Dragi Cititori

Este o veste bună că schimburile comerciale ro-mâno-ungare cresc în continuare, fiind o dovadă că firmele celor două ţări cooperează cu succes. Promotoare ale acestor cooperări sunt, în felul lor, şi cele două magazine economice în limba română ale Editurii Feliciter: Economia Ungară şi PUNTEA. Publicaţiile noastre prezintă în mod regulat ştiri despre economia ungară şi cursul relaţiilor economice bilaterale, constituind o punte între firmele române şi ungare de un dece-

niu şi jumătate, având în vedere că în anul 2013 PUNTEA intră în cel de-al 15-lea an de apariţie. În noul an vom extinde pe mai departe posibilităţi-le, vom pune accent şi pe comunicarea on-line. (Citiţi informaţiile de la pagina 16.) În numele redacţiei vă mulţumim pentru in-teresul acordat, fiţi pe mai departe cititorii ma-gazinelor noastre, solicitaţi-ne şi informaţiile economice on-line. Vă dorim pe această cale un An Nou cu bucurii şi încununat de succese!

2013

- ia

rnă

2 ECONOMIA UNGARĂ

Noi puncte de trecere a frontierei

Economia Ungară | Anul III. 2012 toamnă • Editor: Editura Feliciter Kft. | www.feliciter.hu | Portal economic: www.feliciter.net • Editor responsabil: Dr. Kováts Judit • Redactor şef: Kováts Dénes • Birouri: H-4400 Nyíregyháza, Nyár u. 7. I. emelet | Hungary | Tel./fax: +36/42/504-930 | E-mail: feliciter@feliciter.hu • Traducător: Sámy Edit • Colaboratori: Dankó Zsófia, Duliczki Mária, Katona Katalin, Kotán Fruzsina, Kotrányi Anita, Kováts Viktor, Szanyi Ildikó, Teski Szilvia, Örvény Mónika • Design/grafică: Talpas Sándor • Tipar: Grafit Nyomda „R” Kft. • Toate drepturile rezervate! Este interzisă reproducerea integrală sau parţială a publicaţiei fără permisiunea scrisă a editurei! Editurii nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul materialelor publicitare!

La Cluj-Napoca, în 16 noiembrie s-a ţinut Fo-rumul de Afaceri Româno-Ungare, organizat de Consulatul Ungariei şi Primăria Munici-piului, cu parteneriatul Reţelei de Dezvoltare a Afacerilor din Bazinul Carpatic. La începutul întâlnirii de afaceri cei prezenţi au fost salutaţi de Dumitru Matiş, decanul Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (Universitatea Babeş-Bolyai), gazda evenimentului, de Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, Miha-ela Luţaş, prorectorul Universităţii Babeş-Bolyai şi János Magdó, consulul general al Ungariei la Cluj-Napoca. Consulul general a transmis şi mesajul ambasadorului Ungari-

ei la Bucureşti, Oszkár Füzesi, care din cau-za condiţiilor meteorologice nefavorabile nu a reuşit să ajungă la Cluj-Napoca. Vorbitorii au subliniat importanţa relaţiilor de afaceri româno-ungare, a îngrijirii acestora. Gândurile de salut au fost urmate de expunerile plenare de specialitate, din par-tea ungară au fost ţinute de reprezentanţii Agenţiei Ungare pentru Comerţ Exterior (HITA), Ministerului Economiei Naţionale, Eximbank şi ai Agenţiei Ungare de Asigura-re a Creditelor de Export (MEHIB). Din partea română, expunerile au fost ţinute de repre-zentanţii Ministerului Economiei, Comerţu-lui şi Mediului de Afaceri, Centrului Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţi-ilor Străine şi ai Camerei de Comerţ şi In-dust rie Cluj. Expunerile plenare au fost urmate de şedinţa în trei secţiuni specializate: IT, ener-gii regenerabile şi agricultură. Evenimentul – având circa 200 de par-ticipanţi reprezentând aproape 100 de în-treprinderi sau instituţii – a fost încununat seara de un cocktail comun ţinut în Casinoul din Cluj-Napoca.

Forum de afaceri la Cluj-Napoca

Agenţia Ungară pentru Comerţ Exterior (Hungarian Investment and Trade Agency – HITA) constituită de Guvernul ungar are

sarcina, pe de o parte, de a sprijini activitatea de comerţ exterior a întreprinderilor mici şi mijlocii din Ungaria, iar pe de altă parte de a stimula investiţiile companiilor străine în

Ungaria. Specialiştii în dezvoltare economică ai agenţiei stau la dispoziţia întreprinderilor

străine care doresc să facă investiţii în Ungaria, cât şi a firmelor ungare care doresc să facă

export, cu informaţii la zi şi consultanţă pentru dezvoltarea afacerilor.

Căutaţi-ne cu încredere, aşteptăm interesul Dumneavoastră!

H-1055 Budapest, Honvéd u. 20.

Tel.: +36/1/872-6520 • Mail: info@hita.hu

Se preconizează ca între Ungaria şi Româ-nia să se deschidă 57 noi puncte de trecere a frontierei pe cale rutieră – a anunţat Pál Völner, secretar de stat responsabil cu infra-structura, după întâlnirea pe care a avut-o la Satu Mare cu reprezentanţii ministerului de resort din România.

La întâlnirea bilaterală vizând transportul pe drumuri rutiere şi căi ferate, la care au par-ticipat Ovidiu Silaghi, ministrul transporturilor şi infrastructurii şi Septimiu Buzaşu, secreta-rul de stat pentru transporturi, au convenit ca

România să înceapă tratativele cu privire la acordul-cadru care să facă posibilă constru-irea a peste 50 noi puncte de trecere a fron-tierei pe drumuri rutiere, care urmează să fie stabilite pe tronsonul comun de frontieră. Par-

tea română l-a desemnat ca negociator prin-cipal pe secretarul de stat din ministerul de interne, iar delegaţia ungară va fi condusă de Pál Völner. La întâlnire au decis şi constituirea a încă trei comisii. Acordul-cadru româno-ungar este pre-conizat a fi elaborat pe modelul acordului în-

cheiat şi ratificat de Ungaria cu Slovacia cu privire la circulaţia prin punctele de trecere a frontierei pe drumurile rutiere transfron-taliere, deja existente sau care urmează a fi const ruite. Construirea şi dezvoltarea drumu-rilor, podurilor, bacurilor, drumurilor pentru bi-ciclişti devin posibile şi fără a fi necesar să se încheie acorduri bilaterale între cele două ţări. Prin adoptarea acordului, tronsoanele de drum preconizate pot fi construite într-un ritm mai accelerat din fonduri locale, europene sau din alte finanţări. Din cele patru comisii care vor fi consti-tuite, două vor avea sarcini practice rezultate din acordul internaţional cu privire la punctele de intersecţie ale autostrăzilor, ratificat re-cent. Se va constitui o comisie pentru elabo-rarea textului acordului-cadru şi una pentru a stabili traseul drumului expres care leagă punctul de frontieră cu Satu Mare. Frontiera româno-ungară are o lungi-me de 448 km, în prezent sunt 10 puncte de

trecere a frontierei pe cale rutieră, în me-die la distanţe de 45 km. Potrivit sondajelor, sunt cerinţe reale pentru construirea a 57 noi puncte de trecere. În cazul realizării acestora, va exista posibilitatea de a trece frontiera la fiecare 6,7 km, ceea ce – având în vedere şi exemplele din Europa de Vest – va fi o situaţie satisfăcătoare.

3ECONOMIA UNGARĂ

• Proiectare si executie de dispozitive si scule• Prelucrare CNC, frezare 3D pe centre de prelucrare cu 3 și 5 axe• Prelucrarea prin așchiere a pieselor unicat și de serie mijlocie

Fabricare de piese așchiate, proiectare și execuţie de aparate pentru industria auto și industria constructoare de mașini.

Julius-Globe Kft. • H-9081 Győrújbarát, István u. 178. • H-1056 Budapest, Váci u. 60.Tel.: +36/96/543-280 • Fax: +36/96/355-161 • info@jglobe.hu • www.jglobe.hu

4 ECONOMIA UNGARĂ

Despre cooperare la BékéscsabaÎn 29 noiembrie la Békécsaba a fost organi-zată conferinţa ungaro-română privind eco-nomia externă, urmată de o întâlnire a oa-menilor de afaceri, eveniment cu o tradiţie de

mai mulţi ani, la care de fiecare dată sosesc în număr mare participanţi din România şi Ungaria.

Nu a fost altfel nici acum, deoarece conducă-torii şi angajaţii camerelor, întreprinzători şi manageri de firme au fost interesaţi în număr mare de expuneri, respectiv de întâlnirea oa-menilor de afaceri care a urmat acestora. Moderatorul întâlnirii organizate de Sec-ţiunea Ungaro-Română a Camerei Ungare de Comerţ şi Industrie, Agenţia Ungară pentru Comerţ Exterior şi Camera de Comerţ şi In-

dustrie Békés a fost Dr. Tivadar Orosz, preşedinte-le Secţiunii Unga-

ro-Române a Camerei Ungare de Comerţ şi Industrie. În cuvintele sale introductive a ară-tat că acest eveniment deja tradiţional, care

se ţine la finele lunii noiembrie, este o bună ocazie deopotrivă pentru a obţine informaţii şi pentru o cunoaştere reciprocă, deoarece sunt prezente persoane, organizaţii care sunt inte-resate în întărirea relaţiilor economice româ-no-ungare. Gazda manifestării, Tamás Hódsági, pre-şedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Békés i-a salutat pe cei prezenţi, apoi Péter

Dunai, secretarul general al Camerei Unga-re de Comerţ şi Industrie a ţinut o expunere despre activitatea de comerţ exterior desfă-şurată de cameră, iar Anna Szilágyi, şef de departament la Agenţia Ungară pentru Co-

merţ Exterior a prezentat rezultatele de până acum ale agenţiei şi concursul de proiecte pentru dezvoltarea comerţului.

Ataşaţii economici – Dr. János Szige-ti (Ambasada Ungariei la Bucureşti) şi István Imre (Ambasada României la Budapesta) au prezentat cursul relaţiilor economice bilate-rale, caracteristicile principale ale acestora. Au arătat că schimburile comerciale cresc di-namic şi în continuare, totodată se poate ob-serva o schimbare structurală atât în aspectul exportului, cât şi al importului.

(Continuare in pagina 12-a)

5ECONOMIA UNGARĂ

6 ECONOMIA UNGARĂ

Întâlnirea clusterelor româno-ungare

Cooperarea firmelor române şi ungare este asemenea obţinerii vinului excelent din cior-chinele aromat, deoarece cuvântul cluster provine din cuvântul englez Cluster (înseamnă: ciorchine). Sunt gânduri spuse, printre altele, de Sándor Kecse-Nagy, expert în comunicaţii la conferinţa de deschidere a proiectului Inter-Cluster şi întâlnirea clusterelor din zona fron-talieră, ţinută la Szeged în 17 octombrie. Liderul de proiect Gea Media Non-pro-fit Kft. (Srl.) a renunţat la tradiţiile organizării unei conferinţe clasice deoarece, odată cu în-registrarea, oaspeţii au putut trece în revistă diferenţele dintre pălincă şi ţuică. Formaţia Rozsdamaró a interpretat muzică populară maghiară şi română, demonstrând că cultu-rile coexistă foarte armonic una lângă alta. Această legătură culturală este un bun exem-plu pentru actorii economiei. Pălinca şi muzica populară au favorizat regăsirea oportunităţilor de afaceri, astfel, în această atmosferă mai lejeră, mai puţin formală, oamenii au reuşit să fie mai destinşi şi să discute. Iniţiativa InterCluster îşi propune să reali-zeze o gândire nouă, comună, atotcuprinzătoare pentru exploatarea posibilităţilor comune. Câte trei workshopuri organizate în fiecare ţară asi-gură posibilităţi pentru specialiştii şi întreprin-derile din cele două ţări de a gândi împreună: de a elabora noi linii directoare pentru agricultură, turismul de sănătate, turism şi industrie, pentru ca produsele lor să fie competitive atât pe pieţe-le locale (regionale), cât şi europene. Obiectivul propus pe durată scurtă este dezvoltarea clus-terelor – şi implicit a întreprinderilor din cadrul clusterelor, care, în perspectiva unei perioade mai îndelungate poate duce la dezvoltarea coo-perărilor transfrontaliere şi chiar la constituirea de clustere transfrontaliere. Sarcina principală a proiectului pe par-tea ungară este de a elabora o strategie de dezvoltare comună pentru clustere (şi prin intermediul acestora şi pentru întreprinderile

mici şi mijlocii), cât şi pentru colaborarea cu clusterele din Româ-nia. De aceea la work-shopurile ţinute în Un-garia sunt aşteptaţi în primul rând managerii de clustere, conducă-torii clusterelor pentru ca această strategie de dezvoltare comună să fie elaborată într-adevăr în interesul clusterelor şi cu parti-ciparea acestora.

În România, datorită numărului mai re-dus de clustere, accentul se pune pe sprijinul acordat iniţiativelor de constituire a clustere-lor. La forum invită firme şi un cluster din Un-garia, care îşi desfăşoară activitatea în ramura industrială dată, îşi prezintă dezvoltarea ca o „bună practică” (best practice) şi ajută iniţiati-vele de constituire a clusterului în România. Proiectul este realizat în cadrul Progra-mului de Cooperare Transfrontalieră Unga-ria-România 2007-2013. Partenerul lider este GeaMedia Non-profit Kft. (Srl.) din Szeged, par-tenerul de proiect este Camera de Comerţ, In-dustrie şi Agricultură Arad. Perioada de imple-mentare a proiectului: 01.07.2012-30.06.2013. Proiectul are un buget total de 73.000 EUR. Gea Media Non-profit Kft. îi aşteaptă pe cei care se interesează de clusterele din zona frontalieră şi au întrebări legate de constituire sau dezvoltarea activităţii.

Reţeaua de Dezvoltare a Afacerilor din Bazi-nul Carpatic a organizat la Satu Mare în 30 noiembrie conferinţa „Avantajele economice ale judeţului Satu Mare în Bazinul Carpatic”.

Organizatorii au dorit să atragă aten-ţia antreprenorilor şi întreprinderilor asupra avantajelor fructificabile în viaţa economică ale judeţului Satu Mare, situat în colţul de nord-vest al României, avantaje care se da-torează în primul rând apropierii de frontiera cu Ungaria şi Ucraina. Tocmai de aceea orga-nizatorii au ales şi conferenţiarii astfel încât să reprezinte în mod relevant viaţa econo-mică a celor trei ţări implicate. De pe partea ucrainiană, Vaszil Papp, locţiitorul şefului departamentului economic al Prefecturii Regiunii Subcarpatice a ţinut o expunere foarte interesantă despre mediul economic actual al Ucrainei şi Regiunii Sub-carpatice. Invitaţii din Ungaria au prezen-tat exemple pozitive legate de programele

transfrontaliere de relansare economică, în care ar coopta cu plăcere şi noi parteneri din România. Katóné Pusztai Nóra, referent pent ru relaţii externe la Camera de Comerţ şi Industrie a Judeţului Szabolcs-Szatmár-Bereg a ţinut o expunere axată pe activităţi-le transfrontaliere ale camerei pentru relan-sare economică. András Rákóczi, directorul executiv al Asociaţiei pentru Dezvoltare Re-gională KIÚT din Záhony a prezentat activi-tatea organizaţiei în regiunea Ungaria-Ro-mânia-Ucraina-Slovacia-Polonia. Situaţia economică şi socială a jude-ţului Satu Mare a fost prezentată de Adrian Simon sociolog, directorul JRM Consult and Events Srl., care s-a oprit şi asupra posibile-lor puncte de declanşare ale economiei. S-a prezentat publicului din Satu Mare şi Reţea-

ua de Dezvoltare a Afacerilor din Bazinul Car-patic, Csaba Király, şeful biroului din Oradea al Reţelei a prezentat activitatea şi serviciile oferite de aceasta.

Judeţul Satu Mare în centrul atenţiei

Contact:

Gea Media Non-profit Kft. E-mail: info@geamedia.hu

Website: www.geamedia.hu

7ECONOMIA UNGARĂ

În luna noiembrie a acestui an, în Ungaria au fost înmatriculate 4.647 noi autoturisme, cu 2,8 procente mai multe decât în noiembrie anul trecut – arată sondajul făcut de Datahouse, furnizor de date cu privire la piaţa auto. În octombrie au fost înmatriculate mai puţine autoturisme, un nu-măr de 4.046. În primele unsprezece luni ale anului au fost înmatricula-te în total 48.014 autoturisme; aceasta este o creştere de 14,7 procente comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2011. Totodată, numărul autoutilitarelor înmatriculate a scăzut cu 30 de procente, la 951 de maşini în luna noiembrie, comparativ cu aceeaşi lună a anului 2011, în timp ce în perioada ianuarie-noiembrie 2012, în comparaţie anuală acest număr a crescut cu 0,7 procente.

În noiembrie Opelul a fost cel mai popular autoturism pe piaţa ma-şinilor noi din Ungaria, au fost vândute 949 de maşini, ceea ce reprezin-tă o creştere de 78 de procente faţă de perioada similară a anului 2011. S-au vândut 422 de autoturisme noi Skoda şi 356 Suzuki. În perioada ianuarie-noiembrie tot Opelul a fost cea mai populară marcă cu înmatricularea a 5.897 noi maşini, fiind urmată de Ford şi Skoda, cu 4.658 şi 4.573 noi maşini.

Opel este favoritul

8 ECONOMIA UNGARĂ

Este un scop strategic ca în viitorul apropiat sectorul horticol ungar să fie capabil să producă anual 3,5 milioane tone de legume şi fructe de bună calitate, conform cerinţelor pieţei, a afirmat Zoltán Fodor, di-rectorul FruitVeB la şedinţa recentă a Subcomisiei Horticole din cadrul Comisiei Agricole a Parlamentului. Comisia a ascultat proiectele pe lungă durată ale Organizaţiei In-terprofesionale Ungare pentru Fructe şi Legume (FruitVeB) referitoare la sector. Cu această ocazie directorul FruitVeB a anunţat că doresc să crească producţia din răsaduri – adică de folie, respectiv de seră – de la volumul anual actual de 380 mii de tone la 600 mii de tone. Iar produc-ţia de fructe de la 800 mii de tone la 1,2 milioane tone. Astfel, producţia de legume şi fructe în Ungaria ar putea creşte – ca rezultat al dezvol-tărilor care urmează a fi realizate în ciclul bugetar al Uniunii Europene 2014–2020 – de la valoarea actuală de 2,2–2,5 milioane tone la un volum anual de circa 3,5 milioane tone. Directorul a mai adăugat: în vederea atingerii rezultatului dorit pro-ducţia medie la hectar trebuie crescută de la valoarea actuală de 18,5 tone la 25 tone. Iar la producţia de fructe, recolta actuală la hectar de 10 tone trebuie crescută la 17 tone. V a l o a r e a pro ducţiei pri-mare în cazul

legumelor şi fructelor – care reprezintă două treimi din sectorul horti-col – în prezent este de 200 miliarde de forinţi, calculând în valoare de marfă atinge 600 miliarde de forinţi. Cu creşterea producţiei se poate creşte valoarea producţiei primare cu 130–140 miliarde de forinţi, iar valoarea de marfă ar atinge 900–1000 miliarde de forinţi. Sunt posibi-lităţi reale în acest sens deoarece în prezent producătorii de legume şi fructe din Ungaria nu sunt capabili să satisfacă toate cerinţele pieţei. Ca rezultat al dezvoltărilor preconizate pentru perioada 2014–2020, în sectorul legumelor şi fructelor vor fi create 100 mii de noi locuri de muncă. Potrivit specialiştilor, pentru aceasta este nevoie de un buget separat, de 150 miliarde de forinţi, destinat dezvoltării producţiei fer-melor horticole. Iar finanţarea ar trebui asigurată prin apel la licitaţii, făcând o diferenţiere pe diferite domenii ţintă. Organizaţia profesională ar dori ca o dezvoltare să poată primi un avans de 30 de procente din finanţarea pentru dezvoltare dacă prezintă garanţia bancară, şi în ace-laşi timp raportul monotorizării anuale să fie obligatoriu. Iar intensita-tea (mărimea) finanţării să fie de cel puţin 50 de procente. Lajos Búsi, subsecretar de stat în Ministerul Dezvoltării Rurale a atras atenţia celor prezenţi la şedinţa subcomisiei asupra importanţei unei planificări reale şi moderate.

Proiecte în sectorul

horticol

9ECONOMIA UNGARĂ

Investiţie Claas

La uzina societăţii Claas Hungária Kft. (Srl.) din Törökszentmiklós a fost inaugurat centrul pentru dezvoltare destinat extinderii activităţii de cercetare şi dezvoltare a firmei producătoare de maşini şi utilaje agricole. Proiectul în valoare de peste 1 miliard de forinţi, realizat cu un sprijin financiar de 354 milioane de forinţi din partea guvernului ungar şi a Uniunii Europene în cadrul Proiectului de Dezvoltare Noua Ungarie, face posibilă angajarea de ingineri de testare şi de constructori, cât şi aprovizionarea cu echipamente speciale necesare muncii. Cu această investiţie, Claas a dezvoltat centrul din Törökszentmiklós conferindu-i o importanţă europeană.

Potrivit ministrului pentru dezvoltare rurală Sándor Fazekas, com-petitivitatea agriculturii ungare depinde în mare măsură de reînnoirea

tehnică şi tehnologică. Vârsta medie a maşinilor şi echipamentelor fo-losite în producţia agricolă în Ungaria este de 10-15 ani, modernizarea parcului de maşini este o necesitate impusă de piaţă. Acest aspect a motivat guvernul ungar şi Uniunea Europeană să acorde sprijin pro-iectelor firmei Claas. Unul este centrul de dezvoltare finalizat acum şi firma are în derulare şi un alt proiect demarat în 2011, care va asigura şi posibilitatea unei dezvoltări tehnologice complexe şi creşterea numă-rului forţei de muncă angajate. Acest proiect cu un buget total de cca. 2,8 miliarde de forinţi a primit o finanţare de 731 milioane de forinţi şi va fi finalizat în 2013. Legat de acest ultim proiect, directorul Andreas Szakácsi a pre-cizat: în cadrul acestuia reorganizează fluxurile logistice, construiesc o hală nouă de producţie şi o magazie nouă. Cresc capacitatea atelie-rului de vopsitorie, achiziţionează noi maşini de tăiere şi îndoire table şi roboţi de sudură. Proiectul va asigura posibilitatea de a angaja 51 de persoane, în primul rând sudori, muncitori calificaţi pentru montaj şi vopsitorie. Claas a cumpărat în 1997 uzina ungară din Törökszent-miklós, în estul ţării. Claas Hungária Srl. este 100% filiala grupului CLAAS. Firma având 600 de angajaţi, un venit din vânzări la nivel anual

de peste 30 miliarde forinţi, produce platforme de tăiat, motocositoare, accesorii şi scule pentru maşini agri-cole autopropulsate, de exemplu pentru combine şi tractoare. Societatea cu o experi-enţă în producţie de 100 de ani, cu această nouă capa-citate de proiectare şi pro-ducţie este capabilă de a proiecta şi produce cca. 10

mii de platforme de tăiat şi transportoare centrale, pe care, datorită ac-cesulul direct la calea ferată, le poate transporta în orice punct al lumii.

E-mail: zsszojka@agromolnar.huWeb: www.agromolnar.hu

Calitate controlată, parteneri mulţumiţiMoara din Tótkomlós, cu un trecut de mai multe decenii, proprietate a societăţii Agromolnár Srl. se axează în principal pe prelucrarea grâului și vânzarea făinurilor de grâu produse. Specialiștii cu cunoștin-ţe profesionale aprofundate și experienţă bogată prelucrează anual 20.000 de tone de grâu, din grâul de cea mai bună calitate. Produsele obţinute aici sunt valori� cate – fără nicio excepţie - fără adaos de aditivi!Produsele la sac sunt oferite în ambalaje de 1, 20 și 50 de kilograme, dar cumpărătorii pot achiziţiona produsele și în vrac.

Făina produsă de Agromolnár Srl. este recomandată în primul rând utilizatorilor direcţi – brutării, laboratoare de cofetărie, producători de paste făinoase – dar livrea-ză și pentru comercianţi en gros și cu amă-nuntul și își vând produsele direct și către populaţie. Alături de vânzările pe piaţa internă, produsele morii din Tótkomlós merg și la export, partenerii din România manifestă un interes deosebit faţă de acestea. La cere-re, Agromolnár Srl. asigură și transportul la export al produselor sale.

Produsele oferite:• Făină albă de grâu pentru pâine, BL-80• Făină � nă de grâu, BL-554• Făină de grâu, BL-65• Făină semi-albă de grâu pentru pâine, BL-112• Griş • Făină de grâu pentru foietaj, BFF-55• Făină graham• Tărâțe de grâu pentru uz alimentar• Tărâțe de grâu pentru furaje• Uruială de grâu pentru furaje• Germeni de grâu pentru furaje• Grâu (nestandardizat)• Făinuri de secară, a căror desfacere o fac în calitate de dealeri.

10ECONOMIA UNGARĂ

În acest an pivniţele din Ungaria au fost um-plute cu cca. 1,8 milioane hectolitri de vin, faţă de 2,5 milioane hectolitri anul trecut. Condiţiile meteorologice extreme nu au oco-lit nici plantaţiile de viţă de vie. De aceea în acest an producţia a înregistrat o cantitate de cca. 340 mii de tone faţă de 450 mii de tone anul trecut. În general recolta a fost de calitate ex-celentă, iar mustul a avut un conţinut ridi-cat de zahăr. Recoltarea strugurilor în acest an practic s-a terminat la mijlocul lunii oc-tombrie, pe 98 de procente ale suprafeţei cu ceva peste 58 mii de hectare, şi se mai recoltează boabele stafidite „aszú” şi câteva soiuri târzii. Recoltarea strugu-rilor a dat mult de lucru fermierilor, viticultorilor deoarece diferitele soiuri au ajuns să se coacă în acelaşi timp şi de aceea recoltarea nu s-a putut face în ordinea coacerii. Datorită condiţiilor me-teorologice deosebite, în acest an recoltarea a în-ceput cu peste două săp-tămâni mai devreme şi de aceea s-a şi terminat mai repede – cu două săptă-mâni – faţă de perioada obişnuită. Deja în primele şase luni ale anului în Ungaria au fost importaţi 420 mii de hecto-

litri de vin din Italia. Importul total, anul tre-cut – conform datelor Institutului Central de Statistică – a fost de 515 mii de hectolitri, din care 456 mii de hectolitri au sosit din Italia. În 2011 Ungaria a exportat 590 mii de hecto-litri de vin. Csaba Horváth, secretarul general al Consiliului Naţional al Localităţilor Viticole nu a putut să facă aprecieri vizând economia informală, spunând că nu există informaţii precise cu privire la această piaţă. A făcut însă referire la faptul că balanţa vinurilor un-gare are o lipsă de 500–600 mii de hectolit ri, stocul de tranzit este de 1,7 milione de hec-tolitri. În prezent consumul anual de vin în

Ungaria este de 2,3 milioane de hectolitri. Venitul din vânzări al sectorului vinurilor din Ungaria acum este de 80–90 miliarde forinţi.

Situaţia vinurilor

Marcă pentru pălincă

Calitatea pălincii ungare excelente va fi ga-rantată de acum înainte şi de sistemul mărcii pentru pălinci, elaborat la iniţiativa Asociaţiei Breslei Pălincii de către Wessling Hungary Kft. (Srl.) împreună cu Universitatea Corvinus din Budapesta. Sistemul a fost introdus în toamna acestui an.

Marca conferită pălincii reprezintă o ga-ranţie că buteliile prevăzute cu autocolantul indicator conţin pălincă din lot a cărei calitate a fost verificată cu analize de laborator şi ana-lize senzoriale. Numai produsul care satisfa-ce pe deplin cerinţele prevăzute poate primi această marcă. La baza sistemului mărcii pentru pălinci stau analizele de laborator şi senzoriale. În cadrul analizelor de laborator se verifică dacă ingredientele pălincii corespund normelor le-gale în vigoare. Se face de exemplu analiza tăriei alcoolice, a conţinutului de metanol şi

acid cianhidric. Anual se (re)analizează 20 de procente din pălincile care au câştigat această marcă. Iar funcţionarea obiectivă a sistemului este asigurată de respectarea regulamentului de funcţionare. La prima chemare s-au prezentat 15 pro-ducători de pălincă cu 29 de produse pentru obţinerea mărcii. Dintre acestea 26 au satis-făcut cerinţele severe. Deocamdată 8 produ-cători au încheiat contractul pentru folosirea mărcii, şi pe baza acestor contracte 16 produ-se au primit dreptul de a folosi autocolantul mărcii.

Cheltuielile care însoţesc analizele unui lot de pălincă – în funcţie de compoziţie – au o va-loare netă de 23–30 de mii de forinţi. Iar un auto-colant prevăzut cu hologramă costă 10,8 forinţi.

Autocolantele sunt valabile cinci ani. Anul trecut, în Ungaria au fost comercializate 1,7 milioane hectolitri de pălincă cu o tărie alcoolică de 50 de grade – a anunţat Consiliul Naţional al Pălincii.

11ECONOMIA UNGARĂ

Expoziţie cu toate standurile vândute

ALEGEREA VIITORULUI UN NOU HIBRID:

Calitatea ouălor

este irepro abilă

i în cazul furajării

cu rot de rapi ă!ţ

ş

ş

ş

•

•

•

productivitate,utilizarea furajelori calitatea ouălor

sunt excelente,viabilitateextraordinară,culoarea cojiiuniformă,brun închis.

ş

Primim comenzi pentru pui de o zi hibrizi de carne ROSS 308!

MoháCsibe Kft.

8162 Küngös, Thury major, 01130 hrsz.

Tel./Fax: +36/88/441-080 Mobil: +36/20/936-6791

mohacsibekft@invitel.hu www.mohacsibe.hu

H-

•

•

LOHMANN-LITE

LOHMANN

BROWN-LINE

Expoziţia Agromashexpo, care se va ţine la finele lunii ianuarie la Cen-trul Expoziţional Hungexpo din Budapesta, are toate standurile vându-te; aria expoziţională pentru prezentarea agriculturii a fost valorificată în totalitate şi s-a făcut o listă de aşteptare, fapt fără precedent în ul-tima vreme. Potrivit informaţiilor furnizate de organizatorul expoziţiei, pe o suprafaţă de 29 mii de metri pătraţi în spaţiu acoperit şi 1.500 me-

tri pătraţi în aer liber, la expoziţia A g r o m a s h e x p o organizată în pe-rioada 30 ianu-arie-2 februarie 2013 şi expoziţia A g r á r g é p s h o w (Show-ul maşi-nilor şi utilajelor

agricole), ţinută în acelaşi timp cu prima, Axiál şi KITE au închiriat un pavilion întreg, iar la competiţia produselor a sosit un număr record de proiecte, 27. Potrivit organizatorilor, numărul record al expozanţilor se poate datora, printre altele, faptului că întreprinderile din sectorul agricol au recunoscut importanţa dezvoltărilor. Şi în acest an acele întreprinderi agricole au reuşit să înregistreze succese care s-au pregătit şi pentru condiţiile meteorologice nefavorabile cu o tehnologie corespunzătoa-re, de aceea este important să fie prezentate posibilităţile tehnologice care stau la dispoziţie.

12ECONOMIA UNGARĂ

(Continuare de la pagina 4)

Csaba Király, şeful biroului din Oradea al Reţelei de Dezvoltare a Aface-rilor din Bazinul Carpatic a prezentat activitatea reţelei. La conferinţă au fost prezentate numeroase alte expuneri, din care participanţii au putut cunoaşte schimbările legate de impozitare şi constituirea de societăţi în România, experienţele legate de proiectele transfrontaliere, activitatea şi propunerile de cooperare ale diferitelor

clustere – de exemplu din industria alimentară şi industria auto, res-pectiv axate pe energia regenerabilă.

După expuneri şi prânz, la întâlnirea oamenilor de afaceri, firmele din Ungaria şi România care căutau parteneri au discutat despre dez-voltarea posibilă a relaţiilor lor economice.

Despre cooperare la Békéscsaba

Producţie de folie de polietilenă și comerţ en-gros cu ambalaje industriale!

BMP Packaging Kft.H-1135 Budapest, Reitter Ferenc utca 68.

Tel.: +36/1/237-08-70 • Fax: +36/1/237-08-70info@bmppackaging.hu • www.bmppackaging.hu

Produsele noastre:• folie extrudată, din material original sau refolosit, în dimensiuni personalizate• produse din folie (saci, pungi, pungi de siguranţă) – folii ESD, – folie extensibilă manuală și automată, – benzi de legat și adezive

13ECONOMIA UNGARĂ

Hong Kong Dragon Food Srl., firma cu acţionariat chinez a inaugurat la Bábolna uzina de produse alimentare din aluat umplute şi conge-late. Investiţia de circa un miliard de forinţi a creat 50 de noi locuri de muncă, dar potrivit directorului, la finele anului 2013 personalul angajat poate atinge şi numărul de 100. Uzina are o capacitate anuală de 1500 de tone, în prezent are piaţă

pentru 1200 de tone, în toată Europa. În prezent firma îşi dezvoltă re-ţeaua de desfacere în Ungaria şi potrivit planurilor, vor fi prezenţi şi

în lanţurile mari de magazine. Uzina are o suprafaţă de producţie de 3000 metri pătraţi, camerele frigorifice pot congela 300 de

tone de produse. Oferta include produse umplu-te cu creveţi, peşte, carne de vită şi carne de

porc şi ravioli cu creveţi. Directorul a precizat că în

Aust ria au o firmă comercială şi două magazine unde 20 de per-

soane se ocupă de comerţul cu specialităţi culinare asia-

tice.

A fost inaugurată o nouă uzină

14ECONOMIA UNGARĂ

La Oradea expoziţia produselor premiate

Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Ma-ghiară Carpatia în parteneriat cu Reţeaua de Dezvoltare a Afacerilor din Bazinul Carpatic au organizat în perioada 23–25 noiembrie la Oradea expoziţia itinerantă „Marele Premiu al Produse-

lor Maghiare”. Premiul acordat pentru prima dată acum cincisprezece ani a revenit în acest an la 53 de concurenţi pentru 58 de produse. Compe-tiţia îşi propune să recunoască şi să premieze produsele şi serviciile de calitate excelentă fab-ricate şi vândute/prestate în Ungaria.

Expoziţia itinerantă a ajuns la Oradea, cea de-a treia locaţie în Transilvania, după Miercurea Ciuc şi Târgu Mureş, fiind ţinută în aula de la parterul Universităţii Partium. La deschiderea expoziţiei, Jenő Radetzky, preşedintele Camerei de Comerţ şi Indust-rie a Judeţului Fejér, comisar ministerial al Planului Wekerle pentru dezvoltarea integ-rată a economiei Bazinului Carpatic a sub-liniat: pentru ca un produs să fie competitiv pe pieţele internaţionale, este important să satisfacă calitativ şi cele mai sofisticate aş-teptări, şi este important să îi recunoaştem calitatea şi să-l prezentăm unui public cât mai larg în Ungaria, cât şi în celelalte ţări din Bazinul Carpatic. Zsolt Szilágyi, preşedintele cabine-tului deputatului parlamentar european László Tőkés şi-a exprimat bucuria că această iniţiativă extraordinară a ajuns la Oradea şi că avem posibilitatea de a pre-zenta expoziţia publicului larg într-o loca-ţie excelentă cum e clădirea Universităţii Creştine Partium.

Conferinţa pentru dezvoltare rurală şi tu-rism intitulată „Viitorul mediului rural în Bazi-nul Carpatic”, manifestare conexă a expoziţiei, a avut ca prim obiectiv prezentarea de soluţii cu privire la posibilităţile de dezvoltare de vi-

itor a localităţilor rurale. În cadrul acestui su-biect, care ne priveşte în mod direct pe mulţi dintre noi, au fost ţinute expuneri diverse, la zi, ca o indicare a direcţiei de viitor acelora pentru care este importantă menţinerea şi dezvoltarea regiunii rurale.

În prezentarea făcută la deschiderea ma-nifestării, comisarul ministerial Jenő Radetzky a subliniat că viitorul implică exploatarea al-ternativă a resurselor din zona rurală, cum ar fi producţia de energie verde, dezvoltarea ser-viciilor rurale şi ecoturistice. Iar toate acestea

pot fi realizate prin colaborarea autorităţilor locale, antreprenorilor şi locuitorilor din zona respectivă şi prin gândirea comună a acestora. Béla Glattfelder, parlamentar european, membru al Comitetului pentru Agricultură şi

D e z v o l t a -re Rurală al Par lamen-tului Euro-pean a vor-bit despre următoarea p e r i o a d ă bugetară a Comunităţii,

respectiv în cadrul acesteia despre strategia agriculturii şi dezvoltării rurale. Este foarte greu să se ajungă la un consens care să co-respundă fiecărei ţări membre, respectiv Uni-unii Europene în general.

În continuarea conferinţei au fost ţinu-te expuneri despre posibilităţile de finanţa-re preferenţială, cerinţele generale legate de protecţia consumatorului, soluţiile de dezvol-tare rurală asigurate prin programul LEADER, programul mărcii „Transylvania Autentica” dezvoltat pentru podusele meşteşugăreşti tradiţionale şi despre exemple de dezvoltare a turismului rural în Ungaria. Iar în final au fost prezentate oportunităţile de formare profesi-onală la Universitatea Creştină Partium în do-meniul dezvoltării rurale şi turismului.

Csaba Királyşeful biroului din Oradea al Reţelei de Dezvoltare

a Afacerilor din Bazinul Carpatic

15ECONOMIA UNGARĂ

Knorr-Bremse Fékrendszerek Srl. construieş-te la Kecskemét o nouă clădire pentru pro-ducţie şi un nou laborator de dezvoltare, cu o investiţie de cinci miliarde de forinţi, creând şi 111 noi locuri de muncă. Întreprinderea pro-ducătoare de sisteme de frânare pentru cami-oane şi autobuze îşi poate creşte producţia în acest mod, conform planurilor, până în 2014 cu 10 procente. Investiţia de 22 mii de metri pătraţi care se va finaliza la sfârşitul anului 2013 primeş-

te o finanţare nerambursabilă de 1,4 miliarde de forinţi din Fondul European de Dezvoltare Regională şi din directiva bugetară naţională. Conform celor prezentate de István Lepsényi, uzina din Kecskemét a devenit deja inadecva-tă pentru modernizarea necesară, de aceea firma a achiziţionat în zona industrială a ora-şului un teren de 8,6 hectare. Întreprinderea exportatoare de sisteme de frânare pentru camioane şi autobuze a ieşit fortificată din recesiunea mondială, deşi înainte a trecut

printr-o perioadă cu adevărat dificilă. Până în 2008 firma a înregistrat vânzări în valoare de 31,5 miliarde de forinţi şi în anul următor a urmat o scădere bruscă de zece miliarde. Aceasta a adus o schimbare serioasă şi în strategia Knorr-Bremse Srl. privind furnizorii deoarece tocmai preconizau lărgirea cercului de furnizori, dar comenzile au încetat brusc. Dar acum doi ani vânzările au crescut de pes-te o dată şi jumătate de ori, la 34,8 miliarde de forinţi, iar anul trecut venitul din vânzări al firmei a depăşit deja 40 miliarde de forinţi. Vo-lumul de comenzi a crescut într-o măsură în urma căreia în unele unităţi ale fabricii au tre-buit să introducă anul trecut şi schimbul patru, care implica şi sfârşitul de săptămână. Este adevărat

că în perioada de criză efectivul a scăzut la

700 de persoane, dar deja anul trecut efectivul mediu a fost de 919 persoane, cifră care îi include şi pe cei 140 de specialişti ai centrului de cercetare-dezvoltare din Budapesta. În 2011 au alocat circa 4 miliarde de forinţi pentru dezvoltarea centrului.

Se construieşte o nouă fabrică

Cău t a ţ i

d e a f a c e r i d i n

p a r t e n e r

U n g a r i a ?

Citiţi şi !PUNTEA Economia Ungară

feliciter@feliciter.hu

Dacă doriţi să citiţi regulat magazinul nostru,

trimiteţi-ne adresa poştală, şi începând

cu numărul următor vi-l trimitem în mod gratuit: