E RALUCA BĂDELIĂ R ISABELATABARCEA EI · decât cel provenit de la elevi, sarcina profesorului...

M

A

N

A

G

E

M

E

N

T

U

L

C

A

R

I

E

R

E

I

Editura George Tofan, Suceava2016

RALUCA BĂDELI"Ă

ISABELA TABARCEA

Programăde curs op"ionalinterdisciplinarpe temadezvoltării personale

1

RALUCA BĂDELIȚĂ ISABELA TABARCEA

MANAGEMENTUL CARIEREI

Programă de curs opțional interdisciplinar

pe tema dezvoltării personale

Editura George Tofan, Suceava

2016

2

Coperta: Isabela Tabarcea

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României BĂDELIŢĂ, RALUCA Managementul carierei : programă de curs opţional interdisciplinar pe tema dezvoltării personale / Bădeliţă Raluca, Tabarcea Isabela. - Suceava : Editura George Tofan, 2016 Conţine bibliografie ISBN 978-606-625-211-9

I. Tabarcea, Isabela

37.048

3

Managementul carierei și al dezvoltării personale

Curs opțional interdisciplinar pentru clasa a XII-a

Argument

Educația pentru carieră derivă din aria curriculară Consiliere și Orientare a Curriculum-

ului Național pentru învățământ preuniversitar, având ca obiectiv principal înzestrarea elevilor cu

abilități și cunoștințe necesare pentru realizarea unui management eficient al propriei cariere (traseu

educațional și profesional).

Această disciplină urmărește dezvoltarea de competențe în domeniile autocunoașterii și

dezvoltării personale, a comunicării și relaționării interpersonale, a managementului informației și

al învățării, a planificării carierei și a managementului viitorului și un stil de viață proactiv.

Educația pentru carieră se impune mai ales datorită condițiilor actuale ale pieței muncii,

caracterizată prin flexibilitate și, de multe ori, imprevizibilitate, într-o stare de schimbare continua.

Locurile de munca sunt caracterizate tot mai mult printr-o sporire a dificultăților sarcinilor,

de a avea inițiativă, a fi motivat și flexibil în exercitarea muncii.

Un alt aspect important este ca în majoritatea profesiilor se accentuează rolul abilităților de

comunicare eficientă, de muncă în echipă, de rezolvare a conflictelor.

În acest sens, educarea pentru carieră semnifică educarea elevilor pentru independență și

flexibilitate, prin dobândirea unor cunoștințe despre sine, a unor informații ocupaționale, prin

exersarea abilităților de luare a deciziilor, planificare și rezolvare de probleme.

Elevii sunt ghidați în dobândirea acestor competențe prin activități care solicită participarea

lor activă, le dezvoltă inițiativa și abilitățile de comunicare.

Se urmărește îmbunătățirea capacității de autocunoaștere, dezvoltarea abilităților de

comunicare eficientă cu cei din jur, achiziționarea unor cunoștințe care să integreze

informațiile despre sine cu cele despre ocupații, toate acestea ajutându-i pe elevi să își clarifice

aspirațiile vocaționale și să își gestioneze eficient viitorul.

Termenul de carieră deci trebuie înțeles în sensul său pozitiv, de traseu educativ,

profesional, social, de complexă dezvoltare personală şi integrare socio-profesională reușită a unui

individ, proces derulat pe întreaga perioadă a vieţii.

Intrucât o carieră profesională presupune fenomene precum: tatonări și decizii ca și

reorientări profesionale, reveniri în sistemul de formare profesională, perfecționare, actualizarea

cunoștințelor etc. iar societatea modernă presupune învățare permanentă, se impune, ca o

4

necesitate, orientarea continua (lifelong guidance) direct asociată învățării permanente (lifelong

learning).

Viața obișnuită a școlii nu oferă întotdeauna profesorului prilejul de a-l observa pe elev în

situații caracteristice, de aceea este necesar să fie create situații experimentale care să pretindă

elevului un comportament simplu sau complex prin care să dezvăluie lumea sa interioară,

preocupările și interesele, convingerile și îndoielile, speranțele și idealurile sale.

Introducerea opționalului „Managementul carierei și dezvoltării personale „în clasa a –

XII-a reprezintă pentru elevi un mijloc de autocunoaștere și de conștientizare a unor trăsături

pozitive și negative ale personalității lor, precum și de optimizare a relațiilor interpersonale la

nivelul grupului din care fac parte.

Toate acestea îi ajută să își formeze o imagine de sine, să îşi cunoască defectele pentru a

putea lupta împotriva lor, să își cunoască punctele tari, calitățile, pentru a le putea valorifica, să își

cunoască mai bine colegii pentru a putea interacționa optim cu ei. S-a constatat că lucrând în

echipă apar mai multe idei decât atunci când membrii grupului lucrează separat. Ideile emise de

către cineva din grup pot schimba punctul de vedere al celorlalți, ele putând fi prelucrate, continuate

și îmbogățite.

Cooperarea între elevi și schimbul de păreri duc la dezvoltarea capacității de discuție

imaginară esențială în rezolvarea problemelor. Diferențele de opinii, contrazicerile pe planul ideilor

facilitează progresul cunoașterii, dezvoltă capacitatea de a raţiona, evidenţiind avantajul activității

desfășurate de un grup eterogen.

Pe de altă parte, activitatea în grup comportă întotdeauna și aspecte emoţional afective,

precum și nuanțe de tensiune și conflict. Activitatea în echipă se bazează pe ideea cooperării şi nu a

competiției între membrii echipei. Colegii de echipă învață să intre în contact unii cu alţii, să

comunice, să-şi acorde atenție, își găsesc afinități și trăiri asemănătoare care să îi aproprie.

Cunoscându-se mai bine între ei, membrii grupului se vor înţelege mai bine unul cu celălalt şi vor

dezvolta sentimente de prietenie care vor duce la creşterea coeziunii, unităţii grupului.

Dacă reuşim să schimbăm pasivitatea cu acţiunea şi ignoranţa cu implicarea, putem să spunem

că viitorul este asigurat şi se află pe mâini bune, iar timpul petrecut împreună a fost un real câștig.

Competenţe generale:

1. Explorarea resurselor personale care influentează planificarea carierei.

2. Integrarea abilităţilor de interrelaţionare, în vederea dezvoltării personale şi

profesionale.

3. Utilizarea adecvată a informaţiilor și a gândirii creative, pentru obţinerea succesului.

4. Elaborarea proiectului de dezvoltare personală şi profesională.

5

5. Exersarea abilităţilor de management al unui stil de viaţă proactiv.

Valori şi atitudini:

1. Respect şi încredere în sine şi în ceilalţi.

2. Recunoaşterea unicităţii fiecărei persoane.

3. Receptivitate la emoţiile celorlalţi.

4. Valorizarea relaţiilor interpersonale.

5. Valorificarea critică şi selectivă a informaţiilor.

6. Adaptarea şi deschiderea la noi tipuri de învăţare.

7. Motivaţie şi flexibilitate în elaborarea propriului traseu educaţional şi profesional.

8. Responsabilitate şi disponibilitate pentru decizii şi acţiuni privind cariera.

9. Interes pentru învăţare permanentă într-o lume în schimbare şi în societatea cunoaşterii.

10. Capacitatea de a gestiona viitorul și de a dezvolta modalități eficiente de adaptare la necunoscut.

MIJLOACE DE REALIZARE A OBIECTIVELOR DISCIPLINEI OPȚIONALE „Educație

pentru carieră”

Metodele folosite în cadrul acestei discipline opționale se bazează pe participarea activă a

elevilor, pe implicarea acestora în carul lecției, încurajarea inițiativei, a comunicării între elevi și a

muncii în echipă. Conținutul informativ prezentat elevilor de către profesor este cantitativ mai mic

decât cel provenit de la elevi, sarcina profesorului fiind aceea de a încuraja comunicarea eficientă și

de a extrage, împreună cu elevii, concluzii relevante pentru tema lecției.

În principal, metodele și tehnicile avute în vedere sunt:

¬ discuții de grup și dezbateri;

¬ metode interactive de grup – problematizare, brainstorming;

¬ completarea unor fișe de lucru și a unor chestionare;

¬ jocuri de rol;

¬ realizarea de postere, afișe;

¬ portofoliul;

¬ autoevaluarea;

¬ studiul de caz;

¬ elaborarea de proiecte personale și de grup;

¬ interviuri;

¬ exersarea modalităților de marketing personal – CV, scrisoare de intenție, scrisoare de

mulțumire, cărți de vizită;

6

Modalități de evaluare: Activităţile practice; Autoevaluare; Fişe de lucru; Portofoliu, Exprimarea

ideilor şi a opiniilor personale prin: postere, desene, colaje;

7

Planificare anuală MANAGEMENTUL CARIEREI

Unitatea de învățare Conținuturi Competențe Săptămâna

I. Autocunoaștere și

dezvoltare personală • Obiective personale

• Imaginea și stima de sine

• Autoevaluare și autoprezentarea

• Motivația pentru succes

• Emoțiile și gestionarea lor

• Autoprezentarea

-Explorarea resurselor personale care influentează planificarea carierei. -identificarea stilului motivațional -gestionarea emoțiilor -identificarea punctelor forte -conturarea și cunoaștrea stilului personal

1-9

2. Comunicare si

relaționare

interpersonală:

• Comunicarea eficientă

• Conflictele și rezolvarea lor

• Grupul și lucrul în echipă

• Cooperare și toleranță

• Proiect personal

- Integrarea abilităţilor de interrelaţionare, în vederea dezvoltării personale şi profesionale. -Valorizarea relaţiilor interpersonale.

10-18

3. Planificarea

carierei

• Autocunoaștere și cariera potrivită

• Trasee educaționale și profesionale

• Decizia în carieră

• Marketingul personal

-Elaborarea proiectului de dezvoltare personală şi profesională . - Responsabilitate şi disponibilitate pentru decizii şi acţiuni privind cariera.

23-29

4. Managementul

informației și al

învățării:

• Relevanța informațiilor

• Gâdirea critică

• Modalități creative de rezolvare de probleme.

• Managementul învățării.

• Tehnologia informatică și comunicare în dezvoltarea personală.

• Evaluare, proiect creativ.

- utilizarea adecvată a informaţiilor și a gândirii creative, pentru obţinerea succesului. - adaptarea şi deschiderea la noi tipuri de învăţare. - folosirea creative a resurselor - folosirea TIC în învățare

19-22

5. Stil de viață

proactiv și

gestionarea viitorului.

• Roluri și responsabilități.

• Calitatea relațiilor sociale.

• Stresul și modalități de gestionare a acestuia.

• Participare și implicare personală.

• Recapitulare .

• Evaluarea abilităților.

-Exersarea abilităţilor de management al unui stil de viaţă proactiv. - Interes pentru învăţare permanentă într-o lume în schimbare şi în societatea cunoaşterii.

29-33

9

Cuprins:

Direcțiile principale pe care se focalizează parcurgerea, împreună cu elevii, a acestei

discipline pot fi rezumate în următoarele obiective cadru:

MANAGEMENTUL CARIEREI ŞI DEZVOLTĂRII PERSONALE

1. Autocunoaștere și dezvoltare personală.............................................................................11

Formarea de abilități de autoevaluare realistă a propriilor caracteristici și de autoreglare emoțională

și comportamentală în situații diverse legate de viața și de cariera. Tematici abordate:

1.1 Obiectivele mele. Planul meu de carieră.

1.2 Imaginea și stima de sine.

1.3 Eu cu mine. Autoevaluare și autoprezentare.

1.4 Eu și ceilalți.

1.5 Eu și lumea mea.

1.6 Emoțiile și gestionarea lor.

2. Comunicare și relaționare interpersonală....................................................................... 25

Dezvoltarea capacității de ascultare activă și exprimare asertivă în vederea creșterii eficienței

comunicării și îmbunătățirea relațiilor interumane. Tematici abordate:

2.1 Rolurile și măştile sociale.

2.2 Abilitaţi de relaţionare. Relații autentice.

2.3 Comunicarea eficientă.

2.4 Conflictele și rezolvarea lor.

2.5 Colaborarea și lucrul în echipă.

3. Planificarea carierei.........................................................................................................43

Dobândirea de cunoștințe și abilități necesare pentru realizarea unor planuri de carieră realiste și

adaptarea la cerințele pieți muncii. Teme abordate:

3.1 Autocunoaștere și cariera potrivită.

3.2 Interesele și alegerea carierei.

3.3 Identitatea vocațională. Decizia în carieră.

3.4 Marketingul personal (cv, interviul, etc..)

10

4. Managementul informației și al învățării...........................................................................65

Formarea de abilități de informare necesare în optimizarea performanței în învățare, a procesului de

luare a deciziilor și rezolvarea de probleme. Teme abordate:

4.1 Gâdirea critică și creativitatea.

4.2 Modalități creative de rezolvarea de probleme.

4.3 Managementul învățării.

5. Stil de viață proactiv și gestionarea viitorului....................................................................73

Formarea de abilităţi de management al stilului de viață pentru creșterea calităţii vieții fizice,

psihice, sociale și ocupaționale. Tematici abordate:

5.1 Roluri și responsabilități ale adolescenților.

5.2 Stresul și modalități de gestionare a acestuia.

5.3 Atitudinea fată de viitor.

5.4 Participare și implicare personală.

11

Capitolul 1

AUTOCUNOAȘTERE ȘI DEZVOLTARE

PERSONALĂ

12

� TEMA 1: OBIECTIVELE MELE. PLANUL MEU DE CARIERĂ.

Obiectiv: Construirea unor obiective de dezvoltare personală, surprinderea obiectivelor pe termen

scurt, mediu și lung.

Materiale necesare: coli A4, markere, creioane colorate, tablă/flipchart

Durata: 50 min.

Descriere: Se începe cu un joc de imaginație: Rezervă-ți câteva minute pentru a face un exercițiu

simplu, dar util:

Ia o foaie de hârtie și scrie! Imaginează-te și prezintă-te concentrându-te pe ce dorești să

realizezi: Unde vei fi, ce vei face peste 5 ani? Unde vei fi, ce vei face peste 10 de ani? Unde vei fi,

ce vei face peste 20 de ani?

Ar fi de dorit să scrii cât mai multe lucruri despre stilul de viată pe care ți-l dorești, despre

realizările din plan profesional, de ce nu, și despre realizările din plan material/financiar Succes!

Apoi se detaliază pașii importanți în planificarea carierei:

• Clarificarea situației;

• Stabilirea obiectivelor.

• Elaborarea și punerea în aplicare a planului de acțiune.

După ce ai clarificat ceea ce vrei să realizezi, este foarte important să-ți construiești un plan care să

te ajute să răspunzi la întrebarea „Cum voi reusi?”.

Planul de carieră trebuie să cuprindă:

• Un scop („Îmi doresc să devin ...”)

• Obiective (Ce voi face?) Acțiuni concrete („Ce voi face? Cum voi reuși să

îndeplinesc fiecare obiectiv?”)

o Pe termen lung

o Pe termen scurt

• Estimarea timpului necesar („Până când voi actiona?”)

• Identificarea posibilelor riscuri („Ce m-ar putea împiedica?”)

• Punerea în practică a programului

13

Discuții: Accentul se pune pe obiective realiste, măsurabile. Se dă fișa PLANUL MEU DE

CARIERĂ care va fi completată și discutată ora viitoare, constituind punct de plecare în

dezvoltarea personală.

14

Fișa PLANUL MEU DE CARIERĂ

� Stablirea scopurilor/obiectivelor

◦ Pe termen lung

◦ Pe termen scurt

� Identificarea modalităților de utilizare a timpului

� Planifcare acțiunii

� Identificarea dificultăților

� Punerea în practică a programului

Obiectivele mele

� Îmi doresc să devin .....................................................................................................................

◦ 3 motive pentru care succesul e important pentru mine

� ..........................................................................................................................

� ...........................................................................................................................

� ..........................................................................................................................

◦ Obiectivele mele pe termen scurt care mă ajută să ating acest obiectiv pe termen lung

� ..........................................................................................................................

� ...........................................................................................................................

� ..........................................................................................................................

Planul meu de acțiune

Scopul meu este

� ...........................................................................................................................................

Obiectivul 1

� .........................................................................................................................................

Obiectivul 2

� .....................................................................................................................................................

Obiectivul 3

� .....................................................................................................................................................

Strategii de realizare Termen Resurse Bariere

15

� TEMA 2 IMAGINEA DE SINE. Punctele tari şi slăbiciunile mele.

Obiectiv: Dezvoltarea stimei de sine.

Materiale necesare: fişe, creioane

Durata: 30 min.

Descriere: Se oferă elevilor informații despre imaginea și stima de sine (fișa informativă). Se

insistă pe importanța cunoașterii calităților pentru formarea unei imagini pozitive despre sine.

Apoi, fiecare elev primeşte o fişă cu titlul „Punctele tari şi slăbiciunile mele” pe care o completează

având la dispoziţie 10 min. După completarea acesteia de către toţi elevii se vor realiza discuţii pe

grupuri de câte 3-4 elevi timp de 5 min., în cadrul cărora fiecare va împărtăşi colegilor de grup

răspunsurile date. În final se va realiza timp de 15 min. o discuţie la nivelul întregii clase în cadrul

căreia unii dintre elevi vor fi ajutaţi să-şi completeze lista cu punctele tari.

Discuții: Se va urmări deplasarea discuţiei pe posibilitatea remedierii unor aspecte mai puţin

pozitive ale propriei persoane.

16

Fișa IMAGINEA ȘI STIMA DE SINE

Imaginea de sine se referă la totalitatea percepţiilor privind abilităţile, atitudinile şi comportamentele personale.

Poate fi înţeleasă ca o reprezentare mentală a propriei persoane. Imaginea de sine presupune conştientizarea a „ cine

sunt eu” şi a „ ce pot să fac eu” şi în funcţie de aceasta este influenţată atât percepţia lumii, cât şi a propriilor

comportamente. O persoană cu o imagine de sine săracă sau negativă va tinde să gândească, să simtă şi să se comporte

negativ.

Portretul persoanelor cu o imagine de sine pozitivă:

� Comunică cu uşurinţă cu ceilalţi

� Cunoasc posibilităţile şi limitele de care dispun

� Cunosc drepturile şi ştiu să le folosească

� Sunt optimişti, activi

� Sunt încrezători în propriile forţe

� Nu se lasă descurajaţi de eşecuri

� Îşi asumă responsabilitatea pentru faptele lor

� Îşi exprimă propriile opinii

� Nu au complexe faţă de ceilalţi

� Acceptă schimbările

� Sunt dispuşi să înveţe

� Nu se consideră autoştiutori

� Acceptă cu uşurinţă valorile altora, fără a renunţa la propriile valori

� Dezvoltă relaţii pozitive cu cei din jur

� Se apropie de oamenii care au încredere în ei

Stima de sine se referă la modul în care ne evaluăm noi înşine, cât de „buni” ne considerăm comparativ cu

propriile expectanţe sau cu alţii. Stima de sine pozitivă este sentimentul de autoapreciere şi încredere în propriile forţe.

Indivizii cu stimă de sine scăzută se simt nevaloroşi şi au frecvente trăiri emoţionale negative, de cele mai multe ori

determinate de experienţe negative. O stimă de sine pozitivă şi realistă dezvoltă capacitatea de a lua decizii responsabile

şi abilitatea de a face faţă presiunii grupului.

Un rol important în dezvoltarea stimei de sine joacă stabilirea de scopuri realiste. Un prim pas în acest sens

este reprezentat de identificarea domeniului în care se situează scopul dorit. Procesul de a descoperi ceea ce îţi doreşti

este primul pas în stabilirea scopurilor. Există opt mari categorii ce trebuie investigate pentru a avea o imagine asupra

nevoilor şi dorinţelor personale:

� scopuri materiale: „ îmi doresc o maşină nouă”;

� familia şi prietenii: îmbunătăţirea relaţiilor sau calităţii timpului petrecut împreună;

� sănătatea: mai multe exerciţii fizice sau alimentaţie sănătoasă;

� scopuri educaţionale/ intelectuale ;

� activităţi recreative: plimbări mai frecvente;

� scopuri spirituale: reflectarea asupra valorilor personale;

� scopuri creative: pictarea unor tablouri;

17

Fişa PUNCTELE TARI ŞI SLABICIUNILE MELE

1. Mă simt mândru/ă când _______________________________________________se spune că eu

___________________________________________________________________________

2. Mă simt marginalizat şi singur când __________________________________________

__________________________________________________________________________

3. Mă simt fericit

___________________________________________________________________________

4. Mă enervez când_______________________________________________mă corectează

___________________________________________________________________________

5. Sunt dezamăgit când ________________________________________________________

6. Indiferent cât de mult încerc, niciodată ________________________________________

7. Singurul lucru care îmi place într-adevăr este ___________________________________

8. Punctele mele tari _________________________________________________________

__________________________________________________________________________

9. Slăbiciunile mele __________________________________________________________

___________________________________________________________________________

10. Un motto________________________________________________________________

18

� TEMA 3 „CUM MĂ VĂD EU, cum mă definesc ceilalţi?”

Obiectiv: Construirea unei imagini de sine pozitivă

Materiale necesare: coli A4, markere, creioane colorate,

Durata: 50 min.

Descriere: Se oferă elevilor informații despre cum stima de sine se formează în interacțiunea cu

ceilalți și în felul în care suntem văzuți de ei. Apoi elevii sunt împărțiți în două grupe egale: muze și

artiști. Muzele stau în fața artiștilor care le schițează portretul. La un anumit consemn, după 5

minute, artiștii schimbă muzele și preiau desenul de la cel din dreapta lor.

La final, artișii își afisează lucrările, și muzele incercă să se recunoască în desene.

Discuții: Dacă profesorul observă că sunt elevi care spun că ei nu au talent, le spun ca importantă e

activitatea, și să surprindă cum pot ei portretul colegilor.

Dupa exercițiu se insistă pe: S-au găsit în desen? Ce au surprins colegii în portret? Trăsături

dominante (părul, freza, bijuterii). Cum a fost să preiei o lucrare la jumătate? Au avut tendința să

corecteze? Au avut tendința să nu renunțe la ceva inceput? Cum a fost să fii privit?

19

� TEMA 4: „EU prin ochiii celorlalți”

Obiectiv: Creşterea stimei de sine.

Materiale necesare: coli A4, creioane

Durata: 45 min.

Descriere: Se prinde pe spatele fiecărui elev o foaie de hârtie. Timp de 30 min fiecare elev va trece

pe la ceilalţi şi va nota pe spatele acestora o calitate pe care ei consideră că posesorii hârtiei o au.

Fiecare elev va avea o listă cu aspecte pozitive surprinse de colegii lor, pe care le vor citi şi vor

reflecta asupra lor.

Discuții: Se va discuta despre aspectele surprinse de ceilalți, cum sunt surprinse calitățile

dominante, dacă au fost mirați sau surprinși de ceea ce se vede dinafară.

20

� TEMA 5: “EU și lumea mea”

Obiectiv: Surprinderea importanței autoprezentării și autodezvăluirii.

Materiale necesare: coli A4, creioane, panou de afișare

Durata: 45 min.

Descriere: Elevii primesc consemnul să reprezinte pe o foaie trei simboluri, desene care să îi

reprezinte (activități preferate, pasiuni, interese, simbloluri ale unor interese). După ce termină

desenul, fără să îl semneze, îl afișează. Pe rând, fiecare elev va trece și va încerca să își ghicească

colegii, după simbolurile desenate, intuindu-le interesele și preocupările.

Discutii: Se va discuta despre aspectele surprinse de ceilalți, cum suntem identificați pe baza

intereselor, cu cine suntem confundați. Ce avem în comun cu cei confundați. Se va insista pe faptul

că ceilalți ne cunosc atât de mult cât ne dezvăluim lor.

22

� TEMA 6: „EMOȚIILE MĂ RIDICĂ, MĂ COBOARĂ”

Obiectiv: Surprinderea influenței emoțiilor asupra comportamentului.

Materiale necesare: coli A4, creioane, panou de afișare

Durata: 45 min.

Descriere: Elevii primesc informații despre emoții, tipurile de emoții, influența lor asupra

comportamentului. Se discută pe tema emoțiilor și a importanței gestionării lor (Fișa informativă).

Apoi se trece la un exercițiu aplicativ. Elevii primesc consemnul să reprezinte pe o foaie un balon

cu aer cald. Pentru a-i ajuta se poate schița un balon pe tablă. În partea de sus (pe panza balonului)

vor scrie ce emoții și comportamente îi ridică (îi fac să se simtă bine), iar în partea de jos vor scrie

ce îi coboară. Dupa ce termină desenul, pe rând, fiecare elev își prezintă pe scurt desenul.

Discuții: Se va discuta despre aspectele comune ce ne fac să ne simțim bine surprinse de ceilalți,

cum suntem influențați de emoții și rolul de contagiune al emoțiilor. Se va insista pe legătura

gânduri-emoții-comportament!

23

Fișă EMOȚII

INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ

Inteligența emoțională reprezintă capacitatea individului de a

fi în stare să se motiveze și să persevereze în fața frustrărilor; de a-și

stăpâni impulsurile și de a amâna satisfacțiile, de a-și regla

stările de spirit și de a împiedica problemele să-i întunece

gândirea, de a fi stăruitor și de a spera. (D. Goleman).

Componente ale I. E.

conștiinta de sine ( sa fii conștient de propriile emoții atunci când acestea te cuprind);

să fii cunoscător din punct de vedere emoțional;

capacitatea de a fii empatic în raport cu ceilalti (de a simți compasiune, de a-i motiva, de

a-i inspira, încuraja, consola);

capacitatea de a lua decizii înțelepte (folosirea unui echilibru sănătos al cunoașterii și al

rațiunii, de a nu fi nici prea emoționali, nici prea raționali);

capacitatea de a reuși să-ți asumi responsabilități pentru propriile emoții (mai ales

responsabilitatea pentru propria motivare și propria fericire).

25

Capitolul 2

COMUNICARE ȘI RELAȚIONARE

INTERPERSONALĂ

26

� TEMA 1 „MĂȘTILE SOCIALE”

Obiectiv: Îmbunătățirea abilitaților de relaționare și comunicare. Autodezvăluire.

Materiale necesare: materiale informative, coli A3 colorate, carioca, markere, culori, foarfece

Durata: 2 ore

Descriere: Li se prezintă elevilor conceptul de „mască socială” și rolurile pe care le jucăm în

societate, ce înseamnă, cum se formează, când e benefic și când e disfuncțional (fișa informativă).

Fiecare elev primește coli A3, carioca, markere pentru a-și reprezenta cele mai folosite măști în

comunicare și relaționare în stilul propriu.

Li se aduce la cunoștință că ora următoare vor folosi măștile într-un joc de rol.

Într-un spațiu deschis se va desfășura un joc de rol. Un elev încearcă să comunice cu altul. Între ei

se interpun alți elevi ce joaca „măștile” elevului în rolul principal, cu comportamentul și gândurile

tipice și replicile ce îngrunează relaționarea. La întrebările primite, fiecare mască va trebui să

răspundă în așa fel încât să bruieze comunicarea autentică. Ceilalți elevi sunt observatori și notează

reacțiile tuturor. Se întrerupe jocul de rol. În partea a doua, măștile tac și are loc o comunicare

aseritivă.

Discuții: În ambele ore, elevii sunt încurajați să fie deschiși și creativi și primesc întrebări pentru fi

ghidați în descoperirile personale. Cum arată masca ta? Ce anume te oprește câteodată să fii așa

cum simți? Care e rolul care îl joci când nu te simți comfortabil și cum l-ai pune pe hârtie?

Cum a fost să nu poți exprima ce vrei când ești întrebat? Ce ai simțit când măștile vorbeau în locul

tău? Cum a fost să fii o mască?

28

Fişa MĂȘTILE SOCIALE

Persoană în limba greacă înseamnă mască, vine de la personajul pe care îl interpreta actorul într-o piesa și până la final ajungea să se identifice cu el. Un om poate avea mai multe măști, mai multe

feţe. Acasă poate purta o mască iar la serviciu altă mască, iar de asemenea cand merge să facă sport poartă altă mască.

Cum apar măștile sociale. Măștile sociale apar atunci când o persoană vrea să pară altceva decât

ceea ce este în realitate. Poate să iși pună o mască pentru a se proteja, să nu își expună vulnerabilitatile sau pentru a fi percepută ca având un

statut social înalt. Evident că acea persoană nu va putea fi autentică atunci când comunică cu cei din jur, deoarece va juca un rol care nu îi

este caracteristic. În termeni ceva mai abstracți, măștile apar atunci când o valoare devine

mai puternică decât propria identitate a individului. De aici apar conflicte interioare, incongruente în comportament, iar persoana în cauză nu mai este autentică.

Roluri în cadrul relației dupa Virginia Satir- roluri asociate cu stiluri comunicaționale disfuncționale.

• Acuzatorul este cel care acuză, aceia care încearcă să găsească un vinovat atunci când lucrurile nu merg exact cum și-ar dori. Acuzatorul va pune propriile gânduri și sentimente pe umerii celorlalți. • Victima reprezintă o oglindă a Acuzatorului, și aici regăsindu-se oamenii care îi invinuiesc pe ceilalți. Aceștia încearcă să transforme o greșeală într-un act diplomat cu scopul de a scăpa cu fața curată. De fapt, victima este cea capabilă să iși asume orice vină cu condiția să fie vazută drept o persoană bună de către cei din jurul său. • Împăciutorul/ Salvatorul se neglijează pe sine, se evaluează prin ce cred alții despre sine, vrea să evite conflictul. • Expertul. Ei dețin întotdeauna controlul, având de fiecare dată argumente logice care să le susțină convingerile. Aceștia pot fi considerați de către ceilalți rigizi și insensibili. • Confuzul/Bufonul- instabilul, trecerea de la o anumită atitudine la alta îi determină pe cei din jurul său să devină confuzi, de aici venind denumirea de ,,cel care distrage atenția”.

31

� TEMA 2 ABILITĂȚI SOCIALE. RELAȚII AUTENTICE

Obiectiv: Construirea unor relații autentice.

Materiale necesare: coli A4, markere, creioane colorate, fise de lucru

Durata: 50 min.

Descriere: Se oferă elevilor informații despre abilitățile importante în interacțiunea cu ceilalți și în felul în care suntem văzuți de ei. Se explică și se dezbat noțiuni ca norme de grup, prietenie,

coeziune, cooperare, lider și alte aspecte importante ce țin de relaționare.

Activitate practică: Li se prezintă elevilor o listă cu 10 întrebări pentru a vedea cum se raportează ei

la relații și ce rol joacă în acestea.

Întrebări despre rolul pe care îl joci în relații:

1. Atunci când vrei să iei o decizie personală simți nevoia să te consulți mai întâi cu alte

persoane? 2. Faci eforturi pentru ca oamenii să te placă, și ești dezamăgit atunci când descoperi că nu ai

reușit? 3. Când cineva face sau zice ceva care nu îți place, nu te poți stăpâni și reacționezi vehement?

4. I-ai tot judecat pe părinții tăi, și descoperi că ai ajuns să faci aceleași lucruri care nu îți plăceau la ei?

5. Ai obiceiul să te pui pe locul doi? În general te ocupi de treburile altora și apoi îți rezolvi propriile probleme? Asta, dacă mai apuci.

6. Eviți să spui ceea ce crezi sau ceea ce simți atunci când știi că asta poate deranja anumite persoane?

7. Trăiești o formă de dependență față de cineva: emoțional, financiar, material? 8. Atitudinea sau gesturile anumitor oameni iți pot influența starea de spirit?

9. Trăiești adesea sentimente de vinovăție sau de rușine? 10. Ți-e frică de conflicte și din cauza asta accepți experiențe care nu îți sunt prielnice?

Fiecare răspuns afirmativ înseamnă un punct. La final vei obține o notă de la 0 la 10, care îți poate indica cât de liber îți permiți să fii în interacțiunile cu alții. Zero, înseamnă că esți detașat în

interacțiunile tale; zece, dependent în relații.

Discuții: Acum că ai idee care sunt unele din acțiunile care iți restrâng libertatea (și implicit starea

de bine), care este primul lucru pe care ai de gând să il faci? Care este cel mai la îndemână lucru pe care îl poti face, ca să te simți mai bine cu tine și cu alții?

32

Fișa ABILITĂŢILE SOCIALE

• Abilitatea socială – capacitatea de a iniţia şi întreţine relaţii personale, de a fi acceptaţi şi de a ne

integra în grupuri, de a acţiona eficient ca membri ai unei echipe, de a influenţa atitudinea, părerile

şi comportamentul altor oameni, de a conduce oameni, în unele cazuri organizații întregi şi de a

preveni apariţia conflictelor, sau, în cazul în care au loc, de a le dirija corespunzător.

Exemple de abilităţi sociale: cooperarea, negocierea, asertivitatea, leadership-ul, oferirea

de suport social, abilitatea de a dezvolta o reţea de suport social.

Prin dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaționare interpersonală putem preveni

scăderea performanţelor şcolare, problemele emoţionale şi de comportament, dificultăţile de

adaptare socială.

Grupul de prieteni. Există în fiecare persoană o nevoie puternică de a face parte dintr-un

grup. Grupul de prieteni îl ajută să-şi contureze propria-i identitate și modul de relaționare

socială.

De ce se formează grupurile?

• satisfac nevoia de apartenenţă şi afiliere a membrilor;

• satisfac nevoia de comparaţie socială;

• permite atingerea unor scopuri mai complexe şi rezolvarea unor sarcini mai dificile, decât cele pe

care le poate rezolva un singur individ, având un scop comun vizat;

• datorită atracţiei interpersonale, pe baza similarităţii între membrii grupului.

Aspecte ale dinamicii de grup:

1. Coeziunea grupului - dorinţa membrilor grupului de a fi împreună şi de a desfăşura

activităţi împreună. Cooperarea este o activitate orientată social în cadrul căreia individul

colaborează cu ceilalţi pentru atingerea unui ţel comun, care nu poate fi atins decât prin

concentrarea eforturilor tuturor membrilor grupului.

Există două categorii de factori care cresc coeziunea grupului:

•Sistemul de norme – cu cât normele sunt mai clar stabilite şi rolurile mai lipsite de ambiguitate, cu

atât este mai probabil ca grupul să aibă o coeziune ridicată;

• Mărimea grupului – cu cât grupul este mai mare cu atât gradul de coeziune scade;

33

• Similaritatea dintre membrii grupului - cu cât membrii unui grup sunt mai similari, (în interese,

preocupări şi scopuri) cu atât grupul va avea un grad de coeziune mai ridicat;

•Sistemul de recompense – dacă recompensele pentru performanţa grupului vizează grupul în

ansamblul său, performanţa sa globală, coeziunea grupului creşte;

2. Fenomenul conducerii (leadership) – conceptul de “lider” se referă la orice persoană

care îndeplineşte oficial sau îşi asumă spontan – în cadrul unui grup – funcţii de conducere. Liderul

grupului este centralizatorul comunicărilor de grup. Lui îi sunt adresate cele mai multe mesaje şi el

este cel care transmite mesajele cu impactul cel mai mare.

3. Influenţa socială – modul în care individul îşi modifică comportamentul, opiniile, în

prezenţa reală sau percepută a celorlalţi.

Există trei dimensiuni bipolare ale influenţei sociale:

• Conformism / independenţă socială (individul fie se lasă influenţat de normele implicite ale

grupului, fie acţionează independent de ele);

• Complianţă / asertivitate (fie individul acceptă să satisfacă cerinţele directe ale grupului, fie

decide să răspundă acestora asertiv);

• Obedienţă, supunere / sfidare (fie individul se supune ordinelor. Solicitărilor imperative ale unei

autorităţi, fie le sfidează)

34

� TEMA 3 „COMUNICAREA EFICIENTĂ”

Obiectiv: Dezvoltarea asertivităţii și comunicării eficiente.

Materiale necesare: materiale informative, coli A3, carioca, markere

Durata: 50 min.

Descriere: Se împarte clasa în trei grupe. Fiecare grupă primeşte un material informativ (fişa

informativă) cu descrierea stilurilor: pasiv, agresiv, asertiv, coli A3, carioca, markere.

Grupele au sarcina, timp de 20 min., de a sintetiza informaţia pusă la dispoziţie şi de a o nota pe

coală A3. În final fiecare grupă îşi prezintă în faţa întregii clase planşa realizată.

35

Fişă STILURI DE COMUNICARE.

Stilul pasiv : evită confruntările, conflictele, îşi doreşte ca toată lumea să fie mulţumită, fără a ţine

însă cont de drepturile sau dorinţele sale personale. O astfel de persoană nu face cereri, nu solicită

ceva anume, nu se implică în câştigarea unor drepturi personale sau în apărarea unor opinii. Această

persoană se simte rănită, frustrată, iritată, fără însă a încerca să-şi exprime nemulţumirile faţă de

ceilalţi. Stilul pasiv evită problema, ignoră drepturile proprii, lasă pe ceilalţi să aleagă în locul său,

vede drepturile celorlalţi ca fiind mai importante.

Stilul agresiv: blamează şi îi acuză pe ceilalţi, încalcă regulile impuse de autorităţi (părinţi,

profesori, poliţie) este insensibil la sentimentele celorlalţi, nu-şi respectă colegii, consideră că au

întotdeauna dreptate, rezolvă problemele prin violenţă, consideră că cei din jurul său sunt adesea

nedrepţi cu el, este sarcastic şi utilizează adesea critica în comunicare, este ostil şi furios. Stilul

agresiv atacă problema, îşi susţine drepturile fără a ţine cont de drepturile celorlalţi, aleg activitatea

lor şi pe a celorlalţi, consideră că drepturile lor sunt mai importante decât ale celorlalţi.

Stilul asertiv: exprimă emoţiile şi convingerile fără a afecta şi ataca drepturile celorlalţi, comunică

direct, deschis şi onest câşigând respectul prietenilor şi colegilor, are capacitatea de a iniţia, menţine

şi încheia o conversaţie în mod plăcut, exprimă emoţiile negative fără a se simţi stânjenit sau a-l

ataca pe celălalt, are abilitatea de a solicita sau a refuza cereri, îşi exprimă emoţiile pozitive, face şi

acceptă complimente, spune „NU” fără să se simtă vinovat sau jenat, face faţă presiunii grupului şi

îşi exprimă deschis opiniile personale, îşi recunoaşte responsabilităţile faţă de ceilalţi. Stilul asertiv

discută problema, îşi susţine drepturile, au încredere în ei, recunosc şi drepturile lor şi ale celorlalţi.

36

� TEMA 4 RĂSPUNSURI ȘI MESAJE ASERTIVE.

Obiectiv: Dezvoltarea asertivităţii.


Durata: 25 min.

Descriere: Exemple de mesaje ce pot fi utilizate în cadrul acestei activităţi: ”Colegul tău îţi ia

mâncarea din geantă fără să îţi ceară voie, dar ţie îţi este foarte foame”; ”Prietenul tău fumează şi te

roagă şi pe tine să fumezi cu el”; “Ţi-ai cumpărat o carte şi observi că prietena ta a luat-o fără să te

fi întrebat”.

Mesaje asertive Se împarte clasa în grupuri de câte 3-4 elevi. Fiecare grup are sarcina de realizare,

timp de 15 min, a unor mesaje verbale pasive, agresive şi asertive. Aceste mesaje pot fi: mesajul

unui robot telefonic, un protest, o reclamă publicitară etc. în final grupele îşi prezintă realizarea în

faţa întregii clase.

Se împart elevii în noi grupuri de câte 3-4. Se prezintă mesajele şi se solicită grupurilor formate să

noteze timp de 15 minute răspunsurile pasive, agresive, asertive la aceste mesaje. În final fiecare

grup îşi prezintă răspunsurile.

37

� TEMA 5 ,,Să învăţăm să spunem…. NU”

Obiective: Însuşirea modalităţilor de prevenire a reacţiilor defensive în comunicare; învăţarea unor

strategii de a rezista la presiunea grupului.

Durata: 50 minute

Materiale necesare: fişa pentru fiecare elev, folii de flipchart, markere.

Descriere: Elevii se grupează, şi primesc sarcina de a lista, timp de 5 minute, cât mai multe situaţii

(şi emoţiile pe care le-au simţit) cu care s-au confruntat şi în care le-a fost dificil să refuze o

solicitare din partea altor persoane, chiar dacă acea propunere nu le-a făcut plăcere.

Se listează toate situaţiile identificate de grupuri pe tablă sau pe o folie de flipchart. Fiecare grup

selectează cel puţin o situaţie la care vor lucra în continuare şi primesc sarcina de a gândi o strategie

pe care au folosit-o sau ar putea-o folosi pentru a refuza, în mod ferm (asertiv) cererea altor

persoane (atunci când nu doresc să se implice într-o anumită activitate, situaţie…). Apoi notează

strategia pe care au gândit-o pe câte o folie de flipchart. Li se înmânează elevilor fişa de lucru şi li

se cere să completeze propria lor strategie cu recomandările de pe fişă, respectiv cum anume şi-ar

putea optimiza modalitatea de a refuza unele cereri. În final, câte un reprezentant din fiecare grup va

prezenta întregii clase exemplul la care au lucrat. Discuţia se poate aprofunda prin discutarea a ceea

ce simt atunci când fac unele lucruri doar pentru a fi pe placul celorlalţi, respectiv ce gândesc despre

ei înşişi şi ce emoţii simt atunci când pot refuza anumite cereri cu care nu sunt de acord.

Discuții: Coordonatorul ghidează discuţiile pe situaţiile tipice din şcoală (ex: a chiuli de la ore, a

copia la teste, a consuma alcool sau tutun doar pentru a nu fi exclus dintr-un grup, a renunţa, sub

presiunea grupului, la pregătirea lecţiilor în favoarea altor activităţi etc.) şi insistă pe modul asertiv

de a refuza unele cereri. Poate fi realizat şi un joc de rol.

38

Fişa de lucru:

Îndrumări pentru persoanele care au dificultăţi în a spune ,,NU” - Mc Kay (1983):

1. Acordaţi-vă un răgaz (pentru a decide cum anume doriţi să răspundeţi unei solicitări); evitaţi

reacţiile impulsive.

2. Nu vă scuzaţi în mod exagerat (interlocutorul poate deduce că vă simţiţi vinovaţi din cauza

faptului că aţi refuzat solicitarea).

3. Precizarea conţinutului refuzului (ce anume veţi face şi ce nu veţi face pentru interlocutor).

4. Utilizarea limbajului nonverbal de tip asertiv (privirea interlocutorului, poziţie faţă-n faţă, ton

calm şi ferm, fără reacţii emoţionale).

5. Evitarea vinovăţiei inutile (unii oameni pot simţi dorinţa spontană de a face altceva pentru

persoanele pe care le-au refuzat; e bine să reflecteze pentru a fi siguri că noua ofertă provine dintr-

un sentiment sincer şi nu este doar rezultatul sentimentului de vinovăţie).

39

� TEMA 6 CÂȘTIGĂM ÎMPREUNA

Obiective: Dezvoltarea abilităților de colaborare și cooperare.

Durata: 45 minute;

Materiale necesare: o sfoară sau un elastic lung, jaloane sau cărți, alte obiecte ce pot fi folosite ca

jaloane, cronometru.

Descriere: Se va organiza un concurs pe echipe de câte 4-5 elevi. Se pregătește un traseu în sala de

clasă sau în sala de sport, cu diferite obstacole (cărți, ghiozdane, chiar și ceilați elevi pot sta pe

traseu și trebuie ocoliți).

.Li se dau instrucțiuni copiilor. Toți membrii echipei vor fi legați între ei cu o sfoară scurtă care le

va limita libertatea de mișcare. Ei vor trebui să parcurgă traseul cu „obstacole”. Câstigă echipa care

parcurge traseul în timpul cel mai scurt, fără a dărâma obstacolele.

Discuții: După concurs se discută de importanța muncii în echipă, despre ritmuri diferite, dacă a

fost greu să se abțină de a impune propriul ritm, se apreciază că mai mult decât viteza a contat

coordonarea echipei.

Poate fi un exercițiu desfășurat în aer liber, excursie, și folosiți copaci ca obstacole, pentru a

îngreuna traseul!

40

� TEMA 7 ÎMPREUNĂ MAI PUTERNICI


Durata: 45 minute;

Materiale necesare: o sticlă din sticlă (preferabil fără guler la gură, în felul acesta problema de

rezolvat devine şi mai grea), un pai din plastic pentru sorbitul băuturii, 2 mese.

Descriere: Regulile jocului: sarcina grupei este să transporte o sticlă goală de pe o masă pe altă

masă situată la vreo 5-6 m., fără ca vreun jucător să atingă sticla. Singurul obiect disponibil pentru

ajutor este un pai din plastic pentru sorbirea băuturilor răcoritoare, aşezat lângă sticla buclucaşă;

paiul poate atinge sticla. Alte reguli de respectat:

- Distanţa minimă între pielea oricărui jucător şi sticlă va fi de cel puţin 1 cm.;

- Paiul nu are voie să se atingă pe el (deci nu sunt admise noduri sau încrucişarea paiului);

- Sticla n-are voie să atingă solul, pardoseala;

- Toţi jucătorii trebuie să participe la transport;

- În timpul transportului sticlei, toţi jucătorii care ating paiul n-au voie să se mişte de pe locul pe

care-l ocupă.

Pentru găsirea unei soluţii de acţiune, grupa are la dispoziţie un timp de 10 min. doar pentru

gândire; prima încercare practică e permisă numai după acest timp.

Discuții: Se discută apoi despre faptul că unele sarcini pot fi efectuate doar împreună cu alții, în

echipă, despre cum se găsec soluțiile în grup, dacă e mai greu sau mai ușor.

Jocul se poate desfăşura în sală sau în aer liber.

41

� TEMA 8 SOLUȚII SALVATOARE DOAR ÎMPREUNĂ


Durata: 45 minute;

Materiale necesare: o minge cu diametrul de cel puţin 50 cm. umplută parţial cu apă, câte o bucată

de coardă sau sfoară lungă de 2-3 m. pentru fiecare jucător.

Descrierea: Regulile jocului: sarcina grupei (cu max. 12 jucători: dacă sunt mai mulţi participanţi,

se împarte grupa în mai multe echipe) este să ajute o mamă dinozaur să-şi recupereze „oul” căzut

accidental din cuib pe sol: adică să transporte o minge mare („oul de dinozaur”), dintr-un loc de

plecare (o linie marcată pe sol) în alt loc aflat la vreo 20 m., tot pe sol (în cuibul - marcat vizibil în

prealabil) fără ca vreun jucător să atingă „oul”. Singurele obiecte disponibile pentru ajutor sunt

bucăţile de sfoară; sforile pot atinge mingea. Alte reguli de respectat:

- În timpul transportului, oul de dinozaur n-are voie să atingă nici solul, nici vreo parte a corpului

vreunui jucător, nici alte obiecte ajutătoare - cu excepţia sforilor;

- Un jucător nu are voie să atingă o sfoară decât cu o singură mână;

- Între doi jucători oarecare nu e voie să fie decât o singură sfoară (adică fiecare sfoară va fi ţinută

de alţi doi jucători);

- În timpul transportului, un jucător are voie să ţină/ atingă numai două sfori;

- Nu e voie de înodat sforile, nici fiecare, nici între ele;

- Toţi jucătorii trebuie să participe la transport.

Pentru găsirea unei soluţii de acţiune, grupa are la dispoziţie un timp de 10 min. pentru gândire şi

încercări practice.

Variante:

A. În loc de a fi preluat de pe sol cu sforile, oul poate fi luat şi depus pe sforile coechipierilor de un

membru al echipei;

B. În loc de minge se poate folosi un balon umplut cu apă (pentru mărirea rezistenţei la spargere se

recomandă folosirea a două baloane, unul introdus în celălalt).

42

C. Mingea nu mai e „ou”. Se trasează pe sol o linie lungă de aprox. 10 m. – linia de plecare-sosire.

La vreo 3 m de linia de plecare se marchează pe sol punctul de aruncare, iar mai departe, la 12-15

m. de linie se marchează pe sol (cu o pălărie, popic, scaun etc.) baliza – punctul de întoarcere.

Echipa se grupează lângă linia de plecare în partea opusă balizei, iar la câţiva paşi de ea, pe aceeaşi

parte a liniei, stau mingea şi sforile puse pe sol. Sarcina echipei (toţi membrii afară de doi, numiţi

prinzători, care rămân pe loc) este ca la semnalul de pornire dat de instructor să preia mingea de pe

sol cu sforile (variantă: eventual cu ajutorul prinzătorilor), s-o treacă peste linia de plecare, s-o

transporte până la baliză - pe care o va ocoli, apoi să revină apoi spre linia de plecare până la

punctul de aruncare, unde jucătorii vor arunca mingea prin aer (manevrând-o numai cu sforile!)

până dincolo de linia de plecare-sosire, unde va fi prinsă din zbor de cei doi prinzători – care n-au

voie să treacă peste linie, în zona de teren dinspre baliză.

Restul regulilor sunt aceleaşi.

Discuții: Se discută apoi despre faptul că unele sarcini pot fi efectuate doar împreună cu alții, în

echipă, despre cum se găsesc soluțiile în grup, dacă e mai greu sau mai ușor.

Dacă una din reguli este încălcată, se reia transportul de la locul de plecare. Jocul poate deveni mai

dificil prin:

- Îngreunarea mingiei sau creşterea diametrului ei;

- Întinderea pe sol a unei chingi peste care va trece oul (şi echipa);

- Instalarea unei chingi întinsă orizontal la înălţimea de aprox. 1,3 m pe sub care va trece „oul”;

- Îndepărtarea punctului de aruncare de linia de plecare-sosire;

- Cronometrarea duratei jocului şi încurajarea jucătorilor să stabilească recorduri.

Jocul se poate desfăşura în sală sau în aer liber.

43

Capitolul 3

PLANIFICAREA CARIEREI

44

� TEMA 1 AUTOCUNOAȘTERE ȘI CARIERA POTRIVITĂ

Obiectiv: Formularea conceptului de carieră de către elevi și surprinderea importanței

autocunoașterii în alegerea carierei.

Materiale necesare: Hârtie colorată decuptă, creioane, tablă/flipchart

Durata: 50 min.

Descrierea activității: Se începe cu metoda puzzle: Noţiunea de carieră este scrisă pe bucăți de

hârtie decupate astfel, încît cuvintele să fie reprezentate în mod haotic. Subiecţii trebuie să

organizeze cuvintele în aşa fel ca să poată restabili noţiunea iniţială: „Cariera reprezintă evoluţia

profesională a unui individ pe parcursul întregii sale vieți”. După ce au identificat enunțul li se

dă continuarea: Sub aspect psihologic, alegerea carierei şi succesul în exercitarea ei depinde de

aptitudinile, interesele, valorile, trebuinţele, experienţa anterioară şi aspiraţiile persoanei în cauză.

(Fiman, 1998)

Apoi, prin metoda Brainstorming, elevii sunt invitaţi la reflecţii și dezbateri. Pe tablă se scrie mare

în mijloc cuvântul CARIERĂ iar pe masură ce se generează idei, se adaugă în jurul cuvântului,

asemanător unei hărți mentale.

Discuţii și întrebări:

- Cine sunt persoanele ce ne pot ajuta la alegerea profesiei ce ne dorim s-o studiem?

- Cu ce vă ajută părinţii sau profesorii în luarea deciziei? Ce v-a plăcut şi ce nu v-a plăcut din ceea

cu ce v-au ajutat?

- Credeţi că e important să te cunoști ca să-ţi proiectezi cariera? Cum te poți cunoaște? Cum îți

identifici abilitățile? Ce sunt interesele?

45

� TEMA 2 CHESTIONAR DE INTERESE

Obiectiv: Cunoașterea tipurilor de interese dominante

Materiale necesare: chestionarul Holland (Fisa A), creioane, fișa Hexagonul intereselor

Durată: 45 minute

Descriere: Afirmaţiile din chestionar vor fi citite în ordine, elevii acordând câte 2 puncte dacă le

place respectiva activitate, 1 punct dacă le este indiferentă şi 0 puncte dacă le displace

activitatea.

!!! Răspunsul la fiecare întrebare (numărul de puncte) va fi trecut doar în pătrăţelul marcat cu câte o

bulină de pe foaia de răspuns.

În final se va face suma pe fiecare din cele 6 coloane de pe fişa de răspuns. Important este

cel mai mare scor obţinut şi următorul în ordinea mărimii. Coloanele corespund fiecare câte unui

tip de personalitate, pus apoi în legătură cu diferite domenii profesionale posibile, după cum apare

în tabelul următor:

Coloana Tip de

personalitate

Caracteristici Posibile profesii

1 Realist Tipul practic, îi plac activităţile în aer

liber, are dificultăţi în comunicarea

sentimentelor, respinge ideile radicale,

îi place să construiască şi să repare, îi

place să muncească folosind mâinile

Mecanic, arheolog,

inginer mecanic,

tâmplar, constructor,

tehnician dentar,

electrician, fermier,

pompier, bijutier,

optician, poliţist,

instalator etc.

2 Investigativ Îi plac activităţile intelectuale, rezolvări

de probleme, nu îi plac regulile, are

înclinaţii spre ştiinţă, nu e interesat de

munca în colaborare, este original şi

creativ, este independent, raţional,

curios, pasionat de probleme teoretice.

Antropolog, biolog,

chimist, fizician,

informatician, inginer de

sistem, economist,

geograf, geolog,

consultant management,

farmacist, psiholog etc.

3 Artistic Sensibil, preferă să lucreze singur, nu îi

plac mediile structurate,

neconvenţional, are nevoie de

exprimare şi comunicare individuală,

original.

Designer în publicitate,

de modă, de interioare,

actor, arhitect, profesor

de teatru, dans, jurnalist,

fotograf, grafician,

editor etc.

46

4 Social Abilităţi de a stabili relaţii

interpersonale, de a se implica în

activităţi de ajutorare a altora, este

preocupat de starea celorlalţi,

responsabil, comunică bine cu oamenii,

este sociabil, îi place să i se dea atenţie,

este popular, îi place să fie lider.

Antrenor, profesor,

psiholog, asistent

medical, medic, poliţist,

coafor, asistent social,

logoped etc.

5 Întreprinzător Îi place să domine, are dorinţă de putere

şi statut social, se pricepe să vorbească,

are energie, este entuziast, încrezător în

sine, convingător.

Manager, publicitate,

vânzător de automobile,

agent de asigurări,

jurnalist, avocat,

procuror, agent de

turism, relaţii cu

publicul etc

6 Convenţional Este stabil, are respect faţă de lege,

autorităţi, îi displac muncile fizice,

preferă activităţile bine definite,

structurate, are autocontrol puternic, nu

caută roluri de lider, vrea să ştie ce se

aşteaptă de la el.

Asistent administrativ,

contabil, casier, operator

calculator, analist

financiar, secretară,

bibliotecar, operator

telefonie etc.

Discuţii și întrebări:

- Credeţi că e important să îți cunoști interesele ca să-ţi proiectezi cariera? Te atrag meseriile ce

corespund intereselor dominante?

47

Fișă CHESTIONAR DE INTERESE

1. Să repari ceasuri şi bijuterii.

2. Să fii numărător de bani (de exemplu persona care să primească şi dea bani la o bancă).

3. Să discuţi cu diverşi oameni despre problemele ce privesc comunitatea.

4. Să faci experienţe ştiinţifice.

5. Să conduci un departament administrativ.

6. Să cânţi pe o scenă.

7. Să repari motoare de automobile.

8. Să înregistrezi datele financiare ale unei firme.

9. Să ajuţi persoanele handicapate fizic să se pregătească pentru o meserie.

10. Să foloseşti microscopul pentru a studia celule şi bacterii.

11. Să cumperi marfă pentru un magazin mare.

12. Să fii artist.

13. Să faci mobilier.

14. Să lucrezi cu calculatorul sau cu un copiator într-un birou.

15. Să ajuţi pe cei neajutoraţi (handicap, bătrâni, copii cu probleme).

16. Să citeşti cărţi, reviste ştiinţifice.

17. Să fii manager de vânzări.

18. Să scrii scurte povestiri.

19. Să lucrezi pe o macara.

20. Să faci rezervări pentru zboruri de avioane, pentru hoteluri într-un birou de voiaj.

21. Să fii profesor sau învăţător.

22. Să faci muncă de cercetare într-un laborator fizic.

23. Să înregistrezi muncitori care au nemulţumiri la locul de muncă.

24. Să faci desene animate.

25. Să fii dulgher.

26. Să fii expert contabil (verificare).

27. Să studiezi sociologia, adică cum trăiesc oamenii împreună (grupurile sociale).

28. Să faci studii ştiinţifice despre soare, lună, planetă, stele.

29. Să câştigi bani din comerţ sau la bursa de valori.

30. Să predai muzica în şcoli.

31. Să asamblezi componentele unui echipament stereo.

32. Să verifici bugetul unei firme.

48

33. Să dai sfaturi privind legislaţia oamenilor săraci.

34. Să studiezi cauzele bolilor de inimă.

35. Să conduci un restaurant mare.

36. Să scrii un roman.

37. Să fii electrician.

38. Să ţii evidenţa mărfurilor, a ceea ce se consumă la o firmă.

39. Să ai grijă de oameni bolnavi.

40. Să utilizezi matematica pentru a rezolva o problemă tehnică şi ştiinţifică.

41. Să te ocupi de politica administrativă.

42. Să organizezi/regizezi piese de teatru.

43. Să conduci un tractor cu remorcă.

44. Să lucrezi cu cifre într-un birou de afaceri.

45. Să ajuţi persoanele care au ieşit din închisoare să îşi găsească un loc de muncă.

46. Să fii medic chirurg.

47. Să fii vicepreşedinte de bancă.

48. Să fii cântăreţ de jazz.

49. Să faci, repari, refinisezi mobilă.

50. Să studiezi o firmă şi să elaborezi un sistem contabil pentru nevoile sale financiare.

51. Să înveţi să califici adulţi pentru o meserie.

52. Să fii biolog marin.

53. Să fii juris-consultul unei firme.

54. Să citeşti articole despre muzică şi artă.

55. Să utilizezi şi să repari echipament de radio, telegraf.

56. Să supervizezi personalul administrativ al unui oficiu.

57. Să ajuţi oamenii în alegerea unei cariere.

58. Să examinezi efectele aerului poluat asupra mediului.

59. Să ocupi o poziţie de lider.

60. Să fii designerul reclamelor pentru reviste sau TV.

61. Să instalezi sau să repari telefoane.

62. Să urmezi un curs de matematică pentru afaceri.

63. Să supraveghezi persoane care au încălcat legea.

64. Să inventezi un nou tip de echipament tehnic.

65. Să fii agent imobiliar.

66. Să studiezi operele marilor muzicieni.

67. Să lucrezi în construcţii.

49

68. Să controlezi actele băncilor pentru a descoperi greşeli.

69. Să participi la strângerea fondurilor de caritate.

70. Să faci cercetare ştiinţifică cu privire la utilizarea energiei solare.

71. Să lucrezi pentru a convinge guvernul să adopte o anumită măsură.

72. Să scrii o piesă de teatru.

73. Să montezi dispozitive electrice.

74. Să utilizezi calculatorul pentru a prelucra date contabile.

75. Să planifici activitatea altora.

76. Să lucrezi la realizarea unei inimi artificiale.

77. Să promovezi dezvoltarea unei noi pieţe de aprovizionare a populaţiei.

78. Să compui muzică sau să faci aranjamente muzicale.

79. Să construieşti etajere pentru cărţi.

80. Să urmezi un curs de contabilitate.

81. Să dai primul ajutor.

82. Să fii asistent medical de laborator.

83. Să faci afaceri, comerţ.

84. Să dirijezi o orchestră simfonică.

85. Să fii antreprenor în construcţii de locuinţe.

86. Să introduci informaţii în calculator.

87. Să lucrezi în calitate de consilier familial.

88. Să urmezi un curs de biologie la o şcoală sau universitate.

89. Să fii legiuitorul care să medieze disputele dintre sindicate şi patronat.

90. Să scrii reportaje pentru reviste.

91. Să faci jucării din lemn.

92. Să ţii evidenţa încasărilor pentru lucrările efectuate.

93. Să ajuţi copii cu tulburări mentale.

94. Să cercetezi, să cauţi un remediu contra cancerului.

95. Să fii judecător.

96. Să pictezi peisaje.

97. Să lucrezi ca paznic sau custode.

98. Să operezi într-un registru de încasări.

99. Să înveţi să ajuţi oameni în suferinţă.

100. Să conduci studii ştiinţifice privind controlul bolilor plantelor.

101. Să recrutezi şi să angajezi oameni pentru o mare firmă.

102. Să scrii scenarii TV.

50

103. Să conduci un autobus.

104. Să fii recepţioner la un hotel.

105. Să studiezi psihologia.

51

Fişa Hexagonul intereselor Holland

CONVENŢIONAL INVESTIGATIV

ARTISTIC

SOCIAL

inginer constructor, miner, mecanic

auto, pădurar, depanator radio-tv,

tehnician dentar, electrician, bijutier,

instalator, maşinist, lăcătuş, pilot de

avion, tâmplar

contabil, secretar, stenodactilograf,

funcţionar public, expert financiar,

poştaş, casier, recepţioner, vânzător,

ospătar

economist, medic, antropolog,

astronom, fizician, chimist, laborant,

psihiatru, psiholog, cercetător, farmacist,

operator PC, geolog, matematician,

statistician, meteorolog, biolog,

horticultor, oceanograf, radiolog,

stomatolog, radiolog, chirurg, proiectant,

biochimist, bio-fizician

analist financiar, agent comercial,

agent de asigurări, bancher, avocat,

procuror, judecător, crainic radio-

tv, jurnalist, mic întreprinzător,

analist de sistem, manager

dansator, filosof, profesor de

literatură/muzică/arte plastice, regizor, actor,

jurnalist, reporter, muzician, dirijor, designer,

decorator, creator demodă, arhitect, artist,

fotograf, compozitor, manager publicitar,

fotomodel, moderator TV, scriitor

psihoterapeut, fizioterapeut, consilier

şcolar, asistent social, profesor,

sociolog, asistent medical, infirmier,

ministru, bibliotecar, istoric, medic

specialist, consultant resurse umane,

director de servicii sociale, preot

REALIST

ANTEPRENORIAL

52

� TEMA 3 IDENTITATEA VOCAȚONALĂ. Ce să aleg?

OBIECTIVE:

� identificarea diferiților factori implicați în alegerea carierei

� identificarea unor factori personali în propria alegere

� antrenarea abilităţilor de luare a deciziei în funcţie de mai multe criterii

MATERIALE NECESARE: fişe de lucru, foi, creioane, carioci

DURATA: 50 minute

Descriere:

Se prezintă elevilor aspectele fundamentale legate de modalităţile de evaluare a alternativelor în

luarea deciziei(interesele personale, valorile, deprinderile caracteristicile personale, nivelul

educaţional pe care persoana doreşte să-l atingă, stilul de viaţă dorit). Se discută despre factorii care

pot fi luaţi în considerare atunci când vrem să identificăm avantajele şi dezavantajele unei

alternative de decizie. Accentuaţi importanţa luării în considerare a opiniilor persoanelor importante

în legătură cu alternativele posibile.

Împărţim elevii în trei

echipe, alegeţi pentru fiecare

echipă un coordonator, care

va centraliza discuţiile

membrilor. Împărţim fişele

de lucru şi cereţi elevilor să

analizeze în grup una din

alternativele identificate

anterior. Instruiţi elevii să

analizeze alternativa prin prisma factorilor care apar în fişa de lucru. Dacă este cazul, echipele pot

adăuga sau elimina anumiţi factori, în funcţie de alternativa pe care o analizează.

Discuții: Se vor sumariza pe tablă avantajele şi dezavantajele fiecărei alternative/profesii şi se vor

încuraja elevii să selecteze varianta optimă, argumentând alegerea.

54

Fișa Ce să aleg?

Criterii de evaluare a opţiunilor de carieră

OPŢIUNEA MEA ……………………..

A. Interesele mele 1. 2. 3.

B. Valorile mele legate de muncă 1. 2. 3. 4. 5.

C. Deprinderile mele 1. 2. 3. 4. 5.

D. Caracteristicile mele personale 1. 2. 3

E. Nivelul educaţional pe care intenţionez să-l ating

F. Stilul de viaţă dorit 1. 2. 3. 4. 5.

G. Alte nevoi/aşteptări 1. 2. 3.

Pentru fiecare criteriu din prima coloană se notează cu X în dreptul opţiunii care satisface criteriul. La sfârşit se realizează totalul pe fiecare opţiune, astfel încât să reiasă care din opţiunile luate în calcul satisfac mai multe din criteriile importante pentru elev.

55

� TEMA 4 LUAREA DECIZIEI

Obiective: Identificarea paşilor în luarea unei decizii raţionale, identificarea stilului decizional

personal.

Durata: 2 ore

Materiale necesare: fişe, creioane,

Descriere: Se prezintă elevilor schema procesului decizional şi explicaţi succint fiecare etapă.

Împreună cu elevii încercaţi să găsiţi exemple pentru fiecare etapă a procesului de decizie.

Încurajaţi elevii să dea exemple de decizii pe care le-au luat deja şi de decizii care urmează să fie

luate.

Se împart elevii în două echipe. Una va analiza procesul decizional prin prisma unei decizii pe

care au luat-o deja, iar cealaltă va analiza o decizie pe care urmează să o ia. Va trebui ca elevii să

genereze cât mai multe elemente definitorii, răspunzând la întrebările specifice fiecărei etape a

procesului decisional. Elevii vor avea posibilitatea să prezinte concluziile în faţa clasei.

Se explică elevilor că nu fiecare persoană tinde să ia decizii importante în acelaşi fel. Aceasta

reflectă stilul său propriu de a lua decizii. Elevii citesc fiecare descriere din „Chestionarul de

identificare a stilului decizional” (fişa) şi cereţi-le să-şi noteze numărul de la descrierile care

consideră că se potrivesc modului în care ei obişnuiesc să ia decizii.

Pentru identificarea stilului decizional predominant, se notează pe tablă grila de cotare (fişa) şi

elevii își vor identifica individual acest stil apoi vor surprinde caracteristicile definitorii ale

stilurilor decizionale folosindu-se de grilă.

Discuții: Se va analiza cu elevii eficienţa diverselor stiluri decizionale şi se vor identifica

modalităţi de a depăşi inconvenientele unui stil sau altul.

Se subliniază faptul că stilurile decizionale au eficienţă diferită în funcţie de conţinutul deciziei.

Ne bazăm pe intuiţie, de exemplu când alegem ce să ne jucăm în timpul liber. Pentru deciziile ce au

implicaţii pe termen lung, ca de exemplu alegerea liceului sau a profesiei, stilul raţional s-a dovedit

cel mai eficient.

56

Fişa Schema etapelor deciziei

1. Definirea deciziei. Identificarea alternativelor

� Despre ce fel de decizie este vorba?

� De ce am ales această decizie?

� Ce a facilitat luarea acestei decizii?

� Ce alternative posibile am identificat?

2. Explorarea şi evaluarea alternativelor existente.

� Care sunt abilităţile, aptitudinile, interesele şi atitudinile mele care sunt importante pentru

această decizie?

� Ce informaţii am despre această alternativă de carieră?

� Care sunt persoanele sau situaţiile a căror părere o ascult /care mă influenţează în legătură

cu această decizie?

3. Planul de carieră

� Cum mă gândesc să pun în aplicare decizia?

� Ce scopuri îmi stabilesc?

4. Implementarea deciziei

[pentru grupa care a luat deja decizia]

� Cum a funcţionat punerea în practică a planului?

� Au apărut dificultăţi?

5. Reevaluarea deciziei

[pentru grupa care a luat deja decizia]

� Am avut destule informaţii despre alternativele pe care le-am identificat? Am evaluat bine

aceste informaţii?

� Am ales alternativa potrivită?

� A fost bine stabilit planul meu?

� A mers totul bine când am pus planul în practică?

� Ce aş putea optimiza pe viitor?

57

Fişa Chestionar de identificare a stilului de decizie

1. Când iau decizii tind să mă bazez pe intuiţia mea.

2. De obicei nu iau decizii importante fără să mă consult cu alţi oameni.

3. Când iau o decizie este mai important să simt că decizia este corectă.

4. Înainte de a lua decizii verific de mai multe ori sursele de informaţie pe care mă bazez.

5. Ţin cont de sfaturile altor oameni atunci când iau decizii importante.

6. Amân luarea deciziilor pentru că mă nelinişteşte să mă tot gândesc la ele.

7. Iau decizii într-un mod logic şi sistematic.

8. Când iau decizii fac ceea ce mi se pare potrivit pe moment.

9. De obicei iau decizii foarte rapid.

10. Prefer să fiu ghidat de altcineva când trebuie să iau decizii importante.

11. Am nevoie de o perioadă mare de gândire atunci când iau o decizie.

12. Când iau o decizie am încredere în sentimentele şi reacţiile mele.

13. Opţiunile pe care le iau în considerare atunci când decid sunt ghidate de scopurile

mele.

14. Iau decizii numai sub presiunea timpului.

15. Adesea iau decizii în mod impulsiv.

16. Când iau decizii mă bazez pe instinct.

17. Amân să iau decizii cât de mult pot.

18. Iau rapid decizii.

19. Dacă am sprijinul altora mi-e mai uşor să iau decizii.

20. În general analizez care sunt dovezile pro şi contra când iau o decizie.

Grila „de cotare” a răspunsurilor

STILUL DECIZIONAL ITEMII CORESPUNZĂTORI

STILULUI

Stilul raţional 4, 7, 13, 20

Stilul dependent 2, 5, 10, 19

Stilul evitativ 6, 11, 14, 17

Stilul intuitiv 1, 3, 12, 16

Stilul spontan 8, 9, 15, 18

58

Fișa Caracteristici definitorii ale stilurilor decizionale

STILUL

DECIZIONAL CARACTERISITICI EXEMPLE

Stilul

raţional

� Utilizează o abordare logică şi organizată în

luarea de decizii;

� Elaborează planuri minuţioase pentru

punerea în practică a deciziei luate;

„Am luat decizia

după ce am

cântărit bine toate

alternativele”

Stilul dependent � Se bazează sfaturile, sprijinul şi îndrumarea

din partea altora în luarea de decizii;

� Consideră că ajutorul celor apropiaţi este

indispensabil în luarea deciziei;

„Ceilalţi ştiu cel

mai bine ce e

potrivit pentru

mine”

Stilul evitativ � Amână şi / sau evită luarea unei decizii; „Acum nu e

momentul potrivit

să iau această

decizie”

Stilul intuitiv � Se centrează pe intuiţii şi impresii în luarea

unei decizii;

� Nu caută dovezi pentru argumentarea unei

decizii;

„Am făcut aşa

pentru că am simţit

eu că e mai bine”

Stilul spontan � Iau decizii sub impulsul momentului, rapid

şi fără prea multe deliberări.

„Am luat decizia

rapid şi fără să mă

gândesc prea

mult”

59

� TEMA 5 „METODE DE AUTO-PREZENTARE”

Obiectiv: Descoperirea și realizarea instrumentelor de autoprezentare utile în planificarea carierei.


Durata: 50 min.

Descriere: Efortul individual de planificare a carierei presupune definirea zonei profesionale în care

își propune să se dezvolte, stabilirea unui obiectiv dar și a etapelor intermediare pe care trebuie să le

parcurga și implicit alegerea în cunoștință de cauză a pozițiilor și organizațiilor care îi pot sluji

scopului final. Încă de la începutul acestui proces, planificarea individuală a carierei trebuie să aibă

în vedere câteva elemente definitorii. Curiculum vitae, scrisoarea de intenție și interviul sunt

elementele ce definesc planificarea carierei. După ce li s-a explicat importanța acestor instrumente,

li se dau modele (fișa CV, fișă scrisoare de intenție, fișă informativă interviu) să le completeze și să

le discute în clasă.

Discuții: Se va urmări sprijinirea tuturor elevilor pentru clarificarea scopurilor și realizarea tuturor

etapelor în planificarea personală a crierei.

60

Curriculum vitae

Europass

Inseraţi fotografia. (rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)

Informaţii personale

Nume / Prenume Nume, Prenume

Adresă(e) Număr imobil, nume stradă, cod poştal, localitate, ţară

Telefon(oane) (rubrică facultativă, vezi

instrucţiunile)

Mobil:

Fax(uri) (rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)

E-mail(uri) (rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)

Naţionalitate(-tăţi) (rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)

Data naşterii (rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)

Sex (rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)

Locul de muncă vizat / Domeniul

ocupaţional

(rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)

Experienţa profesională

Perioada Menţionaţi separat fiecare experienţă profesională relevantă, începând cu

cea mai recentă dintre acestea. (rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)

Funcţia sau postul ocupat

Activităţi şi responsabilităţi

principale

Numele şi adresa angajatorului

Tipul activităţii sau sectorul de

activitate

61

Educaţie şi formare

Perioada Menţionaţi separat fiecare forma de învăţământ şi program de formare

profesională absolvite, începând cu cel mai recent. (vezi instrucţiunile)

Calificarea / diploma obţinută

Disciplinele principale studiate /

competenţe profesionale dobândite

Numele şi tipul instituţiei de

învăţământ / furnizorului de

formare

Nivelul în clasificarea naţională sau

internaţională

(rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)

Aptitudini şi competenţe

personale

Limba(i) maternă(e) Precizaţi limba(ile) maternă(e) (dacă este cazul specificaţi a doua limbă

maternă, vezi instrucţiunile)

Limba(i) străină(e) cunoscută(e)

Autoevaluare

Nivel european (*)

Limba

Limba

(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine

Competenţe şi abilităţi sociale Descrieţi aceste competenţe şi indicaţi contextul în care au fost dobândite

(Rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)

Competenţe şi aptitudini

organizatorice

Descrieţi aceste competenţe şi indicaţi contextul în care au fost dobândite

. (Rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)

Competenţe şi aptitudini tehnice Descrieţi aceste competenţe şi indicaţi contextul în care au fost dobândite.


62

Competenţe şi aptitudini de

utilizare a calculatorului

Descrieţi aceste competenţe şi indicaţi contextul în care au fost dobândite.


Competenţe şi aptitudini artistice Descrieţi aceste competenţe şi indicaţi contextul în care au fost dobândite

. (Rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)

Alte competenţe şi aptitudini Descrieţi aceste competenţe şi indicaţi contextul în care au fost dobândite.


Permis(e) de conducere Menţionaţi dacă deţineţi un permis de conducere şi categoria.


Informaţii suplimentare Includeţi aici orice alte informaţii utile, care nu au fost menţionate anterior,

de exemplu: persoane de contact, referinţe etc. (Rubrică facultativă,

vezi instrucţiunile)

Anexe Enumeraţi documentele anexate CV-ului. (Rubrică facultativă,

vezi instrucţiunile)

63

Fișa Model scrisoare de intenție

„Stimate Domn / Stimată Doamnă,

Vă adresez această scrisoare de intenţie ca răspuns la anunţul Dumneavoastră pentru postul vacant

pe care îl oferiţi în cadrul …………. (Numele companiei) .

Consider că am acumulat multe cunoştinţe în domeniul (……………..), pe care aştept cu nerăbdare

să le pun în practică.

Sunt o persoană dinamică, cu aptitudini foarte bune de comunicare, dobândite în experienţa mea,

responsabilă, hotărâtă, interesată în perfecţionarea profesională. Mi-aş dori să am şansa de a lucra

alături de Dumneavoastră unde aş putea să-mi pun în evidenţă capacităţile intelectuale şi experienţa

acumulată (conform CV anexat) pentru a îndeplini sarcinile şi scopurile companiei cât şi pentru

dezvoltarea carierei mele.

Dacă veţi considera că motivaţia şi calificarea mea sunt oportune pentru obţinerea unui loc în cadrul

companiei Dumneavoastră, sunt disponibil în orice moment pentru a fi contactată în vederea

discutării detaliilor unei posibile colaborări.

Vă mulţumesc!

(Numele)

64

Fisa Recomandări pentru interviu

În cadrul unui interviu se pun diferite întrebări, unele specifice pentru postul pentru care aplicaţi.

Există însă şi întrebări comune, care au şanse mari de a apărea frecvent la interviuri. Prezentăm mai

jos câteva întrebări obişnuite la interviuri, câteva cu posibile răspunsuri:

� Spune-mi despre tine

Sfat: Nu spune povestea vieţii tale sub forma de telenovela! Cel mai indicat răspuns este constituit

din descrierea pe scurt a studiilor si a experienţei relevante pentru poziţia la care ai aplicat.

� Care sunt punctele tale tari?

Sfat: Ai analizat poziţia la care ai aplicat şi ştii care sunt cerinţele legate de personalitate pentru

aceasta poziţie, aşa că, spune punctele tale tari care sunt specifice pentru aplicaţia ta (dacă este de

exemplu o poziţie de Manager nu este relevant faptul ca dai gol de la 50 m depărtare).

� Care sunt punctele tale slabe?

Sfat: Încearcă să-ţi prezinţi punctele slabe în manieră pozitivă:

„Pentru ca vreau sa iasă totul bine, mi se întâmplă să nu deleg, pentru că nu sunt convins ca

sarcinile pot îndeplinite la fel de bine

„Pot fi prea perfecţionist” etc. (după „Ghidul pentru Interviu”, Casablanca Services)

Alte întrebări care vă pot fi adresate la un interviu:

� De ce ar trebui să vă angajăm pe dumneavoastră faţă de alţi candidaţi?

� De ce aţi plecat de la ultimul loc de muncă?

� Unde te vezi peste 10 ani?

� De ce vrei să lucrezi pentru noi?

� Ai vreo întrebare despre postul pentru care ai aplicat? etc.

65

Capitolul 4

MANAGEMENTUL INFORMAȚIEI ȘI AL ÎNVĂȚĂRII

66

� TEMA 1 „CREATIVITATEA ȘI GÂNDIREA CRITICĂ”

Obiectiv:. Dezvoltarea gândirii critice și a unor strategii interactive care îi transformă pe elevi în

subiecţi activi, coparticipanţi la propria formare.

Materiale necesare: coli A4, markere, carioci, tablă

Durata: 45 min.

Descriere: A gândi critic înseamnă a fi curios, a pune întrebări, a căuta răspunsuri, a căuta cauze şi

implicaţii, a găsi alternative la atitudini deja fixate, a adopta o poziţie pe baza unei întemeieri

argumentate şi a argumenta logic argumentele celorlalţi. În demersul dezvoltării Gândirii Critice

este esnțial ca elevii să se simtă liberi în a-şi expune propriul punct de vedere şi în acest fel vom

renunţă la convingerea că există un singur răspuns corect, apare diversitatea de opinii şi idei. Elevii

sunt împărţiţi în grupe de 5 şi primesc câte o foaie A4 şi carioci. Se desenează un simbol/forma

(care urmează a fi analizată) în mijlocul tablei sau în mijlocul foii de hârtie.

Se notează în jurul acestui simbol toate ideile care le vin minte elevilor, trasându-se linii între

acestea şi cuvântul iniţial. Foaia pe care este desenat acel simbol trece de la un membru la altul al

grupului și fiecare elev are posibilitatea să citească ce au scris colegii săi. Pe măsură ce se scriu

cuvintele, se trag linii între toate cuvintele/ ideile care pot fi conectate.

Activitatea se opreşte când se epuizează toate ideile sau când s-a atins limita de timp acordată.

Discuții: Această formă de activitate în grup este avantajoasă, deoarece le propune elevilor o nouă

formă de organizare şi sistematizare a cunoştinţelor folosindu-se de creativitate. Profesorul

adresează întrebări : cum a fost să găsiți colrelații și conexiuni cu simbolul dat? v-ar ajuta acest gen

de exercițiu în problemele de la școală?

67

Fişa „Creativitatea și gândirea critică”

Notează toate ideile, cuvinte care-ți vin în minte pornind de la imaginea dată. Fii cât mai creativ!

68

� TEMA 2 „MODALITĂȚI CREATIVE DE REZOLVAREA DE PROBLEME”

Obiectiv: Dezvoltarea abilităţilor de comunicare și relaționare.

Materiale necesare: coli A4, creioane.

Durata: 45 min.

Descriere: Se împarte clasa pe grupe de câte 4-5 elevi. Fiecare grupă realizează timp de 10 min o

scurtă descriere/povestire a problemei date, pe care o prezintă apoi întregii clase. Copiilor li se cere

să fie cât mai creativi și plini de imaginație.

În final se vor identifica și alte probleme de creativitate ce pot fi lucrate în grup pentru a dezvolta

creativitatea și spiritul de echipă.

Discuții: Urmează discuţii cu întreaga clasă. Se va discuta despre aspectele surprinse de ceilalti,

cum sunt redate elementele de imaginație și transpuse în realitate, daca au și alte variante de răspuns

pentru problema grupului.

69

Fişa Modalități creative de rezolvare a problemelor

1: Explicați ce este o floare unei persoane care nu a văzut niciodată una.

2: Cum ar fi un meci de fotbal diferit dacă mingea ar fi sub forma unui cub?

3: Imaginati-vă că părinții ar trebui să treacă un test înainte de a li se permite să devină părinți.

Scrieți 6 intrebări care ar fi în acest test.

4: Dacă ar fi să introduci o nouă materie care să fie studiată în scoală care ar fi ea și de ce?

5: Care crezi că sunt mai importante: vehiculele motorizate ca mașinile sau avioanele ori calculatoarele?

De ce?

6: Imaginează-ți că nu ai nevoie de somn, ce vei face cu timpul liber?

7: Dacă oamenii nu ar vedea culori, cum ar funcționa semaforul? Inventează un sistem de

funcționare a semaforului fără culori.

8: Cum ar fi lumea fără electricitate. Scrie trei posibilități.

9. Ce s-ar întâmpla daca nu ar mai ploua pe pamânt?

10. Ce s-ar întâmpla daca ai putea citi gândurile oamenilor?

11. Dacă ai avea voie să trăiești intr-o casă în copac, care ar fi 3 avantaje și 3 dezavantaje?

12. Ai avea puterea să vorbești cu un copac, ce crezi ca ți-ar spune? Crează o conversație între tine

și copac.

13. Scrie o poveste despre gradina zoologică fără să folosești numele animalelor.

14.Poți avea 3 lucruri pe care ți le dorești. În schimb trebuie să renunți la 3 lucruri asemănătoare.

Care sunt cele 3 lucruri pe care le primești și cele pe care le oferi în schimb?

15. Propune o regulă pe care toată lumea trebuie să o respecte. Care ar fi aceea? De ce?

70

� TEMA 3 „MANAGEMENTUL INFORMAȚIEI ȘI ÎNVĂȚĂRII”

Obiectiv: Însușirea unor tehnici și stategii eficiente de învățare.


Durata: 50 min.

Descriere: Se realizează o scurtă informare despre modalități eficiente în învăţare. Se face diferența

între învățarea pasivă și cea activă. Se cer exemple personale. Se continuă cu diferite aspecte ale

învățării eficiente. (fişa).

După această informare fiecare elev are sarcina de a nota, timp de 20 min., un plan de învățare și

câteva strategii de folosire eficientă a informației, pe care le va prezenta apoi întregii clase.

Discuții: Se va urmări sprijinirea tuturor elevilor pentru elaborarea unui plan personalizat.

71

Fișa MANAGEMENTUL ÎNVĂŢĂRII

Tehnici eficiente de învățare:

� Luarea de notiţe este una din deprinderile de baza ale activităţii de învăţare. Aceasta

reprezintă o modalitate externă de stocare a informaţiei cu ajutorul unei triple codări a materialului

recepţionat: verbală, vizuală, kinestezică. Eficienţa notiţelor este dependentă de gradul de

structurare a materialului, însă nu există posibilitatea de a realiza o astfel de organizare în timpul

lecţiei. Revizuirea ulterioară a conţinutului permite reactualizarea informaţiilor, clarificarea

conceptelor dificile, completarea informaţiilor care lipsesc, sublinierea ideilor şi conceptelor cheie.

� Sublinierea ideilor, conceptelor importante pentru o mai bună însuşire, fixare şi

reactualizare a informaţiilor. Selectarea ideilor principale presupune dezvoltarea şi vehicularea

unor procese cognitive superioare, precum analiza şi sinteza. Scopul sublinierii este de a reduce

cantitatea de material ce trebuie reactualizat fără a pierde sau diminua valoarea informaţiei,

tocmai de aceea se impune sublinierea ideii care acoperă întreg paragraful sau fraza. Se impune

şi utilizarea unor semne pentru o mai bună discriminare, aceste semne fiind consecvente pe

parcursul unui text.

� Monitorizarea comprehensiunii textului reprezintă deprinderea de verificare sistematică a

gradului de înţelegere a textului prin formularea de întrebări, clarificarea ideilor care ridică

probleme, sumarizarea textului şi prin realizarea unei predicţii în text.

� Controlul învăţării ce se realizează pe parcursul acumulării de informaţii prin asociere cu

modul cum se realizează învăţarea, capacitatea proprie de învăţare, cerinţele ridicate de

diversele sarcini.

� Gândirea critică reprezintă deprinderea de a obţine, interpreta şi evalua informaţia conţinută

într-un material în mod eficient. Tratarea critică se poate realiza fie în scris, fie într-o discuţie

în grup sau prin reflecţie individuală. Gândirea critică trebuie cristalizată în timp, fiind

importantă atât influenţa mediului şcolar, cât şi a celui familial şi a anturajului. Un mediu care

facilitează gândirea critică se caracterizează prin:

� crearea condiţiilor optime pentru experienţierea gândirii critice;

� aprecierea gândirii critice;

� asigurarea sentimentului de siguranţă;

� implicarea activă în procesul învăţării;

� acceptarea diversităţii de idei şi păreri.

72

� Managementul timpului de studiu reflectă deprinderea de a utiliza în mod eficient

momentele dedicate învăţării. Este importantă alegerea momentelor de studiu, diferenţiată în

funcţie de resursele fiecărei persoane,stabilirea priorităţilor şi respectarea timpului de studiu,

precum şi evitarea amânării sarcinilor de lucru prin construirea unui plan de lucru care

cuprinde stabilirea obiectivului vizat, a modalităţilor prin care pot fi atinse aceste obiective, a

gradelor de libertate permise, a termenelor.

Eficienţa acestor deprinderi de studiu este evidenţiată în momentul în care de la capacitatea de

învăţare se face trecerea la abilitatea de auto-control asupra propriei învăţări, aceasta din urmă

putând fi măsurată prin atingerea unor obiective, respectiv:

• stabilirea independentă a scopurilor urmărite;

• planificarea timpului de lucru;

• monitorizarea sistematică a implicării în sarcină;

• eliminarea sau diminuarea factorilor distractori;

• controlul procesului de învăţare;

• selectarea şi utilizarea unor strategii potrivite de prelucrare şi reactualizare a

materialului învăţat;

• evaluarea rezultatului învăţării;

• autorecompensarea

73

Capitolul 5

STIL DE VIAȚĂ PROACTIV ȘI GESTIONAREA

VIITORULUI

74

� TEMA 1 ROLURI, DREPTURI ȘI RESPONSABILITĂȚI

Obiectiv: Identificarea drepturilor şi responsabilităţilor aferente unor roluri sociale. Identificarea

responsabilităţilor pe care elevii şi le pot asuma şi a importanţei acestora pentru dezvoltarea

personală.

Durata: 50 minute

Desfășurare: Se vor defini și explica, împreună cu elevii conceptele de drepturi şi

responsabilităţi. Se cer exemple de drepturi şi responsabilităţi pentru rolul de elev și să dea

exemple de roluri pe care le poate îndeplini o persoană în decursul vieţii.

Apoi se va discuta despre responsabilităţile pe care le au în prezent şi despre importanţa acestora

pentru dezvoltarea personală, pe baza câtorva întrebări de start:

În ce fel s-a schimbat rolul meu în ultimii doi ani? în ce fel s-au schimbat

responsabilitățile mele în ultimii doi ani?

Dacă am mai multe responsabilități, în ce măsură am şi mai multe drepturi / privilegii

decât am avut acum doi ani?

Cum pot face ca responsabilităţile să fie pe măsura drepturilor (şi invers)? Cum mă

simt în legătură cu aceste schimbări? Le pot accepta sau îmi este greu să le accept?

Ce responsabilităţi îmi asum în familie sau în comunitate? Ce aş putea face diferit? Ce

responsabilităţi îmi pot asuma? Ce privilegii aş avea în acesl caz?

Discuții: Se poate nuanța și încuraja exprimarea opiniei printr-o serie de întrebări adresate de

profesor: Care sunt consecinţele asumării unor responsabilităţi concrete asupra lor şi asupra altora?

■ De ce există tendinţa neasumării unor responsabilităţi? ■ Care sunt dificultăţile întâmpinate în

asumarea responsabilităţilor şi cum pot fi depăşite aceste dificultăţi? Obs. Elevii pot fi încurajaţi

să discute cu părinţii întrebările de mai sus şi apoi să povestească la următoarea întâlnire ce au

aflat nou şi cum au perceput reacţia părinţilor.

75

� TEMA 2 „SURSE DE STRES ȘCOLAR”

Obiectiv: Identificarea surselor de stres şcolar și conştientizarea reacţiilor la stres.

Materiale necesare: coli a4, creioane

Durata: 45 min.

Descriere: Se împarte clasa pe grupe de câte 4-5 elevi. Fiecare grupă realizează timp de 15

min. o listă cu surse de stres şcolar pe care o prezintă apoi întregii clase. Apoi notează timp de 15

min. reacţiile avute într-o situaţie considerată stresantă (test, teză, examen etc.), după care le vor

prezenta întregii clase. Se vor nota reacţiile fizice/ fiziologice (ex:dureri de inimă, transpiraţii

excesive, dureri de cap), cognitive (ce au gândit), emoţionale (ce au simţit), comportamentale (cum

s-au comportat).

Personal, fiecare reprezintă simbolic stresul și efectele sale printr-un desen (simboluri,

culori, imagini geometrice, fraze, schițe, etc)

În final se vor identifica câteva modalităţi de reevaluare a evenimentului considerat stresant

prin prisma gândirii pozitive.

Discuții: Urmează discuţii cu întreaga clasă: sursele de stres pot fi înlăturate, diminuate,

tolerate necesitând adaptare. Plecând de la reprezentarea simbolică a stresului și efectului său, se

prezintă tehnica vizualizării unor amintiri, lucruri pozitive, ce are ca efect reducerea efectelor mai

sus amintite. Se exemplifică cu un exercițiu de imaginație dirijată.

76

� TEMA 3 „ATITUDINI PROACTIVE”

Obiectiv: Identificarea unor idei, atitudini negative faţă de şcoală şi formarea unei atitudini

proactive.

Materiale necesare: mini chestionare, creioane

Durata: 50 min.

Descriere: Se distribuie fiecărui elev un mini chestionar de atitudini. După completarea de

către elevi, timp de 15 min, a mini chestionarului, dirigintele realizează centralizarea răspunsurilor.

În funcţie de răspunsurile date în final se realizează o discuţie în care se va urmări atacarea ideilor,

atitudinilor negative faţă de şcoală şi întărirea celor pozitive.

77

Fișă CHESTIONAR

Vă rugăm să evaluaţi pe o scală de la 1 la 5, în care:

1 – total dezacord

2 – parţial dezacord

3 – nu mă pot pronunţa

4 – parţial acord

5 – total acord, următoarele afirmaţii:

1. „În ziua de azi şcoala nu te ajută la nimic!”

2. N-ai carte, n-ai parte!

3. Poţi ajunge să ai bani fără să te omori prea mult cu învăţatul.

4. Dacă vrei, în viaţă să fii respectat, trebuie să înveţi cât mai mult.

5. A învăţa este o pierdere de vreme.

6. Poţi reuşi în viaţă doar învăţând.

78

� TEMA 4 „VIITORUL MEU”

Obiectiv: Creşterea motivaţiei şcolare prin clarificarea scopurilor de lungă durată.


Durata: 20 min.

Descriere: Se realizează o scurtă informare despre scopuri eficiente în învăţare şi tipuri de scopuri.

Obiectivele definesc în mod specific ceea ce persoana doreşte să realizeze. Obiectivele eficiente:

- presupun implicare din partea persoanei – sunt formulate de persoana în cauză şi sunt legate de

scopurile sale;

- sunt orientate spre acţiune – indică o direcţie specifică, succesiunea acţiunilor care trebuie

întreprinse pentru atingerea scopurilor;

- sunt formulate specific, măsurabil, realist, temporal.

După această informare fiecare elev are sarcina de a nota, timp de 20 min., obiectivele sale pe fișa

de lucru, pe care le va prezenta, lucrând în diadă cu colegul de bancă..

Discuții: Se va urmări sprijinirea tuturor elevilor pentru clarificarea scopurilor.

79

Fişa: Ce fac azi, ce fac mâine

A. Obiective pe termen scurt

1. Chiar acum eu sper să (ex. să rezolv testul la biologie) ………………………………….

a. Trei motive pentru care vreau să ating scopul ………………………………………….

b. Primul pas va fi să …………………………………………………………

2. În următoarele două luni eu vreau să (ex. să îmi îmbunătăţesc situaţia la biologie) ……….

a. Trei motive pentru care vreau să ating scopul ………………………………………….

b. Primul pas va fi să ……………………………………………………………………

3. Când voi termin acest an sper să (ex. să obţin o diplomă de calificare) ……………………

a. Trei motive pentru care vreau să ating scopul ………………..........................................

b. Primul pas va fi să ……………………………………………………………………..

B. Obiective pe termen lung

1. Eu îmi doresc să devin …………………………………………………………………….

a. Trei motive pentru care succesul este important pentru mine ………………………….

b. Care sunt obiectivele pe termen scurt care mă ajută în atingerea acestui obiectiv pe termen

lung? …………………………………………………………………………….

2. Peste cinci ani aş vrea ……………………………………………………………………

a. Trei motive pentru care succesul este important pentru mine …………………………

b. Care sunt obiectivele pe termen scurt care mă ajută în atingerea acestui obiectiv pe termen

lung? ……………………………………………………………..………………

Peste cincisprezece ani aş vrea să …………………………………………………………..

a.Trei motive pentru care succesul este important pentru mine ………………………….

b.Care sunt obiectivele pe termen scurt care mă ajută în atingerea acestui obiectiv pe termen

lung? ..........................................................................................................................

80

� TEMA 5 „VOLUNTARIATUL, CA PARTICIPARE ACTIVĂ ÎN VIAȚA SOCIALĂ”

Obiectiv: Implicarea frecventă în activităţi corespunzătoare preferinţei conduce la dezvoltarea

abilităţilor specifice acestora.

Materiale necesare: coli A4, fișe

Durata: 50 min.

Descriere: Orice implicare în activităţi de voluntariat implică o formă de învăţare socială, chiar

dacă de multe ori aceasta nu este conştientizată. Implicarea în activităţi de voluntariat dezvoltă o

serie de abilităţi şi competenţe sociale, cum ar fi de exemplu solidaritatea, toleranţa, încrederea,

spiritul civic şi responsabilitatea socială. Voluntariatul te transformă într-o persoană conştientă de

mult mai multe aspecte ale lumii din jurul tău pe care în mod curent nu le vezi pentru că, aparent, nu

ai nicio legătură directă cu ele.

Elevilor li se vor prezenta informații despre voluntariat, legea voluntariatului, oportunității

voluntariatului pentru carieră. Li se cer exemple personale de implicare și beneficiile de pe urma

acestui gen de implicare.

Discuții: Se va pune accentul pe importanța experienței practice ce o oferă voluntariatul și

activitațile cu ceilalții, pe ce pot învăța elevii prin participare activă și directă în comunitate.

81

Fișa Voluntariatul, ca participare activă în viața socială.

Voluntariatul poate fi o sursă foarte bogată de învățare, atunci cand există atât dorința de a

învăța din partea voluntarului, cât și preocupare pentru motivația voluntarului din partea

organizației la care acesta activează. Implicându-se în diverse proiecte și activități, lucrând în

echipă sau de unii singuri, confruntându-se cu diverse situații și probleme, voluntarii dobândesc

implicit noi abilități, noi cunoștințe, noi atitudini - într-un cuvânt, noi competențe.

Ca VOLUNTAR poți să:

• organizezi seminarii, trainiguri, conferințe, acțiuni de prevenție și informare, campanii;

• ajuți copii cu handicap, copii săraci, copii delincvenți;

• protejezi mediul;

• strângi fonduri pentru diferite cauze;

• introduci date, tehnoredactezi, traduci;

• intervii în situații de dezastru;

• ajuți la construirea de case;

• ai grijă de persoane vârstnice;

• faci educație pentru sănătate;

• și multe altele!

•

De ce să fii voluntar?

• Pentru a te distra

• Pentru a te dezvolta personal

• Pentru a nu pierde vremea acasă

• Pentru a-ți face noi prieteni

• Pentru a fi cu prietenii tăi care sunt deja voluntari

• Pentru a învăța lucruri noi și aîti forma deprinderi utile

• Pentru a da înapoi o parte din ceea ce ai primit de la alții

• Pentru a-ți face contacte utile

• Pentru a te simți util

• Pentru a face tranziția spre o nouă viață

• Pentru a-ți face datoria de creștin

• Pentru a testa o nouă carieră

• Pentru a-i ajuta pe cei mai puțin norocoși

• Pentru a ameliora comunitatea

• Pentru a lucra cu un anumit grup de persoane (clienți)

• Pentru a-ți asuma o responsabilitate

• Pentru a face parte dintr-o echipă

• Pentru a ințelege problemele comunității în care trăiești

82

Ce competenţe îţi poţi dezvolta făcând voluntariat?

• O parte dintre organizaţiile nonguvernamentale pun la dispoziţia voluntarilor lor ateliere şi

training-uri de dezvoltare, ca sprijin în activitatea desfăşurată sau pur şi simplu pentru a-i

motiva. Pe lângă aceste cursuri, voluntarii au ocazia să înveţe din experienţa directă în

cadrul proiectelor la care contribuie. În funcţie de gradul de implicare şi de interesul tău, îţi

poţi dezvolta abilităţi dintre cele mai diverse, cum ar fi:

• • Comunicarea în limba maternă şi/sau într-o limbă străină, în scris şi/sau verbal

• Negociere

• Lucru în echipă şi colaborare

• Leadership

• Comunicare interculturală

• Organizarea şi gestionarea mai bună a timpului

• Spirit antreprenorial, iniţiativă

• Relaţionare cu actorii sociali (sponsori, autorităţi, mass-media, personalităţi publice etc.)

• Scrierea de proiecte

• Documentare şi redactare de texte

• Organizare de evenimente

• Animaţie socio-culturală

• Livrare de training

• Management de proiect

• Lucrul cu diferite programe de calculator etc.

83

Fișa Legea voluntariatului

LEGE nr.339 din 17 iulie 2006 pentru modificarea şi completarea Legii voluntariatului nr. 195/2001

Art. 1. - (1) Prezenta lege reglementează participarea persoanelor fizice la activitățile de voluntariat desfășurate în folosul altor persoane sau al societății, organizate de persoane juridice de drept public sau de drept privat fără scop lucrative.

(2) Voluntariatul este un factor important în crearea unei piețe europene competitive a muncii și, totodata, în dezvoltarea educației și formării profesionale, precum și pentru creșterea solidarității sociale.

Art. 2. - (1) Statul român recunoaște valoarea socială a activităților de voluntariat ca expresie a cetățeniei active, a solidarității și responsabilității sociale, precum și valoarea profesională ca expresie a dezvoltării personale, profesionale, interculturale și lingvistice a persoanelor care desfășoara aceste activități.

(2) Statul susține dezvoltarea mișcării de voluntariat la nivel local, național și internațional, cu respectarea independenței și diversității acesteia, în scopul îndeplinirii sale artistice și culturale, sportive și recreative, educaționale, știintifice, de cercetare, de tineret, de reprezentare, de mediu, de sănătate, sociale, de solidaritate, de dezvoltare comunitară, de ajutor umanitar, civic și filantropic și altele asemenea.

(3) Statul român sprijină dezvoltarea voluntariatului prin toate instituțiile sale care activează în domenii în care se desfășoară activități de voluntariat potrivit legii.

Art. 3. - În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

a) voluntariatul reprezintă participarea voluntarului persoana fizică la activități de interes public desfășurate în folosul altor persoane sau al societății, organizate de către persoane juridice de drept public sau de drept privat, fără remunerație, individual sau în grup;

b) activitatea de interes public reprezintă activitatea desfășurată în domenii {{precum:}} arta și cultură, sportul și recreerea, educația și cercetarea, protecția mediului, sănătatea, asistență socială, religia, activismul civic, drepturile omului, ajutorul umanitar și/sau filantropic, dezvoltarea comunitară, dezvoltarea socială;

c) organizația-gazdă este persoana juridică de drept public sau de drept privat, fără scop lucrativ, care organizează și administrează activități de voluntariat;

d) contractul de voluntariat reprezintă convenția încheiată între un voluntar și organizația-gazdă, în temeiul careia prima parte se obligă să presteze o activitate de interes public, fără a fi remunerată, iar cea de-a doua se obligă să ofere o activitate adecvată solicitării sau pregătirii voluntarului;

e) voluntarul este orice persoană fizică, fără deosebire de rasă, origine etnică, religie, sex, opinie, apartenență politică, care a dobândit capacitate de muncă potrivit legislației în domeniul muncii și desfășoară activități de voluntariat;

84

f) beneficiarul activității de voluntariat este persoana fizică, alta decât soțul/soția și copiii, sau persoana juridică în folosul căreia se desfașoară activitatea de voluntariat;

g) coordonatorul voluntarilor este voluntarul sau angajatul organizației-gazdă, care îndeplinește sarcinile legate de coordonarea și administrarea activității voluntarilor.

Art. 4. - Prezenta lege se fundamenteaza pe urmatoarele principii:

a) participarea ca voluntar, activitate de interes public, neremunerată și bazată pe o decizie liber consimțită a voluntarului;

b) implicarea activă a voluntarului în viața comunității;

c) desfășurarea voluntariatului cu excluderea remunerației din partea beneficiarului activității;

d) participarea persoanelor la activitățile de voluntariat, pe baza egalității de șanse și de tratament, fără discriminări;

e) activitatea de voluntariat nu substituie munca platită;

f) caracterul de interes public al activității de voluntariat.

Art. 5. – Activitățile de voluntariat izolate, sporadic prestate, în afara raporturilor cu persoanele juridice prevăzute la art. 1, din rațiuni familiale, de prietenie sau de bună vecinatate nu fac obiectul prezentei legi.

Art. 6. – Autoritățile administrației publice sprijină derularea activităților de voluntariat prin includerea în strategiile de dezvoltare locală sau națională a unor capitole distincte despre rolul voluntariatului ca resursă de dezvoltare a bunăstării sociale, și nu ca modalitate de reducere a cheltuielilor, precum și modul de sprijinire a voluntariatului pentru atingerea priorităților locale sau naționale.

Art. 7. - (1) Autoritățile administrației publice locale susțin voluntariatul ca metodă recunoscută prin care cetățenii pot participa activ la activități de voluntariat în comunitățile lor, metoda ce le permite acestora să abordeze probleme legate de acțiuni umanitare, mediu înconjurător, probleme sociale, și altele asemenea.

(2) Autoritățile administrației publice locale se întălnesc anual cu reprezentanții legali ai organizației-gazdă, pe raza unităților administrativ-teritoriale pe care le conduc, în vederea organizării unei cooperări efective în activitățile de interes public desfășurate de către voluntari, precum și în vederea promovării, la nivel local, a acestor activităîi, a rezultatelor și impactului social survenit.

(3) Autoritățile administrației publice locale promovează și susțin organizarea de evenimente cu ocazia Zilei Internaționale a Voluntariatului, în data de 5 decembrie a fiecarui an.

Art. 8. - (1) Activităților de voluntariat organizate în afara României de către organizații-gazdă de naționalitate româna, în parteneriat cu organizații din țara respectiva, desfășurate în temeiul unui contract de voluntariat semnat în România, le sunt aplicabile prevederile prezentei legi.

85

(2) Voluntarilor cetățeni străini le este garantată rezidența pe teritoriul statului român pe durata contractului de voluntariat, în limitele și condițiile impuse de legislația privind regimul străinilor în România.

Art. 9. - (1) Activitatea de voluntariat se desfășoara în urma unei cereri din partea organizației-gazdă, prin care aceasta își manifestă disponibilitatea de a colabora cu voluntari. Organizația-gazdă are posibilitatea de a refuza motivat cererea unui candidat de a deveni voluntar, în condițiile prevăzute în statutul acesteia, în funcție de tipul de activitate desfășurata, și cu respectarea art. 4 lit. c)

(2) Cererea emisă de organizația-gazdă persoana juridică de drept public, prin care este manifestată disponibilitatea de a colabora cu voluntari, se realizează printr-un anunț public.

(3) Organizația-gazdă oferă instruire inițială cu privire la:

a) structura, misiunea și activitățile organizației-gazdă;

b) drepturile și responsabilitățile voluntarului;

c) regulamentele interne care reglementează implicarea voluntarului

(4) Organizația-gazdă poate oferi voluntarilor, în condițiile legislației din domeniul educației și formării profesionale, cursuri de instruire, formare și pregătire profesională în domeniul în care aceasta activează.

Art. 10. - (1) Este interzis, sub sancțiunea anulabilității, să se incheie contract de voluntariat în scopul de a evita ăncheierea unui contract individual de muncă sau, după caz, a unui contract civil de prestări de servicii ori a altui contract civil cu titlu oneros pentru efectuarea prestațiilor respective.

(2) Activitatea de voluntariat se consideră experiența profesională și/sau în specialitate, în funcție de tipul activității, dacă aceasta este realizată în domeniul studiilor absolvite

(3) Pe durata perioadei activității de voluntariat, precum și la încheierea activității de voluntariat, organizația-gazdă, la cererea voluntarului, eliberează un certificat de voluntariat la care este anexat un raport de activitate. Acestea se întocmesc în limba româna daca au fost emise pe teritoriul României

(4) Certificatul de voluntariat va conține urmatoarele elemente:

a) datele de identificare ale organizației-gazdă care emite certificatul;

b) numarul de înregistrare și data emiterii certificatului;

c) numărul de înregistrare și data contractului de voluntariat;

d) numele, prenumele și datele de identificare ale voluntarului;

e) perioada și numărul de ore de voluntariat;

f) numele și prenumele coordonatorului voluntarilor;

g) numele și prenumele reprezentantului legal al organizației-gazdă;

86

h) mențiunea „Voluntarul și organizația emitentă sunt responsabili pentru veridicitatea datelor și

informațiilor cuprinse în acest certificat”

(5) Certificatele de voluntariat sau documentele echivalente eliberate de organizații-gazdă dintr-un alt stat sunt recunoscute în România în masura în care conțin elementele prevăzute la alin. (4) și sunt prezentate în copie autentificată și traducere legalizată

(6) Raportul de activitate va conține următoarele elemente:

a) activitățile de voluntariat prestate;

b) atribuțiile asumate;

c) aptitudinile dobândite.

Art. 11. - (1) Voluntariatul se desfășoara pe baza unui contract încheiat în forma scrisă, în limba româna, între voluntar ăi organizația-gazdă. Obligația de încheiere a contractului de voluntariat în forma scrisă revine organizației-gazdă. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului.

(2) În cazul încheierii contractului de voluntariat cu un cetațean străin, organizația gazdă poate să-i pună acestuia la dispoziție un interpret.

(3) Organizația-gazdă este obligată ca, anterior inceperii activității de voluntariat, să înmâneze voluntarului un exemplar din contractul de voluntariat

(4) Anterior începerii activității, contractul de voluntariat se înregistreaza în registrul de evidență a voluntarilor ținut de organizația-gazdă

(5) Contractul de voluntariat este însoțit obligatoriu de fișa de voluntariat și fișa de protecție a voluntarului

(6) Contractul de voluntariat trebuie să conțina următoarele clauze:

a) datele de identificare ale părților contractante;

b) descrierea activităților pe care urmează să le presteze voluntarul;

c) timpul și perioada de desfășurare a activității de voluntariat;

d) drepturile și obligațiile parților;

e) stabilirea cerințelor profesionale, a abilităților sociale, intereselor de dezvoltare, a celor de sănătate, confirmate prin certificate de sănătate sau alte documente;

f) condițiile de reziliere a contractului

(7) Contractul de voluntariat încetează în următoarele condiții:

a) la expirarea termenului stabilit în contract, respectiv la data la care prestațiile care fac obiectul contractului au fost executate;

b) de comun acord;

87

c) când organizația-gazdă își încetează activitatea;

d) prin denunțare unilaterală, în condițiile art. 21;

e) în caz de reziliere a contractului

(8) Fișa de voluntariat conține descrierea în detaliu a tipurilor de activități pe care organizația-gazdă și voluntarul au convenit ca acesta din urma le va desfășura pe parcursul contractului de voluntariat

(9) Fișa de protecție a voluntarului conține instrucțiuni cu privire la desfășurarea activității acestuia, cu respectarea prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă. Pentru activități ce ies din domeniul de acoperire al fișei de protecție a voluntarului, organizatorii activității vor apela la inspectoratele teritoriale de muncă ce vor pune la dispoziția acestora instrucțiuni de securitate a muncii specifice activității respective

(10) Organizația-gazdă este obligată să țină evidența voluntarilor, a duratei și a tipului activităților desfășurate și evaluării voluntarilor, pe baza criteriilor stabilite în regulamentul intern.

Art. 12. - Contractul de voluntariat trebuie să conțina minimum urmatoarele drepturi ale voluntarului:

a) dreptul de a desfășura activitatea de voluntariat în concordanță cu capacitatea și disponibilitatea acestuia;

b) dreptul de a solicita organizației-gazdă eliberarea certificatului de voluntariat însoțit de raportul de activitate;

c) dreptul la confidențialitate și protecția datelor personale;

d) dreptul la timp liber corespunzător cu activitatea de voluntariat.

Art. 13. - (1) Contractul de voluntariat trebuie să conțină urmatoarele obligații ale voluntarului:

a) obligația de a presta o activitate de interes public, fără remunerație;

b) obligația unei conduite complementare cu obiectivele generale ale voluntariatului – îmbunătățirea calității vieții și reducerea sărăciei, dezvoltare sustenabilă, sănătate, prevenirea și gestionarea efectelor dezastrelor, incluziunea socială și, totodata, lupta împotriva excluderii sociale și discriminarea;

c) obligația voluntarului de a îndeplini sarcinile prevăzute în fișa de voluntariat, precum și respectarea instrucțiunilor stipulate în fișa de protecție a voluntarului;

d) obligația de a păstra confidențialitatea informațiilor la care are acces în cadrul activității de voluntariat, pe perioada desfășurării contractului de voluntariat și pe o perioadă de 2 ani după încetarea acestuia;

e) obligația de a anunța indisponibilitatea temporară de a presta activitatea de voluntariat în care este implicat

(2) Răspunderea voluntarului în astfel de situații se angajează potrivit regulilor stabilite în legislația în vigoare și în regulamentele interne ale organizației-gazdă.

88

Art. 14. - Contractul de voluntariat trebuie să conțină urmatoarele drepturi ale organizației-gazdă:

a) dreptul de a stabili organizarea și funcționarea activității de voluntariat;

b) dreptul de a iniția conținutul fișei de voluntariat, pe care o adaptează la solicitarea și pregătirea voluntarului, precum și la tipul de activităti de voluntariat desfășurate de către organizația-gazdă;

c) dreptul de a exercita controlul asupra modului de implementare a fișei de voluntariat prin coordonatorul de voluntari;

d) dreptul de a constata abaterile voluntarului, raportate la clauzele stabilite în contractul de voluntariat, fișa de voluntariat și/sau în fișa de protecție a voluntarului.

Art. 15. - (1) Contractul de voluntariat trebuie să conțina următoarele obligații ale organizației-gazdă:

a) obligația de a asigura desfășurarea activităților sub conducerea unui coordonator de voluntari, cu respectarea condițiilor legale privind securitatea și sănătatea în muncă, în funcție de natura și de caracteristicile activității respective;

b) obligația de a suporta cheltuielile de hrană, cazare și transport pentru voluntar în desfășurarea activității sale de voluntariat;

c) obligația de a suporta alte cheltuieli ocazionate de desfășurarea activității de voluntariat, cu exceptia celor aferente muncii prestate de către voluntar

(2) La solicitarea voluntarului, organizația-gazdă poate încheia contract de asigurare împotriva riscurilor de accident și de boală sau a altor riscuri ce decurg din natura activității, în funcție de complexitatea activității la care participă acesta.

Art. 16. - În executarea contractului de voluntariat, voluntarul se subordonează coordonatorului voluntarilor, numit în condițiile art. 3 lit. g). În situația în care, prin desfășurarea activităților de voluntariat, se cauzează prejudicii unor terțe persoane, organizația-gazdă va răspunde solidar cu voluntarul, în condițiile legii sau ale contractului de voluntariat, dacă acestea nu au fost determinate de culpa exclusivă a voluntarului.

Art. 17. - Executarea obligațiilor contractuale ce revin voluntarului nu se poate face prin reprezentare.

Art. 18. - Raspunderea pentru neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a contractului de voluntariat este supusa prevederilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare.

Art. 19. - Dacă pe parcursul executării contractului de voluntariat intervine, independent de voința părților, o situație de natură să îngreuneze executarea obligațiilor ce revin voluntarului, contractul va fi renegociat, iar dacă situația face imposibilă executarea contractului, acesta încetează de plin drept.

Art. 20. - (1) Negocierea sau renegocierea contractului de voluntariat se va face la cererea scrisă a uneia dintre părți, în condițiile stabilite prin contractul de voluntariat.

89

(2) La negocierea clauzelor și la încheierea contractelor de voluntariat părțile sunt egale și libere.

Art. 21. – Denunțarea unilaterală a contractului de voluntariat are loc la inițiativa oricareia dintre părți, care se comunică și se motivează în scris. Condițiile denunțării se stabilesc prin contractul de voluntariat, termenul de preaviz fiind de 15 zile.

Art. 22. - (1) Litigiile izvorate din încheierea, modificarea, executarea sau încetarea contractului de voluntariat se soluționează pe cale amiabilă sau prin procedura de mediere, iar, în caz de nesoluționare, de către instanțele civile

(2) Acțiunile izvorâte din contractul de voluntariat sunt scutite de taxa de timbru.

Art. 23. - La concursurile organizate pentru ocuparea posturilor, dacă doi sau mai mulți candidați obțin punctaje egale, autoritățile și instituțiile publice și angajatorii persoane fizice sau juridice pot acorda punctaj suplimentar candidaților care prezintă unul sau mai multe certificate de voluntariat obținute din activități de voluntariat, eliberate în condițiile prevăzute de prezenta lege, în situația în care acestea constituie criterii de selecție.

Art. 24. – Dispozițiile prezentei legi nu se aplică personalului din cadrul serviciilor de urgentă voluntare constituite conform legii, precum și persoanelor cărora le sunt aplicabile dispozițiile legale privitoare la prestarea serviciului militar pe bază de voluntariat.

Art. 25. - Prezenta lege intra în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 26. - La data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga Legea voluntariatului nr. 195/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 25 aprilie

2007. Aceasta lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constițutia Romăniei, republicată.

91

BIBLIOGRAFIE:

1. Adriana Baban (coordonator) – Consiliere educatională - Ghid metodologic pentru orele de

dirigenție și consiliere

2. „Curriculum Național pentru învățământul obligatoriu. Cadru de referință”. M.E.C., C.N.C.,

Bucuresti, Editura Corint, 1998.

3. Pas cu pas către cariera ta – Ghid de consiliere și orientare, Centrul OCUP pentru

Informare, Orientare și Formare Profesionalp București, 2004

4. Gabriela Lemeni și Mircea Miclea (coordonatori) Consiliere și orientare în carieră, ghid

metodologic teoretic și de activități <COGNITROM> Cluj

5. Raoul Van ESBROECK, Career and environmental exploration, Vrije Universiteit Brussel,

Belgia

6. Six Seconds (www.6seconds.org) – Mecanisme de a integra coeficientul de inteligență

emoțională în școală

7. Bill Faust, Michael Faust _ CV-ul perfect, Editura Polirom, 2007

8. Mihai Jigau, Consilierea carierei, Ed. Sigma, 2001

9. Raoul Van ESBROECK, Vrrije Universiteit Brussel, Belgia: Career and environmental

exploration- de pe www.ise.ro

10. Ghidul educației 2004, oferta educațională, Centrul OCUP pentru Informnare, Orientare și

Formare Profesională, București

11. Elena Salomia și alții, GHIDUL CARIEREI MELE, lucrare apăruta în cadrul Programului

„Vreau o carieră!” al Centrului Educaţia 2000+ (Bucureşti

12. www.didactic.ro

13. http://europass.cedefop.europa.eu/europass/home/vernav/Europasss+Documents/Europass+

CV/navigate.action

14. http://www.advancededucation.gov.ab.ca/careers/

15. http://www.assessment.com/TakeMAPP/StartMAPP.asp

16. http://careerplanning.about.com/od/careertests/Free_Self_Assessment_Tools_Online.htm

17. www.jobsite.ro

18. www.anofm.ro

92

TipografiaSC ROF IMP SRL

SuceavaStr. Mărăşeş ti Nr. 7A

tel. 0230-532299 tel./fax. 0230-523476 mobil: 0745392 984 0745 585 954

email: [email protected]

ISBN 978-606-625-211-9

This book has been published with the financial support of the EU whithinthe Erasmus+ project "Dezvoltarea competentelor profesorilor in vedereaconsilierii elevilor in problematica devenirii personale", cod 2014-1-RO01-KA101-001326

The authors take responsibility for the accuracy of the publishedinformation. There is no copyright restriction for these materials, therefore theycan be used for didactic purposes.

E RALUCA BĂDELIĂ R ISABELATABARCEA EI · decât cel provenit de la elevi, sarcina profesorului...

Documents

Transcript of E RALUCA BĂDELIĂ R ISABELATABARCEA EI · decât cel provenit de la elevi, sarcina profesorului...