Heidi

Johanna Spyri

Copyright @ 2012 / 2014 Fleurus Mame

Edigie publicati prin ln;elegere cu Livia Stoia Agency

Toate drepturil e tezortate

J+Ed;;;;'.

O.P. 53; C.P,212, sector 4, Bucuregti, RomAnia

tel.: 021 319 63 90;031 425 16 19;0752 548 372e-mail: comenzi@litera, ro

Heidi

Johanna Spyri

Copyright @ 2016 Grup Media Litera

pentru versiunea ln limba romAniToate drepturile rezeryate

Tiaducere din limba francpzit Aurelia Ulici

Editor: Vidraqcu gi fiiiRedactor: Diana Calangea

Coperti: Andreea ApostolTehnoredactare gi prepress: Mariana Dumitru

Descrierea CIP a Bibliotecii NaEionale a RomlnieiSPYRI,JOHANNA

Heidi {ohanna Spyri; trad.: Aurelia Ulici. -Bucuregti: Litera, 201 6

ISBN 978-606-33-0598-6

L Ulici, Aurelia (trad.)

Bzr.r3t,t-3t=135.1

+*

la/,tnnne W

Adaptarea textului: Pierre MalherbetIlustrafii: Annette Marnat

%r*;,r,r.---,,

La deal, spre cabana Unchiului Alp .

La bunicul

Pi;unea..1!...La bunica

DouI vizite neaf teptate

O noui viagi pentru Heidi

Ce de emogii pentru domnigoara Rottenmeier! .. ..Casa familiei Sesemann e intoarsi cu susul ln jos. . . .

into"r..r." domnului Sesemann.

O bunicugi fermecitoare. . .

Ce de lacrimi!

Fantoma

O seari frumoasl de vari, in mungi

O duminici pe paj\te

5

77

25

37

57

63

73

89

105

111

121

127

t4t157

$t*

/

& /-.1 6W *l.r*ilr,l"-h rqfr

n drumeag stri.bate cochetul situc Maienfeld de la un capi.t

la celS.lalt. $erpuiegte de-a lungul cimpiei lnverzite, pini.la poalele mungilor care se inalgi ameningitor deasupra vlii. CAnd

clrarea incepe s5, urce, chiar lnainte s-o ia drept spre pfuunile

alpine, se simte un parfum de garig5., iarbi deasi si plante ce cresc

pe creste.

Pe ciriruia ace.rsta se zirea o tAni.rl tnalti gi voinic5.. Jineade mini o copili. care, cu toatl pielea ei mislinie, avea obrajiirogii ca focul. Dar nu era de mirare, de vreme ce, intr-o dimineall

/ftili

frumoasi gi caldi de iunie ca aceea, fetiga era imbri.cati de parci

ar fi avut de infruntat o iarni" aspri. Purta doui sau trei rochige,

peste care era innodat un gal mare, rosu, ceea ce didea micutei

siluete un aer cit se poate de caraghios. De altfel, cu incaltirile ei

greoaie, de munte, si urce ciriruia se dovedea cel mai greu lucru

din lume.

Cind ajunseri la Dorfli, situcul de munte unde copil5.rise

tinira, mergeau deja de vreun ceas. La trecerea lor, usi si ferestre

se deschiserS., citeva capete se itiri. si le salutari pe cele doui dru-

me;e. Cu toate astea, ele nu flcuri niciun popas, multumindu-se

sI" rS.spundi la saluturi ;i si str5"bat5" in linigte citunul. Pe cdnd

lisau in urmi ultimele case, o voce ascutit5. risunS. in spate:

- lgteapti, Dete! Dac5" urci la pi4une, vin cu tine!

Tinira se opri. Fetita profit5. de rilgaz ca si-si tragi mina ;ise a;ezi pe pimint.

- Esti obositi, Heidi? intrebS. tinira.

- Nu, dar mi-e cald, rispunse fetiga.

- Ajungem cit ai clipi. inci un strop de efort;i, daci ne gribim,

intr-o ori vom fi la unchiul.

Tinfua care o strigase pe Dete avea un aer foarte plicut.

Se indrepti spre cele doui drumege. Fetita se ridicase;i ea;i mergea

leginAndu-se cu pa;i m5.runti, in urma celor doui prietene care

discutau cu foc despre locuitorii ci.tunului ;i ai satelor din jur.

- Unde-o duci pe copil5., Dete? intrebS. cea care abia Ii se

aliturase. Nu e fetiga surorii tale care , Drrit? .,,,,,

/,1 ,/r,,( ytlr riltrutrr //,,r1,,,,(,,, ,4fu

- Chiar ea, ri.spunse Dete. O duc la unchiul, sus, pe pigune.

Acolo o si stea.

- Cum? Vrei s-o lagi pe micu;5" Unchiului AIp? fi-ai pierdut

mintile? Cum si faci una ca asta? BitrA.nul o si te goneasci, mai

mult ca sigur!

- N-are niciun drept si faci asta. PA.ni la urml e bunicul ei.

Trebuie si facl ceva. Pini acum am tinut copila Ia mine. $i, flepot si-gi spun, Birbel, mi s-a oferit o slujbi la care nici n-am visat.

(Jn noroc pe care nu pot s5.J las si-mi scape. incepA.nd de astLzi,

e rS.ndul bunicului si se ocupe de Heidi.

- Daci ar fi ca toat5. lumea, asta ar face, riposti iute Bd.rbel.

Dar il stii pe b5.trin! Cum o si se descurce el cu o copili? E atAt

de micugi! Niciodati n-o si srea cu el. $i, pini la urmI, tu unde

te duci?

- La Frankfurt, explici. Dete. Este o ocazie rari.. Mi. duc la nigte

persoane care au fost anul ffecut la ffatament. Lucram in hotelul

in care se cazaseri gi mi ocupam de camera lor. inci de anul trecut

ar fi vrut sL mi ia cu ei. Numai ci nu puteam. Din cauzamicutei.

Dar s-au intors anul acesta, gi de data asta chiar am de gind siplec cu ei. Cum te vid ;i cum mi.vezit

- N-"t vrea si fiu in locul copilei, strigi Blrbel, ridicindbralele spre cer. Nimeni din sat n-are habar ce megtere$te bitrinulacolo, sus... Nu vorbegte cu nimeni! De ani intregi n-a mai fost

la biserici, iar cind coboari de pe munte e inarmar cu un ciomag

zdravdn, aga cL oamenilor li se face frici gi fug din calea lui. Cu

/1' ' r/'

sprAncenele lui groase si barba mare, aizice ci e o bufni;n bitrin5..+.IEi spun eu, nu ti-ar plLcea si dai nas in nas cu el la o cotitur5.!

- $i, ce-i cu asta? se inci"pi"g6.ni Dete. El e bunicul miculei. I .t v

fl treDule sa alDa griji de ea. Crede-m5", n-o s5.-i faci .ri.i,r., ,;.,r,

altfel o si pliteasci scump!

- Grozav mi-ar plicea s5" gtiu ce are pe congtiinEi bitrd.nul

de rimd"ne mereu singur, acolo sus, pe pi;une, departe de togi,

gi are privireaaia atit de lnspi.imAntS.toare, spuse Bdrbel curioasl..

Ah, daci ai sti ce se vorbe;te despre el! Ia, zi-mi, Dete, tu stii ceva?

Trebuie si-Ei fi povestit sora ta. Nu-i a;a?

- Sigur! Dar n-o si vorbesc despre asta. Dac5" ar afla vreodatl",

ag avea necazuri.

Cu toate astea, tA.ni.ra;i-ar fi dorit foarte mult sL;tie mai multe!

De ce se purta unchiul a;a gi se incipi.tAna s5. triiasci departe de

to!i, acolo sus, pe pajigte? De ce locuitorii satului vorbeau intot-

deauna despre el ln goapti? Dar, mai mult decit orice, Bdrbel ar

fi vrut si gtie de ce era poreclit ,,Unchiul Alp". Nu putea fi unchiul

tuturor locuitorilor satului, asta era imposibil!

Nu era prea multl vreme de c6.nd Birbel locuia in Dorfli.Aga ci nu cunostea tnci toati istoria satului si a locuitorilor lui.

Spre deosebire de ea, buna sa prieteni, Dete, era ni.scuti aici

gi tot aici triise p6.ni. la moartea mamei sale, petrecuti in urmicu un an. Atunci plecase in vale, unde gisise slujba de cameristi

la Grand Hotel. A;a ci Blrbel i;i lui de braE amica si ii spuse

cu glas mieros:': .:'

/,1 r/r,,{ y,',, ,,,/,,,,,,, /rt,r1,;,,[,, ,,1,

- Tu ;tii bine ce este adevirat;i ce nu. Egti la curent cu totul,

nu-i a;a? Spune-mi ce gtii! Doar un pic. Vorbeste-mi despre

bS.trin! intotdeauna i-a inspiimA.ntat pe to!i? intotdeauna a fost

atit de detestat de oameni?

- Nu ;tiu daci e de mult a;a... rispunse Dete. Nu am decit

douizeci;i;ase de ani, iar el are cel pugin gaptezeci. Daci promigi

si nu spui niml"nui, gi-a; putea povesti ce stiu.

- Ce plrere ai, Dete?! $tiu si pistrez un secret cAnd este

important. Poveste;te-mi totul! N-o si-gi pari r5.u.

- Numai daci imi promigi cL nu sufli o vorbl".

Dete se asiguri ci. fetiEa nu era prea aproape ca si audi ce urma

si spuni. Dar copila era deja departe, atA.t de mult ririseri cele

doul prietene pasul in timp ce discutau. Se opriri;i o ciutari cu

privirea pe Heidi in depirtare.

- Gata, o vid! anunti Bilrbel. Uiti-te bine, acolo sus, spuse ea,

aritA.nd paj\tea cu degetul. Urc5. spre virf cu Peter, pistorul, ;icaprele lui. E in sigurantd.. Yezi, nu e niciun pericol, pogi si-mi

spui toati povestea!

- CAndva, bi.trinul era bogat. Foarte bogat chiar! Avea una

dintre cele mai indestulate ferme din vale. Era fiul cel mare

al familiei si nu avea decit un frate mai mic. Dar unchiul isi trecea

zilele jucind jocuri de noroc, bintuind prin sate si invi.rtindu-se

printre indivizi dubiogi. A pierdut la jocuri toati ferma gi, cAnd

au aflat pi.ringii, au murit de supirare! PinL Ia urmi, unchiul

a dispirut. Se povestea ci se inrolase in armati. Timp de vreo

,, ' l'/ letrtt

Cind Heidi ajunse din nou in camera bi ;i se vAri sub cearsafuri,

didu peste pilLria de paie ;ifonatL. incintatS., o strinse la piept.

Foarte fericiti ci-si regisise ce era al ei, o inffuuri cu griji intr-obatisti mare gi o ,.".rnr. in fundul dulapului. Sebastian era cel

care ii flcuse frumoasa surprizi. Si exact asta incercase si-i spunl

in timpul cinei. Cind Tinette ducea piliria la gunoi, i-o luase

din mdni, ca si i-o inapoieze fetigei. $tia el bine ci asra avea

s-o bucure.

/04 /05

IJ

f, arru^zile mai tirziu,in casi domnea o mare agitagie. Toati

l,/ fu^ra al.ergade colo-colo pe sci.ri si pe coridoare. Stipinulcasei se intorsese, iar servitorii se gribeau si goleasci trlsura

de nenumiratele lucruri aflate in ea, ca si. le puni. la locul lor.

De fiecare dati cAnd se intorcea din cili.torie, domnul Sesemann

aducea o grimadi de obiecte.

Primul lucru pe care il ftcu fu si. se duci s5.-si salute fiica, in

camera ei. Heidi stitea lingi Clara, aga cum se intAmpla intot-

deauna Ia acea ori. tirzie din zi. Clara igi imbri;igi. tatil cu mult

drag. ii fusese foarte dor de el. Apoi domnul Sesemann li intinse

m6.na lui Heidi, care rimisese la distanqi.

't lr

"il'

- Ah, iat-o deci pe micuga noastri fetili din mungi. Di-mimAna, aga. Ei, tu ;i scumpa mea Clara sunteti prietene bune?

Sau nu sunt decat certuri, bosumfliri ;i impdci.ri?

- O, nu, domnule! Clara e foarte buni cu mine, rispunse Heidi.

- Iar Heidi n-a fost niciodati rea cu mine, adiugi Clara.

- Si fie intr-un ceas bun! se entuziasmi domnul Sesemann,

ridic6.ndu-se. Iati o veste excelenti.. Acum, iubita mea Clara, di-mivoie si iau cina. Mi voi intoarce imediat si.-ti spun noapte buni.

Domnul Sesemann se duse in sufragerie, unde guvernanta se

asigurase cI" fuseseri flcute toate pregitirile pentru ca stepenul

si fie primit asa cum trebuia. Odati" arezat, domnul Sesemanntv

observi ci domnisoara Rottenmeier era supirati.

- Ei bine, do-rqorri Rottenmeier, de cind am venit am

observat ci avegi un aer foarte sumbru. Ce se int6.mpli? Clara pare

totugi in formi"!

- Domnule, ri.spunse guvernanta, ne-am ingelat. Si aceasta este

o chestiune care o prive;te si pe Clara.

- Ce vrea si insemne asta? intrebi domnul Sesemann, sorbind

din paharul cu vin.

- Am cizw. de acord si gisim o tovarigi de joaci pentru Clara.

Cum gtiam cit de mult doriti ca micuga dumneavoastrS. si. fie

inconjurati numai de suflete nobile;i de bunitate, m-am oprit

la aceasti fetili de la munte. Micugele acestea trec prin viati cu

atAta usurinti, incit pare cI" nu ating vreodati pimi.ntul ;i deci

se lin foarte departe de toate picatele de aici, de jos.

':i -.' /06