i. O c a r te te tr im ite la a lte c ă r ţ i ş i to a te îm p re u n ă fo rm e a z ă b a z a tra in ic ă a c u ltu r i i n o a s tre . C a r te a e s te o c o m o a ră fă ră d e p re ţ , în c a re îş i a d u n ă c e le m a i f ru m o a se g â n d u ri , c a a lţ i i s ă le p o a tă fo lo s i în v o ie . A le g e re a c ă r ţ i lo r p o tr iv ite e s te d o a r u n p r im p a s . A l d o ile a p a s ş i to t a tâ t d e im p o rta n t e s te d e p r in d e re a le c tu r ii , o b ţin e re a e f ic ie n ţe i e i m a x im e în u rm a c it ir i i u n e i c ă r ţ i . C o p ilu l în v a ţă v o rb ire a în a in te a s c r isu lu i ş i c i t i tu lu i , p r im u l s ă u c o n ta c t c u c e ila l ţ i f i in d l im b a ju l în c a d ru l fa m ilie i . A c e s t m o d d e c o m u n ic a re re p re z in tă p r im a a p ro p ie re d e le c tu ră ş i s e b a z e a z ă p e im a g in e ş i a u z , d e o a re c e p r im a le c tu ră a c o p ilu lu i e s te a u z ită . În p ro c e su l le c tu r ii , a d u ltu l d e sc if re a z ă ş i c o p ilu l tre b u ie s ă c re a d ă c ă d e sc if ra re a c o re sp u n d e s e m n e lo r g ra f ic e . C o p ilu l c re d e c ă d e sc if ra re a fa c e p a r te d in a to tp u te rn ic ia a d u ltu lu i , f ix ita te a m e sa ju lu i f i in d c e a c a re a tra g e a te n ţia c o p ilu lu i . P r im e le le c tu r i p e rso n a le a le c o p ilu lu i su n t le c tu r ile d e im a g in i, c ă r ţ i le d e c a u c iu c re p re z e n tâ n d u n a d in p r im e le fo rm e d e s tin a te le c tu r ii v iz u a le . D u p ă d e sc i f ra re a c ă r ţ i i d e c a u c iu c u rm e a z ă c ă r ţi le c a re c o m b in ă im a g in e a ş i te x tu l . A c u m , im a g in e a î l a ju tă p e c o p il s ă lo c a liz ez e c u v â n tu l. A b ia d u p ă v â rs ta d e p a tru a n i în c e p e d e ta şa re a im a g in ii d e te x t. , ,O ra d e p o v e ş ti” î i p re g ă te ş te p e c e i m ic i p e n tru ş c o a lă ş i d ia lo g , d e z v o ltâ n d u -le m e m o ria a u d it iv ă ş i a s im ila re a u n u i l im b a j a d a p ta t n iv e lu lu i lo r d e în ţe le g e re . J o c u l e s te c e l c a re p re d o m in ă în p r im a in iţ ie re în a r ta le c tu r ii , c o p ilu l în v ă ţâ n d fă ră s ă -ş i d e a s e a m a . R o lu l p ă r in ţi lo r e s te p r im o rd ia l , în v ă ţa re a c o p ilu lu i n e p u tâ n d u -se d iso c ia d e a c e e a a p ă r in ţi lo r . U n e o ri în să , c a r te a in tră în fa m ilie p r in in te rm e d iu l c o p ilu lu i . B ib lio te c a a re ro lu l d e a - i in fo rm a p e p ă r in ţi d e sp re c ă r ţ i le p ro p u se c o p ii lo r lo r , f ie p r in e x p o z iţ i i , f ie p r in m e se ro tu n d e în lo c a lu r ile b ib lio te c ii ş i in te rv e n ţi i p u n c tu a le în c a d ru l a so c ia ţi i lo r fa m ilia le . D e la o b işn u in ţa d o b â n d ită în fa m ilie ş i la g ră d in iţă , c o p ilu l tre c e b ru sc la în v ă ţa re a c it i tu lu i , la ş c o a lă în tr -u n m e d iu m a i o rg a n iz a t . V a d e s c o p e r i le c tu ra v iz u a lă , in te r io r iz a tă , a d a p ta tă la p ro p riu l s ă u r i tm . P r im a le c tu ră e s te u n m o m e n t a c ă ru i c a li ta te d e te rm in ă în ţe le g e re a , a n a liz a ş i in te rp re ta re a în tre g u lu i te x t. C o p ilu l v a tre b u i să ş t ie s ă s e re fe re la c a r te p e n tru a te o re tiz a , a s in te tiz a ş c o la r i , s c o p u l le c tu r ii e s te a c e la d e a - i fa c e s ă iu b e a sc ă c a r te a , d e a d e z v o lta g u s tu l e le v ilo r p e n tru c it i t ş i d e a fo rm a p ro g re s iv u n tâ n ă r c a p a b il s ă în ţe le a g ă lu m e a d in ju ru l s ă u . E x is tă fa c to r i c a re d e te rm in ă le c tu ra c o p ii lo r : p a r tic u la r i tă ţ i le d e v â rs tă ş i p s ih ic e , p re fe r in ţe le lo r , c l im a tu l fa m ilia l , fa c to r i c a re p o t tra n s fo rm a le c tu ra în tr -o n e c e s ita te , „ o fo a m e d e c a r te ” , o d e le c ta re s a u n u . C â n d g u s tu l p e n tru le c tu ră , c u ltu l p e n tru c a r te s -a u fo rm a t d in p r im ii a n i d e ş c o a lă , a c e s te a ră m ân p e n tru to a tă v ia ţa o o b işn u in ţă u ti lă . L e c tu ra p ro p riu -z is ă n u în c e p e în să d e c â t d u p ă c e c o p ilu l re u ş e ş te s in g u r s ă d e sc i f re z e c u u şu r in ţă id e ile a s c u n se în sp a te le s e m n e lo r g ra f ic e . P ă r in te le tre b u ie s ă s e s iz e z e a c e s t m o m e n t d if ic i l d in v ia ţa m ic u ţu lu i , p e ju m ă ta te în sp ă im â n ta t d e ta in e le s c r isu lu i , p e ju m ă ta te c r isp a t d e e fo r tu l f ă c u t d e d e sc if ra re a a c e s to r s e m n e c u r io a s e ş i p lin e d e m is te r . M u lţi c o p ii s e lu p tă a n i d e -a râ n d u l c u le c tu ra re a c u rs iv ă a u n u i te x t, ră m â n â n d în im p o s ib il i ta te a d e a s a v u ra p ro p rii le le c tu r i . În lo c u l c u r io z ită ţi i , a p a re e fo r tu l in h ib a n t a l d e s c if ră r i i s e m n e lo r g ra f ic e , d in c o lo d e c a re s e a sc u n d id e i a tâ t d e f ru m o a se ş i in te re sa n te … ..

Prin cultivarea lecturii, se dezvoltă capacitaţile de exprim are orală şi scrisă, abilităţile de cooperare şi com unicare, dar şi dezvoltarea unor atitudini dem ocratice. Îndrum ând elevii la lectură, profesorul poate urm ări creşterea dorinţei elevilor de a deschide şi de a citi cărti, conştientizarea rolului lecturii pentru dezvoltarea exprim ării libere, dezvoltarea sim ţului estetic prin lectură, dezvoltarea cultului pentru valori, îm bogăţirea cunoştinţelor cu privire la viaţa şi opera scriitorilor, stim ularea im aginaţiei şi a creativităţii verbale, educarea atitudinii de a intra în relaţie cu ceilalţi, stim ularea spiritului de colaborare şi de com petiţie al elevilor. BIBLIO GRAFIE: Antonescu S.M ., Fortin Simona - Lectura copiilor şi adolescenţilor, Editura SEM N DE CARTE, Bucureşti, 2009 Cerghit Ioan - M etode de învăţământ, Editura Polirom, Iaşi, 2006 Parfene Constantin-Compoziţiile în şcoală, Editura Polirom Bucureşti, 2006


D e z v o l t a r e a c o m p e t e n ţ e i d e l e c t u r ă p r in f o lo s ir e a u n o r s t r a t e g i i d id a c t i c e in o v a t iv e

, ,C i t e ş t e ! C i t in d m e r e u , c r e i e r u l t ă u v a d e v e n i u n l a b o r a to r d e id e i ş i

i m a g in i , d in c a r e v e i î n to c m i î n ţe l e s u l ş i f i lo s o f i a v ie ţ i i . ”

( M .E m i n e s c u )

P r o f . R u s u M ih a e la - V a le n t i n a , Ş c o a la G i m n a z ia lă , , M i r c e a c e l B ă t r â n ” ,

B a b a d a g , j u d . T u lc e a

Î n t r - o s o c ie t a t e a c u n o a ş te r i i c a r e s e m i ş c ă c o n t in u u e s t e n e c e s a r s ă l e o f e r i m e le v i lo r n o ş t r i

a c h iz i ţ i i ş i s ă l e f o r m ă m c o m p e te n ţe în c o n c o r d a n ţă c u t i m p u l . L a n iv e l m o n d ia l s e în c e a r c ă c o n s t r u i r e a

ş i i n v e s t i r e a în a n u m i te c o m p e te n ţe p e n t r u o b ţ in e r e a d e r e z u l t a t e s o c ia l e ş i e c o n o m ic e m a i b u n e p r i n

c a r e e l e v i i s ă d e v in ă c e tă ţ e n i a c t iv i ş i s ă o c u p e m a i u ş o r f o r ţ a d e m u n c ă . Î n c o n d i ţ i i l e u n e i p i e ţ e c o m u n e

a f o r ţ e i d e m u n c ă o m a r e i m p o r ta n ţă o a r e c a l i t a t e a s i s t e m u lu i e d u c a ţ io n a l c a r e r e p r e z in tă u n f a c to r

i m p o r ta n t d e c o n s e r v a r e ş i d e z v o l t a r e a p o te n ţ i a l u l u i i n t e l e c tu a l a l f i e c ă r e i ţ ă r i . S - a c o n s t a t a t c ă în ţ a r a

n o a s t r ă c o m p e t i t iv i t a t e a f o r ţ e i d e m u n c ă e s t e s c ă z u tă î n c o m p a r a ţ i e c u c e a a a l to r ţ ă r i d in U n i u n e a

E u r o p e a n ă d a to r a tă f a p tu lu i c ă ţ a r a n o a s t r ă s e c o n f r u n tă c u o c a l i t a t e s l a b ă a s i s t e m u l u i e d u c a ţ io n a l .

C o m p e te n ţa d e a c i t i e s t e n e c e s a r ă p e n t r u a c c e s u l ş i p r o m o v a r e a p e p ia ţ a m u n c i i , f i i n d o

c e r in ţă d e b a z ă d ic t a t ă d e s o l i c i t ă r i l e v ie ţ i i s o c ia l e ş i e c o n o m ic e a l e s o c ie t ă ţ i i s e c o l u l u i a l X X I - l e a .

C o m p e te n ţa d e a c i t i s e d e f in e ş te c a f i i n d a p t i tu d i n e a c o r e s p u n z ă to a r e d e a în ţ e l e g e , d e a u t i l i z a ş i d e a

r e f l e c ta a s u p r a f o r m e lo r p e c a r e l e p o a te lu a l i m b a j u l s c r i s , c u s c o p u l d e a a t i n g e î m p l in i r e a p e r s o n a lă ş i

p r o f e s io n a lă . E a m e r g e d in c o lo d e c o m p o n e n te le c o g n i t i v e a l e c i t i t u l u i ( d e c o d i f i c a r e a în ţe l e g e r i i

c u v â n t u l u i ş i a t e x tu l u i ) p e n t r u a s e r e f e r i l a a s p e c te c a r e s e a d r e s e a z ă m o t iv a ţ i e i d e a c i t i ş i i m p l i c ă r i i

a c t iv e î n a c t iv i t ă ţ i c a r e p r e s u p u n u t i l i z a r e a m a te r i a l e lo r s c r i s e . Î n t r - u n c o n te x t ş c o la r , e l e v i i c a r e ş i - a u

d e z v o l t a t c o m p e te n ţa d e a c i t i , d u p ă c e a u în v ă ţa t s ă c i t e a s c ă , d i s p u n d e o a n u m i tă f l u e n ţă ş i u t i l i z e a z ă

l e c tu r a p e n t r u a - ş i î m b u n ă tă ţ i c u n o ş t i n ţe l e . P e p a r c u r s u l u l t i m u lu i d e c e n i u u n u l d in t r e o b ie c t iv e le

e u r o p e n e a f o s t î m b u n ă tă ţ i r e a c a p a c i t ă ţ i i d e a c i t i d e o a r e c e l i m i ta r e a a c e s te i c o m p e te n ţe r e p r e z in tă o

p o te n ţ i a l ă c a ta s to f ă p e n t r u s o c ie t ă ţ i l e e u r o p e n e : e l e v i i c a r e a b s o lv ă u n c i c l u d e î n v ă ţă m â n t f ă r ă a f i

c a p a b i l i s ă în ţ e l e a g ă u n t e x t s c r i s în m o d c o r e c t , n u v o r f i o b l ig a ţ i s ă f a c ă f a ţ ă d o a r r i s c u lu i e n o r m d e

e x c lu d e r e d e p e p ia ţ a m u n c i i , d a r v o r f i e x c l u ş i ş i d e l a a b o r d a r e a u n u i n i v e l e d u c a ţ io n a l s u p e r io r s a u a

f o r m ă r i i p r o f e s io n a le u l t e r io a r e . A t i n g e r e a u n u i s t a d iu c â t m a i a v a n s a t î n d o m e n i u l d e z v o l t ă r i i a c e s te i

c o m p e te n ţe n u e d o a r u n u l d in t r e p r in c ip a le l e o b ie c t iv e a l e p r o c e s u lu i d e ş c o la r i z a r e , c i ş i u n u l d in t r e

c e le m a i i m p o r ta n te m i j lo a c e c a r e m i j lo c e s c în v ă ţa r e a .

Î n c a d r u l o r e lo r d e l i m b a ş i l i t e r a tu r a r o m â n ă t r e b u ie e v a lu a tă a c e a s tă c o m p e te n ţă f i i n d c ă

a b i l i t a t e a d e a c i t i ş i a în ţ e l e g e c e c i t e s c e s t e i m p o r ta n tă în ş c o a lă f i i n d u n in d ic a to r a l m o d u lu i î n c a r e

e l e v i i s u n t p r e g ă t i ţ i s ă f a c ă f a ţ ă v ie ţ i i s o c ia l e , a n g a j ă r i i ş i f u n c ţ io n ă r i i p e p ia ţ a m u n c i i . I n d i f e r e n t d e

a s p i r a ţ i i l e e l e v u l u i l e g a te d e c o n t in u a r e a s t u d i i lo r s a u d e in t r a r e a p e p ia ţ a m u n c i i , c u l t u r a l e c tu r i i v a f i

i m p o r ta n tă p e n t r u v ia ţ a lo r p e r s o n a lă c a ş i p e n t r u p a r t i c ip a r e a lo r a c t iv ă în v ia ţ a c o m u n i t ă ţ i i î n o r i c e

c o l ţ a l l u m i i s e v o r a f l a … … .

Dezvoltarea competenţei de citire/lectură nu este doar una din principalele obiective ale

disciplinei Limba şi literatura română, ci este unul dintre cele mai importante mijloace care mijlocesc

învăţarea, care îi ajută pe elevi să fie incluşi uşor pe piaţa muncii sau în abordarea unui nivel

educaţional superior. Bibliografie:

1. Cerghit, Ioan, Sisteme de instruire alternative şi complementare,Structuri, stiluri, strategii, Editura

Aramis, 2002

2. Pintilie Mariana, Metode moderne de învăţare-evaluare, Ed. Eurodidact , Cluj Napoca, 2003.


P r ie t e n a m e a , c a r te a

O c a m e r ă fă r ă c ă r ţ i e s te p r e c u m u n tr u p fă r ă s u f le t . - C ic e ro

E le v V la d V a le r ia , c la s a a V IIa ,

Ș c o a la G im n a z ia lă , , M ir c e a c e l B ă t r â n ” , B a b a d a g , ju d . T u lc e a

p r o f . C o o r d . R u s u M ih a e la -V a le n t in a

C a r te a e s te t r e c u tu l , p r e z e n tu l ş i v i i to r u l : i s to r ia t r e c u tu lu i , m ă r tu r ia p r e z e n tu lu i ş i s p e r a n ţa v i i to r u lu i .

C u to ţ i i a v e m o c a r te fa v o r i tă , o c a r te p e c a r e a m p u te a s ă o c i t im d e s u te d e o r i , f ă r ă s ă n e p l ic t i s im .

L e c tu r a n e lă r g e ş te o r iz o n tu l , in te le c tu l ş i v o c a b u la r u l . I u b ir e a fa ţă d e a c e a s ta e s te d in p ă c a te m a i r a r ă în a c e a s tă

p e r io a d ă , ia r la m o d ă s u n t c ă r ţ i le t ip ju r n a l , c e p r e z in tă u n l im b a j m o d e r n , u ş o r d e în ţe le s d e c ă tr e tâ n ă r a g e n e r a ţ ie .

Î n s ă p â n ă ş i a c e s te c ă r ţ i o fe r ă s i tu a ţ i i în c a r e t in e r i i s e p o t r e g ă s i ş i s fa tu r i c e î i a ju tă în v ia ţa d e z i c u z i , la ş c o a lă s a u

a c a s ă . M ă g â n d e s c la m il io a n e le d e c o p i i c a r e m e r g la ş c o a lă , p e u l i ţe le p r ă f u i te a le s a te lo r , s a u p e s t r ă z i le a s fa l ta te

a le o r a ş e lo r , m e r g â n d în g r u p u r i , p e r e c h i o r i s in g u r i , to ţ i c u c ă r ţ i le s u b b r a ţ , îm b r ă c a ţ i î n fe lu r i te u n i fo r m e , v o r b in d

d ife r i te l im b i , to ţ i fe r ic i ţ i d e o p o r tu n i ta te a d e a c i t i , d e a a s im ila lu c r u r i n o i .

C a r te a e s te p r o g r e s u l , s p e r a n ţa , c iv i l iz a ţ ia , g lo r ia lu m ii , î n s o ţ in d u -n e p e to ţ i p r e tu t in d e n i , a ju tâ n d u - n e z i d e

z i , în to td e a u n a , la o r ic e .

P e n tr u m in e , le c tu r a r e p r e z in tă l ib e r ta te a , l ib e r ta te a d e a îm i c r e a o n o u ă v ia ţă în c a d r u l c ă r ţ i i p e c a r e o

c i te s c , l ib e r ta te a d e a lu a d e c iz i i în lo c u l p e r s o n a ju lu i p r in c ip a l , l ib e r ta te a d e a - m i im a g in a c e a ş fa c e e u în lo c u l lu i ,

c u m a ş in f lu e n ţa a c ţ iu n e a te x tu lu i . Î n c ă îm i m a i a m in te s c p r im a c a r te te r m in a tă , C ă lu ţu l N ă z d r ă v a n , o c a r te în

v e r s u r i , h a io a s ă ş i p o tr iv i tă a n i lo r p e c a r e î i a v e a m a tu n c i . Î n c e t , în c e t a m în c e p u t s ă t r e c la c ă r ţ i m a i lu n g i , a d e c v a te

v â r s te i : m a i în tâ i C ir e ş a r i i , a p o i L a M e d e le n i , M â n d r ie ş i p r e ju d e c a tă , H a r r y P o t te r , J o c u r i le F o a m e i , B ă ia tu l c u

p i ja m a le în d u n g i e tc . N u m - a m lă s a t d e s c u r a ja tă d e c e i c a r e s p u n e a u c ă n u o s ă r e u ş e s c s ă te r m in c a r te a , c ă e s te

p r e a d if ic i lă p e n tr u m in e . D r a g o s te a fa ţă d e c i t i t m -a a ju ta t s ă d e v in o m ic ă e n c ic lo p e d ie , u im in d u - i p e c e i d in ju r u l

m e u a tu n c i c â n d le p o v e s te a m d e s p r e lu c r u r i le a f la te d in c ă r ţ i le le c tu r a te ; m i-a îm b o g ă ţ i t v o c a b u la r u l ş i m i -a lă r g i t

o r iz o n tu l . D e a s e m e n e a , to t a c e a s ta m -a d e te r m in a t s ă c i te s c c â t m a i m u lt , c â t m a i r e p e d e ş i s ă îm p ă r tă ş e s c c u c o le g i i

e x p e r ie n ţe d e le c tu r ă d in c ă r ţ i p r e c u m : J u r n a lu l u n u i p u ş t i , R ă z b o iu l c a r e m i-a s a lv a t v ia ţa , C u m s ă fa c i s ă n u c i te ş t i

, o r i A r te m is F o w l.

C a r te a e s te s im b o lu l l ib e r tă ţ i i . V is ş i a r m o n ie ş i c u r g e r e n e s t in s ă în fâ n tâ n i . E a e o m is te r io a s ă fo r m ă d e

p ă tr u n d e r e în le g i le v ie ţ i i ş i a l e v i i to r u lu i .

C Ă R T I C I C A

N E A G U D E L I A M A R I E L E N A C L A S A a I I I - a A , Ș C . G I M N . “ G . D . G H IC A ” P E R E T U Î N D R U M Ă T O R : S P Î N U M I R E L A C O R N E L IA C ă r t ic ic a m e a f r u m o a s ă E s t e f o a r t e d r ă g ă s t o a s ă . E a m u lt e m - a în v ă ț a t : S c r is , c i t i t ș i c o lo r a t . T o t d in e a a m în v ă ț a t , A l f a b e t u l m in u n a t , C a r e - a c u m m - a a ju t a t S ă s c r iu , p e “ c a ie t u l d e c u r a t ” ! D r a g ă c ă r t ic ic a , E u n u m a i s u n t m ic a . În u r m ă t e v o i lă s a , V e s e lă p e u n d e v a . V a v e n i ș i s o r a m e a , S ă ș t i i : ș i e a v a în v ă ț a , T o t c e ș t iu ș i e u a c u m Ș i t e v a iu b i , o r ic u m !

IARNA

ASPRU SORINA NICOLETA CLASA a III-a, ȘC. GIMN. “G. D. GHICA” PERETU ÎNDRUMĂTOR: SPÎNU MIRELA CORNELIA

Iarna iarăși a venit, Pomii i-a despodobit. Mă duc la prietena mea Să ne dăm cu sania. În zăpadă ne jucăm, Bulgăreii modelăm. Am văzut un ghiocel Era tare frumușel. Din greșeală l-am călcat, Dar el nu s-a supărat. Vesel ca întotdeauna, Mi-a făcut și el cu mâna!


M E T O D E IN T E R A C T IV E P E N T R U U N ÎN V Ă Ţ Ă M Â N T E F IC IE N T

M O T T O : « D a că îm i sp u i o să u it, d a c ă îm i a ră ț i o să ț in m in te , d a r d a c ă m ă im p lic i o să în țe le g . » A n o n im .

S P ÎN U M IR E L A C O R N E L IA

? C . G IM N . “ G . D . G H IC A ” P E R E T U

Ş c o a la c o n tr ib u ie to t m a i m u lt la m o d e la re a p e rso n a lită ţii ş i la c u ltiv a re a tră să tu r ilo r e i. În în tre a g a o p e ră d e fo rm a re a o m u lu i n o u , a p e rso n a lită ţi i sa le , u n ro l im p o rta n t, u n e o ri c h ia r d e c is iv , îl a u p r im ii a n i d e şc o a lă .

Ş c o lii p r im a re îi re v in e sa rc in a d e a fo rm a p r im e le d e p r in d e r i d e m u n c ă in te le c tu a lă . D e a c e e a , e s te n e c e sa r c a în v ă ţă to ru l să fie p re o c u p a t în p e rm a n e n ţă d e p e rfe c ţio n a re a m e to d e lo r ş i p ro c e d e e lo r d e p re d a re -în v ă ţa re , a s tilu lu i d e m u n c ă în g e n e ra l, p e n tru o p tim iz a re a p ro c e su lu i in s tru c tiv -e d u c a tiv .

C a d ru l d id a c tic tre b u ie să fie a n im a t d e o p u te rn ic ă re c e p tiv ita te fa ţă d e to t c e e s te n o u s i im p o rta n t în sp e c ia lita te a sa ş i în p e d a g o g ie , ia r în p ra c tic ă să d o v e d e a sc ă u n e fo r t c o n tin u u sp re a u to d e p ă ş ire , p e n tru a fa c e fa ţă sa rc in ilo r p e c a re le r id ic ă în v ă ţă m â n tu l.

U tiliz a re a m e to d e lo r in te ra c tiv e d e p re d a re -în v ă ţa re în a c t iv ita te a d id a c tic ă c o n tr ib u ie la îm b u n ă tă ţire a c a li tă ţii p ro c e su lu i in s tru c tiv -e d u c a tiv , a v â n d u n c a ra c te r a c tiv – p a r tic ip a tiv ş i o re a lă v a lo a re a c tiv -fo rm a tiv ă a su p ra p e rso n a lită ţii e le v u lu i.

C a r a c te r is t ic ile m e to d e lo r in te r a c t iv e : su n t a tra c tiv e ;

· s tim u le a z ă im p lic a re a a c tiv ă în sa rc in a d id a c tic ă ; · s tim u le a z ă in iţia tiv a ; · a s ig u ră o m a i b u n ă p u n e re în p ra c tic ă a c u n o ş tin ţe lo r , p r ic e p e r ilo r ş i d ep r in d e r ilo r ; · a s ig u ră u n d e m e rs in te ra c tiv a l a c tu lu i d e p re d a re -în v ă ţa re -e v a lu a re ; · v a lo r ific ă ş i s tim u le a z ă p o te n ţia lu l c re a tiv , o r ig in a lita te a c o p iilo r ; · a c ţio n e a z ă a su p ra g â n d ir ii c r itic e a e le v ilo r ; · e le v ii d e v in re sp o n sa b ili în re z o lv a re a sa rc in i lo r ; · p ro m o v e a z ă în v ă ţa re a p r in c o o p e ra re ; · c o p iii în v a ţă să a rg u m e n te z e a c ţiu n ile ; · îi în v a ţă p e e le v i să c o m u n ic e în tre e i ş i să a sc u lte p ă re r ile c e lo r d in ju r . B R A IN S T O R M IN G U L S A U C IO R C H IN E L E D E ID E I

O s tra te g ie c a re o fe ră p o s ib ilita te a d e a -i p u n e p e e le v i în s itu a ţia d e a se g â n d i la o te m ă p e c a re o v o r în tâ ln i în te x t ş i d e a fa c e a so c ia ţii în le g ă tu ră c u a c e a s ta .

* D a c ă , d e e x e m p lu , se c ite ş te u n te x t d e sp re p r im ă v a ră , li s e c e re e le v ilo r să se g â n d e a sc ă la id e i, se n tim e n te , e v e n im e n te p e c a re le p o t a so c ia a c e s tu i a n o tim p .

* S e re a liz e a z ă u n c io rc h in e d e id e i re ţe a c a re să s in te tiz e z e id e ile e x p rim a te d e e i. J O C U L A N T IC IP A R IL O R S e a p lic ă în e ta p a d e p re le c tu ră .

* P o rn in d d e la titlu l te x tu lu i sa u d e la u n fra g m e n t sc u r t c a re se c ite ş te , e le v ii su n t în tre b a ţi d e sp re c e c re d e i c ă e s te v o rb a în te x t ş i c e îi fa c e să se g â n d e a sc ă la o a c e a s tă a n tic ip a re .

* L i se p o t o fe r i c â te v a v a r ia n te d e ră sp u n s , ia r e i să a le a g ă v a r ia n ta p e c a re o c o n s id e ră c o re c tă . L E C T U R A P R E D IC T IV A

* P re su p u n e c itire a fra g m e n ta tă a te x tu lu i, fă c u tă d e c ă tre p ro fe so r /în v ă ţă to r , c a re îi în tre a b ă p e e le v i c e c re d c ă se v a în tâ m p la m a i d e p a r te ş i d e c e c re d c ă se v a în tâ m p la u n a n u m e lu c ru .

* P e p a rc u rs se în to c m e şte o h a r tă a p re d ic ţiilo r c a re c o n s tă în c o n fru n ta re a e v e n im e n te lo r re la ta te d e te x t c u ip o te z e le re la ta te a n te r io r . C IO R C H IN E L E

E ste u n o rg a n iz a to r g ra fic p r in c a re se e v id e n ţia z ă în tr -o re ţe a c o n e x iu n ile d in tre id e ile d e sp re u n su b ie c t . T e h n ic a în c u ra je a z ă e le v ii să g â n d e a sc ă lib e r ş i d e sc h is , să -ş i o rg a n iz e z e c u n o ş tin ţe le , p u tâ n d fi fo lo s ită a tâ t c a m e to d ă d e p re d are -în v ă ţa re c â t ş i c a m e to d ă d e fix a re .

C io rc h in e le e s te o a c tiv ita te d e sc r ie re e fic ie n tă , d e te rm in â n d u -i p e e le v ii m a i p u ţin m o tiv a ţi să lu c re z e . P o a te fi n e d ir ija t, c â n d e le v ii n o te a z ă to a te id e ile p o s ib ile în tr -o re ţe a re a liz a tă d e e i ş i se m id ir ija t, c â n d în v ă ţă to ru l s ta b ile ş te n iş te c r ite r ii p e b a z a c ă ro ra e lev ii v o r c o m p le ta c io rc h in e le … …

Metodele moderne au tendinţa de a se apropia cât mai mult de metodele cercetării ştiinţifice, antrenând elevii în activităţi de investigare şi cercetare directă a fenomenelor . Utilizarea metodelor interactive în activitatea didactică are ca rezultat creşterea motivaţiei pentru învăţare şi a încrederii în sine, contribuie la formarea atitudinii pozitive faţă de obiectele de studiu în şcoală şi asigură condiţiile formării capacităţii copiilor de a interacţiona şi de a comunica, pregătindu-i mai bine pentru activitatea socială.

Prin măiestria şi priceperea de care dăm dovadă putem dezvolta creativitatea la elevi, dar putem ajunge si la o autostimulare a creativităţii. Bibliografie: Ilie Emanuela, Didactica literaturii române, Iaşi, Polirom, 2008 Cri?an Lucia, Cadrul didactic. Didactica disciplinelor. Metode, procedee educaţionale şi noi tehnologii, Noiembrie 2009

Oprescu Victor, Dimensiunea psihologică a pregătirii profesorului, Craiova, Scrisul românesc, 1983


Cetatea slovelor

LIVADARIU IONELA- ALEXANDRA LICEUL TEHNOLOGIC ,,ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT” VORONA PROF. HÂNCU LENUȚA

Singur cuvântul şi singur Dansatorul

Pornite-n valsul profund al minţii,

Ajung în cetatea de slove, de fraze

Ce prind multiple înţelesuri.

Se-mbină în strigătul disperat

Părtaş la ce o să se-ntâmple

Iar conştientul e-adevăratul personaj

Într-o poveste a cititorului rămas anonim.

Prin ochi cu veşnică sclipire

Sufletul este mereu citit

Ca un volum de amintiri,

Într-un peisaj liniştit

Care-ar fi într-un final un drum

Spre cetatea slovelor fermecate.

De ce iubim cărţile?

LIVADARIU IONELA- ALEXANDRA LICEUL TEHNOLOGIC ,,ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT” VORONA PROF. HÂNCU LENUȚA

Cartea-i portalul magic

spre o lume cu o altă dimensiune

O lume fermecată

în care e bine să intri măcar o dată.

Scrisă cu lacrimi şi cu dor,

cartea e primul nostru învăţător

Iar lectorii sunt călătorii

ghidaţi de ei, de scriitori.

Păşind agale printre rânduri

ei se trezesc într-o poveste.

Şi sunt pe rând când prinţi

când, cerşetori...

N a tu ra

M u şa t B o g d a n , C la sa a V -a

Ş co a la G im n a z ia lă “ C a ro l I” C ă lă ra ş i

N a tu ra e ste to t c e ea c e n e ?n c o n jo a ră ?n f ie c a re z i, ?n cu lo rile e i v e se le ş i p lin e d e b u c u rie . N a tu ra ?n sea m n ă p ă d u ri m a ri ş i p lin e d e co p a c i, p a jiş tile p lin e c u flo ri ş i c u a c e le cu lo r i fo a r te fru m o a se ş i n u ce le d in u rm ă m a i ?n se a m n a ş i m u lt a e r cu ra t ş i să n ă ta te .

F ă ră n a tu ră n o i n u a m p u tea tră i d e o re c e fă ră f lo r i ş i co p a c i n u a m m a i a v e a o x ig e n , fă ră f lo r i n u a m m a i v e d e a a c e ste c u lo r i f ru m o a se ş i p lin e d e v e se lie , fă ră c o p a c i n u a r m a i fi u m b ră u şo r re c e ş i n u a r m a i e x is ta a ce ste p ă d u ri d e a z i f ru m o a se ş i u n d e m a i p o ţi v e d ea c u m ra ze le so a re lu i tre c u şo r p rin f ru n ze le c o p a c ilo r ?n a lţi ş i ?n f lo riţi .

N a tu ra ?n se a m n ă ş i p a rc u ri ?n flo rite m u ltic o lo r , cu ia rb ă c a re a d ă p o te şte m ic ile in se c te ş i m ic ile b ro scu ţe . N a tu ra e s te p lin ă d e su rp rize ş i d e m is te re ; d a c ă v re m să le d e sco p erim tre b u ie să o ce rce tă m m a i b in e ş i să ?n c e rc ă m să co m u n ic ă m c u e a .

N a tu ra ?n se a m n ă ş i o c ea n e le lu m ii ?n c a re p e ştii ?n o a tă lib e r ş i m u n ţii ?n a lţi p lin i d e ză p a d a p e c a re a le a rg ă ?n v o ie a n im a le le să lb a tice , d eşe rtu rile ?n c a re o ric e p ică tu ră d e a p ă ?n se a m n ă v ia ţă .

S p e r că n o i, c o p iii d e a z i, ad u lţii d e m â in e , v o m ?n c e rca să d e z le g ă m m is te re le e i ş i să fa ce m to t p o s ib ilu l p e n tru a o o c ro ti, p ă s trâ n d -o fe ric ită ş i p e n tru c o p iii v iito ru lu i.


M o d a l i t ă ţ i d e a b o r d a r e a t e x t u l u i l i t e r a r L I C E U L T E H N O L O G I C , , Ş T E F A N C E L M A R E Ş I S F Â N T ” V O R O N A P R O F . H Â N C U L E N U Ţ A O p e r a l i t e r a r ă n u e s t e o r g a n i z a t ă p e n t r u a f i u t i l ă ş i d e c i i m e d i a t î n ţ e l e a s ă d e o a r e c e t e x t u l , , e o m a ş i n ă l e n e ş ă c a r e - i c e r e c i t i t o r u l u i s ă f a c ă o p a r t e d i n m u n c a e i . A r f i g r o a z n i c c a u n t e x t s ă s p u n ă t o t c e e a c e d e s t i n a t a r u l l u i a r t r e b u i s ă î n ţ e l e a g ă : n u s - a r f i ş t i u t n i c i o d a t ă . ” 1 O p e r e l e l i t e r a r e s e a d r e s e a z ă g â n d i r i i ş i s i m ţ i r i i î n s p e c i a l , d e a c e e a e l e m e n t e l e c o n s t i t u t i v e s u n t , , a r a n j a t e ” c u a j u t o r u l m o d a l i t ă ţ i l o r a r t i s t i c e p e n t r u a p r o v o c a s i m ţ i r e a ş i g â n d i r e a . Î n a c e s t s e n s p r o f e s o r u l v a a l e g e , l a o r a d e l i t e r a t u r ă , m o d a l i t a t e a d e a b o r d a r e a t e x t u l u i , î n f u n c ţ i e d e c o m p e t e n ţ e l e u r m ă r i t e : A b o r d a r e a i l u s t r a t i v ă 2 p r e s u p u n e l e c t u r a u n u i t e x t r e p r e z e n t a t i v p e n t r u u n c u r e n t l i t e r a r , i d e n t i f i c a r e a , î m p r e u n ă c u e l e v i i , a t r ă s ă t u r i l o r m a r c a n t e a l e t e x t u l u i . D e e x e m p l u d i n l e c t u r a f r a g m e n t u l u i c a r e c o n s t i t u i e e x p o z i ţ i u n e a n u v e l e i , , M o a r a c u n o r o c ” , d e I o a n S l a v i c i e l e v i i p o t i d e n t i f i c a c â t e v a d i n t r ă s ă t u r i l e r e a l i s m u l u i , p r e c u m : o b i e c t i v i t a t e a p e r s p e c t i v e i n a r a t i v e r e a l i z a t ă p r i n i m p e r s o n a l i t a t e a n a r a t o r u l u i , n a r a ţ i u n e a l a p e r s o a n a a I I I - a , a t i t u d i n e a d e t a ş a t ă î n d e s c r i e r e ; t e h n i c a d e t a l i u l u i î n d e s c r i e r e : d e s c r i e r e a d r u m u l u i , a l o c u l u i u n d e s e a f l ă m o a r a ; r e p e r e l e s p a ţ i o - t e m p o r a l e p r e c i s e e t c . A b o r d a r e a c e n t r a t ă p e , , p u n c t e l e t a r i ” a l e t e x t u l u i u r m ă r e ş t e i d e n t i f i c a r e a u n o r e l e m e n t e - c h e i e p e n t r u i n t e r p r e t a r e a t e x t u l u i , o p ţ i u n i / a l t e r n a t i v e i n t e r p r e t a t i v e . E x e m p l i f i c a r e . Î n a r t a p o e t i c ă a r g h e z i a n ă , , , T e s t a m e n t ” , m o t i v u l c e n t r a l a l t e x t u l u i e s t e , , c a r t e a ” . T e r m e n u l a r e r o l , î n o r g a n i z a r e a m a t e r i a l u l u i p o e t i c , ş i s e m n i f i c ă p e r â n d , î n s u c c e s i u n e a s e c v e n ţ e l o r p o e t i c e : r e a l i z a r e a i d e i i p o e t i c e a a c u m u l ă r i l o r s p i r i t u a l e ; p o e z i a e s t e r e z u l t a t u l t r u d e i , , , t r e a p t ă ” , p u n c t d e l e g ă t u r ă î n t r e p r e d e c e s o r i ş i u r m a ş i , v a l o a r e s p i r i t u a l ă , r e z u l t a t a l s u b l i m ă r i i e x p e r i e n ţ e l o r î n a i n t a ş i l o r - , , h r i s o v u l c e l d i n t â i ” ; , , c u v i n t e p o t r i v i t e ” ; S l o v a d e f o c ş i s l o v a f ă u r i t ă / Î m p e r e c h e a t e - n c a r t e s e m ă r i t ă ” ( d e f i n i ţ i e m e t a f o r i c ă a p o e z i e i , î n e g a l ă m ă s u r ă c u h a r ş i m e ş t e ş u g ) ; , , R o b u l a s c r i s - o , D o m n u l o c i t e ş t e ” ( r e l a ţ i a a u t o r - c i t i t o r ) A b o r d a r e a r e t o r i c - a r g u m e n t a t i v ă f a c e p o s i b i l ă i d e n t i f i c a r e a e l e m e n t e l o r s p e c i f i c e d i s c u r s u l u i d e t i p a r g u m e n t a t i v ş i a n a l i z a r e a a c e s t o r a . E x e m p l i f i c a r e : I n c i p i t u l n u v e l e i r e a l i s t e , , M o a r a c u n o r o c ” , , O m u l s ă f i e m u l ţ u m i t c u s ă r ă c i a s a , c ă c i , d a c ă e v o r b a , n u b o g ă ţ i a , c i l i n i ş t e a c o l i b e i t a l e t e f a c e f e r i c i t ” . A c e a s t ă a f i r m a ?i e a b ă t r â n e i c o n s t i t u i e p r e m i s a d e l a c a r e p o r n e ş t e a u t o r u l î n , , d e m o n s t r a ţ i a ” s a . S u s ţ i n â n d t e z a b a n u l u i n e c u r a t c a r e n u p o a t e a d u c e d e c â t n e n o r o c i r i s c r i i t o r u l p r e z i n t ă e v o l u ţ i a p e r s o n a j u l u i p r i n c i p a l , G h i ţ ă , f o s t c i z m a r , a j u n s c â r c i u m a r p r i n l u a r e a î n a r e n d ă a h a n u l u i . D o m i n a t d e s ă m ă d ă u , c a r e î i i n t u i e ş t e s l ă b i c i u n e a p e n t r u b a n i , G h i ţ ă v a p i e r d e t o t , a s t f e l , , d e m o n s t r a ţ i a ” l u i S l a v i c i d e v i n e m a i e v i d e n t ă p r i n c u v i n t e l e b ă t r â n e i d i n f i n a l u l n u v e l e i : , , S â m ţ e a m e u c ă n u a r e s ă i a s ă b i n e : d a r a ş a l e - a f o s t d a t a ! ” A b o r d a r e a p r o b l e m a t i z a n t ă p o r n e ş t e d e l a e l e m e n t e l e s u r p r i z ă a l e t e x t u l u i , d e l a o b s c u r i t ă ?i l e a c e s t u i a . E l e m e n t u l s u r p r i z ă a l t e x t u l u i a r g h e z i a n , î l c o n s t i t u i e i n o v a ţ i a , p o e t u l t r a n s f o r m ă p o e z i a î n t r - o l u m e o b i e c t i v a l ă , c u v â n t u l î ş i a r e s u r s a d e i n s p i r a ţ i e d i n , , g r a i u l . . . c u î n d e m n u r i p e n t r u v i t e ” a l î n a i n t a ş i l o r c a r e e s t e t r a n s f o r m a t î n , , c u v i n t e p o t r i v i t e ” . C r e a t o r u l c o n s i d e r ă c ă o r i c e a s p e c t a l r e a l i t ă ţ i i , i n d i f e r e n t c ă e s t e f r u m o s s a u u r â t , s u b l i m s a u g r o t e s c , p o a t e c o n s t i t u i m a t e r i a l p o e t i c : , , D i n b u b e , m u c e g a i u r i ş i n o r o i / I s c a t - a m f r u m u s e ?i ş i p r e ţ u r i n o i . ” A b o r d a r e a t a b u l a r ă p e r m i t e i d e n t i f i c a r e a p a r a d i g m e l o r s e m a n t i c e a l e t e x t u l u i / c â m p u r i l e s e m a n t i c e / l e x i c a l e ; c o r e l a ţ i i î n p l a n d e n o t a t i v / c o n o t a t i v . T i t l u l p o e z i e i , , T e s t a m e n t ” a r e o d u b l ă a c c e p ţ i e : u n a d e n o t a t i v ă ş i a l t a c o n o t a t i v ă . Î n s e n s d e n o t a t i v , c u v â n t u l - t i t l u d e s e m n e a z ă u n a c t j u r i d i c î n t o c m i t d e o p e r s o a n ă p r i n c a r e a c e a s t a î ş i e x p r i m ă d o r i n ţ e l e c e u r m e a z ă a - i f i î n d e p l i n i t e d u p ă m o a r t e , m a i c u s e a m ă î n l e g ă t u r ă c u t r a n s m i t e r e a a v e r i i s a l e . A c e s t a e s t e î n s ă a c c e p ţ i u n e a l a i c ă a t e r m e n u l u i . Î n a c c e p ţ i e r e l i g i o a s ă c u v â n t u l f a c e t r i m i t e r e l a c e l e d o u ă m a r i p ă r ţ i a l e B i b l i e i , V e c h i u l T e s t a m e n t ş i N o u l T e s t a m e n t , î n c a r e s u n t c o n c e n t r a t e î n v ă ţ ă t u r i l e p r o r o c i l o r ş i a p o s t o l i l o r a d r e s a t e o m e n i r i i . D i n a c e a s t ă a c c e p ţ i e r e l i g i o a s ă d e r i v ă ş i s e n s u l c o n o t a t i v a l t e r m e n u l u i p e c a r e î l î n t â l n i m î n p o e z i e . A s t f e l c r e a ţ i a a r g h e z i a n ă d e v i n e o m o ş t e n i r e s p i r i t u a l ă a d r e s a t ă u r m a ş i l o r - c i t i t o r i s a u v i i t o r i l o r a r t i ş t i a i c o n d e i u l u i . A b o r d a r e a d i n p e r s p e c t i v ă c o m u n i c a t i v ă c o n s t ă î n i d e n t i f i c a r e a r o l u r i l o r d e c o m u n i c a r e , i n t e r p r e t a r e a m e s a j u l u i c a a c t d e c o m u n i c a r e . E x e m p l i f i c a r e . B a s m e l e , p r o m o v e a z ă v a l o r i s p r e c a r e t i n d e m c u t o ţ i i : b u n ă t a t e a , c u r a j u l e t c . , î n b a s m u l c u l t , , P o v e s t e a l u i H a r a p - A l b ” , m e s a j e l e s u n t e v i d e n t e s ă n u j u d e c ă m d u p ă a p a r e n ţ e , ş i s ă n u i g n o r ă m s f a t u l p ă r i n t e s c . A b o r d a r e a s t r u c t u r a l ă i m p u n e a n a l i z a p e n i v e l u r i d e o r g a n i z a r e a t e x t u l u i : f o n e t i c , m o r f o - s i n t a c t i c , s e m a n t i c e t c . , c o r e l a ţ i i î n t r e o b s e r v a ţ i i l e f ă c u t e p e d i v e r s e p a l i e r e a l e a n a l i z e i .

1

U m b e r t o E c o , Ș a s e p l i m b ă r i p r i n p ă d u r e a n a r a t i v ă , E d i t u r a P o n t i c a , C o n s t a n ț a , 1 9 9 7 , p . 7 2

D e f i n i ț i i l e m o d a l i t ă ț i l o r d e a b o r d a r e s u n t p r e l u a t e d i n M a r i a n a N o r e l , F l o r e n t i n a S â m i h â i a n , D i d a c t i c a l i m b i i ş i l i t e r a t u r i i r o m â n e 2 , p . 5 6

P e n t r u e x e m p l i f i c a r e a m a l e s p o e z i a , ,P lu m b ” L a n iv e l f o n e t i c , c u v â n tu l p lu m b , c u p r i n d e o v o c a l ă î n c h i s ă d e d o u ă c o n s o a n e g r e l e , c a r e s u g e r e a z ă o î n c h id e r e a s p a ţ iu l u i . Î n r e s t u l p o e z i e i p r e d o m i n ă v o c a l e l e o , i , u , a c e s t e a r e d a u s e n t i m e n t u l g o lu lu i e x i s t e n ţ i a l , a l a b s e n ţe i , a l v id u l u i l ă u n t r i c . S o n o r i t ă ţ i l e l u g u b r e s u n t o b ţ i n u te p r in a g lo m e r a r e a c o n s o a n e l o r d u r e : b , p , m , n , s , ş , t , ţ . Î n c e e a c e p r iv e ş t e p r o z o d ia , a c e a s t ă a r t ă p o e t i c ă b a c o v ia n ă a r e o c o n s t r u c ţ i e r i g u r o a s ă , c a r e s u g e r e a z ă p r e z e n ţa m o r ţ i i , p r in î n c h id e r e a v e r s u r i l o r c u r i m ă î m b r ă ţ i ş a t ă , m ă s u r ă f i x ă d e 1 0 s i l a b e i a r i a m b u l a l t e r n e a z ă c u a m f ib r a h u l . L a n iv e l m o r f o lo g ic , s e r e m a r c ă f r e c v e n ţa v e r b e l o r s t a t i c e . T im p u l i m p e r f e c t d e s e m n e a z ă t r e c u tu l n e d e t e r m i n a t , p e r m a n e n ţa u n e i s t ă r i d e a n g o a s ă : d o r m e a u , s t a m , e r a , s c â r ţâ ia u , d o r m e a , a tâ r n a u . V e r b e l e s t a t i c e l a i m p e r f e c t s u n t a ş e z a t e c u p r e c ă d e r e l a î n c e p u t d e v e r s , i a r a c e l e v e r b e c ă r o r a n u l i s e a t e s t ă s t a t i s t i c i t a t e a î n d i c ţ i o n a r , l i r e d u c e in t e n s i t a t e a m i ş c ă r i i . C e le d o u ă v e r b e l a p e r f e c tu l c o m p u s – a m în c e p u t ş i r e s p e c t i v , l a c o n j u n c t i v – s ă s t r i g , s u g e r e a z ă d i s p e r a r e a e u lu i a t u n c i c â n d c o n ? t i e n t i z e a z ă c ă u n iv e r s u l î n c o n j u r ă to r e s t e c u p r in s d e a t m o s f e r a s u m b r ă a m o r ţ i i . V e r b u l a f i , i m p e r s o n a l , a p a r e î n d o u ă v e r s u r i s i m e t r i c e s in t a c t i c . V e r s u l a l I I I - l e a d in p r i m a s t r o f ă s e r e m a r c ă p r in e l i p s a v e r b u l u i a f i c u s e n s e x i s t e n ţ i a l : , ,Ş i f l o r i d e p lu m b ş i f u n e r a r v e s t m â n t” , c o n tu r â n d o i m a g in e s t a t i c ă ş i s u g e r â n d o i m p r e s io n i s t ă . A d v e r b u l , , a d â n c ” a ş e z a t l â n g ă v e r b u l , ,d o r m e a u ” s u g e r e a z ă s o m n u l v e ş n ic , m o a r t e a . A p r o p ie r e a d in t r e s o m n ş i m o a r t e e s t e c l a s i c ă , a t â t d in c a u z a n e m iş c ă r i i p e c a r e a m b e le s t ă r i o p r e s u p u n , c â t ş i d in c a u z ă c ă a m b e le c o n s t i t u i e o r u p e r e d e l u m e a r e a l ă . L a n iv e l s in t a c t i c , t e x t u l l i r i c , e s t e s t r u c tu r a t p e o s e r i e d e p r o p o z i ţ i i p r in c ip a l e , i n d e p e n d e n te , c o o r d o n a te p r in j u x t a p u n e r e s a u c o p u la t i v . D e a s e m e n e a s e r e m a r c ă to p i c a i n v e r s ă , c u s u b ie c t u l p o s tp u s : , ,D o r m e a u a d â n c s i c r i e l e d e p lu m b ” ; , ,D o r m e a î n to r s a m o r u l” R e p e ta r e a c o n j u n c ţ i e i , , ş i ” r e a l i z e a z ă s u p r a p u n e r e a d e i m a g in i p e n t r u a r e d a a c e e a ş i s t a r e . L a n iv e l l e x i c a l , s e r e m a r c ă p r e z e n ţa c u v i n t e lo r d in c â m p u l s e m a n t i c a l m o r ţ i i : s i c r iu , c a v o u , f u n e r a r , c o r o a n ă , m o r t . R e p e ta r e a a c e lo r a ş i c u v i n t e a r e c a e f e c t m o n o to n ia . L a n iv e l s t i l i s t i c , s e r e m a r c ă p r e z e n ţa s i m b o l u lu i c e n t r a l p lu m b , a s o c i a t m e ta f o r e lo r : , , f l o r i d e p lu m b ” , , , c o r o a n e le d e p lu m b ” , , , a r ip i l e d e p lu m b ” ş i e x p r e s i v i t a t e a e p i t e tu l u i d in v e r s u l : , ,D o r m e a în to r s a m o r u l m e u d e p lu m b ”


C U M M O T I V Ã M A D O L E S C E N Ţ I I S Ã C I T E A S C Ã

C O B Z A R I U M ir a b e la , C o le g iu l T e h n ic “ A le x a n d r u I o a n C u z a ”

S u c e a v a

C i t i tu l a d e v e n i t o a c t iv i ta te d e s tu l d e r a r în tâ ln i tă în r â n d u l a d o le s c e n ţ i lo r . M u lţ i t i n e r i r e n u n ţă c u

u ş u r in ţă la c ă r ţ i în fa v o a r e a in te r n e tu lu i , a f i lm e lo r s a u a jo c u r i lo r p e c a lc u la to r . M a i m u lt d e c â t o r ic a r e d in

te h n ic i le a u d io -v iz u a lu lu i p r in c a r e s u n t r e d a te v a lo r i le c u l tu r i i , le c tu r a c a r ţ i i o fe r ă c e lu i c a r e o p a r c u r g e p r i le ju r i

u n ic e d e r e f le c ţ ie ş i d e m e d i ta ţ ie . G u s tu l p e n tr u c i t i t n u v in e d e la s in e , c i s e fo r m e a z ă p r in r ă b d a r e ,

p e r s e v e r e n ţă , c o n t in u i ta te , v o in ţă .

C i t i tu l e s te o a b i l i ta te fo a r te im p o r ta n tă p e c a r e t r e b u ie s ă o p o a tă s tă p â n i c o p i i i n o ş tr i . D e d e p a r te , c e a

m a i e f ic ie n tă m e to d ă d e a - i î n c u r a ja p e c o p i i s ă iu b e a s c ă ş i s ă a p r e c ie z e c ă r ţ i le ş i c i t i t u l e s te s ă le c i t im d e m ic i .

C u c â t în c e p e m m a i d e v r e m e , c u a tâ t ş a n s e le d e s u c c e s s u n t m a i m a r i . C o p i i i c ă r o r a l i s e c i te ş te d e m ic i v o r

în v ă ţa s ă f ie e i î n ş iş i b u n i c i t i to r i . C u c â t l i s e c i te ş te m a i m u lt , c u a tâ t s u n t m a i in te r e s a ţ i s ă în v e ţe s ă c i te a s c ă .

I d e a l e s te c a f ie c a r e c o p i l s ă a ju n g ă s ă d e s c h id ă o c a r te d e p lă c e r e , s in g u r , fă r ă s ă - i c e a r ă c in e v a d in fa m il ie s a u

d e la ş c o a lă . N u e s te n ic io d a tă p r e a d e v r e m e s ă s e în c e r c e s t im u la r e a in te r e s u lu i c o p i lu lu i p e n tr u c ă r ţ i ş i le c tu r ă .

A c e s t lu c r u n e c e s i tă în s ă m u lt ă r ă b d a r e ş i m u l t e x e r c i ţ iu .

S u c c e s u l la ş c o a lă ş i , m a i t â r z iu , în v ia ţă , î n c e p e a c a s ă , c u c e le 2 0 d e m in u te d e l e c tu r ă z i ln ic ă

r e c o m a n d a tă a f i r e a l iz a tă d e p ă r in te îm p r e u n ă c u c o p i lu l s ă u . C o p i i i c ă r o r a l i s e c i te ş te în c e p â n d d e la v â r s te

m ic i v o r în v ă ţa s ă c i te a s c ă m a i u ş o r ş i m a i r e p e d e d e c â t c e i c ă r o r a n u l i s -a c i t i t . A le c i t i c o p i i lo r e s te c e a m a i

u ş o a r ă ş i m a i p u ţ in c o s t is i to a r e m e to d ă p r in c a r e p ă r in te le îş i p o a te a ju ta c o p i lu l s ă a ib ă s u c c e s o d a tă c u in t r a r e a

la ş c o a lă . E s te u n u l d in tr e c e le m a i im p o r ta n te lu c r u r i p e c a r e le p u te m fa c e c a p ă r in ţ i .

E s te im p o r ta n tă e d u c a ţ ia p r im ită d e c o p i l d e la p ă r in ţ i p e n tr u c a a c e s ta s ă fa c ă u n h o b b y d in r ă s fo ir e a ,

a p o i d in c i t i r e a u n e i c ă r ţ i . L a v â r s ta d e u n a n , c o p i lu l s e m u l ţu m e ş te c u p r iv i tu l im a g in i lo r d in tr -o c a r te d e

p o v e ş t i , p e n tr u c a a p o i s ă s a v u r e z e p o v e ş t i le c i t i te d e p ă r in ţ i î n f ie c a r e s e a r ă . Î n s t im u la r e a p r o c e s u lu i d e

în v ă ţa r e e s te r e c o m a n d a tă c o r e la r e a im a g in i lo r d in tr -o c a r te c u s e m n i f ic a ţ ia r e a lă a c e lo r c a r e a c e s te a le

r e p r e z in tă . D e n u m ir e a o b ie c te lo r i lu s t r a te c o n d u c e la îm b o g ă ţ i r e a v o c a b u la r u lu i c o p i lu lu i . D e a s e m e n e a ,

în c e p â n d c u a c e a s tă v â r s tă , c o p i lu l în v a ţă s ă s e c o n c e n tr e z e . D in tr e p r e fe r a te le c o p i i lo r m ic i fa c p a r te c ă r ţ i le c u

a n im a le .

P e d ia t r i i ş i p s ih o lo g i i s u s ţ in fa p tu l c ă m u lţ i p ă r in ţ i d o r e s c d o b â n d ir e a u n o r a b i l i tă ţ i in te le c tu a le

e x a g e r a te , în t im p c â t m a i s c u r t ş i m u l t p r e a r e p e d e . P ă r in ţ i i t r e b u ie s ă în ţe le a g ă c ă c e a m a i b u n ă m e to d ă d e

în v ă ţa r e e s te a c e e a r e a l iz a tă p r in jo a c ă . C i t i tu l t r e b u ie p r iv i t c a o a c t iv i ta te d is t r a c t iv ă , r e la x a n tă ş i n u c a p e o

o b l ig a ţ ie p e c a r e c o p i i i o a u fa ţă d e p ă r in ţ i s a u e d u c a to r i . E x is tă m a i m u l te m e to d e d e a fa c e d in c i t i t o a c t iv i ta te

p lă c u tă . Î n t im p , c o p i lu l v a în v ă ţa a d e v ă r a ta v a lo a r e a le c tu r i i . R ă s fo ir e a u n e i c ă r ţ i s a u c i t i tu l n u t r e b u ie p r iv i te

c a n iş te a c t iv i tă ţ i s e r io a s e c a r e s e d e s fa ş o a r ă în c o n d i ţ i i d e s t r e s - s tâ n d p e s c a u n , c u s p a te le d r e p t , d o a r la

a n u m ite o r e ş i c u s c o p u l d e a în d e p l in i o a n u m ită n o r m ă im p u s ă d e p ă r in ţ i . C i t i tu l p o a te d e v e n i e x tr e m d e

d is t r a c t iv ş i a t r a c t iv a tu n c i c â n d c o p i lu l e s te lă s a t s ă î ş i a le a g ă o a n u m ită c a r te , s ă c i te a s c ă în c o n d i ţ i i a m b ie n ta le

C ultivarea in tere su lu i pentru lec tură poate fi însă stim u la t şi p rin p rezentarea cărţilo r cu a ju to ru l

supo rtu lu i aud io -v ideo . În b ib lio teca ex istă ca lcu la toare conecta te la in ternet, în să acestea po t avea şi o a ltă

u tilita te decât cea deja arh icunoscută . S unt s ite -uri care redau varian ta aud io a unei poezii rec ita te ch iar de au to r

sau in terp re ta tă de m ai m ulţi ac to ri. A stfe l, e lev ii nu doar că in tră în contac t cu opera , dar învaţă la rândul lo r

cum să rec ite , cum să in terp re teze .

R ezulta te no tab ile în a tragerea cop iilo r şi ado lescenţilo r sp re lec tură le dau de asem enea lansările de

carte în cad ru l z ile lo r şco lii, punerea în scenă de că tre e lev i a uno r p iese de tea tru , dar şi cenaclurile lite rare

o rganiza te , în specia l sâm bă ta , la n ivelu l un ită ţilo r şco lare .


LECTURA, EVADAREA SPRE INFINIT

FEDOR Roxana Andreea, clasa a XII-a, Colegiul Tehnic „Alexandru Ioan Cuza”

SUCEAVA

Cum ar putea o carte să îmi exprime lucruri deodată? E ca şi cum cu fiecare carte citită, aş comanda un

bilet pentru o lume diferită. E ca un carusel de emoţii, totdeauna diferit şi ultra magnetic. Lumii diferite,

imaginaţie peste limită. Scriitor dintr-o lumea a lui, ne asaltează cu, cuvinte aruncate pe o bucată de hârtie care,

surprinzător, ne ajută să supravieţuim. Să supravieţuim în lumea asta monotonă, plictisitoare, fără sens, în sens,

în care arta e decăzută, moartă pentru toţi oamenii, care sunt prea ocupaţi de jocurile lor de-a viaţa. Ocupaţi să

observe cât de frumoasă e limba noastră pusă pe o foaie, abia îşi iau ochii din ecranul veşnic asudat de mâinile

lor înfometate după cultura anostă, cea a facebook-ului, după cum spun unii… în timp ce alţii tânjesc să atingă

paginile unei cărţi de mult uitată pe raftul unei biblioteci. Şi pentru ce? Pentru ce ne oferă scriitorii atâta prilej

spre o lume de mult visată şi dorită? Pentru ca noi să o lăsăm să putrezească la fel cum facem si cu pădurile şi cu

animalele şi cu tot ce e mai frumos şi bun. Cum să explice un cititor sentimentul pe care îl are, atunci când în

sfârşit îşi lasă inima să zâmbească în timp ce răsfoieşte o carte, când indivizii nătângi nici nu înţeleg ce e aia

artă?! Arta e talent pur, atunci când îl fructifici, îi dai un sens al tău propriu, înţeles de tine la început dar mai

apoi îi laşi şi pe alţi să se implice în arta ta. Scrisul e cea mai profundă artă, pentru că provine de la tine, din

interiorul, străfundul gândurilor tale cărora nu le dai libertate de exprimare în public, pentru că aici pe pământ e

ca într-un comunism cu porţile deschise. Respiri aerul lui doar dacă vrei. Frica şi nepăsarea sunt cele care au

împânzit inimile oamenilor, nu se deschid în faţa unor cărţi, pentru că nu simt nimic… nicio altă lume care

aşteaptă să fie cunoscută. Acolo între pagini se aşterne o altă lume, unde sufletul, inima, trepidează pentru o

altfel de cunoaştere, una neastâmpărată şi doritoare de iubire prin intermediul cărţilor. E un alt nivel de

înţelegere, nu oricine poate să se pună în locul protagonistului, să simtă să creadă, să se lase pătruns în destine.

Lectura mi-a schimbat viaţa, respir paginile ei, gust fiecare acţiune, simt emoţiile, sunt una cu tot ce se întâmplă

acolo pentru că am dat voie ei să îmi zâmbească ca într-o zi frumoasă de vară. Am născocit atâţia ani după

ceva care să mă facă să evadez de aici şi când într-un final am găsit, nu i-am mai dat drumul, ci am ţinut de ea cu

dinţii strânşi pentru că am simţit divinitatea însăşi.

Am ieşit din povara asta de lume în cea nouă care e pregătită de avalanşe de cititori, dar păcat că oamenii

nu acordă destulă atenţie poveştilor. Zâmbesc forţat când cineva mă întrebă de ce citesc, cum să îi spun acelui

individ cât de prost concepută e întrebarea?! E ca şi cum m-ar întreba de ce există copaci, care îi oferă lui prilejul

spre aer curat. Aşa e şi cu cărţile , îţi oferă un alt fel de aer pe care să îl respiri , unul sănătos mintal şi

sentimental. Te cultivi şi le arăţi oamenilor schimbarea produsă de viciul paginilor, nu de cel al jocurilor pe

calculator… de drogul cărţilor care îţi fac sângele să pompeze cu o viteză demenţială, nu de cel al cocainei.

Dramatismul indivizilor ar scădea dacă ar acorda măcar o mică atenţie la ceea ce se întâmplă în cărţi , nu ar mai

fi războaie ci ar fi o linişte totală pentru că aceste cărţi îţi arată adevărata faţă a lumii, al războiului, al foametei,

al nenorocirilor produse de indivizi nepăsători. Ele sunt cele care ne îndeamnă spre iubire, pace şi linişte . Eu de

asta rezist pentru că citesc şi văd cu alţi ochi lumea care mă înconjoară. Poate o vad doar alb şi negru, pentru ca e

reprezentativ, albul este lumina, iar negrul speranţa către ea. Alţi oameni o vad în multiple culori

nereprezentative pentru că ei nu cunosc o altă faţă a lumii.


P E A R I P I L E C Ã R Ţ I L O R

P A V E L Io a n a A n d r e e a , C o le g iu l T e h n ic , c l a s a a X I I - a , “ A le x a n d r u Io a n C u z a ” S U C E A V A

C e în s e a m n ă s ă i u b e ş t i ş i s ă f i i iu b i t d e o c a r te ? D e -a r ş t i a lc h i m iş t i i s ă - m i r ă s p u n d ă . Î n d i m i n e a ţa d e

m a i c â n d c e a s u l b a te ş a p te m ă c u f u n d î n s c a u n u l d in f a ţa g e a m u l u i . C u o c h i i a ţ i n t i ţ i a s u p r a c e ţ i i , m ă p ie r d în

g â n d u r i s o m n o r o a s e . N -a m n i c i o g r i j ă , c ă c i s ta u în t r e n ş i m i - e b in e ş i e c a ld . C u c â t m ă a p r o p i i d e v e c h e a c a s ă ,

s e n t i m e n t u l d e a d u c e r e a m in te î m i c u p r in d e f i in ţa . Î n a c e l m o m e n t e r a ş i v e c h i u l m e u o m . A c u m o u m b r ă . P lo a ia

p ă d u r i i a ş te r s a m i n t i r i l e , d a r e u în c ă m a i d ă in u i n e m u r i to a r e p e c r e n g i le u n u i c o p a c în f lo a r e . Î n c h id o c h i i p e n t r u

c â te v a m o m e n te ia r to tu l e s te d e în t u n e c i m e în c a r e d o a r p a ş i i l u i s e a u d ş i f i e c a r e s u n e t d e v in e g r e u . S u n t c u 1 5

a n i î n u r m ă ş i s e d e s c h id e u ş a c a s e i ş i e l m ă i n v i tă î n t r -o t ă c e r e d e m o r m â n t . S e f a c e a l b ia r în f a ţa m e a s tă e a

r u g â n d u - s e d in v e c h ia p s a l t i c e s c r i s ă în l a t i n ă . L a m a s ă s t ă d o m n u l s u f le tu l u i m e u c u u n c r e io n în m â n ă . Î l

p r iv e s c c u m s e s t r ă d u ie s ă s c r ie . S c r ie u n m a n i f e s t c o m u n i s t p e n t r u c o n g r e s u l d e m â i n e . Ş i c e î m i p a s ă ? A tâ ta

t i m p c â t o r e le l e p e t r e c p e r a f tu r i l e p l in e d e p r a f a b ib l io te c i i lu i . E l s c r ie ş i e u a ş e z c ă r ţ i l e în o r d in e a l f a b e t ic ă . Î n

p u ţ in e le d ă ţ i c â n d l u a p a u z ă m ă p u n e a s ă - i r e c i t p o e z i i . M ă a s c u l ta c u p r iv i r e a p ie r d u tă . L a m a s ă e l î m i p o v e s te a

c u m S o a r e le , L u n a ş i T u n e tu l s u n t f r a ţ i , i a r d in t r e c e i t r e i L u n a e r a c e l m a i n e p ă s ă to r i a r D u m n e z e u i - a d a t

p e d e a p s a s ă a p a r ă d o a r c â n d S o a r e e r a a s c u n s ş i s ă c ă lă u z e a s c ă d o a r s u f le te le s i n g u r a t ic e . P r im e a m u l te c ă r ţ i d e

la o a m e n i i c a r e î l iu b e a u , i a r o d a tă a p r im i t m is i u n e a s ă a r d ă c ă r ţ i l e c a r e n u o n o r a u d o g m e le r e g i m u l u i î n

v ig o a r e la a c e a v r e m e . F a n to m a C o m u n is m u l u i b â n tu ia p e s te to t ş i n e e r a f r ic ă , d a r c u f r ic a în in i m ă a m s a l v a t

c ă r ţ i v e c h i d i n b ib l io te c a s a tu lu i i a r s e a r a c u l u m â n ă r i î n m â n ă a m t r e c u t r â u l c u o p lu tă f ă c u ta d in t r u n c h iu r i le

u n o r c o p a c i . A m t r a n s p o r ta t p e s te a p ă te a n c u r i d e c ă r ţ i ş i n i m e n i d i n a c e a z i n u a m a i i n t r a t în b ib l io te c a lu i d e

f r ic a s e c u r i tă t i i . A m d e v e n i t u n c e r c p e r f e c t , î n c h i ş i î n l u m e a n o a s t r ă , n e - a m p r e f ă c u t c ă ş t i m p u ţ i n e c â n d d e f a p t

n o i ş t i a m to t u l . Ş t ia m c e v o r e i ş i c in e s u n t . Ş t ia m d o a r p e n t r u c ă a c e le c ă r ţ i a u fo s t s i n c e r e c u n o i . Î n t r -o z i

p r im i m v e s te a c ă b i s e r ic a f a m i l ie i a f o s t lu a tă d e A r m a ta S o v ie t ic ă . N e -a u lu a t s i n g u r a le g ă t u r ă c u D u m n e z e u .

B is e r ic a a d e v e n i t u n g r a j d p e n t r u v i te . C u c e p r e ţ n e - a u l u a t to tu l , i a r i s to r ia t r e b u ia r e s c r i s ă . Ş i c u to a te a s te a n o i

a m g ă s i t f r u m o s u l î n f ie c a r e c o p a c c a r e d ă d e a r o d ş i în c o n t in u a r e r e c i ta m p o e z i i . A m c r e s c u t c u te a m a d e a n u

n e d e s c o p e r i c in e v a a v e r e a s c r i s ă . C r e s c u s e m a s e m e n e a u n u i t r a n d a f i r u n l u n a M a i . A m c r e s c u t c u i u b i r e a f a ţă d e

c ă r ţ i , i a r e l îm b ă t r â n e a ş i u i ta s ă m a i c i te a s c ă a s t f e l a j u n g e a m s ă - i c i t e s c p a g i n i î n t r e g i d i n r o m a n e le l u i G o r k i .

Î n t r -o v a r ă , f a ta u n u i f u n c ţ io n a r a f o s t p le c a tă d e a c a s ă , i a r în to a te c a s e le d in s a t s - a u f ă c u t c ă u tă r i . C u m e r a d e

a ş te p ta t în t r -o z i m ă t r e z e s c c u s e c u r i ta te a la u ş a c a s e i , in t r â n d î n b ib i lo te c ă a u v ă z u t p e p e r e ţ i lu c r ă r i

a n t ic o m u n is te ş i c ă r ţ i c a r e n u e r a u în c a d r a te în t ip a r e le a c e lo r v r e m u r i . U l t i m e le c u v i n te p e c a r e le - a m a u z i t a u

fo s t a le b ă r b a tu l u i c u o c h i i a l b a ş t r i d in f a ţa m e a , m a i î n a l t d e c â t m i n e . V o r b e a le n t ş i a p ă s a t d e p a r c ă î i e r a g r e u

s ă r o s te a s c ă a s e m e n e a c u v i n t e . M i- a s p u s s ă n e î m b r a c ă m ş i s ă m e r g e m c u e l . D e s c h id o c h i i ş i t r e n u l s e m a i

o p r e ş te în t r -o s ta ţ ie . A t r e c u t o e te n i ta te d e a tu n c i . E l a d e v e n i t o u m b r ă ş i e u a m c o n t i n u a t s ă m ă în d r ă g o s te s c p e

z i c e t r e c e d e c ă r ţ i , c i t in d to t , c u g â n d u l c ă d o m n u l m e u m ă m â n g â ie p e p ă r c u p r iv i r e a d in fo to g r a f ia d e p e h o l .

L e c tu r a p e n tr u m in e

M a r in c iu A n a

C la s a a V I -a , Ş c o a la G im n a z ia lă „ C a r o l I ” C ă lă r a ş i

P e n tru m in e , le c tu ra e s te c o ra b ia im e n s ă c a re m ă d u c e o r iu n d e v re a u e u , c o ra b ia p e n tru c a re n im ic n u e s te im p o s ib il. M ă a ju tă s ă v iz ite z a lte lu m i ș i a lte t im p u r i fă ră s ă ie s d in c a m e ra m e a . E s te m o d a lita te a p r in c a re p o t v is a c u o c h ii d e sc h iș i ș i p o t în tâ ln i c re a tu r i p e c a re n u m i le -a ș f i im a g in a t v re o d a tă . O r ic e c a r te , in d ife re n t d e m ă r im e sa u d e c o n ț in u t , e s te o n o u ă lu m e p e n tru m in e , o lu m e p e c a re o e x p lo re z fă ră în c e ta re . L e c tu ra e s te c e a c a re m ă s c o a te d in ru t in ă ș i c a re m ă a ju tă s ă t ră ie sc a v e n tu r ile s p e c ta c u lo a se a le p e rs o n a je lo r , a v e n tu r i la c a re o r ic in e v ise a z ă . Îm i s tâ rn e ște e m o ț ii p u te rn ic e în a d â n c u l in im ii ș i m ă fa c e s ă p lâ n g s a u s ă m ă b u c u r p e n tru p e rso n a je le p e c a re d o a r a s t fe l a ju m g s ă le c u n o s c . F ie c a re c a p ito l m ă fa c e s ă m ă g â n d e sc la z e c i d e în t re b ă r i la c a re în to td e a u n a g ă s e s c ră s p u n s u l c it in d . F o a rte m u lte c ă rț i m i-a u t ra n sm is p o v e ș t i d e v ia ță im p re s io n a n te c a re m -a u fă c u t s ă f iu re c u n o s c a to a re p e n tru to t c e a m . C ă r ț ile n e a ju tă s ă în țe le g e m m u lte lu c ru r i d e s p re v ia ță ș i d e s p re to t c e s e p o a te în tâ m p la , n e a ju tă s ă n e d e s c o p e r im a c e le u n g h e re ta in ic e a le s u f le tu lu i ș i a le m in ?ii p e c a re re a lita te a e s te u n e o r i p re a s ă ra c ă p e n tru a o fa c e . E s te g re u d e c re z u t c ă c it in d o c a rte p o ț i t re c e m a i u ș o r p e ste u n e le p ro b le m e c a re a p a r în t im p u l v ie ț ii, ș i to tu ș i e s te a d e v ă ru l p u r . Iu b e s c le c tu ra d a to r ită s itu a ț iilo r im p re v iz ib ile , s itu a ț ii la c a re n u te g â n d e ș t i n ic io d a tă . U n e o r i, n u p o t n ic i s ă c lip e sc d in c a u z a s u s p a n s u lu i s a u d in c a u z a m o m e n te lo r a m u z a n te , c a re m ă fa c să m ă s im t b in e . P e n tru m in e , le c tu ra e s te c o ra b ia p e c a re n ic io d a tă n u o v o i p ă ră s i.


STRATEGII DE LECTURĂ ACTIVĂ ÎN NOUA PARADIGM Ă A EDUCAŢIE Autor:prof.Cojocaru Dorina, Liceul Teoretic”Sfânta M aria”,Galaţi

Predarea texului literar în liceu a devenit în ultimii ani o provocare pentru profesorii interesaţi în mod real de formarea competenţelor unui lector avizat la elevii pe care îi pregătesc. U n discipol care, sub îndrumarea abilă a unui mentor, să devină un lector avizat, este unul dintre dezideratele pe care o nouă, posibilă abordare curriculară ar trebui să îl pună în centrul paradigmei sale. În acest sens voi prezenta câteva strategii de lectură utile în demersul didactic: Interogarea autorului Interogarea autorului este o modalitate de creştere a implicării noastre ca cititori în lectura textului, pentru a ne ajuta să descoperim sensul / sensurile textului. Uneori sensul unui pasaj nu este suficient de clar, astfel încât ne vom pune întrebări de genul „Oare ce vrea să spună autorul?”. Dacă reuşim să ne gândim la astfel de întrebări, lectura noastră va deveni un proces activ. În loc să extragem doar informaţii din text, vom ajunge să înţelegem, să interpretăm efectiv textul. Iată întrebările cele mai frecvent folosite în ”discuţia” cu autorul: • Ce încearcă autorul să comunice aici? De ce a introdus această idee? • Ce altceva ar fi putut autorul să spună? • Care este intenţia autorului? • Care este punctul său de vedere? • Cum ar fi putut fi exprimată această idee într-un mod mai simplu sau mai clar? • Ce ar trebui să înţeleg pentru a pricepe mai bine pasajul acesta? Alte strategii de gândire despre text după încheierea lecturii Întrebări despre semnificaţiile textelor citite • Ce este de reţinut din acest material? • La ce v-aţi gândit în timp ce citeaţi? • Care este mesajul acestui text? • Ce întrebări rămân fără răspuns? Întrebări despre text ca opera scrisă • Dacă l-aţi rescrie, ce aţi schimba? • Este acesta un text original? De ce? Întrebări despre stilul autorului • Cum v-a captat atenţia? • Cum au fost reliefate informaţiile importante? • Cum a dezvoltat autorul ideile importante? Citirea "îm potriva curentului" M ajoritatea povestirilor iau într-un fel sau altul atitudine faţă de ce e bine şi ce e rău, faţă de oamenii care trebuie răsplătiţi sau nu, sau faţă de felul cum se comportă oamenii de diferite sexe, vârste sau condiţii sociale diferite. U nele naraţiuni susţin deschis o anumită ordine socială, altele o sprijină tacit, altele o pun sub semnul întrebării. B ineînţeles, cititorii nu trebuie să fie de acord neapărat cu poziţia exprimată în text, implicit sau explicit. Dar cel mai greu este să nu fii de acord cu poziţiile implicite. De exemplu, multe povestiri tradiţionale descriu femeile prin aspectul lor fizic şi prin stările lor de spirit, în timp ce bărbaţii sunt descrişi prin fapte şi realizări. Deşi foarte rar se afirmă acest lucru, un tânăr poate uşor rămâne cu impresia că femeile trebuie să fie drăguţe şi plăcute, dar că ele nu se ocupă în general de lucruri importante sau la fel de importante ca bărbaţii. În asemenea cazuri trebuie să-i provocăm pe elevi să citească "împotriva curentului", să pună întrebări care să probeze validitatea presupunerilor tacite făcute în povestire. Asemenea întrebări pot fi: "Să presupunem că sexul personajelor ar fi inversat. În ce fel ar modifica acest lucru povestea? Ce pare să ne spună această povestire despre rolurile celor doua sexe? Suntem de acord?" "Ce a făcut eroul în această povestire pentru a fi răsplătit? Sugerează oare autorul că ar trebui şi noi să facem la fel? Credeţi că ar trebui?" Dem ascarea cititorului im plicit Pentru ca o povestire să "meargă" la citit, cititorul trebuie (măcar provizoriu) să accepte un set de reacţii afective sau chiar de convingeri pe care autorul i le-a atribuit în mod implicit. El trebuie să considere că un lucru are haz, că alt lucru este eroic, că acest scop este nobil, că această acţiune este demnă de dispreţ - toate, mai mult sau mai puţin aşa cum a intenţionat autorul. Când acceptăm rolul cititorului implicit care ne este pregătit, suntem aproape invariabil scoşi din convingerile şi alianţele noastre obişnuite, ca să putem citi povestirea. Altminteri o vom respinge ca fiind prea simplistă, prea meschină sau prea trivială. Adesea putem ajunge la concluzia că efectul adoptării poziţiei cititorului implicit este pozitiv, în măsura în care ne scoate din făgaşul nostru obişnuit de a vedea lucrurile. Dar acest efect poate fi şi negativ, dacă sensibilitatea noastră este manipulată în aşa fel încât să ajungem să acceptam fapte violente sau rele, pe care altfel nu le-am accepta. Deoarece cititorii sunt rareori conştienţi de atracţia poziţiei cititorului implicit, aceasta merită discutată pentru a-i face să-şi dea seama de felurile în care le pot fi manipulate sensibilităţile. … … ..

Apropiaţi de literatură, prin aceste strategii de lectură, nu doar în vederea promovării diferitelor exam ene sau alto r probe de verificare, elevii devin conştienţi de achiziţiile pe care le facilitează literatura în privinţa esteticului şi eticului, de importanţa identităţii naţionale, de valorile care trebuie apărate, răspândite şi dezvoltate.


ÎN LUMEA CĂRŢILOR

PROF. VODIȚĂ ANCA-CAMELIA GRĂDINIȚA NR.273 BUCUREȘTI

MOTO:,,...că nu iaste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viaţa omului zăbavă decât

cetitul cărţilor”(Miron Costin)

Copilul e minunea minunilor. Gânguritul şi zâmbetul. Jocul cu degeţelele şi primii paşi. Deschiderea uşii şi jocul ,,De-a Cucu-Bau”. Primele cuvinte, primele propoziţii. De la acest prag se intră în fascinanta lume a cărţilor. Ele vor deveni mijloace de joacă prin activitatea de colorat, vor fi răsfoite pentru frumuseţea imaginilor despre lucruri minunate. Din ele vor fi citite copiilor poezii, poveşti, basme. Copilul va îndrăgi cărţile pentru că-i vor rezolva curiozităţi şi-l vor amuza, îl vor capta cu faptele expuse.

Cărţile oferă modele de conduită, le dezvoltă simţul critic, îi informează, le îmbogăţeşte cultura. Din cărti vor citi legende şi povestiri istorice, poezii despre plante, animale şi faptele oamenilor, vor afla lucruri minunate despre personalităţile marcante ale poporului nostru, univers, planetă, alte popoare, despre tradiţii, obiceiuri, sărbători, grădinărit, gătit, condus şi altele. Un rol deosebit în stimularea curiozităţii şi interesului pentru lectură al preşcolarilor îl poate avea înfiinţarea bibliotecii grupei, care se îmbogăţeşte prin cărţile aduse de copii.

Biblioteca destinată preşcolarului conţine, în general, ,,cărţi cu poze”, mai nou şi cu sunete de animale, mijloace de transport, instrumente muzicale etc. cartea acestei vârste este o carte specială în care textlul lipseşte sau este redus, redactat la nivelul posibilităţilor de înţelegere ale copilului şi se bazează pe sprijinul nemijlocit al adultului care trebuie să îndeplinească şi rolul de ,,cititor”. Prima formă de lectură pentru copii sunt imaginile, prezentate în pliante de carton sau vinilin cu desene colorate reprezentând figuri de animale, de oameni, locuinţa, câteva plante şi flori, insecte dintre cele mai familiare. ,,Lectura” în acest caz constă în a ajuta pe copil să descifreze imaginile, să le recunoască şi să le înveţe denumirea.

O formă originală a cărţii pentru copiii mici o reprezintă poveştile decupate, care, prin plieri şi replieri sau deschideri ale coperţilor sau paginilor cartonate,transformă în reliefuri personaje îndrăgite: ,,Scufiţa Roşie”, ,,Capra cu trei iezi”, ,,Turtiţa” etc. Un text foarte scurt şi concis permite educatorilor o povestire simplă a faptelor pe înţelesul celor mici.

Cărţile de colorat, uneori simplă galerie de animale sau plante cunoscute copiilor, alteori scurte povestiri în imagini, permit copiilor să refacă după propria fantezie coloristică sau după modelele însoţitoare suita de întâmplări.

Pe măsură ce copiii cresc, de la lecturarea imaginilor cu text puţin se trece la audierea unor texte mai lungi şi apoi chiar la descifrarea literelor. Urmărind cu atenţie variaţiile individuale, ritmul specific fiecărui copil vom descoperi împreună cu ei cartea potrivită.

Ţinând seama de faptul că formaţia unui copil trebuie să fie diversă, multilaterală, deşi poveştile şi poeziile ocupă cel mai important loc în ,,lectura” lor, este important să le punem la dispoziţie şi alt gen de cărţi. Atlasele, enciclopediile şi alte lucrari specifice le înlesnesc însuşirea de cunoştinţe ştiinţifice şi tehnice. Desigur, este vorba despre lucrări alcătuite la nivelul lor de înţelegere, însoţite de ilustraţii corespunzătoare.

Pentru a lărgi în continuare sfera de preocupări şi de interes a copiilor, în biblioteca grupei pot fi utile albumele de artă românească şi străină care să conducă la informarea şi formarea artistică a preşcolarilor. Copiii fac astfel cunoştinţă cu lucrările valoroase ale unor pictori sau sculptori renumiţi în lumea artelor, descoperă forme şi culori care îi pot inspira în propriile lucrări de pictură sau modelaj.

La colţul ,,Biblioteca” copiii învaţă să preţuiască cărţile, să le păstreze în condiţii corespunzătoare, să le manevreze cu grijă ca să nu le murdărească, să nu le îndoaie sau să le rupă paginile pentru ca să se bucure de ele cât mai mult timp şi cât mai mulţi copii.

Preşcolarii trebuie învăţaţi să păstreze cărţile într-o ordine dată pentru a le găsi oricând în acelaşi loc. Îi putem îndruma să le aşeze pe rafturi pe colecţii, pe categorii şi pe dimensiuni obişnuindu-i cu ordinea şi orientarea în spaţiul bibliotecii.

Cartea este un obiect deosebit de preţios, ea este expresia strădaniei şi talentului oamenilor, expresia materialiazată a unei munci uriaşe. În ea se regăseşte autorul, editorul, tipograful, librarul, bibliotecarul, anticarul şi toţi cei chemaţi să contribuie la crearea şi păstrarea ei.

În activitatea de observare ,,Cartea” am explicat copiilor ce este o carte, cine face şi cum se face o carte pentru a le trezi şi pe această cale interesul şi respectul faţă de ea….


A c t iv i t ă ţ i l e e x t r a ş c o la r e – e x e m p le d e b u n e p r a c t i c i

G ic o v e a n u D o r in a - L ă c r im io a r a L ic e u l T e h n o lo g ic „ Ş t e f a n c e l M a r e ş i S f â n t ” V o r o n a C u r e n t u l e x t r a ş c o la r s - a c o n s t i tu i t p o r n in d d e l a id e i l e a m e r ic a n u lu i A . T o u g h ( 1 9 7 1 ) c a r e a d e m o n s t r a t c ă p la n i f i c a r e a a c te lo r d e în v ă ţa r e a u to n o m ă ş i p r o ie c te le a s o c ia te lo r s u n t f o a r te i m p o r ta n te l a v â r s ta a d u l tă . E s te p r i m u l c a r e a s u b l i n ia t i m p o r ta n ţa f o r m e lo r p e r s o n a l iz a te d e în v ă ţa r e î n a f a r a ş c o l i i . A i n t r o d u s t e r m e n u l d e „ p r o ie c t a u to p la n i f i c a t “ ; id e e a p la n i f i c ă r i i a u to n o m e a î n v ă ţă r i i a f o s t e x t r e m d e f a v o r a b i lă d e z v o l tă r i i s t r a te g i i lo r d e ( a u to ) in s t r u i r e a a d u l ţ i lo r d a r s i in v e s t i g a ţ i i lo r d e s p e c ia l i t a te ( m a i a le s în s p a ţ i u l n o r d - a m e r ic a n ) 1 . A c t i v i t a te a e x t r a c u r r ic u la r ă /e x t r a ş c o la r ă e s te s e g m e n tu l d e e d u c a ţ ie , c a r e a s ig u r ă în m a r e p a r te t r a n s f e r u l d e c u n o ş t i n ţe , a c u m u la te d e c ă t r e e le v i î n c a d r u l p r o g r a m u l u i s t a n d a r d d e o r e o b l ig a to r i i ( c u r r ic u l u m f o r m a l ) în p r a c t i c ă , c e e a c e o f e r ă e le v u l u i d e p r in d e r i p r a c t i c e d e a i m p le m e n ta î n p r a c t i c ă c u n o ş t in ţe le t e o r e t i c e a c u m u la te . P e d e a l t ă p a r te , a c e a s ta , u r m ă r i n d f o r m a r e a ş i d e z v o l ta r e a a b i l i t ă ţ i lo r c r e a t iv e p r o - a c t i v e a le c o p i lu lu i , î n b a z a a p t i tu d i n i lo r p e r s o n a le in d iv id u a le , d u c e s p r e c r e a r e a p e r s p e c t iv e lo r d e e d u c a r e a r m o n io a s ă , m u l t i l a te r a lă a e le v u l u i , f a p t c a r e d e z v o l tă ş i f o r m e a z ă c u l t u r a g e n e r a lă a f i e c ă r u i i n d iv id î n p a r te ş i t r e c e r e a d e l a n iv e l u l m e d iu d e e d u c a ţ i e l a p e r f o r m a n ţa d e a c u m u l a r e a in te l ig e n ţe i p e r s o n a le ş i , d e c i , l a f o r m a r e a p e r s o n a l i t ă ţ i i d e s u c c e s . T e h n ic i l e , u t i l i z a te în s c o p u l a s i g u r ă r i i u n e i d e z v o l tă r i a d m ir a b i le , ţ i n d e d o m e n i u l a c t i v i t ă ţ i lo r e x t r a ş c o la r e ş i e x t r a c u r r ic u la r e ş i s u n t r e p r e z e n ta t i v e a le c u r r ic u le i ş i e d u c a ţ ie i n o n f o r m a le ş i i n f o r m a le . I n te r c a la r e a c e lo r t r e i f o r m e a le e d u c a ţ ie i ( f o r m a lă , in f o r m a lă ş i n o n - f o r m a lă ) v iz e a z ă a c t i v i t a te a e x t r a ş c o la r ă ş i e x t r a c u r r ic u la r ă . P e n t r u a m o n i to r iz a e f ic a c i t a te a e d u c a ţ ie i e x t r a ş c o la r e d in c a d r u l in s t i t u ţ i i lo r d e în v ă ţă m â n t , d i r e c ţ i i l e d e în v ă ţă m â n t , M i n i s te r u l E d u c a ţ ie i p r e c u m ş i a l t e o r g a n e a d m i n is t r a t i v e , o r g a n i z a ţ i i l e g u v e r n a m e n ta le ş i n o n - g u v e r n a m e n ta le , s p e c ia l a c r e d i ta te , o r g a n iz e a z ă d iv e r s e c o n c u r s u r i , f e s t i v a l u r i , c o m p e t i ţ i i , o l i m p ia d e e tc . I n d i f e r e n t u n d e lu c r e a z ă u n c a d r u d id a c t ic , l a ţ a r ă s a u l a o r a ş , e le v i i s ă i a u a c e e a ş i n e v o i e d e a c i t i , d e a în v ă ţa , d e a c u n o a ş te , d e a c o m u n ic a , d e a s e f o r m a . C a v i i to r i c e tă ţ e n i a i lu m i i d e m â in e , e le v i i a u a n u m i te a ş te p tă r i d in p a r te a e d u c a to r i lo r , i a r a c e ş t i a s u n t c o n ş t i e n ţ i c ă ş c o a la t r e b u ie s ă r ă m â n ă o i n s t i tu ţ i e d e r e f e r in ţă a s o c ie tă ţ i i g lo b a le p e n t r u c ă f ă r ă e a v i i to r u l d e v in e o ş i m a i m a r e i n c e r t i t u d in e . E d u c a to r u l a r e m is iu n e a d e a f o r m a p e r s o n a l i t ă ţ i c a r e s ă c o r e s p u n d ă c e r in ţe lo r s o c ie tă ţ i i v i i to a r e , d e a - ş i d e s f ă ş u r a a c t iv i t a te a c u m i j lo a c e m o d e s te , d a r în c o n d i ţ i i d e m a x i m ă e f ic ie n ţă 2 .

C r iz a l e c tu r i i s e p o a te e v i ta p r in p r a c t i c a r e a a n u m i t o r t ip u r i d e a c t iv i t ă ţ i c u r r ic u la r e ş i e x t r a c u r r ic u la r e , p r in d i r i j a r e a în v ă ţă r i i , c r e a r e a u n o r s i t u a ţ i i d id a c t i c e în c a r e e le v u l v a p u te a s ă a c h iz i ţ io n e z e a b i l i t ă ţ i l e d o b â n d i te ; p r in u t i l i z a r e a m e to d e lo r p a r t i c ip a t iv e , d a r ş i p r in a t r a g e r e a e le v i lo r în d i f e r i t e a c t i v i t ă ţ i -c e r c u r i d e l e c tu r ă , c e r c u r i l i t e r a r e , c e r c u r i d r a m a t ic e , s p e c t a c o le d e t e a t r u , f i l m , m e d a l io a n e l i t e r a r e , “ p r o c e s e l i t e r a r e ” , c o n c u r s u r i t e m a t ic e , în tâ l n i r i c u s c r i i to r i , a c to r i , e d i to r i d e c ă r ţ i ş i r e v i s te , v iz i t e î n t ip o g r a f i i , m u z e e a le l i t e r a tu r i i r o m â n e , c a s e m e m o r ia le , d e z b a te r i , m e s e r o tu n d e , p r o f e s o r u l ş i b ib l io te c a r u l î ş i î m p l i n e s c m e n i r e a . A s t f e l d e a c t iv i t ă ţ i a u a v u t lo c în S ă p tă m â n a Ş c o a la a l t f e l ( 2 2 - 2 6 m a i 2 0 1 7 ) .

P r in e f e c tu l c a t h a r t ic a l a c t iv i t ă ţ i lo r a r t i s t i c e ş i a l c e lo r lu d ic e , s i m ţ i t î n c o m u n ş i c o m u n ic a t , s e a s ig u r ă u n c l i m a t d e l ib e r ă m a n i f e s ta r e c a r e f a c i l i t e a z ă f a n te z ia , c r e a t iv i t a te a , i n te n s i f i c ă s c h i m b u l d e i n f o r m a ţ i i , f l e x ib i l i z e a z ă r e ţe a u a d e c o m u n ic a r e ş i c o n d u c e l a i m p l ic a r e a tu tu r o r p a r te n e r i lo r în a c e s t c i r c u i t . M e n ta l i t a te a c ă ş c o a la r u r a lă e m e d io c r ă f u n c ţ io n e a z ă m a i a l e s în s o c ie ta te a n o a s t r ă . N o i c r e d e m î n s ă c ă ş c o a la

d e l a ţ a r ă e u n c â m p d e c o n f r u n ta r e , d e s c h i m b , d e p r o d u c e r e a u n o r v a lo r i c o g n i t i v e , c u l t u r a le , p s ih o s o c ia le ,

p r in a c t iv i t a te a î n t r e g i i e c h ip e p e d a g o g ic e , p r in r e z u l ta te le e l e v i lo r s ă i ş i p r in o r g a n iz a r e a u n o r a c t iv i t ă ţ i ,

m a n i f e s tă r i , e v e n i m e n te , p r o ie c te , p r o g r a m e , p a r te n e r ia te d e s u c c e s . D e e x e m p l u , l a ş c o a la d in V o r o n a

f u n c ţ io n e a z ă S o c ie t a t e a C u l t u r a lă „ R a lu c a J u r a ş c u ” c a r e p a t r o n e a z ă Z i le le E m in e s c u ş i Ş e z ă t o a r e a l i t e r a r ă

„ S t e le - n c e r ” , a j u n s e l a e d i ţ i a a X X V I I - a în 2 0 1 7 . L a f i e c a r e în c e p u t d e i a n u a r ie , e le v i i n o ş t r i s e în tâ l n e s c c u

p e r s o n a l i t ă ţ i d e m a r c ă d in

c u l t u r a r o m â n ă , d a r ş i c u p r i e t e n i i n o ş t r i , e l e v i ş i p r o f e s o r i d in j u d e ţe le B o to ş a n i , S u c e a v a , I a ş i , S a t u - M a r e , T im iş , P r a h o v a , C o n s ta n ţa , H a r g h i t a o r i m a i r a r , c u c e i d in A u r i l l a c - C a n ta l / F r a n ţa , c u c a r e s u n te m în f r ă ţ i ţ i .

T o t în c o n te x t u l Z i l e lo r E m in e s c u , e d i ţ i a 2 0 0 4 , p o e ţ i i l i c e e n i a u l a n s a t v o lu m u l c o le c t i v C a r t e a c u lu c e f e r i , î n p r e z e n ţa p o e ţ i lo r c o n s a c r a ţ i G a b r ie la M e l i n e s c u , D a n ie l C o r b u , G e l l u D o r ia n , D u m i t r u Ţ ig a n iu c , V a le r iu S ta n c u , E m i l B r u m a r i u , c r i t i c u l l i t e r a r V a s i l e S p i r id o n ş i a a l to r p e r s o n a l i t ă ţ i . V o l u m u l d e v e r s u r i a o b ţ in u t P r e m iu l „ P o e s i s ” l a c o n c u r s u l n a ţ io n a l “ A u to r i : c o p i i i ” , e d i ţ i a a X I X - a , î n a c e la ş i a n . D e a t u n c i ş i p â n ă î n p r e z e n t , t i n e r i i p o e ţ i ş i - a u p u b l i c a t v e r s u r i l e î n c e le 6 e d i ţ i i a l e v o l u m u lu i „ A r ip i d e s c h i s e ” ş i a u o b ţ in u t 4 3 d e p r e m i i j u d e ţe n e ş i i n te r j u d e ţe n e ş i 3 1 d e p r e m i i n a ţ io n a le l a c o n c u r s u r i l e d e c r e a ţ i e l i t e r a r ă , c o n f i r m â n d f a p tu l c ă l e c t u r a o f e r ă o m u l u i - p le n i t u d in e , v o r b i r i i - s i g u r a n ţă , i a r s c r i s u l u i - p r e c iz ie .

R e c e n t , în l u n a m a i 2 0 1 7 d o u ă e le v e v o r o n e n e , F a n d a c h e E c a te r in a – c la s a a V I I I - a ş i Ş m a d ic i C o s m i n a -E le n a – c la s a a I X - a , a u d e b u ta t în v o lu m u l „ P r in t r e c l ip e ” ( I S B N ) , E d .N ic o , T â r g u - M u r e ş , în u r m a o b ţ in e r i i u n o r M e n ţ iu n i l a F e s t iv a l u l I n te r n a ţ io n a l d e C r e a ţ i e „ A n a B la n d ia n a ” . Î n p r e a j m a Z i le i d e 1 iu n ie , C a te d r a d e l im b a ş i l i t e r a tu r a r o m â n ă d e l a l i c e u l d in V o r o n a ş i B ib l io te c a c o m u n a lă T u lg h e ş a u in i ţ i a t p r o ie c tu l “ U r ă s c c i t a tu l . V r e a u s ă a f l u o p in ia t a p e r s o n a lă ” ( E m e r s o n ) , c a r e v iz e a z ă p r o b le m e f u n d a m e n t a le a le c u l t u r i i r o m â n e , î n p e r c e p ţ i a c o p i i lo r d e l a c l a s e le a V I I - a ş i a V I I I - a , s u b m o n i to r i z a r e a u n u i g r u p d e c o p i i d e l a c l a s a a I X - a .

E d u c a ţ ia in t e r c u l t u r a lă v i z e a z ă d e z v o l ta r e a u n e i e d u c a ţ i i p e n t r u to ţ i în s p i r i t u l r e c u n o a ş te r i i d i f e r e n ţe lo r c e e x i s t ă î n i n te r io r u l a c e le ia ş i s o c ie tă ţ i ş i m a i p u ţ in o e d u c a ţ i e p e n t r u c u l tu r i d i f e r i t e , c e e a c e p r e s u p u n e o i z o la r e a g r u p u r i lo r c u l tu r a le . O e d u c a ţ i e c o n c e p u tă î n p e r s p e c t iv a i n te r c u l t u r a lă v a r e c o n s id e r a r e l a ţ i i l e d in t r e ş c o a lă ş i a l t e s p a ţ i i e d u c a t i v e ; e a v a d e p ă ş i z id u r i l e ş c o l i i , p r e l u n g i n d u - s e ş i i n s i n u â n d u - s e î n a c t i v i t ă ţ i l e in f o r m a le . A s t f e l , u l t i m a în tâ l n i r e d e P a r te n e r ia t în t r e Ş c o a la T u lg h e ş - H a r g h i t a ş i Ş c o a la v o r o n e a n ă , p e t r e c u tă în t r e 2 0 - 2 2 m a i 2 0 1 7 n e - a o f e r i t î n c ă u n e x e m p l u c ă l e c tu r a o p e r e i p o e tu lu i n o s t r u n a ţ io n a l e u n p r i l e j d e î m p l in i r e s p i r i tu a lă . E le v i i ş i p r o f e s o r i i tu l g h e ş e n i a u v iz i t a t C o n a c u l „ R a lu c a J u r a ş c u ” d e l a J o ld e ş t i , P a r c u l „ M ih a i E m i n e s c u ” B o to ş a n i ş i M e m o r ia lu l d e l a I p o te ş t i ş i c a d e f i e c a r e d a tă s - a u c i t i t , r e c i t i t ş i r e c i t a t v e r s u r i l e e m i n e s c ie n e “ L a s t e a u a ” , „ L a c u l” , „ D o r in ţa ” e tc . , a t â t în l i m b a n a ţ io n a lă , l i m b a r o m â n ă , c â t ş i în l i m b a m a g h ia r ă , l i m b a d e p r e d a r e a u n o r c la s e d e e le v i h a r g h i t e n i .

P e n t r u c ă T I M P U L e s u p r a te m a o p e r e i e m in e s c ie n e , p e n t r u c ă T I M P U L e c o o r d o n a ta f u n d a m e n ta lă a v ie ţ i i o m u l u i , p e n t r u c ă T I M P U L e D E U S A B S C O N D I T U S , p o e z ia s t e la r ă e m i n e s c ia n ă e a p a t r a d im e n s i u n e a p e r c e p ţ i e i u n i v e r s u l u i f ă r ă m a r g in i ş i e . . .m a te m a t ic a B Ă T R Â N U L U I D A S C Ă L .


JOACA CU FLUTURI

Ali Maria Magdalena,a X-a B, C.T.A.T. ”Dumitru Moţoc” Galaţi Prof. coord. Ionescu Violeta,

Cartea reprezintă pentru mine un lucru magic care mă izolează de lume ducându-mă în universul

nemărginit al poveştilor, al aventurilor, unde nu te ceartă nimeni că ai greşit, unde totul este posibil. Mi-a plăcut foarte romanul ”Fluturi” scris de Irina Binder, şi, întotdeauna când mă impresionează o carte, mă simt inspirată. În acest sens, am să vă ofer un execiţiu poetic care se bazează pe această operă. Destinul mi-a ursit Să sufăr din iubire, Să tânjesc la infinit După un gram de fericire. Viata m-a lipsit de mângâiere, M-a condamnat, m-a chinuit Făcându-mi inima să spere Urmând ca la sfârşit Să mi-o umple de durere. Viaţa m-a învăţat Că nimanui nu o să-i pese Şi mi-a arătat Cum să fiu cu două fete, Cum să nu las pe oricine Să se apropie de mine, Să nu-i las să mă citească, Să nu-i las să mă rănească, M-a învăţat să port o mască. Numai tu m-ai cunoscut, Ai trecut de acel scut. Tu ai fost singurul din lume Ce m-a ştiut atât de bine. Ţi-am destăinuit Ce am trăit, ce am gândit.. Cu tine tot am împărţit. Dar la final a fost o dramă Să aflu cine eşti de fapt. Îmi ascundeai, iubitule, Ceva ce-n veci n-aş fi iertat. Acum regret, dar nu mă doare M-am împăcat cum nu credeam Cu gândul că poate-i mai bine Să nu iubesc ,să nu te am. Şi-mi resemnez sufletul gol, Fără dor , fără control. Mă simt liberă, dar închisă. Pot pleca oriunde vreau, Iar ţie îţi declar război!

Trupul îmi e acum sloi, Nu mă dezgheţ, nu mă înmoi Şi nici nu mai dau înapoi Şi-ncerc în acest ceas Să adun ce mi-a rămas Nu am să cedez nici-un pas, Cât mai respir nu am să pic Mă voi ridica precum un spic Atunci când e bătut de vânt Dar nu se lasă la pământ. Şi-atunci când clipa va veni Un fluture voi deveni Şi aripile le voi deschide larg Să zbor spre ce-mi este mai drag!

Am demonstrat astfel că , pentru mine, cartea reprezintă o sursă de inspiraţie, de cunoaştere, de relaxare. Consider că se află printre puţinele lucruri care nu conţin o latură negative. Prin urmare, influenţa cărţilor asupra mea este una majoră, definitorie, deoarece mă modelează şi mă schimbă , fiecare în felul ei.

TRISTEŢE DE TOAMNĂ

Stîngă Luis, a X-a C, Colegiul Tehnic Dumitru Moțoc Galați Prof. Ionescu Violeta

Soarele-apune. Deja-i întunecat.

Cerul azi a fost ascuns, înnorat.

Azi doar câteva păsări au cântat,

Dar restul s-au dus, au plecat.

Totul moare. Totul se risipeşte.

O vrabie-nfrigurată, ciripeşte.

Vrea să arate că natura încă trăieşte,

Dar de frig moare. Nu mai grăieşte.

A tăcut. Gerul a-nvins-o.

De pe creangă, vântu-a-mpins-o.

În ultimul zbor se prăbuşeşte

De frunze moarte se izbeşte .

Si florile mor, se vestejesc

De frunze, nici nu mai vorbesc.

Parcă plouă cu rugină

Când vrea toamna ca să vină.

Soarele rar mai vine

Să mă vadă şi pe mine.

Şi când vine, păcăleşte.

Eu sunt trist, dar el rânjeşte.


Eminesciană

Luntrariu Mariana-Delia Liceul Tehnologic „Ștefan cel Mare și Sfânt” Vorona Îndrumător: prof.Gicoveanu Dorina-Lăcrimioara

Visez melancolia

Poetului dintâi

în singurăttea filei

de abecedar –

învăţătura dreaptă

povaţă târzie

încarcerată în cuvânt

în spaime nespuse

în tinere silabe

vibrante cuvinte

şterse încet, migălos

de ecoul zborului

întreg şi aspru

pornit din cer

înspre pământ

cu aceeaşi dragă

nepreţuită amintire

de Poet...

Am inima tânără

uşoară, speriată

pierdută-n neştiinţa

copilăriei.

Naştere cu Repetiţie


Eminescu nu e Eminescu fără „plopii fără soţ”

Mihail Eminovici nu e Poetul Trist –

Iară noi nu suntem

Nătângii fără

Eminescu - “Luceafăr” Nepereche,

Suflet înălţat într-un miez de lună, în

Catapeteasma lumii “de la Nistru pân’ la Tisa”,

Un zbor de aripi albe „peste codrii de-aramă”...

Eminescu poate nu e Eminescu de demult ştiut

Mărginit de astre şi de ape şi de chaos –

Într-o veche Carte de Citire

Niciunde preţuită şi nu

E ca-n poveste, când

„Sara pe deal” se-aud colindele bătrâne,

„Când amintirile”, „când valurile de isvor”

„Urcă-n cer” literele Limbii noastre Române...

Eminescu nu mai are – „un singur dor”...de moarte

Melancolic glas al mării îngheţate-n

Ianurie, în miez de iarnă

Niciodată plâns, dar

Este zămislit,

Strigat în cele patru zări albastre prin

„Clopotul de-aramă” şi de aur şi de soare-n

Uspenia cea sfântă, din oraşul meu – dulce Botoşani! ...

Poemul fără nume


Îţi încleştezi spaima în apusul

zăpezilor întoarse în gândurile

grele de atâtea patimi

ca-n locul în care se sparge

izbindu-se de pietrele tâmplei –

emoţia începutului de drum

pe care nimeni nu l-a ştiut precis

niciodată, niciodată,

cum l-am ghicit singură

în dup-amiezile trecătoare

din dosul uşilor închise

din ochii tăi, iubite,

spălaţi de ploaia de mizerii –

hrană pustiului din Cetate!


C R E A T I V I T A T E A P R I N L I T E R A T U R Ă

P r o f . V io le ta I o n e s c u , C o le g iu l T e h n ic ” D u m itr u M o ţo c ” G a la ţ i

În o r ic e c o n te x t a m d e f in i a t r ib u te le o m u lu i , e d u c a ţia ş i c re a tiv ita te a n u p o t l ip s i . S e c u n o s c ş i s e fo lo s e s c o m u l ţim e d e te rm e n i a s o c ia ţi c re a tiv ită ţ i i : d o ta re , a p ti tu d in e , ta le n t , im a g in a ţ ie , in te l ig e n ţă , in v e n tiv ita te , s p ir i t n o v a to r , c a p a c ita te . În s is te m u l e d u c a ţio n a l s -a c re z u t m u lt t im p c ă a c tiv ita te a c re a to a re e s te a p a n a ju l e x c lu s iv a l u n o r o a m e n i e x c e p ţio n a li , s p e c ia l în z e s tr a ţ i . D a r , d e fa p t , n u tr e b u ie d e c â t s ă o b s e rv ă m m u lti tu d in e a d e id e i d e z v o lta tă la c o p ii , fa n te z ia lo r f i in d o g a ra n ţie p e r fe c tă p e n tru c re a tiv ita te a p e c a re o p o se d ă m c u to ţi i în c ă d in m o m e n tu l n a ş te r i i . D e a c e e a tr e b u ie s ă le a s ig u ră m e le v ilo r s i tu a ţi i în c a re a u ş a n s e d e s u c c e s c a re , la r â n d u l lu i , n u v in e d e la s in e , c i im p lic ă d in p a r te a lo r m u lt e fo r t d e m u n c ă c re a to a re . P u te m ,d e c i , c o m p a ra e le v u l c u u n p la n o r , ia r e d u c a to ru l c u in s tr u c to ru l c a re p re g ă te ş te z b o ru l , a re g r i jă d e u n s ta r t c o re s p u n z ă to r , în c o n d iţ i i b u n e , a ţa în c â t p la n o ru l , o d a tă r id ic a t , z b o a ră s in g u r ş i a te r iz e a z ă o r ic â n d în c o n d iţ i i d e d e p lin ă s ig u ra n ţă . E x p r im a re a c o re c tă , o ra lă ş i s c r is ă – c a o b ie c tiv im p o r ta n t a l p ro c e s u lu i d e în v ă ţă m â n t în o r ic e c ic lu d e în v ă ţă m â n t, c o n s t i tu ie u n u l d in in s tru m e n te le d e b a z a a le m u n c ii in te le c tu a le . C a p a c ita te a d e e x p r im a re s e fo r m e a z ă ş i s e p e r fe c ţio n e a z ă p r in s o lic i ta re a e fo r tu lu i in te le c tu a l a l e le v ilo r , p r in p u n e re a s is te m a tic ă în s i tu a ţ ia d e a e x e r s a , în tr -o fo r m ă s a u a l ta , v e rb a liz a re a , p e c â t p o s ib il , în m o d l ib e r . E le v ii p o t e x e r s a a c tu l v o rb ir i i la to a te o b ie c te le , în s ă , c u p r io r i ta te , la l im b a ro m â n ă . L e c ţi i le d e l im b a ro m a n ă , d a r ş i a c tiv ită ţ i le e x tra c u r r ic u la re o fe ră r e a le p o s ib il i tă ţ i d e o rg a n iz a re ş i d e s fă ş u ra re a u n o r m u lt ip le a c tiv ită ţ i m e n i te a d e z v o lta c a p a c ita te a d e c re a ţie a e le v i lo r . D in tre a c e s te a p o t f i a m in ti te : p o v e s tir e a c u s c h im b a re a fo r m e i, p o v e s tir e a p r in a n a lo g ie , c o n tin u a re a p o v e s tir i i , in te rc a la re a u n o r n o i e p is o a d e în p o v e s t ir i , i lu s tr a re a te x te lo r l i te ra re , m o d e la ju l , d ra m a t iz a re a p o v e s tir i lo r , r e a l iz a re a e s e u r i lo r l ib e re , c re a re a d e p o e z ii , g h ic ito r i , a lc ă tu ir e a p ro p o z it i i lo r d u p a s c h e m e d a te , t r a n s fo r m a re a v o rb ir i i d ir e c te în v o rb ire in d ire c tă ş i in v e r s , c v in te tu l , u n a l t f in a l , e tc . În a c e s t s e n s m -a m g â n d it c ă u n c e rc d e c re a ţie a r f i b in e v e n it la u n l ic e u te h n o lo g ic . A ic i a m în c e rc a t d iv e r s e m e to d e d e a - i s t im u la p e e le v i s ă g â n d e a s c ă în m a n ie ră c re a tiv ă , fa p t c e - i v o r a ju ta p e te r m e n lu n g în lu p ta d e s u p ra v ie ţu ir e în s o c ie ta te , e i d e v e n in d c a p a b il i s ă r e a c ţio n e z e în m o d p o z it iv la p ro v o c ă r i le u n e i s o c ie tă ţ i în e v o lu ţ ie . A s t fe l , în c a d ru l p o v e s tir i i p r in a n a lo g ie c o p ii i a u p o v e s ti t în tâ m p lă r i d in v ia ţa lo r , în tâ m p lă r i d in v ia ţa a l to r p e r s o a n e s a u fa p te ş i în tâ m p lă r i im a g in a re . A m u t i l iz a t a c e a s ta m o d a li ta te d e p o v e s tir e la le c ţi i le d e s p re , ,M o a ra c u n o ro c ” d e Io a n S la v ic i . L a o re le în c a re a m d is c u ta t , , Io n ” d e L iv iu R e b re a n u a m u t i l iz a t p o v e s tir e a p r in c o n tra s t . P o rn in d d e la fa p te le c o n tro v e r s a te a le tâ n ă ru lu i Io n , le -a m c e r u t e le v ilo r s ă c o n s tru ia s c ă o p o v e s tir e în c a re s ă a p a ră u n p e r s o n a j c u în s u ş ir i m o ra le ş i f iz ic e o p u s e c e lu i p re z e n ta t în te x t . A c tiv ita te a lo r c re a to a re a c o n s ta t în fa p tu l c ă e le v ii a u fo s t p u ş i în s i tu a ţia s ă -ş i im a g in e z e a c ţiu n ile , fa p te le , în tâ m p lă r i le , s ă s ta b ile a s c ă r e la ţ i i le n e c e s a re în c a re in tr ă a c e s te p e r s o n a je în fu n c ţie d e în s u ş ir i le c a re l i s e a tr ib u ie . L e -a m s o lic i ta t e le v ilo r s ă in tro d u c ă în n o u a p o v e s tir e ş i a l te p e r s o n a je . A c e s t t ip d e p o v e s tir e p o a te f i c o n s id e ra t u n e x e rc iţ iu c a re s t im u le a z ă c a p a c ită ţ i le c o m p o z iţ io n a le a le e le v ilo r , d e z v o ltă im a g in a ţia c re a to a re ş i în s u ş ir i le g â n d ir i i d iv e rg e n te . O a ltă a c tiv ita te c u c a ra c te r c re a to r s e r e fe ră la c o n tin u a re a p o v e s tir i lo r , m a i p re c is a u n o r te x te c i t i te . A s t fe l e i a u c o n t in u a t c u s u c c e s ro m a n u l e x o tic , , M a itr e y i” d e M irc e a E lia d e . E fo r tu r i le d e p u s e d e e le v i p e n tru tr a n s p u n e re a a c ţiu n i lo r , fa p te lo r în tr -o a l tă m o d a li ta te d e c o m u n ic a re a n g a je a z ă p ro c e s e ş i o p e ra ţi i m e n ta le , t r ă ir i a fe c tiv -e m o ţio n a le ş i c a p a c ită ţ i e x p re s io n a le c a re s e în s c r iu c u c o n tr ib u ţi i im p o r ta n te la d e z v o lta re a p o te n ţia lu lu i c re a tiv a l e le v ilo r . L a u n n iv e l ş i m a i r id ic a t s u n t a n tre n a te ş i d e z v o lta te în s u ş ir i le c re a to a re a le e le v ilo r , a tu n c i c â n d s a rc in a d id a c tic ă c o n s tă în tr a n s fo r m a re a te x tu lu i d in fo r m a c u r s iv ă în fo r m ă d e d ia lo g . A s tfe l d e te m e le s o lic i tă e le v ilo r s ă c re e z e a d e v ă ra te s c e n a r i i c u c a ra c te r d id a c tic ş i a r t is t ic . U n a s tfe l d e e x e m p lu î l a v e m în f lo s ir e a m e to d e i in t i tu la tă p ro c e s l i te ra r . R e s tru c tu ra re a te x tu lu i s u b fo r m ă d e d ia lo g p re s u p u n e in tro d u c e re a u n o r p e r s o n a je c ă ro ra tr e b u ie s ă l i s e în c re d in ţe z e d i fe r i te ro lu r i în c a d ru l c o n v o rb ir i i lo r , t r e b u ie s ta b il i t u n a n u m it c o n ţin u t a l în tr e b ă r i lo r ş i a l r ă s p u n s u r i lo r în a ş a fe l în c â t c u p r in s u l te x tu lu i , c o n ţin u tu l lu i s ă f ie p a rc u r s . A s t fe l d e te m e p o t s ă c o n s ti tu ie s a rc in i d e lu c ru în c a d ru l m u n c ilo r in d e p e n d e n te e fe c tu a te în c la s ă s a u a c a s ă . E le v ii p o t lu c ra p e e c h ip e , ia r te x tu l c o n c e p u t s ă f ie r e d a c ta t p e c a lc u la to r .

O a l t ă m e t o d ă d e a c t i v a r e a e l e v i l o r e s t e ” p o v e s t e a ş i r u l u i ” . F i e c a r e e l e v p r o p u n e u n c u v â n t , s e f a c e i n v e n t a r u l a c e s t o r a p e t a b l ă ş i s e a l c ă t u i e ş t e o n a r a ţ i u n e , r e f ă c â n d u - s e a p o i p o v e s t e a ş i r u l u i . U n e x e r c i ţ i u l a f e l d e a n t r e n a n t , d a r ş i a m u z a n t e s t e ” ş t i r e a t r ă z n i t ă ” . P r i n a m e s t e c a r e a î n t r - o u r n ă a o s u t ă d e c u v i n t e , f i e c a r e e l e v v a a l e g e t r e i d i n t r e a c e s t e a ş i v a c o m p u n e o ş t i r e t r ă z n i t ă , c ă r e i a c o l e g u l d e b a n c ă î i v a d a u n t i t l u . L i s t a p o a t e c o n ţ i n e t e r m e n i p r e c u m : a l f a b e t , b i s t u r i u , c o r t , d r o j d i e , e l e g i e , f i n a n ţ a r e , g r i n d ă , h i e n ă , i o d ş . a . U n a l t e x e r c i ţ i u c e s t i m u l e a z ă i m a g i n a ţ i a a r f i g ă s i r e a d e s o l u ţ i i l a u n e l e î n t r e b ă r i n e a ş t e p t a t e d e t i p u l : l a c e s - a r m a i p u t e a f o l o s i o g l a s t r ă , u n m a n u a l d e m a t e m a t i c ă , o v a z ă e t c ? C e s - a r f i î n t â m p l a t d a c ă L e f t e r P o p e s c u a r f i a v u t l o z u r i l e c u a d e v ă r a t c â ş t i g ă t o a r e ? D a c ă p o p a T a n d a a r f i a j u n s p r e o t î n t r - u n s a t f o a r t e b o g a t ? A m s t i m u l a t a c t i v i t a t e a c r e a t i v ă a e l e v i l o r ş i p r i n a l c ă t u i r i d e p o e z i i ş i g h i c i t o r i p e d i f e r i t e t e m e . M u l t e d i n a c e s t e p o e z i i c r e a t e d e e l e v i a u f o s t p u b l i c a t e i n r e v i s t a , , V o c e a l u i M o ţ o c ” , i a r c e l e m a i r e u ş i t e a u f o s t t r i m i s e l a d i v e r s e c o n c u r s u r i l a c a r e s - a u c â ş t i g a t p r e m i i . L a d e z v o l t a r e a c r e a t i v i t ă ţ i i c o n t r i b u i e î n m a r e m ă s u r ă e s e u r i l e , c r e a ţ i i c e r e a l i z e a z ă o s i n t e z ă a t o t c e e a c e i n v a ţ ă e l e v i i , s u b r a p o r t u l c o r e c t i t u d i n i i e x p r i m ă r i i ; c o n s t i t u i e p r i l e j d e v a l o r i f i c a r e a e x p e r i e n ţ e i d e v i a ţ ă a e l e v u l u i ş i d e m a n i f e s t a r e a i m a g i n a ţ i e i ş i f a n t e z i e i c r e a t o a r e . P r i n u r m a r e , c r e a t i v i t a t e a n u a r e l i m i t e , t r e b u i e d o a r s ă o s t i m u l ă m , s ă o a c t i v ă m , e l i m i n â n d c a r a c t e r u l d e s c r i p t i v i s t d i n a c ţ i u n e a d i d a c t i c ă ş i a d o p t â n d o v i z i u n e n o u ă a s u p r a l i m b i i , c e e a c e d u c e l a f o r m a r e a d e c o m p e t e n ţ e ş i p e r f o r m a n ţ e î n a l e g e r e a ş i c o m b i n a r e a e l e m e n t e l o r c o m p o n e n t e a l e s i s t e m u l u i l i m b i i , î n t r - o m a n i e r ă p e r s o n a l ă . B i b l i o g r a f i e :

1 . P a r f e n e C o n s t a n t i n , M e t o d i c a s t u d i e r i i l i m b i i ş i l i t e r a t u r i i r o m â n e î n ş c o a l ă , I a ş i , E d i t u r a P o l i r o m ,

1 9 9 9 … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … . .

2 . G o i a V i s t i a n , F r ă g ă t o i u I o n , M e t o d i c a p r e d ă r i i l i m b i i ş i l i t e r a t u r i i r o m â n e , B u c u r e ş t i , E d i t u r a D i d a c t i c ă ş i

P e d a g o g i c ă , 1 9 9 5 … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … …

3 . P a u l C o r n e a , I n t r o d u c e r e î n t e o r i a l e c t u r i i , B u c u r e ş t i , E d i t u r a M i n e r v a , 1 9 8 8 …

4 . M a r i n e s c u S i l v i a , D i n e s c u R o d i c a , I n v i t a ţ i e l a e d u c a ţ i e , P i t e ş t i , E d i t u r a C a r m i n i s


L ib răria cu v ise

G u zu Em ilian L iceu l T eh n o lo gic „Ștefan ce l M are ș i Sfân t” V o ro n a În d ru m ăto r: p ro f.G icov ean u D o rin a-Lăcrim io ara Sunt singur pe stradă. E o iarnă m izerab ilă şi in term inab ilă . N oap tea d in in im ă încep e să cup rindă u ltim a licărire a z ile i de a fară . Soarele se ascunde văzului m eu m ergând , p robab il, să bucure şi a lte fe ţe , a le unor oam eni m a i feric iţi, d in a lte părţi a le g lobulu i păm ântesc . G ândul acesta nu poate acoperi sentim entu l de triste ţe , de nelin işte care m ă apasă ... D e ce nu sunt feric it? ! O are dacă tră iam în tr-un a lt tim p , în tr-un a lt loc , era la fe l? !... Z ăresc în v itrina unei lib rării, o carte care parcă m ă cheam ă. M ă ap rop ii şi-n lum ina slabă, c itesc titlu l – „P arad isul C ărţilo r”! C iudat, nu? , dar nu are auto r... D esp re ce o fi vo rba? ...M ă îndepărtez , apo i m ă gândesc la p rob lem ele m ele şi to tuşi, de ce-m i am intesc m ereu acel titlu , de ce conştiin ţa îm i spune că auto rul acele i cărţi sunt E u? Fac cale -ntoarsă şi aşa cum m ă aştep tam , cartea aceea d ispăruse ...A m visat sau? !...P rivesc v itrina îndelung, unde sun t m u lte a lte cărţi, dar n ic iuna nu e pentru m ine. N u sunt un c itito r sadea. A sta nu pentru că nu m i-ar p lăcea să c itesc , să ră sfo iesc ş i să sim t în m âini fo ile tipărite , c i d in co m odita te , d in lene, m ai degrabă. În sch im b , am păreri desp re cărţi, ch iar ş i dacă le p rivesc doar coperta , le fo ile tez în grabă; sim t că astfe l le am plific sensurile şi că e le îm i vo rbesc , căci aşa cum a firm a G oethe, “sub iectu l îl vede o ric ine , avându-l în fa ţa ochilo r; conţinutul îl găseşte doar cel ce are e l însuşi ceva de adăugat, iar fo rm a răm âne pentru cei m ai m ulţi, o ta ină”. O are spun p rostii? C e-i d rep t, nu am citit p rea m ult, la v ia ţa m ea. S unt doar un sim p lu ado lescent. M ăăăi, ce-m i p lace cuvântul ăsta – ado lescent! H m m ! cum au trecut an ii, dar p ro m it că m ai târz iu o să -m i fac lecturile cuven ite ...P ână la urm ă, nu asta ne d iferenţiază de a lte v ie tă ţi? C artea , ce înseam nă cartea? E cea m ai p utern ică şi cea m ai frum oasă realizare a o m enirii, e p ragul peste vrem e, e zestrea sp iritua lă a um anită ţii şi însem nu l trecătoarei noastre fiin ţe , pe acest păm ânt. C artea e un act de cunoaştere şi de neuitare : “M i-aş închipui P arad isul ca pe o b ib lio tecă , nu ca pe o grăd ină.” (Jo rge L uis B orges – „C ărţile şi noap tea”) şi „P utin ţa de a tră i no i în şine în su fle tu l a ltu ia e singura ad evărată valoare o m enească.” (V asile P ârvan) sau „Iad ul era un lab irin t de cărţi.” (C arlo F rabetti – „C artea Iad”). D ar de unde am p lecat? D e la un titlu ! C a să in tri în “P arad isul C ărţilo r” , m a i în tâ i in tră în m intea C reato rului: Z iua L unii – zo rile se ara tă , L una se rid ică în tre astre . E lum ină peste lum e. M ă trezesc înspăim ân tat că vo i în târz ia la şcoală , tam am când sunt e lev în c lasa a X II-a . P arcă îl aud pe ta ta : “ – T e scoală , putu rosule , că fără şcoală , n-o să câştig i o pâine!...” . A lerg la m icrobuz ca un lunatic ... Z iua lu i M arte – o z i m o horâtă , acelaşi ritua l: m icrobuz, şco ală şi...b io logie! P rob lem a cu b io logia este că nu po t să re ţin toate info rm aţiile şi n ic i nu am vreun m otiv bun să tocesc toate c lasificările şi denum irile ştiin ţifice , dar to t trebuie să ştiu în ce parte a co rpului o m enesc e apend icele şi în care e ficatu l, nu? P ână vo i fi m oşneag, vo i a fla toate răspunsurile , ce să m ă m ai războ iesc a tâ ta , de la această vârstă fragedă? ...H a! ha ! ha! Z iua lu i M ercur – e o ra 7 d im ineaţa , când m am a m ă trezeşte : „ – E m ah, nu p leci la o re? A claxonat m icrobuzul şco lii!” . A ah, iar acelaşi traseu , căci aşa îm i este scris: iar b io logie , ia r chim ie , m ate , in fo . P lec în grabă!... Z iua lu i Jup iter – Soarele se revarsă peste chipul şi in im a m ea. E z iua bucurie i...C eva s-a în tâm plat azi d im ineaţă , în m icrobuz, sp re şcoală ...O văd de m ai m u lte z ile şi, ca de ob icei, m o ţăiam pe un scaun, când în fa ţa m ea a ră sărit E a – o fa tă cu un chip m icuţ, a lb , încad rat de şuv iţe le de păr ca un văl de m ireasă . P le te le dezo rdonate îi cădeau pe um eri şi îi ascundeau ochii. N u m ai sim ţeam gălăg ia d in m aşină şi-m i venea să m ă agăţ de un lucru fix . P lu team ...S im ţeam că sun t p rins în tr-un univers parale l, indus de ochii e i ro tunzi şi verz i. P ăream un nă tâng. M icrobuzul trecu peste calea fera tă şi m -am trezit b rusc: “ – E m ilian , vre i să m ă aju ţi la un p ro iect pentru C ercul de litera tură? ...E u sun t H elene, d in c la sa a X I-a ...” . N u m ai auzeam nim ic , gândurile m i se ro stogo leau în cre ierul încins, buzele încle şta te nu ro steau n ic iun cuvânt, dar am reacţionat speria t de titlu l cărţii pe care o ţinea la p iep t – „P arad isul C ărţilo r” ...B rusc , i-am sm uls cartea şi ea a râs: “ – N u e scrisă , încă !...” .

Ziua V enerei – sunt treaz. D e fapt, nu am dorm it deloc. M ă gândesc la E a...M ă grăbesc la m icrobuz...M ă arunc în m aşină şi o caut...Întreb de H elene. T oţi ceilalţi râd zgom otos, iar alţii com entează răutăcios: „ – E m i, a i v isat sau te-ai îndrăgostit, Poetule?”, căci aşa îm i spuneau, în râs, colegii, încă d in prim ul an de liceu! La şcoală, profa m ă apostrofează: “ – E m ilian, iar dorm i în bancă? A i făcut eseul despre iubire?”… M ă adun în grabă, deschid caietul şi rostesc înfricoşat: „În concluzie, om ul va căuta m ereu iubirea, fie în prezent, fie în viitor, pentru că aceasta este natura lui. D ar în nevoia noastră de iubire, nu trebuie să ignorăm nic i trecutul, care ascunde în el com ori neştiute. Iubirea este ceea ce ne defineşte ca oam eni, so licitându-ne atât latura iraţională, cât şi latura raţională, pe care nu o îm părtăşim cu alte specii.”. În hohotele de râs ale clasei, profa m i-a replicat: “ – B ravo! ai copiat d in auxiliare! T u nu ai o opinie personală? D rept pedeapsă, vei scrie, în w eek-end, un text cu tem a „Paradisul C ărţilor”, pentru C ercul de literatură, când vom sărbători Z iua Internaţională a Poeziei. Să nu spui că nu poţi! T e cunosc!...T e vei întâlni dum inică, cu H elene, consilierul tău de lectură...”. P luteam … V isam …

Ziua lui Saturn – nori întunecaţi sunt deasupra m ea şi în in im a-m i răvăşită...A ştept m icrobuzul şcolii sau? ... O aud pe m am a, îngrijorată: „ – E m ah, te-ai trezit, copile? A i delirat, ai avut febră m are!...ai lipsit m ult de la şcoală!”. N u m ai înţeleg nim ic... Z iua D om nului – ziua Soarelui. E d im ineaţă. M iroase a prim ăvară şi a iarbă verde...Sună telefonul: “ – Sunt H elene, consilierul tău de lectură! D upă ce particip la slujba de dum inică, ne întâlnim în tinda b isericii, să putem vorbi? O să m ă rog şi pentru tine, să fii sănătos! V oi avea sub braţ o carte...”, dar m -a cuprins am eţeala şi n-am m ai auzit nim ic. D eja ştiam titlul...acelei C ărţi!... A m adorm it la loc şi se făcea că-m i p ierdeam paşii într-o G rădină frum oasă, a lături de iubita m ea care-m i reproşa că n-am înţeles nim ic d in toate Ideile ei despre...” Paradisul C ărţilor”, dar inim a-m i sare iar d in p iept: Zbbbr! Sună clopoţelul. Începe R ecreaţia m are. Începe V iaţa. V ăd m icrobuzul şcolii...


C e ne învaţă textu l literar

D um itrescu D enisa

Luca B eji

Ş coala G im nazială “C aro l I” C ălăraşi

?ntrucât lectura constitu ie un p roces esenţia l în dezvo ltarea personală şi p ro fesională , fo rm area gustulu i şi a ab ilită ţilo r de recep tare şi de em itere a textului scris necesită a tenţie sporită pe to t parcursul şco lar şi se bucură de un loc p rivilegiat în dem ersul d idactic la lim ba şi literatura ro m ână. A vând în vedere aceste aspecte , dar şi ro lul decisiv pe care fam ilia îl are în evo luţia şi educaţia cop ilului de nivel g im nazial, ne -am gând it la o m odalita te de stim ulare a in teresului e levilo r pentru lectură şi co m poziţie , po rnind de la sta tutu l pe care literatura , în sens larg , îl are în m ed iul fam ilia l.

L a nivelul Şco lii G im naziale “C aro l I” d in C ălăraşi au fost ap licate chestionare p rivind atitud inea fa ţă de lectură a tâ t a părin ţilo r, cât şi a cop iilo r. ?n urm a analize i rezulta te lo r, s-au im p us câteva observaţii: lecturile sugerate de şcoală se bucură de susţinerea părinţilo r, m ai a les dacă se înscriu canonulu i cunoscut de aceştia ; se observă in teresul pentru apariţiile ed ito ria le recente , a tâ t d in dom eniile p referate de adulţi, cât şi d in cele do rite de cop ii; in teresul constant fa ţă de lectu ră în ceea ce -i p riveşte pe cop ii este d irect co relat cu tim p ul a locat lecturii de către părinţi; nu există , în cazu l părin ţilo r, o cunoaştere c lară a no ţiunilo r de bază p rivind teo ria literară , fap t ev idenţia t de am estecul de genuri şi specii m en ţionate; în cazurile în care , la n ivelul fam ilie i, se m anifestă o p reocupare constantă pentru lectură , există un m odel de com portam ent pe care cop iii îl adop tă; deşi lectura de p lăcere este p referată de m ajo rita tea respondenţilo r, iar funcţiile de docum entare / info rm are a le lecturii sunt c lar evidenţia te , acest lucru nu se regăseşte în ponderea tim p ului a locat lecturii – lectura cu scop funcţio nal do m ină, în cazul părin ţilo r, a tâ t ca tim p , cât şi ca vo lum ; am estecul de specii şi genuri m en ţionate ca p referin ţe sugerează o anum ită inconsecvenţă în co m portam entul de c itito r, a tâ t în cazul părin ţilo r, cât şi a l cop iilo r, văzuţi de către părinţi.

E tapa urm ătoare a constat în im p licarea e lev ilo r de c lasele a V -a şi a V I-a în tr-un p ro iect de dezvo ltare a ab ilită ţilo r de lectură şi de scriere . A ceştia au avut de realizat po rto fo liu l “Scriu , c ite sc , învăţ şi m ă d istrez”, po rto fo liu de exersare a ab ilită ţilo r de lectură şi scriere . C o nţinutul po rto fo liu lui a cuprins urm ătoarele tem e: la c lasa a V -a – P oveştile , Şcoala , P rie tenii, N atura , Jocul, respectiv la c lasa a V I-a – C ărţile , A no tim p urile , Fam ilia , Sportul, E m oţiile . A b ilită ţile v izate au fost: in terp retarea num erelo r d intr-un sondaj şi u tilizarea lo r în susţinerea p roprie i op inii; re la tarea unei în tâm p lări tră ite ; se lectarea detaliilo r re levante d intr-o cantita te m are de info rm aţie / în tâm p lare co m plex; accep tarea unei op inii d iferite de cea p roprie ; m an ifestarea unui co m portam ent to lerant fa ţă de cei de jur; exprim area p referin ţelo r în d iferite dom enii; m an ifestarea unei a titud in i com unicative; ascultarea activă a celo r d in jur; com entarea critică a unei s itua ţii cu po tenţia l real.

E valuarea porto fo liilo r s-a făcut d in perspectiva ab ilită ţilo r de viaţă ce po t fi puse în re la ţie cu textele suport, pentru a evidenţia oportunită ţile de recep tare pe care textul literar le o feră c itito rulu i, d inco lo de scopul său p rin excelenţă este tic . ?n acelaşi tim p , fo rm a de evaluare p referată a fost autoevaluarea, pentru ca e levii să fie cei care îş i ap reciază valoa rea m uncii in te lec tuale p resta te . P rin autoevaluare , e levii şi-au păstra t ro lul activ şi în e tapa finală a activ ită ţii descrise , în ţe legând valoarea e fo rturilo r pentru a tingerea ob iectivelo r educaţiona le . M otivaţia învăţării, a titud inea pozitivă fa ţă de co m plexita tea actului d idactic şi re sponsab ilita tea fa ţă de m unca p roprie s-au adăugat aspectelo r benefice urm ărite . E levii au cunoscut finalită ţile p ropuse, com petenţele cerute şi descrip to rii de perfo rm anţă . D upa fiecare sarcină p rim ită , e levul şi-a constata t ero rile , lacunele , neclarită ţile , conştientizarea lo r fiind p rim ul pas catre ob iectivarea autoevaluării. P rodusul final, d inco lo de porto fo liile e levilo r, a fost o listă de lecturi ce po t fi abordate d in perspectiva ab ilită ţilo r de viaţă , listă d in care am intim : *** - P ăca lă ; C aragiale , I. L . – M om ente şi sch iţe; C reangă, I. – P oveşti, povestiri, am in tiri; D onici, A l. – F abule; G ârleanu, E m il – D in lum ea celor care nu cuvân tă ; M itru ,

A l.– Legendele

O l i m p u l u i ; N a u m , G e l l u – C ă r ţ i l e c u A p o l o d o r ; P e t r e s c u , C e z a r – F r a m , u r s u l p o l a r ; S a d o v e a n u , M . – D u m b r a v a m i n u n a t ă ; d e A m i c i s , E . – C u o r e , i n i m ă d e c o p i l ; B a u m , L . F . – N e m a i p o m e n i t u l v r ă j i t o r d i n O z ; B u r r o u g h s , E . R . – T a r z a n d i n n e a m u l m a i m u ţ e l o r ; C a r r o l l , L . – A l i c e î n Ţ a r a m i n u n i l o r , A l i c e î n Ţ a r a o g l i n z i l o r ; C o l l o d i , C . – P i n o c c h i o ; D e f o e , D a n i e l – R o b i n s o n C r u s o e ; L o n d o n , J a c k – C o l ţ A l b ; M a l o t , H e c t o r – S i n g u r p e l u m e ; R o w l i n g , J . K . – H a r r y P o t t e r , o r i c e v o l u m d i n s e r i e ; d e S a i n t - E x u p e r y , A n t o i n e – M i c u l P r i n ţ ; S p y r i , J o h a n n a – H e i d i , f e t i ţ a m u n ţ i l o r ; S w i f t , J . – C ă l ă t o r i i l e l u i G u l l i v e r ; T w a i n , M a r k – P r i n ţ ş i c e r ş e t o r , A v e n t u r i l e l u i T o m S a w y e r , A v e n t u r i l e l u i H u c k l e b e r r y F i n n .

A b o r d a r e a t e x t u l u i l i t e r a r d i n p e r s p e c t i v a l u i “ î n v ă ţ ă m s ă … ” ş i a b i a a p o i a l u i “ î n v ă ţ ă m c ă … ” a r e p r e z e n t a t o a l t e r n a t i v ă l a s t u d i u l c u c a r e c o p i i i e r a u o b i ş n u i ţ i ş i a r e v i g o r a t r e l a ţ i a c u t e x t e l e c l a s i c e , n u d o a r c u c e l e m o d e r n e . B i b l i o g r a f i e : P a m f i l , A l i n a - L i m b a ş i l i t e r a t u r a r o m â n ă î n g i m n a z i u – S t r u c t u r i d i d a c t i c e d e s c h i s e . E d . P a r a l e l a 4 5 , 2 0 0 3 I o n i ţ ă , F l o r i n ; S â m i h ă i a n , F l o r e n t i n a - M o d e l e u r o p e a n d e e v a l u a r e a a c o m p e t e n t e l o r d e l e c t u r a s i s c r i e r e p e n t r u c l a s e l e 5 - 6 , e d i t u r a A r t G r u p E d i t o r i a l , e d i ţ i e 2 0 1 2 N o r e l , M a r i a n a & S â m i h a i a n , F l o r e n t i n a – L i m b a ş i l i t e r a t u r a r o m â n ă . D i d a c t i c a l i m b i i ş i l i t e r a t u r i i r o m â n e ( I I ) , P r o i e c t u l p e n t r u î n v ă ţ ă m â n t u l r u r a l , M i n i s t e r u l E d u c a ţ i e i ş i C e r c e t ă r i i , 2 0 0 6


TABLOU DE IARNĂ Stuparu Cătălina, clasa a IX-a, Colegiul Tehnic, Câmpulung, judeţul Argeş Prof. coordonator, Carmen- Gabriela Mitrică

Când te uiti în codrul lung

Frunzele au căzut de mult ,

Păsările ciripesc ,

Vine iarna , o zăresc !

Norii au umplut văzduhul

Vântul bate ca năucul,

Aducând fulgii de nea

Ce anunţă o iarnă grea .

Drumurile-s troienite

Sănile sunt pregătite,

Iar pe dealuri şi pe văi

Se aud mulţi zurgălăi.

Si cum iarna odată pusă,

Nu se lasa uşor dusă.

Vine, pleacă si iar vine ,

Chiar patru - cinci luni de zile.

Dar ea pleacă , precum vine,

Soare de se iveşte

Şi zăpada se topeste ,

Primăvara , iar soseste!

Primăvara Frăcea Elena, clasa a IX-a, Colegiul Tehnic , localitatea Câmpulung, județul Argeș Prof. coordonator, Carmen- Gabriela Mitrică

Vântul s-a mai domolit,

Soarele iar a zâmbit,

Căldura a revenit

Ghioceii au răsărit.

S-aud iară păsărele,

Ciripind prin rămurele,

Răspândind cânturile

Să răsune văile

Totul s-a adeverit,

Pomii au înmugurit

Florile-au îmbobocit,

Primăvara a venit!


PROGRAM EDUCAŢIONAL,,SĂ CITIM PENTRU MILENIUL III” Prof. Teoc Elena-Georgiana Grădini?a cu P.P. ,,Scufi?a Ro?ie”, Alba Iulia Prof. Coman Maria Floare Grădini?a cu P.P. ,,Scufi?a Ro?ie”, Alba Iulia

Grădiniţa şi şcoala sunt instituţiile unde se manifestă şi sunt încurajate experienţele de debut ale copilului în domeniul limbajului, locul în care se înregistrează primele contacte ale acestuia cu cartea, cu limbajul scris. Curiozitatea copilului mic legată de cuvântul tipărit şi de limbaj este punctul de plecare în stabilirea conţinutului Programului „Să citim pentru mileniul III”, program care respectă eforturile timpurii ale copilului în a vorbi, a citi şi a scrie. Cultivarea limbii reprezintă obiectivul esenţial în formarea copiilor cu o cultură comunicaţională şi literară de bază, capabili să înţeleagă lumea în care trăiesc şi să o transforme, să se cunoască pe sine, să recepteze şi să transmită mesaje, exprimându-şi gândurile şi sentimentele într-un limbaj bogat, nuanţat şi corect din punct de vedere gramatical. Lectura face parte integrantă din copilăria celor mai mulţi copii. ,,A fost odată ca niciodată… ”… şi la auzul acestor cuvinte mă întorc în lumea minunată a copilăriei, spre a mă preface în zână, în floare, în pasăre, în infinitul cerului şi al mării… Ca educator nu poţi avea satisfacţie mai mare decât aceea de a şti că o mulţime de suflete mici vibrează pe aceeaşi lungime de undă cu tine. Bucuria, tristeţea, durerea, speranţa şi încrederea deschid aceste suflete conducându-le spre tărâmul basmelor cu intenţia de a învăţa ce este binele şi răul. Din totdeauna, basmele au atras copiii, indiferent de vârstă sau generaţie, de etnie sau de limba vorbită în familie. Cu toţii ne amintim de poveştile pe care le spunea mama, bunica sau doamna educatoare. SCOP: dezvoltarea interesului pentru lectură, a respectului pentru carte şi pentru mesajul scris; înţelegerea importanţei lecturii, a influenţelor pozitive pe care aceasta le poate avea asupra dezvoltării personalităţii copiilor; dezvoltarea creativităţii verbale; OBIECTIVE: Privind preşcolarii: • apropierea copiilor de activitatea cu cartea; • formarea unei atitudini de grijă, respect şi consideraţie faţă de carte; • trezirea interesului pentru lectură; • îmbogăţirea şi activizarea vocabularului, dezvoltarea capacităţii de exprimare; • formarea deprinderii de a gândi şi de a se exprima, realizând conexiuni interdisciplinare; • lărgirea orizontului imaginativ; • diseminarea exemplelor de bună-practică privind rolul cărţii în procesul instructiv-educativ; • dezvoltarea parteneriatelor interşcolare şi interinstituţionale; Privind cadrele didactice: • familiarizarea cadrelor didactice cu metode noi de stimulare a interesului pentru lectură la vârstele mici; • abilitarea cadrului didactic cu capacitatea de a construi un mediu educaţional care să motiveze copilul în procesul de apropiere faţă de carte şi cuvântul scris; • educarea unei atitudini pozitive de abordare a metodei proiectelor ca metodă de lucru folosită în sprijinul atingerii obiectivelor programului. Privind părinţii: • conştientizarea părinţilor cu privire la rolul lor în dezvoltarea şi educaţia propriilor copii; • creşterea implicării părinţilor în activitatea grădiniţei/şcolii şi în crearea unui mediu cald şi sigur pentru preşcolar. Copiii vor fi capabili: • să audieze diferite lecturi/cărţi adecvate vârstei; • să observe asemănările şi deosebirile dintre textul scris, dramatizare şi ecranizarea acestuia; • să manifeste interes pentru lectură; • să-şi exprime gândurile şi sentimentele în texte – proză/versuri, folosind o exprimare nuanţată; • să coopereze în diferite situaţii de comunicare; • să participe la realizarea unei cărţi. … .

ARGUMENT:


ISSN 2285-7435 , ISSN -L 2285 -7435


EDIȚIA a V-a MAI 2017

Documents

Transcript of EDIȚIA a V-a MAI 2017