Economia României

Economia României este o economie de piață, con-form Constituției din 1991. Conform acesteia, statuleste obligat să asigure libertatea comerțului și protec-ția concurenței loiale. În economia României acționeazăașadar legea cererii și a ofertei. La baza acesteia se aflăproprietatea privată care trebuie protejată și garantată.

1 Privire istorică

1.1 Comerțul în România în perioada1937-1939

Ramurile cele mai importante ale industriei erau industriapetroliferă și cea a gazelor naturale. Principalele resursede petrol se găseau la poalele Carpaților lângă Ploiești,la intrarea dinspre Pasul Predeal. Producția de păcu-ră era controlată în mod rigid de către guvernul român,deși anumite companii străine aveau interese mari fațăde aceasta. Producția totală de păcură era de 6,240,000tone în anul 1939. Exporturile totale de produse petroli-fere erau de 9,313,000,000 lei, un leu având valoarea de$.006.Sarea și tutunul erau monopoluri de stat. Tutunul ce pro-venea în cea mai mare parte din Câmpia Dunării, era deproastă calitate, însă era sursa principală de venit a local-nicilor. În comparație cu tutunul balcanic, tutunul româ-nesc avea o frunză slabă și era netratat.Industria extracției și prelucrării cărbunelui era limitatăla regiunea Anina din Banat, însă cărbunele extras era defoarte bună calitate. La Anina se produceau 300,000 tonede cărbune anual. Cărbunele extras de la Sacu, Domanși Ocna de Fier era livrat unor oțelării importante. Sespunea în acea vreme că în regiunea Hunedoara, la sudullocalității Deva ar exista resurse nedescoperite.Lignitul era extras în mari cantități din regiunea Hu-nedoara și din regiunea dintre Vârciorova și Bacău, în-să cele mai importante zăcăminte se aflau în Munteniași Moldova. Producția totală de lignit în 1937 era de2,183,508 tone.Antracitul era extras din districtul Gori de la Schela și dinMoldova și Muntenia, însă cantitatea totală nu depășea201,000 tone.Gazele naturale erau exploatate pe scară largă în regiunileSărmășel, Zau de Câmpie, Șaroș pe Târnave, Bazna șiCopșa Mică din Transilvania. Era exploatată o suprafațăde 114 km pătrați; în general 140,000,000 metri cubi de

gaz metan puteau fi extrași de pe un kilometru pătrat.Industria oțelului se afla în Banat, fiind în legătură cu mi-nele de cărbune de acolo, având o producție anuală de129,060 tone în 1937.Pescăriile din regiunea Dunării erau de o importantă va-loare comercială și după pescăriile de pe Volga, pescăriiledin josul Dunării, de lângă Giurgiu și Oltenița, Călărași,Cernavodă și Hârșova și cele de lângă Ostrov, erau ce-le mai extinse și mai bogate din Europa. Pescuitul dinlacuri era neînsemnat, însă producția anuală a Deltei Du-nării era de aproximativ 9,000,000 kilograme.România era una dintre cele mai bogate țări din sud-estul Europei în ceea ce privește grânele. Muntenia șiBasarabia produceau de două ori mai mult decât canti-tatea produsă în Transilvania. Producția totală era doarpuțin mai scăzută decât cea a Germaniei și reprezenta ocincime din cea a Canadei. Grâul era de calitate foartebună și era recoltat în mare măsură mecanizat, iar ferme-le românești erau bine dotate.Exportul de grâu a scăzut în mod considerabil din 1914,deși în 1911 reprezenta 70% din valoarea totală a expor-turilor. De atunci locul a fost luat de exportul de gaze na-turale. Principalii clienți pentru exporturile de grâu erauțări ca Belgia, Olanda, Germania și Marea Britanie.Industria de prelucrare a lemnului exporta în 1938 pro-duse în valoare de 2,465,000 lei.

1.2 Economia românească la sfârșitul anu-lui 1989

1.2.1 Economia de comandă-control

Stadiul de dezvoltare la care ajunsese economia Români-ei la sfârșitul anului 1989, după mai bine de patru deceniide guvernare comunistă, este evidențiat prin trăsăturilede bază ale mecanismului de funcționare a vieții econo-mice și sociale din acea perioadă. Una dintre trăsături eradominația proprietății socialiste, de stat și cooperatiste,monopolul acesteia în toate ramurile economiei naționa-le, care și-a pus amprenta asupra funcționării întreguluisistem economic românesc.Astfel s-a impus conducerea unitară centralizată, cu aju-torul planului național unic al întregii activități economi-ce și sociale. Planificarea centralizată a dezvoltării în-tregii economii naționale, realizată pe cinci ani și anual,era mijlocul principal de dirijare și corelare ex-ante a ac-tivității agenților economici din toate ramurile producți-

1

2 1 PRIVIRE ISTORICĂ

ei naționale. La nivelul macroeconomiei s-au pus baze-le strategiei generale de dezvoltare economico-socială șitacticii de urmat, până la etajele inferioare ale economi-ei. În aceste condiții, activitatea agenților economici și, îngeneral, macroeconomia, se desfășurau potrivit normelorși reglementărilor stabilite de sus în jos, în concordan-ță cu indicatorii economico-financiari din planul națio-nal unic. Prin exercitarea capacității de decizie, în pro-blemele fundamentale ale activității economice la nive-lul macroeconomiei, autonomia managerială a agențiloreconomici era limitată la elemente de mică importanțăpentru strategia și tactica întreprinderii. Piața era consi-derată o componentă pașnică a sistemului economic, ro-lul ei reducându-se, în principal, la desfășurarea actelorde vânzare-cumpărare, legate de aprovizionarea tehnico-materială a întreprinderilor și de trecere în consumul po-pulației a bunurilor economice necesare.Prețul, dobânda, creditul, salariile, impozitele și taxeleerau dirijate de la centru, prin planul național unic, fărăsă reflecte prin nivelul și evoluția lor, raportul real dintrecerere și ofertă pe piața internă, dar nici condițiile de pepiața internațională. Concurența nu mai avea rolul de aregla piața, de aceea eficiența și rentabilitatea activitățiiagenților economici nu reflectau realitățile interne și in-ternaționale. Resursele economice erau alocate centrali-zat, prin planul național, iar agenții economici nu mai dis-puneau de autonomia și libertatea necesare folosirii pro-priilor mijloace economico-financiare.Procesele de modernizare și retehnologizare a capacită-ților de producție erau dirijate centralizat prin planuriși programe speciale, adoptate pe ramuri și subramuri,sau chiar pe ansamblul economiei naționale. Relațiileeconomice externe ale României erau organizate și sedesfășurau pe planul național unic, iar acțiunea agențiloreconomici în acest domeniu era în mare măsură supu-să conducerii centralizate a economiei naționale. Echi-librarea balanței comerciale se realiza prin creșterea for-țată a exporturilor și reducerea drastică a importurilor,având consecințe grave asupra satisfacerii cererilor de pepiața internă și dezvoltării economiei pe termen mijlociuși lung. Eficientizarea comerțului exterior era conceputăși urmărită la nivel macroeconomic, iar agenților econo-mici nu li se permitea să adopte cele mai bune măsuriși să folosească cele mai adecvate mijloace economico-financiare. Nu exista interesul necesar găsirii unor moda-lități mai eficiente de conducere a afacerilor internaționa-le.Veniturile salariaților și ale țăranilor nu reprezentau efi-ciența reală a activității depuse de fiecare lucrător, ci de oeficiență globală. Producătorii direcți ai bunurilor econo-mice erau tot mai mult îndepărtați de rezultatele munciilor. Din cauza fenomenului de înstrăinare economică, oa-menii au început să manifeste un comportament individu-al și colectiv bazat pe nepăsare și lipsă de răspundere, cuconsecințe directe asupra motivației muncii. Au existat șio serie de încercări eșuate de perfecționare a mecanismu-lui economic, cu scopul de a crește nivelul rentabilității și

competitivității.

1.2.2 Dezvoltarea economico-socială

Stadiul de dezvoltare economico-socială a României poa-te fi caracterizat prin urmărirea indicatorilor macroe-conomici care exprimă potențialul și nivelul economiei,structura acesteia, eficiența folosirii factorilor de produc-ție și gradul de competivitate internațională, nivelul detrai al populației. În perioada 1950-1989, creșterea eco-nomică a avut un caracter extensiv, mai ales după 1970,când s-a accentuat preponderența acțiunii factorilor can-titativi în susținerea indicatorilor macroeconomiei. De-ceniul 1970-1980 a marcat cea mai puternică extindere acâmpului de producție în întreaga economie, în afară deindustrie, unde extensivitatea dezvoltării a fost deosebitde puternică. Produsul social a înregistrat o creștere ra-pidă față de venitul național, fapt ce a dus la scăderea pon-derii venitului național în cadrul produsului social. Fie-care unitate de venit se obține în acest caz cu cheltuielimateriale din ce în ce mai mari.În deceniul 1970-1980 a fost înregistrată o rată de acu-mulare ridicată, în medie anuală de 35,7%, cea mai mareparte a investițiilor fiind orientate către industrie. Referi-tor la contribuția ramurilor la crearea venitului național,tendința dominantă care s-a manifestat în această perioa-dă a fost legată de schimbarea caracterului structurii deramură, din agrar industrială în industria agrară.În 1989, industria și construcțiile deveniseră sectoarelepreponderente ale structurii de ramură ale producției na-ționale. Această tendință a fost rezultatul creșterii semni-ficative a venitului național creat în industrie, și a a uneicreșteri mai reduse a venitului național creat în agricul-tură. Populația ocupată a înregistrat creșteri în industrieși construcții și scăderi în agricultură. Ponderea indus-triei în volumul fondurilor fixe ale economiei naționale acrescut, iar ponderea agriculturii a scăzut. Din volumultotal al investițiilor din perioada 1950-1989, industria aprimit cea mai mare parte, în timp ce agricultura a primito parte redusă.Caracterizarea în ansamblu a stadiului dezvoltăriieconomico-sociale se obține prin combinarea indica-torilor de nivel, raportați la populație, cu indicatoriieficienței. Față de media europeană a PIB pe locuitor în1988, de 9725 de dolari americani și de cea mondială,de 3853 de dolari, România cu 2624 de dolari avea unnivel de aproape 3,7 ori mai scăzut decât cel europeanși se afla sub nivelul mediu mondial. În ceea ce priveșteindicatorul PNB (produs național brut) pe persoanăactivă (productivitatea muncii sociale), față de o medieeuropeană de 17,217 dolari și de o medie a țărilordezvoltate de 32,793 dolari, la nivelul anului 1988,România se prezenta la un nivel mai scăzut de 3,74 oriși respectiv de 7,13 ori. Sub aspectul randamentului lacereale, România se situa, la sfârșitul anului 1989, peunul din ultimele locuri în Europa. Nivelul înregistrat

3

de țara noastră la consumul de îngrășăminte chimice lahectar și la numărul de tractoare ce reveneau la o miede hectare era de peste două ori și respectiv șase orimai scăzut, la acești doi indicatori, față de media țăriloreuropene dezvoltate. De asemenea, producția mediepe vacă furajată a fost în România în anul 1988, de1955 kilograme, față de media europeană de 3161 kgși media țărilor dezvoltate de 4120 kilograme. LoculRomâniei în ierarhia mondială se poate reflecta și cuajutorul indicatorului volumului exporturilor pe locuitor.Acesta era în 1988 de 453 de dolari americani pe capde locuitor, față de media europeană de 1885 de dolariși de o medie a țărilor europene dezvoltate de 3635dolari. În 1989, s-a înregistrat un excedent al contuluicurent al balanței de plăți de 2,8 miliarde dolari, folositpentru lichidarea datoriei externe și creșterea rezervelorinternaționale ale României.

1.2.3 Situația în decembrie 1989

La data de 21 decembrie 1989, România avea un produsintern brut de 800 miliarde de lei, adică de aproximativ53,6 miliarde de dolari, și un curs mediu de schimb de14,92 lei pentru un dolar[6]. Exporturile României to-talizau, în anul 1989, 5,9 miliarde de dolari[7]. Datoriaexternă a țării, în valoare de 11-12 miliarde dolari[7], eraachitată integral, din februarie 1989[6]. În jur de 58%din venitul național era realizat de industrie și 15% deagricultură[6]. Populația salariată reprezenta peste 73%din cea ocupată[6]. Salariul minim era de aproximativ2.000 de lei, adică 135 de dolari[6]. România avea pesteopt milioane de salariați și 3,6 milioane de pensionari[6].Peisajul bancar cuprindea cinci instituții - Banca Națio-nală a României, Banca Română de Comerț Exterior,Banca pentru Agricultură și Industrie Alimentară, Bancade Investiții și Casa de Economii și Consemnațiuni[6].

2 Puterea economică a României

Principalele industrii ale României sunt cea textilă și deîncălțăminte, industria metalurgică, de mașini ușoare șide asamblare de mașini, minieră, de prelucrare a lemnu-lui, a materialelor de construcții, chimică, alimentară șicea de rafinare a petrolului. O importanță mai scăzutăreprezintă industriile farmaceutică, a mașinilor grele și aaparatelor electrocasnice. În prezent, industria construc-toare de mașini (vedeți Dacia Logan) este foarte largă șieste orientată înspre piață. Industria românească de ITcunoaște o creștere anuală constantă.Puterea economică a României este concentrată în primulrând pe producerea de bunuri de către întreprinderilemiciși mijlocii în industrii precum cea a mașinilor de precizie,vehiculelor cu motor, industria chimică, farmaceutică, aaparatelor electrocasnice și a îmbrăcămintei.În 2006 România a reușit să egaleze (la paritatea dola-

rului) PIB pe locuitor realizat în 1988. Față de mediaeuropeană a produsului intern brut pe locuitor în 2007,de 26.208 de dolari americani și de cea mondială, de8191 de dolari, România avea un nivel de 7523 de do-lari, aproape de 3,5 ori mai scăzut decât cel european șise afla sub nivelul mediu mondial[8].

3 Economia subterană

În anul 2009, economia subterană reprezenta circa o tre-ime din produsul intern brut al României, potrivit unorestimări ale companiei A.T. Kearney[9]. Aproape douătreimi din aceste sume provin din munca la negru, iar res-tul din nedeclararea veniturilor obținute[9].În anul 2013, economia subterană reprezenta 40 de mili-arde de euro în 2013, respectiv 28,4% din produsul internbrut, potrivit unui raport realizat de Consiliul Europei.[10]Nivelul este în ușoară scădere față de 2011, când procen-tul era de 30% din PIB.[10]

4 Sectoarele economiei

4.1 Industrie

Principalele ramuri industriale sunt industria construc-toare de mașini, chimică, petrochimică, a materialelor deconstrucții, de prelucrare a lemnului și industria ușoară.În cadrul industriei constructoare de mașini se producutilaje petroliere pentru platforme de foraj terestru și ma-rin la Ploiești, Târgoviște, Bacău, București și Galați, uti-laje miniere la Baia Mare și Petroșani, mașini unelte laBucurești, Oradea, Arad, Râșnov și Târgoviște, și produ-se ale industriei de mecanică fină.Tractoare se produc la Brașov, Craiova și la Miercurea-Ciuc, iar alte mașini agricole la București, Piatra Neamț,Timișoara și Botoșani. Locomotive se produc la Bu-curești și Craiova, vagoane la Arad, Caracal, Drobeta-Turnu Severin, autoturisme la Pitești și Craiova, autoca-mioane la Brașov, nave maritime la Constanța, Giurgiu,Oltenița și aeronave la București, Bacău, Brașov și Crai-ova.Înainte de 1990, România producea peste 40.000 de trac-toare pe an. În 2001, numărul lor scăzuse la 5.300 de bu-căți, iar în 2006 companiile autohtone au raportat fabrica-rea a 3.300 de unități[11]. După închiderea uzinei din Bra-șov, în 2007, producția internă din domeniu s-a prăbușit,ajungând la numai câteva zeci de unități anual[11], pro-ducția internă fiind realizată de Mat Craiova și MecanicaCeahlău.[12]

Industria electronică și electrotehnică este reprezenta-tă prin întreprinderi amplasate în principal în București,Iași, Timișoara, Craiova, Pitești.Industria chimică s-a dezvoltat în ultimele decenii dato-

4 4 SECTOARELE ECONOMIEI

rită existenței unei game largi de materii prime existen-te în țară: cantități de sare, sulf, potasiu, lemn de răși-noase, stuf, gaz metan, produse animaliere. Industria deprelucrare a sării s-a dezvoltat la Borzești, Băile Govora,Râmnicu Vâlcea, Târnăveni și Giurgiu. Acid sulfuric seproduce la Baia Mare, Zlatna, Copșa Mică, Turnu Măgu-rele, Valea Călugărească și Năvodari.Industria petrochimică produce cauciuc sintetic lacombinatele petrochimice de la Brazi și Borzești, maseplastice la Ploiești, Făgăraș, Brazi, Borzești, Pitești, fi-re și fibre sintetice la Botoșani, Săvinești, Roman, Iași.Industria chimică și industria celulozei și hârtiei sunt re-prezentate prin numeroase centre în toată țara. Se producmedicamente și produse cosmetice, coloranți, vopsele șidetergenți.În cadrul industriei materialelor de construcții se pro-duce ciment, sticlă și articole din sticlărie, ceramică pen-tru construcții, prefabricate, var. Principalele întreprin-deri de ciment se află la Bicaz, Brașov, Fieni, Comarnic,Turda. Sticlă se produce și se prelucrează la București,Mediaș, Târnăveni, Dorohoi, Turda, Avrig, Calarasi.Industria de prelucrare a lemnului dispune de resurseforestiere considerabile. În combinatele de prelucrare alemnului se produc plăci aglomerate, fibrolemnoase, fur-nire, placaje, mobilă. Cele mai importante unități se aflăîn zonele montane și submontane, la Suceava, Bistrița,Focșani, Pitești, Râmnicu Vâlcea, Târgu Jiu, Arad, TârguMureș, Reghin, Satu Mare, București, Brăila și Constan-ța.Industriile ușoară și alimentară au tradiție în Româ-nia, deoarece există importante baze de materii primeautohtone. Importante sunt industria bumbacului, indus-tria de prelucrare a lânii, a confecțiilor și tricotajelor laBucurești, Botoșani, industria zahărului, a uleiurilor, a vi-nurilor, a panificației.Industria ușoară din România a fost afectată de contex-tul internațional. Data de 1 ianuarie 2005 a adus pe planmondial o măsură preconizată încă din 1995: abolirea to-tală a sistemului cotelor la importurile de textile[13].Aceasta decizie a Organizației Mondiale a Comerțului,care a supravegheat reducerea constantă a cotelor încă din1995, când fusese semnat la Marrakech Acordul Textil șiVestimentar, înseamnă că toate țările membre ale OMCîși deschid porțile în fața importurilor nelimitate din Asia.Mai ales din China, care este principalul beneficiar alacestei măsuri economice. Pentru România, această mă-sură reprezintă o dublă lovitură. În primul rând, piața in-ternă, deja sufocată de mărfurile chinezești, va fi aproapeimposibil de recucerit după această eliminare a cotelor deimport.În al doilea rând, exportatorilor români, pentru careUniunea Europeană era piața tradițională, cu o ponderede 85% din exporturile de textile, le va fi din ce în ce maigreu să-și păstreze această piață de desfacere.Numărul de angajați din industria textilă era de 360.000

în anul 2007, și a scăzut la 263.000 până august 2009,industria fiind puternic afectată de criza financiară[14].Industria siderurgică - în anul 1989, România a produs14,4 milioane tone de oțel, cantitate cu care se situa pelocul 13 în lume, la mică distanță de India (14,6 milioa-ne tone).[15] România producea mai mult oțel decât toatăAfrica (13,6 milioane tone), decât Spania (12,8 milioa-ne tone), sau Mexic (7,9 milioane tone).[15] După 1989,cea mai mică producție a fost înregistrată în 2009, cu 2,7milioane tone.[15][16] În anul 2010, producția a crescut la3,9 milioane tone.[15]

În 2010, România a exportat fier și oțel în valoare de apro-ximativ 1,9 miliarde euro, în timp ce importurile au tota-lizat aproximativ 2,1 miliarde euro.[15]

4.1.1 Energie

Consumul de energie al României în anul 2005 a fost de40,5 milioane tep (tone echivalent petrol), din care:

• 36,4% - gaze naturale

• 25,1% - țiței și derivați petrolieri

• 22,4% - cărbune și cocs

• 16,1% - hidro și altele

Producția de energie electrică a României a fost deaproximativ 62 TWh în anul 2006 la o putere insta-lată de 17.630 MW. Din această producție, 58,09% afost realizată pe bază de combustibili fosili, 32,02% înhidrocentrale, 9,20% - nucleară și 0,68% - alte surse con-venționale.În 2013 producția totală de energie electrică a ajuns la4.870.098 MW[17].

4.2 Construcțiile

Industria constructoare a României a avut în anul 2007o creștere de 32%, fapt care o plasează pe locul doi înUniunea Europeană, după Slovacia[18].

4.3 Agricultura

România are o suprafață agricolă de 14,7 milioane dehectare, dintre care doar zece milioane sunt ocupate cuterenuri arabile[19]. După o evaluare făcută în noiembrie2008, aproximativ 6,8 milioane de hectare agricole nusunt lucrate[20].Agricultura reprezintă 6% din PIB-ul țării (anul2007)[19], față de 12,6% în 2004[21]. Circa trei milioanede români lucrează în agricultură, aproximativ 30% dintotalul persoanelor ocupate (august 2009), comparativ

4.4 Turismul 5

cu doar 4-5 procente în țările occidentale[21][22]. Agri-cultura României este departe de ceea ce se practică înEuropa atât ca producție, cât și ca tehnologie. Produsele„made în România” sunt prezente în cantități mici pepiața externă, în timp ce importurile cresc de la an laan, fostul „grânar al Europei” în perioada interbelicădevenind un importator net, pe anumite segmente -exemplele cele mai concludente sunt carnea, fructele șilegumele[22].Din punct de vedere al mecanizării, în septembrie 2009situația se prezintă astfel: România dispune de o dotarecu tractoare și utilaje agricole printre cele mai slabe dinEuropa, încărcătura pe fiecare tractor fiind de aproxima-tiv 54 de hectare, comparativ cu UE, unde media este denumai 13 hectare[12]. Parcul intern de tractoare se ridi-că la circa 170.000 de unități, din care circa 80% suntîmbătrânite[12]. Spre deosebire de Occident, unde trac-toarele sunt considerate vechi la 3.000-4.000 de ore, înRomânia încărcătura pe tractor ajunge chiar și la peste12.000 de ore de utilizare.[12]

Problemele majore ale agriculturii din România sunt: lip-sa unor investiții majore în agricultură—nu atât din cauzalipsei fondurilor de finanțare, ci mai degrabă din dificulta-tea accesării acestora—fărâmițarea pământurilor, litigiilelegate de proprietate și tehnologia precară[22]. Produseleromânești nu corespund întotdeauna standardelor de ca-litate ale UE, ceea ce și explică lipsa prezenței pe piețeleexterne, în timp ce mărfurile din import au invadat raf-turile magazinelor autohtone[22].Dintre companiile străine, au pătruns pe piața româneas-ca giganți precum Smithfield Foods, cu investiții de câ-teva sute de milioane de euro, Cargill, Bunge, Glencore,Lactalis și Meggle[22].Conform I.N.S., în 2006 au fost cultivate 991.000 hectarecu floarea-soarelui, 191.000 hectare cu soia și 110.000hectare cu rapiță.Producția de cereale s-a ridicat, în 2006, la 15,1 milioanede tone, din care cea de grâu a fost de 5,3 milioane tone,iar cea de porumb - de 8,6 milioane tone[23].În anul 2007, peste 60% din culturile agricole au fost dis-truse de secetă, iar România a obținut o producție de grâude 3 milioane de tone, fiind apreciată de specialiști dreptcea mai mică din 1940[24]. În anul 2006, producția a fostde 5,52 milioane tone[19].Recolta de cereale, fructe și legume: (mii de tone)În anul 2008, efectivul de porci se situa între 5 și 5,5 mi-lioane de capete[26].Datorită Politicii Agricole Comune (PAC), România be-neficiază de fonduri pentru agricultură în valoare de 14,5miliarde de euro, în perioada 2007-2013, după cum pre-cizează Banca Mondială în Strategia de Parteneriat cuRomânia pentru 2009-2013[21].Suprafața fondului forestier a înregistrat o creștere cu0,9%, până la 6.484.572 milioane de hectare, la 31 de-

cembrie 2007 comparativ cu 31 decembrie 2006. Vo-lumul de masă lemnoasă recoltată în cursul anului 2007,conform reglementărilor legale, a fost de 17.238 mii me-tri cubi, cu 9,9%mai mare față de anul precedent. În anul2007, s-au realizat lucrări de împăduriri pe o suprafață de10.716 hectare, cu 31% mai puțin față de 2006[27].

4.4 Turismul

Turismul reprezintă sectorul economic care dispune deun potențial valoros de dezvoltare ce poate deveni o sur-să de atracție atât a investitorilor cât și a turiștilor stră-ini, însă concurența puternică din partea țărilor învecinate(Ungaria, Bulgaria, Croația) și amploarea problemelor le-gate de competitivitatea turismului românesc îngreunea-ză situația.Un potențial mare îl reprezintă agroturismul, România fi-ind una din puținele țări din UE în care se prezervămediulde tip rural.Alte puncte turistice importante ce ar putea fi exploata-te mai intens, și mai ales dezvoltate, sunt: Valea Praho-vei, Delta Dunării, Litoralul Mării Negre, Maramureșulși Bucovina, Munții Apuseni, Valea Oltului etc.Orașe predispuse de a fi importante atracții turistice pen-tru străini sunt: Sibiu (Capitală Culturală Europeană în2007), Băile-Herculane, Brașov, Cluj-Napoca, Sighișoa-ra, Constanța, Iași, Suceava, Târgoviște, București etc.În anul 2009, litoralul Mării Negre din România a fostvizitat de 1,3 milioane de turiști, din care maxim 40.000au fost străini[28].

4.5 Comunicațiile

4.5.1 Internet

Penetrarea serviciilor de internet în bandă largă a ajuns la11,7% în ianuarie 2009, față de sub 9% în ianuarie 2008,și este una dintre cele mai mici din Europa, în principaldin cauza slabei penetrări a PC-urilor, a lansării târzii aserviciilor de internet pe piață, a acoperirii broadband sla-be și a veniturilor mici ale populației, în special în zonelerurale[29]. Prin comparație, în UE, media era de 54% înanul 2008[30]. În prezent (martie 2009), principalii fur-nizori de servicii de internet sunt Romtelecom, care esteși cel mai mare operator de telefonie fixă de pe piață, cupeste 550.000 de clienți, RCS&RDS, cu peste 850.000de clienți, și UPC România, cu peste 230.000 de utiliza-tori, în timp ce piața de internet mobil este dominată deOrange România și Vodafone România, primii doi jucă-tori de telefonie mobilă[29].

6 4 SECTOARELE ECONOMIEI

4.5.2 Telefonia mobilă

Rata de penetrare a serviciilor de telefonie mobilă din2008, calculată în funcție de numărul de cartele SIM pre-plătite „active”, a ajuns la 114%, depășind 24,5 milioanede unități, adică abonamente și cartele preplătite valabi-le prin intermediul cărora s-a realizat trafic tarifabil[31].Din cei 9,7 milioane de utilizatori cu abonament lunarexistenți la data de 31 decembrie 2008, peste 70% repre-zentau persoane fizice (6,8 milioane), iar cei 2,9 milioanepersoane juridice reprezentau mai putin de 30%[31]. Pia-ța este dominată de Orange România și Vodafone Româ-nia, urmați de Cosmote România, RCS&RDS și Zapp.

4.5.3 Telefonia fixă

La data de 31 decembrie 2008, în România existau 5,04milioane linii de acces, rata de penetrare a telefoniei fi-xe la nivel de populație fiind de 23,4%, iar la nivel degospodarii de 53,6%, procentele maxime la care a ajunsvreodată acest indicator[32]. Dintre acestea, 3 milioanede linii aparțineau companiei Romtelecom, care a deți-nut monopolul telefoniei fixe în România, până în anul2003. Următorul furnizor de telefonie fixă, ca mărime,este RCS&RDS, cu 1,2 milioane abonați. Numărul fur-nizorilor alternativi care oferă servicii de apeluri a ajunsla 49 la sfârșitul anului 2008, fiind în scădere față desfârșitul anului precedent, în special datorită număruluimare de achiziții și fuziuni încheiate pe parcursul anului2008[32].

4.6 Finanțe

România avea ca obiectiv stabilit intrarea în zona euro înanul 2014[33].

4.7 Sectorul bugetar

În decembrie 2009 existau 1,4 milioane de posturi pentruangajații din sectorul bugetar, din care erau ocupate nu-mai 1,29milioane de posturi[34]. Legea salarizării unitarea bugetarilor, intrată în vigoare la data de 1 ianuarie 2010,prevede ca raportul între salariul minim pe economie șicel mai mare salariu din sistemul bugetar sa fie de maxi-mum 1 la 12, unde 12 este nivelul salarial al președinteluiRomâniei[35]. Aceasta în condițiile în care în acest sectorexistă discrepanțe salariale semnificative — există sala-rii care trec de 14.000 de lei pe lună (3.300 de euro)[35].Legea mai prevede ca ponderea din Produsul Intern Brut(PIB) a cheltuielilor cu salariile bugetarilor să fie redusăprogresiv de la 9,4% în 2009 la 8,7% în 2010, la 8,16% în2011, la 7,88% în 2012, 7,58% în 2013, 7,34% în 2014și 7% pentru 2015 și anii următori[35].În anul 2009, veniturile totale la bugetul consolidat au re-prezentat 32,1% din PIB, România ocupând ultimul loc

în UE, față de Bulgaria - 36,9% din PIB, Ungaria - 45,8%,Cehia - 40,3% și Polonia - 37,4%[36].În august 2009, omul de afaceri Dinu Patriciu (cel mai bo-gat român în anul 2007[37]) declara că, după opinia lui, artrebui disponibilizați circa 600.000 de bugetari: „Înaintede 1989 raportul era de circa un bugetar la 40 de locui-tori. Acum există un bugetar la 13 locuitori, în timp ce îneconomiile cu adevărat eficiente media este de un bugetarla aproape 75 de locuitori” [38].În mai 2010 în sistemul public erau angajați 1,36 milioa-ne de bugetari, în timp ce în sectorul privat existau 2,94milioane de angajați, numărul total de salariați din eco-nomie fiind de 4,3 milioane[39]. Tot atunci, în economieerau plătite lunar, în medie, salarii de 8,34 miliarde lei,din care 3,04 miliarde lei în sectorul bugetar și 5,3 mili-arde lei în sectorul privat, salariile medii ale bugetarilorfiind cu 24% mai mari decât cele ale angajaților din sec-torul privat[39].Cheltuielile totale salariale prinse în bugetul pentru anul2010 au fost de 10,7 miliarde de euro (9,3% din PIB)[40].În învățământ lucrează 360.000 de bugetari, adică profe-sori și personal auxiliar, iar cheltuielile totale ale statuluicu salariile sunt de circa 2,7 miliarde euro anual[40]. Însistemul de sănătate lucrează aproximativ 260.000 de an-gajați pentru care sunt cheltuite fonduri în valoare totalăde 1,9 miliarde euro[40]. În sistemele „speciale” (serviciisecrete), de siguranță publică și apărare lucrează aproxi-mativ 260.000 de bugetari, pentru care se cheltuie apro-ximativ 4 miliarde de euro[40]. În administrația publicălocală și centrală lucrează 325.000 de angajați civili careconsumă anual circa 2,1 miliarde de euro[40]. În compa-niile de stat lucrează aproximativ 400.000 de salariați[40].În anul 2010 urmează să fie concediați 70.000 de angajați,iar până în 2015, peste 300.000 de bugetari își vor pierdelocurile de muncă[34].În anul 2009, primele 45 de companii controlate de statulromân au avut afaceri de circa 10 miliarde de euro, auavut 200.000 de angajați, și au avut în total pierderi de 70de milioane de euro[41].

4.8 Transporturile

România dispune de 81.693 kilometri de drum public.Aproape 60.000 de kilometri sunt de drum vechi și plinde gropi, iar 22.865 km au trecut printr-un proces de mo-dernizare, cea mai mare parte cu îmbrăcăminți asfalticede tip greu și mijlociu. Investițiile realizate nu garantea-ză însă șoferilor o călătorie fără griji, pentru că jumătatedintre aceste suprafețe refăcute sunt deficitare și au duratade serviciu depășită[42].Din totalul de drumuri, 16.600 sunt drumuri naționale, înjur de 35.000 km sunt drumuri județene și 29.843 km -drumuri comunale. România dispune, în prezent (aprilie2009), de numai 281 kilometri de autostradă. Cele maimulte drumuri din țară sunt de două benzi și doar 1.280

6.2 Rezerva națională 7

km dispun de patru benzi de circulație[42].România ocupă locul 123 la capitolul calitate a drumu-rilor, într-un top realizat de Forumul Economic Mondi-al (FEM)[43]. Înaintea României apar țări ca Albania,Bulgaria, statele asiatice Kârgâzstan și Cambodgia și sta-tele africane Burundi, Tanzania și Zambia[43].Investițiile României în infrastructură feroviară sunt multîn urma celor mai multe dintre țările europene[44]. Înultimii zece ani s-au primit doar 8-10% din necesarulde bani pentru dezvoltarea și modernizarea infrastruc-turii feroviare[44]. România dispune de 10.785 kilome-tri de cale ferată, din care doar 4.000 kilometri suntelectrificațî[42].

4.9 Resursele naturale

Sare

Rezervele de sare ale României sunt estimate la cir-ca 400 milioane tone, marele avantaj al acesteia fiindcalitatea.[45] În anul 2007 se exploatau în jur de 2,6 mi-lioane de tone sare anual, din care 1,6 milioane de tonesare saramură, folosită exclusiv în industria chimică.[45]Alte 900.000 de tone sunt sare gemă (exploatată din ro-că), folosită în general la deszăpezirea drumurilor pe timpde iarnă, diferența de circa 100.000 de tone fiind re-prezentată de sarea cristalizată, cea care intră în consu-mul alimentar.[45] România exporta în anul 2007 aproape30% din ceea ce exploata.[45] Singura companie producă-toare de sare din România este Salrom.

5 Variația regională

Date statistice salariul mediu/lună pentru luna ianuarie2009[46]:

6 Indicatori statistici

Rata anuală a inflației[47][48][49][50][51][52][53]

Creșterea economică[56][57][58]

România a avut creștere economică din 2000, după o pe-rioadă de trei ani de recesiune.Creșterea economică pentru anul 2007 a fost de 8%, întimp ce pentru anul 2008 este evaluată la 9%[59].

6.1 Datoria externă

Datoria externă a României pe termen mediu și lung:33,85 miliarde euro în noiembrie 2007, față de 28,4 mi-liarde euro la finalul anului 2006.[60]

Datoria externă negarantată public însuma 25,9 miliardeeuro la 31 martie 2008, fiind mai mare cu 4,86% (1,2miliarde euro) față de sfârșitul lui 2007[61].La finalul anului 2009, România avea o datorie externătotală de 80,2 miliarde euro, din care 65,6 miliarde euroreprezentau datoria externă pe termen mediu și lung[62].Datoria externă era de 69% din PIB la finele anului2009[63].La finalul lui 2008, datoria externă totală a României secifra la 72,3 miliarde euro, datoria externă pe termen me-diu și lung era de 51,7 miliarde euro iar datoria pe termenscurt era de 20,5 miliarde euro[64]. Datoria publică direc-tă, ce include împrumuturi externe contractate direct deMinisterul de Finanțe și autoritățile administrației publi-ce locale, era de 9 miliarde euro la finalul lui 2008[64].

6.2 Rezerva națională

Rezerva de aur și valute a României a ajuns la 26,9 mili-arde euro în octombrie 2007[65], din care :

• 25,2 miliarde euro - rezerve valutare

• 104,7 tone de aur

Rezervele internaționale ale României (valute plus aur) la31 decembrie 2009 au fost de 30,8 miliarde euro, din carerezervele valutare erau de 28,3 miliarde euro, iar rezervade aur era de 103,7 tone (cu o valoare de 2,5 miliardeeuro)[66].În iunie 2010, rezerva de aur a României era de 103,7tone, față de Bulgaria - 39,8 tone, Letonia - 7,8 tone,Lituania - 5,9 tone, Polonia - 103 tone, Slovacia - 31,7tone[67]. Rezervele valutare ale României erau de 31,6miliarde euro[67]. Astfel, rezervele internaționale ale Ro-mâniei - valute plus aur - erau de 34,9 miliarde euro îniunie 2010[68].

6.3 Deficitul de cont curent

Deficitul de cont curent al României a crescut cu 10,9%în primele trei luni ale anului 2008, până la 3,5 miliardeeuro[69].În anul 2009, deficitul de cont curent a fost de 5 miliardeeuro, ceea ce reprezintă circa 4,4% din produsul internbrut (PIB)[70]. În 2008, deficitul de cont curent era de11,8% din PIB[70].

6.4 Datoria publică

În anul 2006 datoria publică a fost de 12,4% din PIB.[71]

La sfârșitul anului 2008, datoria publică totală a Româ-niei era de 109,7 miliarde lei și reprezenta 21,78% dinPIB[72].

8 7 FORȚA DE MUNCĂ

La sfârșitul anului 2009, datoria publică totală a Români-ei era de 148,05 miliarde lei (35 miliarde euro), echiva-lentul a 30,14% din PIB[72], și a ajuns la 30,6% din PIBla sfârșitul primului trimestru din 2010[73].În iulie 2010, datoria publică a României era de 45 mili-arde euro[74].

6.5 Deficitul bugetar

În anul 2006 deficitul bugetar a fost de 1,9% din PIB, laun venit bugetar de 33,2% din PIB și cheltuieli bugetarede 35% din PIB. În anul 2009, deficitul bugetar a fost de7,4%[75] (8,3% după altă estimare)[76], având o valoarede 36,4 de miliarde de lei[77].Averea românilorAproximativ 90% din averea reală a românilor o repre-zintă în continuare locuințele proprietate personală, întimp ce în UE-13 averea financiară și cea imobiliară auponderi egale în averea reală a populației, 50-50%.[78]

Avuția și îndatorarea financiară totală pe cap de locuitorîn România este de 1.441 euro, respectiv 888 euro. Princomparație, avuția financiară per capita în Cehia se apro-pie de 8.000 de euro, în Ungaria depășește cu puțin 6.000de euro, iar în Polonia este de 6.000 euro. Îndatorareaajunge la 1.500 de euro pe cap de locuitor în Polonia șiSlovacia și la 3.000 de euro/capita în Ungaria.Agenții economiciÎn noiembrie 2009, în România existau aproximativ unmilion de firme active[79].

7 Forța de muncă

Numărul de angajați în România este de aproximativ 4,7milioane. Din aceștia, aproximativ 1,5 milioane suntplătiți din bani publici (mai 2008)[80].Aproximativ o treime din români activează în agricultură(în anul 2007), în timp ce media pe UE era de 6%.[81]

Număr de salariați:Migrația forței de muncă În ultimii ani, o bună partedin forța de muncă a migrat în special în Italia și Spania(aproximativ 2 milioane persoane). Sumele trimise deromânii care lucrează în străinătate au fost[84]:În anul 2009, sumele trimise de românii care lucrau înstatele UE au totalizat 2,668 miliarde de euro, iar celetrimise de românii care lucrau în afara UE s-au situat la358 milioane de euro[85]. Cu un total de 3 miliarde euro,românii au fost pe locul doi în UE, după spanioli (cu 4,8miliarde euro) după suma totală trimisă în țară[86]. În anul2008, sumele trimise de românii care lucrau în statele UEau totalizat 4,792 miliarde de euro, iar cele trimise deromânii care lucrau în afaraUE s-au situat la 364milioanede euro[85].

În anul 2009, remiterile din România au totalizat 174 mi-lioane de euro, din care 85 de milioane către state din UEși 89 milioane euro în afara blocului comunitar[85].

7.1 Șomajul

În anul 2010, bugetul asigurărilor pentru șomaj prevedeun deficit de 1,376 miliarde lei, în condițiile în care se es-timează creșterea cheltuielilor pentru șomaj la 2,943 mi-liarde lei, iar veniturile alocate se ridică la 1,566 miliardelei[87].

• 2009: 7,8% în decembrie, cu 709.383 șomeri[87]

• 2009: 6,6% în august, cu 601.673 șomeri[88]. Ceamai mare rată a șomajului a fost în județul Vaslui,12,5%, iar cea mai mică în Ilfov - 1,8%

• 2009: 6,3% în iunie, cu 570.000 șomeri[89]

• 2008: 5,7% în perioada ianuarie - martie[88]

• 2007: 4,1% în octombrie[90]

• 2006: 7,2%[91]

• 2004: 7,1%[92]

• 2003: 731.360 de șomeri în aprilie[93]

Conform estimărilor Asociației Oamenilor de Afaceridin România, numărul șomerilor va depăși 800.000 depersoane la finele anului 2009, iar în 2010 se va atingepragul de un milion[89].Salariul minim pe economie Evoluția salariului minimpe economie, pe ani[94]:

7.2 Pensii

În anul 2009, în România existau 4,72 milioane de pen-sionari plătiți de la bugetul asigurărilor sociale de stat,din care peste un milion de persoane au pensie de in-validitate sau pensie anticipată, iar 577.000 beneficiazăde pensie de urmaș[36]. La aceștia se adaugă aproape unmilion de pensionari plătiți direct de la bugetul de stat,din care aproape 800.000 sunt foști agricultori și 160.000pensionari din apărare, securitate națională și ordine pu-blică (sub 3% din totalul pensionarilor)[36]. Cheltuielilecu pensiile reprezintă o pondere de 11,8% din PIB, iardin punctul acesta de vedere, România ocupă locul al șa-selea în UE[36]. Prin comparație, Bulgaria cheltuie 7,7%din PIB pentru factura pensiilor, ungurii - 6,8%, cehii -7,5% iar polonezii - 9,9%[36]. Cel mai mult cheltuie Fran-ța, respectiv 15,4% din PIB, urmată de Italia (15,2%) șiAustria (14,2%)[36].În iulie 2010, în România erau 1,8 milioane de pensionaricu stagiu complet, 1,3 milioane de pensionari fără stagiucomplet și 906.000 de pensionari pe caz de boală[95].

9

Din anul 2007 a fost introdusă obligativitatea alegerii unuifond de pensie privat pentru angajații cu vârste până în 35de ani. Pentru cei cu vârste între 35 și 45 de ani, alegereaunui fond de pensii obligatorii este opțională.[96]

În prezent (septembrie 2009), vârsta medie de pensiona-re este de 63,5 ani pentru bărbați și de 57,5 ani în ca-zul femeilor[97]. Începând cu anul 2015, se va trece lacreșterea vârstei de pensionare și a stagiilor complete decotizare pentru femei cu trei luni pe an, pentru egalizarecu vârsta de pensionare a bărbaților la 65 de ani, până în2030.[97]

Evoluția numărului de pensionari:[98]

8 Produsul Intern Brut al Români-ei

În anul 2012 România s-a situat pe penultimul loc dinUniunea Europeană după valoarea Produsului Intern Brut(PIB)/PP pe cap de locuitor, respectiv de 16.310 USDconform Băncii Mondiale fiind urmată doar de Bulgaria.Conform aceleași instituții internaționale în anul 2012 va-loarea totală a PIB a fost de 169.396 miliarde USD. Eco-nomia României a intrat în recesiune în trimestrul al trei-lea din 2008, odată cu scăderea Produsului Intern Brut cu0,1%[99]. Începând de atunci, PIB-ul a înregistrat scăderiîn fiecare trimestru, exceptând creșterea ușoară, de 0,1%,din trimestrul al treilea din 2009[99]. În anul 2009 eco-nomia Romaniei a înregistrat un declin de peste 7%, iarpentru anul 2010 este așteptată o scădere de încă 1%[100].În mai 2010, economia subterană era estimată la un nivelde 35%−40% din PIB[101]. Evaziunea fiscală din indus-tria alimentară se ridică la 7-8 miliarde euro anual, iaralte două miliarde de euro se pierd prin evaziunea cu tut-un, alcool și produse petroliere[101].Produsul intern brut în anul 2011 a fost, în termeni reali,mai mare cu 2,3% comparativ cu anul 2010, respectivde 557.348 miliarde lei (prețuri curente) mai mult decâtdublu față de 2005 conform datelor definitive prezentatede către Institutul Național de Statistică în luna octombrie2013.Valoarea PIB-ului pe ani:[102][103]

Ponderea sectorului privat în PIB:[110][111][112]

România ar putea atrage până în 2011 investiții străine di-recte anuale de 7,7 miliarde de dolari, situându-se, astfel,pe locul 30 din cele 82 de state incluse într-un top rea-lizat de Economist Intelligence Unit (EIU) și ColumbiaProgram of International Investment. Stocul de investițiiva urcă de la 47,1 miliarde de dolari în acest an la 75,8miliarde de dolari în 2011.[113] Se poate menționa că înanul 2010 capitala a realizat aproximativ 22,7% din Pro-dusul Intern Brut al României și împreună cu județul Ilfov25,3% conform datelor instituțiilor de specialitate. Darprodusul intern brut pe locuitor din București este apro-

ximativ egal cu al municipiilor de mărime mare din țarăcum ar fii : Timișoara, Cluj Napoca, Constanța, Brașov.

9 Schimburi comerciale cu alte țări

În noiembrie 2009, companiile străine dețineau o pon-dere de circa o treime din cifra de afaceri totală de 250miliarde de euro a companiilor din Romania și un numărde 760.000 de salariați, adică 17% din totalul angajațilordin economie[114]. În anul 2008, exportul a atins un nivelde 33,6 miliarde de euro, în creștere cu aproape 14% fa-ță de 2007[115]. În anul 2008, comerțul exterior s-a ri-dicat la 89,7 miliarde de euro, înregistrând o creștere cu11% comparativ cu valoarea din anul precedent, 56,1 mi-liarde euro reprezentând importuri, iar 33,6 milarde fiindexporturile[115].

9.1 Investițiile străine

Investiții străine în România:[116] [117] [118] [119] [120]

Investițiile străine directe (ISD) în România s-au redus înanul 2009 cu 48,4% față de 2008, până la 4,9 miliardeeuro[123]. Cu toate acestea, România a ocupat poziția se-cundă în grupul țărilor nou intrate în Uniunea Europeană,după Polonia, și locul 15 dintre cele 27 state membre UE,în ceea ce privește investițiile atrase[123].În anul 1998 România a înregistrat un volum-record alinvestițiilor străine, de peste două miliarde de dolari. Înperioada 1999 - 2002, acestea au scăzut la 1-1,2 miliardede dolari pe an.[124]

În mai 2008, cele mai mari investiții străine în Româniaerau:[125]

• Renault - 676 de milioane de euro

• Egger - 210 milioane euro în fabrica de prelucraremateriale lemnoase din Rădăuți

• Calsonic Kansei - 120 de milioane de euro

• Saint Gobain - 120 de milioane de euro

• Delphy Diesel - 100 de milioane de euro

• Nokia - 60 de milioane de euro la fabrica de la Jucu

Până în iulie 2009, țările care au injectat cei mai mulțibani în mediul de business din România sunt, în aceastăordine: Olanda, Austria, Germania și Franța[126]. Aflatăpe locul al patrulea, Franța deținea un procent de 11% dininvestițiile străine, cu 5 miliarde Euro.[126]

În 2001 au început investițiile în România și cei de la gru-pul Michelin, al doilea producător de anvelope din lume.Până în 2014 producătorul de anvelope a investit pânăacum peste 300 de milioane de euro și a crescut numărulangajaților la 3.000.[127]

10 13 BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARĂ

OMV Petrom investește în tehnologii și în metode se-cundare de recuperare pentru redezvoltarea zăcăminte-lor mature din România[128]. În 2014 a investit 600 demilioane de euro în modernizarea rafinăriei Petrobrazi,lucrare care începuse în 2010[129]

9.2 Exporturi

În anul 2008, exporturile României s-au majorat cu apro-ximativ 25%, până la un nivel de 49 miliarde de do-lari (124 miliarde de lei), cel mai mare exportator fiindRompetrol, cu suma de 1,6 miliarde dolari[130].

10 Fonduri europene

Uniunea Europeană a pus la dispoziția României fon-duri structurale de 31 miliarde euro din 2007 până înanul 2013, destinate în principal dezvoltării agriculturiiși transporturilor[131]. Absorbția fondurilor a fost până înprezent însă foarte lentă, căzând victimă, atât lipsei definanțare, cât și corupției și birocrației excesive[131].

11 Vezi și

• Listă de companii românești

• Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR)

• Jaful economic în România

• Privatizarea în România

11.1 Burse

• Bursa de Valori București (BVB)

• Rasdaq

11.2 Indici bursieri

• Indicele Bursei de Valori București (BET-10)

• Indicele compozit al Bursei de Valori București(BET-C)

• Indicele Societăților de Investiții Financiare (BET-FI)

12 Bibliografie

• Niță Dobrotă și colab., Economia politică, Edituraeconomică, 1995

• Istoria gândirii economice din România: 1900-1944:socialismul, solidarismul social-economic, liberalis-mul și neoliberalismul, țărănismul, cooperatismul,marxismul, Toader Ionescu, Editura Economică,1996

• Istoria comerțului românesc, Nicolae Iorga, Bucu-rești, 1925

• Istoria industriilor la români, Nicolae Iorga, Bucu-rești, 1927

13 Bibliografie suplimentară• Geografia economică a Republicii Socialiste Româ-

nia, Atena Herbst-Rădoi, Editura didactică și peda-gogică, 1969

• Economia României socialiste în opera președinteluiNicolae Ceaușescu, Editura Politică, 1978

• Investiții în economia României, 1966-1970, Edituraștiințifică, 1971

• Evoluția economică a României: Monedă, credit, co-merț, finanțe publice, V. Axenciuc, Editura Acade-miei Române, 2000

• Introducere în istoria economică a României: epocamodernă, V. Axenciuc, Editura Fundației “Româniade Mâine”, 1997

• Studii de istorie a economiei și gîndirii economice ro-mânești, Dacia, 1979

• Evoluția economiei românești: după războiul mondi-al, Virgil Madgearu, Editura Științifică, 1995

• Progresul economic în România: 1877-1977, IoanV. Totu, Institutul Central de Cercetări Economice,Editura Politică, 1977

• O istorie economică a românilor în epoca modernă:1821 - 1918, Ion Ștefan Baicu, Editura Univ. dinPloiești, 2000

• Două secole de tranziție românească: studii, MariaMureșan, Editura Economică, 2003

• Economia românească de la tradiționalism la post-modernism: studii, Maria Mureșan, Editura Econo-mică, 2004

• Economia României: o viziune asupra tranziției post-comuniste, Marin Dinu, Cristian Socol, Aura Nicu-lescu, Editura Economică, 2005

• Tranziție inversă în România: comunism --> capita-lism, Teofil Bolchiș, Editura Gutinul S.R.L., 2001

• Economia românească postsocialistă: încotro? cum?de ce?, Ioan D. Adumitrăcesei, Niculae Niculescu,Editura Economică, 1998

11

• Economia în Principatele Române: 1829-1866, Mi-hail Oprițescu, Editura Economică, 2001

• Documente privitoare la Comerțul Românesc, 1473-1868: Cu o scrisoare a N. Iorga, Dumitru Z. Furnică,Nicolae Iorga, Editura Tipografia “România Nouă,1931

• Avuția națională a României: cercetări istorice com-parate, 1860-1939, V. Axenciuc, Editura CentrulRomân de Economie Comparată și Consensuală,2000

14 Note[1] „Produsul intern brut în trimestrul IV si anul 2012 - da-

te provizorii (2)”. INSSE. http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/pib/a13/pib_trimIVr2012_2.pdf.

[2] „CIA World Fact Book”. https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/ro.html. Accesatla 14 octombrie 2013.

[3] „Inflația anului 2012: 4,95%. Media scumpirilor, trasă înjos de servicii și umflată de alimente”. Adevărul. 11 ianu-arie 2013. http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/inflatia-anului-2012-495-media-scumpirilor-trasa-jos-servicii-umflata-alimente-1_50efc5a256a0a6567e68bd80/index.html.

[4] „Federation of International Trade Associations: Roma-nia profile”. http://fita.org/countries/romania.html. Ac-cesat la 14 octombrie 2013.

[5] Federation of International Trade Associations : Romaniaprofile

[6] După douăzeci de ani. Economia României în 1989, 21decembrie 2009, standard.ro, accesat la 2 ianuarie 2010

[7] Anul economic 1989, marcat de plata datoriei externe, 21decembrie 2009, standard.ro, accesat la 2 ianuarie 2010

[8] UNdata

[9] ANAF a atras la buget venituri suplimentare de 5,8 mld.lei (VIDEO), 18 Ian 2010, money.ro, accesat la 19 ianu-arie 2010

[10] Economia subterană este o treime din PIB, 29 iulie 2014,Departamentul Economic, Evenimentul zilei, accesat la 29iulie 2014

[11] Producția anuală de tractoare încape lejer în parcarea dela Inter, capital.ro, accesat la 26 august 2009

[12] Chinezii încep producția de tractoare la Râșnov, stan-dard.ro, accesat la 11 septembrie 2009

[13] Liberalizarea importurilor a dus industria textila româ-nească în pragul crizei

[14] Peste 60.000 de concedieri în industria textilă, în 2009,standard.ro, accesat la 29 august 2009

[15] Productia de otel a Romaniei a crescut cu 41% in 2010,iar exportul cu 61%, 23 ianuarie 2011, Cristian Orgonas,businessday.ro, accesat la 18 mai 2012

[16] Productia de otel nu simte criza. Vezi locul Romaniei peplan mondial, 24 noiembrie 2010, wall-street.ro, accesatla 18 mai 2012

[17] Sistemul energetic, tool online de generare de grafice cuprivire la consumul de energie în România, accesat la 16mai 2013.

[18] Ziua de Cluj: Roboții fac cărămizi la Triteni

[19] Agricultorii așteaptă dublarea producției în plină criză decereale, Accesat la 25 iunie 2008

[20] 6,8 milioane de hectare agricole nu sunt lucrate, stan-dard.ro, accesat la 6 mai 2009

[21] Țăranul român față-n față cu reacțiunea comasării terenu-rilor, standard.ro, accesat la 29 august 2009

[22] Agricultura - starea de fapt,[nefuncțională] Accesat la 14 apri-lie 2009

[23] Holdingul Agro Chirnogi împrumută nouă mil. € pentrua-și extinde culturile agricole, Accesat la 4 mai 2009

[24] Grâul din noua recoltă va fi cu 25 % mai ieftin

[25] Producția de cereale, fructe și legume (mii tone), Accesatla 3 aprilie 2009

[26] Mihai Visan, director executiv al Asociatiei Romane aCarnii: “Consumatorii se orientează spre produsele iefti-ne”, Accesat la 14 aprilie 2009

[27] Fondul forestier a crescut cu 0,9 %, iar tăierile de masălemnoasă cu 9,9 %, în 2007 față de 2006

[28] Criza ne strică vacanța, 9/07/2010, jurnalul.ro, accesat la21 august 2010

[29] Romania rămâne în coada Europei la penetrarea telefonieifixe și a internetului , Accesat la 27 martie 2009

[30] MCTI: Reducerea decalajului digital dintre mediul urbanși rural, prioritate zero

[31] Utilizatorii romani dețin 24,5 milioane de cartele SIM ac-tive, accesat la 12 aprilie 2009

[32] ANCOM: 2008, anul cu cea mai mare rata de penetrare atelefoniei fixe, accesat la 12 aprilie 2009

[33] România trebuie să atingă ținta de inflație în 2009 ca săpoată adera la zona euro în 2014

[34] Statul ar putea economisi 166 mil. euro dacă va concedia70.000 de bugetari în 2010, 30.12.2009, zf.ro, accesat la3 ianuarie 2010

[35] A intrat în vigoare legea salarizării unitare a bugetarilor,01.01.2010, zf.ro, accesat la 3 ianuarie 2010

[36] România dă o treime din venituri pe pensii. Doar Greciane depășește, 11 august 2010, gandul.info, accesat la 11august 2010

12 14 NOTE

[37] Top 300 Capital 2008: Gigi Becali este cel mai bogat ro-mân, 14 Octombrie 2008, capital.ro, accesat la 3 ianuarie2010

[38] Patriciu: Ar trebui dați afară 600.000 de bugetari, 7 august2009, standard.ro, accesat la 3 ianuarie 2010

[39] Leafa medie în sectorul bugetar, mai mare cu 24% decâtla privat, 19 Mai 2010, wall-street.ro, accesat la 25 august2010

[40] Secretele bugetului: 260.000 de “paznici” consumă 40%din fondul public de salarii, 16 mai 2010, zf.ro, accesat la25 august 2010

[41] Companiile de stat au afaceri de 10 mld. € pe an, darsunt incapabile să facă profit, 25 iul 2010, zf.ro, accesat la4 august 2010

[42] România circulă pe drumuri expirate și nemodernizate,evz.ro, accesat la 6 mai 2009

[43] Șoselele românești, mai proaste decât cele din Burundi,evz.ro, accesat la 6 mai 2009

[44] Romania, pe ultimul loc în UE la investițiile feroviare,Accesat la 26 iunie 2008

[45] Nu ne vindem sarea, o luam de la alții, 16 februarie 2007,Alexandru Moldovan, Săptămâna Financiară, accesat la25 februarie 2011

[46] Institutul National de Statistica

[47] Romania - Date macroeconomice

[48] Produsul intern brut al României s-a cifrat la 287,2 mili-arde RON, în 2005, iar inflația a fost de 8,6 la sută

[49] Inflația în retrospectivă

[50] POLITICA MONETARA, INFLATIA SI SECTORULREAL

[51] INDICII ANUALI AI PRETURILOR DE CONSUM SIRATA ANUALA A INFLATIEI IN PERIOADA 1971-2004

[52] INDICELE PREȚURILOR DE CONSUM 2007

[53] Indicii anuali ai prețurilor de consum și rata anuală a infla-ției în perioada 1971-2008, accesat la 9 octombrie 2009

[54] Prețurile vor crește. BNR a revizuit prognoza de inflațiepentru 2010, la 8,2% (accesat noiembrie 2010)

[55]

[56] Cresterea economica a Romaniei, sub asteptari

[57] În 2004 Creșterea economică a fost de 8,3 la sută

[58] Growth rate of GDP volume - percentage change on pre-vious year

[59] Creșterea economică la nouă luni: 5,8%

[60] România are o datorie externă de 33,85 miliarde euro

[61] Datoria externa pe termen mediu și lung a crescut în pri-mul trimestru cu 4,2% la 39,95 miliarde euro

[62] Crește datoria externă totală a României. Cum arată notade plata la 5 luni, 14 Iulie 2010, wall-stret.ro, accesat la21 august 2010

[63] Consiliul tarii amana deciziile de restructurare. Datoriaexterna creste cu 1 mld. euro pe luna, 17 mai 2010, zf.ro,accesat la 25 august 2010

[64] Datoria externă a României a crescut cu 8,7% la finalul lui2009, 15 Februarie 2010, wall-stret.ro, accesat la 1 sep-tembrie 2010

[65] Rezerva de aur și valute a României a ajuns la 26,9 mili-arde euro

[66] Rezervele valutare au scăzut în decembrie. Vezi câți banisunt în vistieria BNR, 5 Ianuarie 2010, wall-stret.ro, ac-cesat la 7 septembrie 2010

[67] Isărescu: Rezerva valutară internațională a României numai are nevoie să crească, 16 Iulie 2010, wall-stret.ro, ac-cesat la 22 august 2010

[68] Isărescu: Rezerva valutară internațională a României numai are nevoie să crească, 15 Iulie 2010, wall-stret.ro, ac-cesat la 22 august 2010

[69] Deficitul balanței de plați s-a adâncit cu 10,9% în primultrimestru, la 3,52 miliarde euro

[70] BNR: Deficitul de cont curent ar putea spori la 6% dinPIB in 2010, 16 Aprilie 2010, wall-street.ro, accesat la 27august 2010

[71] Raportat la PIB, România are un nivel redus al datorieiguvernamentale

[72] Datorie publica de 148 mld. lei - 29,29% din PIB, 26 Fe-bruarie 2010, wall-street.ro, accesat la 3 septembrie 2010

[73] Fitch: Economia României va scădea cu 1% în acest an,16 Iunie 2010, wall-stret.ro, accesat la 24 august 2010

[74] Isărescu le recomandă partidelor politice să își ia câte unconsilier în aritmetică, 16 Iulie 2010, wall-stret.ro, accesatla 22 august 2010

[75] Războiul cifrelor: Vlădescu, „răpus” de Statistică în fațaFMI, 3 mar 2010, gandul.info, accesat la 16 august 2010

[76] Ce state europene aumajorat TVA și de ce, 28 Iunie 2010,capital.ro, accesat la 24 august 2010

[77] Ministrul Finanțelor: România nu manipulează statistici-le, 5 Martie 2010, wall-stret.ro, accesat la 28 august 2010

[78] Locuințele proprietate personală, averea cea mai de preț aromânilor

[79] Vlasov are 0,4% din economie, dar vrea totul, 08 Noi2009, cotidianul.ro, accesat la 20 ianuarie 2010

[80] Ghișeele on-line au program de funcționar

[81] Moldova va intra în criză de specialiști, iar IT-ul și textilelevor trece de la deficit la excedent de personal

[82] 440.000 de salariați au dispărut din economie. Urmeazăîncă 500.000 de concedieri, 16.03.2010, zf.ro, accesat la16 martie 2010

13

[83] România înregistrează cel mai mic număr de angajați dinultimii 20 de ani, 13 iul 2010, adevarul.ro, accesat la 22august 2010

[84] Workers’ remittances

[85] Remiteri de 3 mld. euro, 26 Iulie 2010, wall-stret.ro, ac-cesat la 22 august 2010

[86] Românii care muncesc în străinătate, pe locul doi în Eu-ropa după spanioli la capitolul bani trimiși în țară, 23 iul2010, wall-stret.ro, accesat la 8 septembrie 2010

[87] Rata șomajului în România la finalul lui 2009: 7,8%, nivelneatins din aprilie 2003, 6 Ian 2010, money.ro, accesat la7 ianuarie 2010

[88] Vasluienii, campioni la șomaj, evz.ro, accesat la 9 septem-brie 2009

[89] 11.000 de ceferiști vor fi șomeri, accesat la 29 august 2009

[90] Somajul din octombrie, in crestere fata de luna anterioara

[91] Rata somajului a depasit 7 procente in 2006

[92] In 2005, Romania va avea o crestere economica de 5,2%si o inflatie de 9,1%

[93] Judetele cele mai afectate de somaj in 2009, 8 Ianuarie2010, wall-stret.ro, accesat la 4 septembrie 2010

[94] Salariul minim pe economie

[95] Există sau nu bani de pensii? Băsescu spune că nu, Șeitanspune că da, 1 Iulie 2010, capital.ro, accesat la 25 august2010

[96] Pensiile private obligatorii, in traducere libera

[97] Vârsta de pensionare a femeilor va ajunge la 65 de ani în2030, capital.ro, accesat la 9 septembrie 2009

[98] Decizii care au aruncat în colaps sistemul de pensii, 7 feb2010, Mariana Bechir, adevarul.ro, accesat la 9 februarie2010

[99] Popa, BNR: Revenirea pe creștere a economiei, în a douaparte din 2011, 9 August 2010, wall-street.ro, accesat la20 august 2010

[100] Top prognoze de scădere economică. Cât timp mai rămâ-ne România în recesiune?, 12 Iulie 2010, wall-stret.ro, ac-cesat la 22 august 2010

[101] Record absolut: economia subterana a ajuns la 40% dinPIB, 18 Mai 2010, financiarul.com, accesat la 25 august2010

[102] Produsul intern brut, pe categorii de resurse

[103] BNR - Raport anual 1998

[104] PIB-ul României: Evoluția Produsului Intern Brut - INS

[105] PIB-ul României: Evoluția Produsului Intern Brut - INS

[106] Avansul PIB în 2008 a fost de 7,1%

[107] INS: Produsul Intern Brut- crestere cu 6% in 2007, la 121miliarde euro

[108] Prognoza pe termen mediu 2007-2013 – varianta finala deprimavara

[109] INS - PIB 2003

[110] Ponderea sectorului privat in PIB, 1993-2001

[111] CNP: Sectorul privat va reprezenta aproape 80 la sută dinPIB, în 2010

[112] Acordurile pe termen lung pentru industria din Romania

[113] Investiții străine de peste 28 miliarde de dolari, în patruani

[114] Străinii au 33% din economie, dar cu numai 17% din sa-lariați, 25.11.2009, zf.ro, accesat la 16 martie 2010

[115] Exporturile românești au scăzut cu 1 mld. euro în noiem-brie și decembrie, 24 feb. 2009, dailybusiness.ro, accesatla 10 august 2010

[116] Raport anual ARIS 2008, standard.ro, accesat la 17 de-cembrie 2009

[117] Raport anual ARIS 2007, standard.ro, accesat la 17 de-cembrie 2009

[118] Raport anual ARIS 2006, standard.ro, accesat la 17 de-cembrie 2009

[119] Raport anual ARIS 2005, standard.ro, accesat la 17 de-cembrie 2009

[120] Raport anual ARIS 2004, standard.ro, accesat la 17 de-cembrie 2009

[121] Investitorii străini fug de România, 11 August 2010,evz.ro, accesat la 11 august 2010

[122] Investitii straine directe, BNR

[123] Statul vede o stagnare a investițiilor directe, dar investitoriise așteaptă la scădere, 26 Iulie 2010, wall-stret.ro, accesatla 22 august 2010

[124] Corupția și incompetența descurajează investițiile străine

[125] Cei mai mari investitori străini din România, 19 Mai2008, wall-street.ro, accesat la 23 februarie 2010

[126] Un euro din zece investiți de străini este capital francez,standard.ro, accesat la 6 septembrie 2009

[127] „Franta, al patrulea stat cu cei mai mari in-vestitori in România”. Mediere net. 14 iu-lie 2014. http://www.medierenet.ro/2014/07/14/franta-al-patrulea-stat-cu-cei-mai-mari-investitori-romania/#.U_dLFPk0Wdl. Accesat la 22 august 2014.

[128] „OMV Petrom, investitie de 90 milioane deeuro in judetul Braila”. Ziare.com. 17 mai2013. http://www.ziare.com/omv/petrom/omv-petrom-investitie-de-90-milioane-de-euro-in-judetul-braila-1235846.Accesat la 22 august 2014.

[129] „Pe ce a cheltuit OMV Petrom sute de mi-lioane de euro”. Ziare.com. 24 iulie2014. http://www.ziare.com/petrom/romania/pe-ce-a-cheltuit-omv-petrom-sute-de-milioane-de-euro-1312808.Accesat la 22 august 2014.

14 15 LEGĂTURI EXTERNE

[130] Rompetrol, cel mai mare exportator al României în 2008,22 decembrie 2009, standard.ro, accesat la 30 decembrie2009

[131] Dumitru: Agricultura românească are doua viteze - unaeuropeană și alta arhaică, 26 Iulie 2010, wall-stret.ro, ac-cesat la 21 august 2010

15 Legături externe• it IDE in Romania: rolul investitorilor italieni

• en Romania Central: Date și analize recente despreeconomia României

• ro Exporturile României

• Cum arăta economia românească în 1989, 22 de-cembrie 2009, riscograma.ro

• România, grânarul Europei. Mit sau realitate?, 1 fe-bruarie 2012, Ioana Mihai, businessmagazin.ro

• Fostul „grânar al Europei”, România, are cel maimic randament agricol din UE, 29 martie 2013, DanStrăuț, adevarul.ro

15

16 Text and image sources, contributors, and licenses

16.1 Text• Economia României Sursă: http://ro.wikipedia.org/wiki/Economia%20Rom%C3%A2niei?oldid=9003773 Contribuitori: Goldo-rak~rowiki, Xanthar, AnaZ, Wars, YurikBot, RobotQuistnix, Emily, Anclation, RebelRobot, Strainubot, Roamata, Jokes Free4Me, GEO,Victor Blacus, Rsocol, Thijs!bot, Marian Dan, Minisarm, CommonsDelinker, Turbojet, VolkovBot, Bekuletz, SieBot, Loveless, Tge-orgescu, RadufanBot, Razvanus, Ark25, Saturnian, Ryan Lonswell, Alexbot, BOTarate, Vitalie Ciubotaru, FirilacrocoBot, Luckas-bot,Luciandrei, ArkBot, Andrebot, Azbarcea, Xqbot, Kihoiu, Catalinpr, Abbu~rowiki, L.A. (AWB), PetraruDaniel, Wandalowie, Addbot,Vladviski, BreakBot, DemosthenesEND și Anonim: 30

16.2 Images• Fișier:Europe_(orthographic_projection).svg Sursă: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/c6/Europe_%28orthographic_projection%29.svg Licență: CC BY-SA 3.0 Contribuitori: Această imagine vectorială a fost creată cu Inkscape.Artist original: Ssolbergj

• Fișier:Flag_of_Romania.svg Sursă: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/73/Flag_of_Romania.svg Licență: Public do-main Contribuitori: Operă proprie Artist original: AdiJapan

• Fișier:Gtk-dialog-info.svg Sursă: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/b4/Gtk-dialog-info.svg Licență: LGPL Contribu-itori: http://ftp.gnome.org/pub/GNOME/sources/gnome-themes-extras/0.9/gnome-themes-extras-0.9.0.tar.gz Artist original: David Vig-noni

• Fișier:WTOmap_currentmember.svg Sursă: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/f2/WTOmap_currentmember.svg Li-cență: Public domain Contribuitori: Operă proprie based on Image:BlankMap-World-v2.png Activity information comes from wto.org:Artist original: Zotico

16.3 Content license• Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0