Echilibre si dezechilibre naturale

Echilibre si dezechilibre naturaleFenomene meteo extremeCum se formeaza o tornadaTornada este o perturbatie atmosferica violenta, de dimensiuni reduse, cu un caracter turbionar, sub aspectul unei coloane inguste care se roteste foarte repede sau al unei palnii intoarse care atinge nivelul soluluiAtunci cand un curent de aer rece intalneste o masa umeda de aer cald iau nastere niste nori negri enormi (numiti cumulonimbus). Acesti nori genereaza o furtuna cu tunete, in care urca aerul mai cald, creand un curent puternicCele mai numeroase tornade se formeaza in partea centrala a SUA si in Australia. Tornadele se pot produce si in Japonia, in Africa de Sud si in Europa. In Statele Unite ale Americii apar in mod frecvent in perioada primaverii si a verii. In medie, au loc circa 1000 de tornade annual. Dintre toate aceste tornade, numai 31% sunt periculoase.Cum se formeaza o tornadaMulte tornade, chiar si cele mai puternice, se formeaza dintr-un tip de furtuna cu descarcari electrice cunoscut ca supercelua ( n linia de vijelie ce precede naintarea unui front rece ). O supercelula este o furtuna cu tunete si fulgere, cu o durata mare de viata si un diametru ntre 10 si 16 km, care poate dura mai multe ore, parcurge sute de kilometri si poate da nastere mai multor tornade..Tornadele dintr-o supercelula apar adesea una dupa cealalta astfel Incat ceea ce pare a fi dezastrul provocat de o singura tornada este de fapt rezultatul uneia noi care s-a format exact In locul unde cea precedenta s-a stins.

Cum se formeaza o tornadaF0 viteza vantului intre 64-116 km/h. Nu provoaca pagube foarte insemnate, dar chiar si aceste tornade pot smulge tigle de pe acoperisuri si pot arunca masinile de pe sosele. Casele mobile se pot rasturna si magaziile se pot darama. Pot provoca ruperea crengilor din copaci si a indicatoarelor rutiere.F1 - viteza vantului intre 117-181 km/h.Este o tornada moderata ce provoaca pagube medii. Reprezinta echivalentul unui uragan de cea mai slaba intensitate.Vor cadea acoperisurile de pe case si casele mobile in zona afectata de tornada se vor darama. Acest tip de vartej poate arunca trenurile de pe sine.F2 - viteza vantului intre 182-253 km/h.Aceasta este o tornada puternica. Copacii grei vor fi smulsi din radacini iar cladirile solide se vor prabusi asemenea unor bete de chibrituri.F3 - viteza vantului intre 254-332 km/h.Aceasta tornada produce distrugeri pe scara larga. Se vor darama acoperisurile si peretii caselor bine construite. Locomotivele si camioanele de 400 de tone vor zbura prin aer ca niste jucarii, iar copacii unei paduri vor fi culcati la pamant.

Cum actionati pentru prevenirea sau diminuarea pagubelor provocate de alunecrile de teren:Nu construiti n apropierea pantelor abrupte, a canalelor de scurgere a apelor, n apropiere de vi (fie ele chiar uscate) create de torenti, la poalele muntilor;- Faceti o evaluare geologic a terenului dumneavoastr; Contactati autorittile locale si inspectoratul local pentru situatii de urgent pentru informatii asupra riscurilor locale legate de alunecrile de teren;- Consultati un expert n domeniu pentru sfaturi si msuri corective pe care le puteti lua pentru a v proteja terenul mpotriva alunecrilor de teren.- Dac sunteti ntr-o situatie de risc, ncheiati-v asigurare;- Luati msuri pentru acoperirea terenului aflat n pant si construiti pereti de protectie;- n zonele cu alunecri de teren construiti canale sau pereti de deviere pentru a directiona torentul n jurul cldirilor; Atentie: dac construiti pereti pentru a devia torentul si acesta avariaz proprietatea unui vecin, puteti fi responsabil pentru pagubele cauzate.

Semne de avertizare pentru alunecri de teren:- Familiarizati-v cu mprejurimile; micile schimbri n peisajul local v pot alerta asupra unei potentiale amenintri viitoare mai mari;- Usile sau ferestrele se blocheaz pentru prima dat;- Apar noi crpturi n pereti sau fundatie;- Peretii exteriori sau scrile se deprteaz de cldire;- Apar crpturi care se mresc progresiv n sol sau n zonele pavate; - Apar defectiuni la utilittile subterane; - Se formeaz movile de pmnt la baza pantelor;- Apa tsneste din pmnt n locatii noi.

Cum actionati in timpul alunecrilor de teren:- Fiti vigilenti. Ascultati stirile nationale pentru avertizari cu privire la caderile masive de precipitatii. Fiti atenti la faptul ca precipitatiile abundente, chiar si de scurta durata pot fi foarte periculoase, in special dupa perioade indelungate de precipitatii sau vreme umeda;- Dac sunteti n zone cu risc de alunecri de teren, luati n considerare posibilitatea de a prsi zona;- Atentie, condusul unui vehicul poate fi periculos n timpul unei furtuni puternice. Dac rmneti acas, mutati-v la un etaj superior dac este posibil;- n timpul alunecrii de teren evitati s stati pe directia de evolutie a acesteia;- Dac suneti lng un pru sau un canal de ap, fiti atenti la orice modificare a nivelului apei si la transformarea apei curate n ap tulbure. Asemenea schimbri pot indica alunecri de teren n amontele rului, deci fiti pregtiti s v miscati repede. Nu ntrziati, salvati-v viata;- Protejati-v capul dac evacuarea nu e posibil; - Fiti atenti cand conduceti. Terasamentele drumurilor sunt afectate de alunecrile de teren. Observati terasamentul prbusit, noroiul, stncile czute si alte semnale ale unor posibile torente;- ncercati s contactati autorittile locale, Inspectoratul pentru Situatii de Urgent local pentru salvarea/evacuarea dvs.;- Prioritatea are salvarea vietii oamenilor. Nu ncercati s salvati bunurile din gospodarie. Viata dvs. si a membrilor familiei este mai presus de orice;- Forta naturii nu poate fi stvilit cu proptele sau santuri;- Plecati rapid din calea alunecrii de teren. Zonele considerate sigure sunt: - zone n care nu au avut loc deplasri de teren n trecut;- zone relativ plane, la distant de pante; - zonele din vrful sau de-a lungul crestelor

Cutremurele

Cum se formeaza un cutremur? Daca tot auzim de cutremure in ultima vreme as vrea sa stiu cum se formeaza mai exact? Eu mereu am dat vina pe om din cauza cutremurelor dar nu e chiar omul vinovat pentru cutremure. Mai de mult stiam ca din cauza ciocnirii placilor tectonice se formeaza cutremurele dar cand aud cutremure in zone seismica zero, mi se pare cam ciudat si nu mai am asa mare incredere in ce spun specialistii. Plus ca mi se pare ciudat ca nu se poate calcula cand se va forma cutremurul si unde. Daca se misca placile tectonice putem calcula viteza si putem calcula cand se ciocnesc, nu? Eu nu inteleg de ce cutremurele sunt mai greu de localizat decat o furtuna mare? Voi ce parere aveti despre cutremurele din lume? Cum se formeaza mai exact? Sau nici oamenii care se ocupa de cutremure nu stiu?

Suprafata globului este divizata in placi tectonice. Acestea se misca unele in raport cu altele. Ele plutesc in diverse directii cu viteze diferite pe stratul de roci topite, pe astenosfera si se pot ciocni unele de altele. Cand 2 sau mai multe placi tectonice se intalnesc isi lovesc si isi deformeaza marginile astfel: 1. - se separa, se departeaza unele de altele (margini divergente);2. - se suprapun (margini convergente);3. - se ciocnesc unele de altele sau trec una pe langa alta fie una in sus si alta in jos, fie una in stanga si alta in dreapta.Margini divergenteDaca se intalnesc 2 placi a caror margini sunt formate din crusta oceanica si care se misca departandu-se una de alta, in spatiul care apare, iese la suprafata roca incinsa din astenosfera, formandu-se vulcani. Acesta roca incinsa se raceste in apa oceanului, se intareste si duce la formarea unei noi cruste oceanice. Ea impinge cele doua placi fortandu-le sa se departeze ducand la aparitia cutremurelor in locul respectiv. Locul in care acest fenomen apare se numeste zona de divergenta.Margini convergenteCand 2 placi se ciocnesc, o parte din marginile lor se distruge. Rezultatul acestor distrugeri depinde de tipul de cruste de la marginea placilor care se ciocnesc. Astfel: - daca se ciocneste o placa oceanica de una continentala, cea oceanica, fiind mai subtire si mai densa va fi fortata sa intre sub cea continentala care este mai grea si mai groasa, fenomen numit subductie - Cercul de foc al Pacificului. - cand se ciocnesc 2 placi oceanice, de asemenea una poate fi impinsa sub cealalta. - cand se ciocnesc doua placi continentale, se creeaza arii de munti pentru ca marginile care se ciocnesc se vor increti, se vor compresa si vor fi impinse la suprafata - Himalaya. Zona in care doua placi se ciocnesc se numeste zona de convergenta. Cand placile tectonice trec unele pe langa alteleCand 2 placi se misca una pe langa cealalta ele vor aluneca, se vor lipi, se vor freca una de alta - San-Andreas in California - ducand la aparitia unei presiuni care va face ca placile sa se zdruncine, sa se smuceasca formand cutremure.

Cum se formeaza cutremurele

Efectele cutremurelorEfectele cutremurelor Pentru o mare parte din supravieuitorii unui cutremur puternic, amintirea cea mai teribil nu o prezint dansul cldirilor i ondulaiile suprafeei pmntului.Zgomotul produs de cutremure se aude n general mai bine n zone muntoase.Din cele mai vechi timpuri au fost consemnate relatri cu privire la unele fenomene luminoase observate n timpul cutremurelor puternice.Martori oculari pretind c au vzut sfere de foc, mnunchiuri de raze, dungi sau coloane luminoase.Desigur este greu de stabilit dac fenomenele observate sunt veritabile lumini ale cutremurelor, efecte secundare ale ocului seismic sau pur i simplu rodul imaginaiei oamenilor.Cutremure: - La 28 iulie 1976 s-a produs un violent cutremur de pmnt n China.Primul oc major s-a produs la 3:43 cnd aproape ntreaga populaie dormea.Al doilea a avut loc n aceeai zi ceva mai trziu.Epicentrul cutremurului care a avut magnitudinea de 7,8 a fost la Tangshan un ora din nord-estul Chinei foarte populat.Au murit ntre 650 000-800 000 oameni.Dintre cutremurele mai recente menionm cutremurul de la Michoacan (Mexic) din 19 septembrie 1985 i cutremurul din Armenia de la 7 decembrie 1988.Cutremurul din Michoacan avut magnitudinea de 8,1.S-au nregistrat peste 10 000 de mori i cel puin 100 000 au rmas fr locuine.Cutremurul din Armenia a avut magnitudinea de 7 i s-a produs n regiunea de grani URSS i Turcia.S-au nregistrat 25 000 mori i 13000 de rnii.Cutremurul a fost simit n diferite localiti din Turcia precum i la Tabriz n Iran.

SecetaSeceta este o stare extrem, caracterizat prin faptul c o anumit regiune sufer din cauza lipsei necesarului de ap. Seceta poate fi clasificat ca:Secet meteorologic cnd domnete o perioad mai lung de timp lipsa complet a precipitaiilor sau cnd precipitaiile cad n cantiti foarte mici.Secet agricol cnd exist o cantitate insuficient de ap necesar agriculturii (provenit din precipitaii sau ape freatice)Secet hidrogeologic cnd scade substanial nivelul pnzei de ape freatice (rezervorul de ap subteran), nivelul apelor curgtoare i al celor stttoare

Cauza fenomenului

deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera

inundatiileInundatia este fenomenul de acoperire a terenului cu un strat de apa in stagnare sau miscare, care prin marimea si durata sa provoaca victime umane si distrugeri materiale ce deregleaza buna desfasurare a activitatilor social-economice din zona afectata.Cu toate acestea, viiturile repetate i intense i inundaiile asociate acestora aurmas o caracteristic esenial a cursurilor noastre de ap. Anual se inund zeci de mii de hectare de terenuri. Anual i pierd viaa datorit inundaiilor n medie 8 locuitori, iar pagubele medii multianuale produse de inundaii depesc 100 mil.Euro.

inundatiileInundaiile constituie fenomene naturale i sunt o component a ciclului hidrologic natural al Pmntului. Inundaiile i n special marile inundaii constituie unele dintre fenomenele naturale care au marcat i marcheaz profund dezvoltarea societ ii umane, ele fiind din punct de vedere geografic cele mai rspndite dezastre de pe glob i totodat i cele mai mari productoare de pagube i victime omeneti

INUNDATIILEInundatiile din Romania reprezinta dezastrul cel mai frecvent, care se poate produce la diferite scari -de la raurile mari pana la cele mici- cu efecte asupra starii mediului, incluzand aici nu numai pagubele economice si dezechilibrele ecologice, ci si numeroasele pierderi de vieti omenesti.

Uraganele sunt nsoite de ploi toreniale, tunete sau tornade. Dar fora lor distrugtoare vine de pe oceane, unde vntul i valurile pot lovi zonele de coast cu viteze de pn la 300 de km pe or. n 1970, valuri de peste 10 metri nlime au lovit, n timpul unui uragan, regiunile de coast ale Bangladesh-ului. Au murit atunci peste 300 de mii de persoane.Unul dintre cele mai puternice uragane din secolul al XXI-lea a fost uraganul Katrina. Acesta a lovit 7 state din SUA, iar cel mai afectat ora a fost New Orlans, unde digurile de protecie au cedat n faa furiei naturii. n 2005, cnd a lovit SUA, Katrina a produs pagube de peste 80 de miliarde de dolari i a omort 1836 de persoane.

URAGANECicloanele tropicale sunt celule de mica presiune mult intensificate care au originea si isi petrec majoritatea vietii in oceane. In Oceanul Atlantic, ele sunt numite uragane. In Oceanul Pacific sunt numite taifune.Sunt alimentate de temperaturi mari si aer umed; cand un uragan se misca pe uscat, tinde sa-si piarda din intensitate. Furtunile tropicale devin uragane cand vantul trece de 74 km/h. Intr-un uragan, usile si ferestrele caselor sunt sparte de pietrele adunate de vanturile ce se rotesc in mijocul lor. In unele cazuri, uraganele produc vortexuri ce seamana cu cele ale tornadelor care pot distruge in totalitate cladiri intregi. Ploaia torentiala si valurile pot cauza inundatii de-a lungul coastelor, amenintand vieti si proprietati private. Erodarea coastelor si chiar incendiile pot fi cauzate de uragane. De asemenea, uraganele cauzeaza contaminarea apei potabile si intreruperea serviciilor utilitare ( electricitate, gaze, comunicatii, transport ) .

Uraganele

Uraganele sunt clasificate n cinci categorii, n funcie de viteza maxim a vntului curent.Aceast scal de rating se numete Saffir-Simpson Uraganul Scala, numit pentru Herb Saffir Simpson i Robert, care a dezvoltat-o. Categoria 1 - Viteza vntului 74-95 mph Categoria 2 - Viteza vntului 96-110 mph Categoria 3 - Viteza vntului 111-130 mph Categoria 4 - Viteza vntului 131-155 mph Categoria 5 - Viteza vntului peste 155 mph (acestea sunt foarte rare)

UraganulClasificare