Redactare: Dan SociuTehnoredactare: Mihail VladPregltire de tipar: Marius BadeaDesign coperti: Laurenliu Midvichi

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RominieiCoRNELIUS,JAN

!e c11u1s rominii ca nemtiil /Jan Cornelius, Adina Popescu. - pitegti :Paralela 45,2019ISBN 978-973- 47 -3073 -1I. Popescu, Adina82r.135.1

Copyright @ Editura Paralela 45,2019Prezenta.lucrare folosegte denumiri ce constituie mlrci inregistrate, iarcontinuhrl este protejat de legislagia privind dreptr:l de proprietate intelectuale.www. edituraparalela45.ro

Jan CorneliusAdina Popescu

De ce nu-s romAniica nemtii?

Editura Paralela 45

Cuprins

Oare cind voi spune, in sfirgit, I love BucureSti? .......................7

Via{a e frumoasi, cu mici exceplii '..............'..'.... 11Sint cetifean euroPean gi am drepturi...........................'........' 19

Hey, poate scriem o carte! .................21Apocalipsa de la Leipzig qi... dar hai mai bine

s6 gindim pozitiv! .'............'....; .......22Un ou pe zi qi un sfert de parizer.. ::'.................'...32Pilulele de slibit gi bunica inexistenti ............'....41Nostalgia cozilor, aten{ie la trepte! .........'......'......51Un chef la Vama Veche qi strigoii din Frankfurt.................".58

Hotelul din Bruxelles qi castelul din Timigoara.............. ........ 67

Detalii picante din vecini... ................76Cuvinte tabu gi vecini psihopafi .......87Sirutul negrului qi Pippi $osefica in impas....................'.....'..99

Marea cripelnifd qi ,,popa cu botezul" .............'. 111Bltrinegea gi butonul de panici ......123Fantoma din baie care ne di palpita{ii..'................................ 135

Pacientul Stan Pifitul gi ipohondria made in Romania.......14g

Ce pllim cind cilitorim............... .......................163Birbafi gi femei .............179Cine sintem? Unde vrem si trdim?

Cirui loc ii aparfinem?.......... ......I94Oare cind voi spune, in sffrgit,

I loue BucuregtE

Mi aflu intr-un mic magazin de suveniruri din Berlin, iarvinziltoarea mi intreabi zimbind daci mi poate ajuta cu ceva.

,,Nu, doar mi uit. ..", zic eu gi intr-adevlr privesc cu drag toateacele flecuqtele, de la tricouri la brelocuri 9i brichete, imprimate

cu inscripEia I loue Berlin A fost clt pe-aci si cumpir o umbreliinsi m-am rdzgindft in ultima clipi - costa totugi 20 de euro,doar pentru cd.filceareclami oragului. De fapt, acel I loue Berlin,

comercial gi destinat probabil turi;tilor americani sau japonezi,

atragi de astfel de ,,amintiri" cit mai demonstrative din locurile

pe care leviziteazi, m'a atras iniuntru. imi dau seama ci, oricit

de siropos ar suna, intr-adevir I loue Berlin, mi simt in stare sifac o declaragie (de dragoste) unui orag cu totul striin Pe care

l-am cunoscut doar de citeva zile'

Ies din magazin gi mi lntreb cu amiriciune cind va venimomentul in care si spun, cu toati sinceritatea, I loue Bucure;ti.M-am niscut in Bucuregti, n-am triit niciodati in alti parte, devoie, de nevoie m-am atagat de el pentru este oragul meu, insi

dupi 38 de ani de ,,relagie" n-ag Putea si spun ciJ iubesc, ag fiipocriti.. Ci-l accept, ci.J tolerez, ci-l ingeleg, aga cum se tntim-

pli cu oamenii lingi care stai prea mult timp, asta da. Ag putea

Ds cn Nu-s norraANrr cA NEMTII?

spune insi, cu mina pe inimi, I loue Cluj, gi nu doar pentru cieste oragul in care mi-am perrecut o parre din copilirie. E un oragcare a trecut prin transformiri remarcabile in ultimii ani, poatesi o spuni oricine care vine ,din afard", se simt aerul de Occidentgi dhna viegii de acolo, mai ales ln anumire cartiere ale Clujului.Oare ce trebuie ,,si faci" Bucuregtiul ista ca si fie iubit?

Aterizilm la Otopeni tlrziu, ln noapte, togi romAnii se lmbul-zesc si-gi ia bonuri pentru taxiuri, striinii se uiti debusolagi.in jur,intrebindu-se in ce hangar pirisit in cimp au nimerit. Afari, taxi-urile se lngiruie unul dupl alrul, entropia se mdregte, ordinea nuse mai respecri, incepi si-gi vinezi taxiul. Printre primele cuvinrepe care le aud in Bucuregti (Otopeniul nu-i decit o ugi care sedeschide spre el), dupi ce am aterizat:,,IJnde pula mea e taxiulnostru?" Lln nene cu gluga pe ochi, gen fost taximetrist mafiotdin Gara de Nord, incearci si aga,te doar turigri striini, niuci 9iincircagi de bagaje: ,,Taxi? Taxi, please?"imi e mill de ei - vor plitiprobabil 100 de euro plni in centru. Mi intreb de ce, dupd,27 deani, nu s-a gisit inci o solugie decenti de a lega aeroportul de ora9,de ce niciodati nu a fost o prioritate pentru nimeni. Asa cum n-aufost nici o gosea de centuri. care si. ajute traficul, nici multe altele.Pentru ci. n-au existat niciodati strategii pe termen lung, doar micifurtigaguri, precum cele ale kximerristului dornic de un cigtigimediat, de la aeroport. Oare, dupi aceasta primi experiengl cireiaii vor urma altele, mai mult sau mai pugin nefericite, srri.inii ce neviziteazi.oragul gi-ar mai cumpira un tricou cu I loue Bucbarest?

in magini, taximetristul ii injuri pe cei de la Uber. Ci ,,sintniste hogi" 9i ci. ,,tor ce se intimpli acolo e ilegal". Sint prea obo-siti, mi abgin si comenrez ceva, e inutil si-i explic ci vorbegtedespre primul sisrem de taximetrie care incepe, ln sfir;it, si

JeN ConNu-Ius, AorNe Poprscu

funcfoneze ,,normal". in fond, ce reprezinti pentru el norma-litatea? ,,Clnd o si se intimple vreun viol sau, Doamne feregte,

vreo crimi, or si-i inchidi!", zice taximetristul de cel mult 35 de

ani, cu satisfacgie. Ce rost mai are si discutim despre ce (n)au

ficut autoritigile, clnd locuitorii oragului sint atlt de obtuzi 9i se

lmpotrivesc oricirei schimbiri, din principiu?A doua zi, nu-mi vine si, ies din casi. Degi am fost plecati

doar trei zile, nu simt nevoia si-mi revid oragul. 1l cunosc sufi-

cient de bine. Totugi, sint nevoiti si. ies pini la cel mai apropiat

supermarket. Merg pe stridugele din ,,mahalaua" centrali unde

locuiesc. Zhpadaincepe si se topeasci, acum se vid cel mai bine

gunoaiele gi zoaiele pe care localnicii le-au aruncat in faga case-

lor de-a dreptul pe troiene, in toati perioada inghegului (gi-au

dat seama ci, din catJza rcmperaturilor scizute, n-or si Puti ovreme). De pe mormanele negre se scurg resturi de piine 9i ciorbi,

mucuri de Eigari, pampergi gi zdrenge ude. Strada Viitorului arati

ca o vomi. insi oamenii stau in casele lor cu porli incuiate, se

separi de spaEiul public care nu le apargine - si vini salubritateagi si faci curat dupi noi!

La supermarket, intreg sPatiul e ocuPat de cirucioarele cu

marfi, printre care se strecoari cliengii, incercind si-gi faci loc

citre casele de marcat. Pare si se deschidi o noui casi, o tanti se

asazi oftind pe scaun, imi reorientez cogul sPre ea, insi femeia

mi privegte crunt. ,,E deschis aici?" - indriznesc. ,,Pii, nu vedegici-i deschis?" - zbiard. femeia la mine. Zlmbetul larg de pe chipcu care aterizasem cu citeva ore in urmi pe Aeroportul Otopeni,

,,zimbetul de Berlin", incepe treptat si-mi dispari.

Totu;i, imi iubesc oragul, pe fragmente, pe bucigele, iubesc

anumite striduge, piagete, clidiri, locuri, insi te poEi indrigosti

10 Dn cB r.lu-s n.or"ri.Nrr cA NEMTTT?

de un singur puncr dintr-un desen absrract? Cind ii vorbescunui striin despre Bucuregti, ii spun, fi.r5. prea multi convin-gere: ,,Vino la noi! Oragul s-a schimbat mult in ultimii ani, osi-gi placi!" insi sint confrienre de faptul ci. aceste schimbiri aufost posibile datoriti unor oameni, o mini. de oameni. Mi bucuratunci clnd descopir ci s-a mai deschis o cafenea unde te simgica la Viena, ci proprietarul cafenelei a restaurat ;i casa care oadipostegte gi ci are griji 9i de ffotuarul din faga ei. Aceste petede culoare apar din ce in ce mai des. Iubesc 9i stridugele din spa-tele blocurilor gi din zone centreli - Olari, Silvestru, Toamnei,Icoanei etc., care au ri.mas la fel de cind m-am nlscut, pline deliniste gi de verdeagi., cu un aer de tirg de provincie, ugor desuet.Nu pot iubi insi noile statui 9i alte ,,opere" monumentale pe carePrimiria arunci banii, in loc si. giseascl solugii penrru trafic,si educe cetilenii si-si ia gunoiul in faga casei etc. Bucurestiule oragul in care noi, locuirorii lui, obEinem zi de zi micivictorii,aproape insignifiante, insi. marea schimbare nu se intrevede peniciieri. Agadar, pini si mi hotirisc si spun I loue Bucure;ti, aqpurta oricind tricouri cu I loue snada Mintuleasa sau I loue piayaSpaniei si as conrinua si. visez la orase ca Berlin.

Viata e frumoasi,tcu mici excepgii

Ca reacgie la ultimul meu articol despre Bucuregti aParut

aici, in ,,Dilema veche", imi scrie cu mult umor, pe Facebook,

Jan Cornelius, scriitor de origine romAni ce locuiegte de mul;i

ani in Germania, la Di.isseldorf, gi tocmai s-a intors dintr-oscurti. viziti in Rominia:

,,Pe mine, Bucuregtiul m-a linigtit tocmai prin demenEa sa,

prin contrastele inadmisibile. Am dormit acolo mai bine decit aici,

subcongtient triiam probabil sub deviza: Daci. nu te refaci, mori!

Situa;iile bine surprinse de tine m-au scos din mingi la inceput, ln

primele zile, cind imi venea aProape si-l sugrum pe unul sau Pealtul. Aici, acum, totul mi se pare groaznic de linigtit gi de mono-

ton. Mi lntreb de ce or fi zimbind togi ca progtii. La Bucuregti, inhotelul Cigmigiu, tinira care zimbea cel mai mult, de lumina din

lobby, era o tipi de la recepgie de vreo 22 de ani. Am auzit-o apoivorbind ln englezi cu colegii ei gi am intrebat-o de unde-i. Era

franEuzoaici din Lyon gi era ln schimb de practicangi, la hotel. ,,$i

cum vi se pare Bucurqtiul?" am intrebat-o. ,,Excelent, mi se pare

forrnidable, nici nu mi gindesc la plecare."Mi s-a pirut nemaipomeniti. o imbirligare a ma;inilor intr-o

intersecEie de pe bulevardul Elisabeta, nu mai migca nimic.

12 De cB Nu-s novAwrr cA NEMTTT?

$oferii se injurau intre ei de mai mare dragul. Un spectacol cumnici la film nu ti se oferi. A venit poligia si-i descilceasci. intimpul i.sta, la banca de alituri, urla unul inrr-un megafon cevacu ,. Nici dracu' nu i didea atengie,de parci ar fi vorbit in goapti. Cred ci trebuie si te identifici cuun orag, siJ iubegti ln subcongtienr, ca si realizezi ci ll urigti...ci te obose;te ;i te plictisegte... si pleci ;i si te lntorci din nou^

laaln el.

N-am apucat si-i rispund lui Jan pe Facebook, o voi faceaici:

Dragl Jan,

$tii foarte bine ci. orice loc, orice orag, e. in primul rindo stare, am mai vorbit despre asta. Eu m-am obisnuit deja cucontrastele pe care le pomeneai tu, nu mai simt acea bucurie asupravieguirii pe care ai triit-o si rareori mai intilnesc lucruri si.mi mai surprindi. De pildi, in Germania mi surprinde nor-malitatea, nu inleleg cum de lntr-un spafiu citadin, s5. zicem,lucrurile se pot armonizaatit de bine 9i pot funcgiona impreuni.Aseari ayeam o stare proasti, un soi de depresie pasageri desprecare stiu ci pe undeva, in profunzimea ei, pleaci tot de la nepu-tingele de zi cu zi ale traiului de aici, de la lupta cu morile devint, de la senzagia pe care o ai la un momenr dat ci in sflrsit iqiiese ceva, ci lucrurile incep si se aseze, ca mai apoi si te pome-netti din nou lntr-o pripastie. Si ca si nu mi. deprim acasi deuna singuri, am iegit si mi plimb, intr-o seari rece, dar plicuti,de martie. Primivara e singurul anorimp in care Bucuregtiuldevine un loc suportabil, chiar agreabil pe alocuri. Am luat-o

JeN ConNerrus, AorNa Popnscu 13

mai lntii pe Calea Mogilor, strada de care mi simt legati cu miide iEe invizibile pe care n-ag putea si le rup niciodati, oriundem-ag duce. De aceea observ gi cea mai mici schimbare. Aseariam observat, de pildi, ci s-a desfiingat in sftrgit buticul non-stopde pe colg, de la Eminescu, unde ani de zile a existat o micimafie de cartier - te picileau la bani, igi dideau gumi ln loc derest, vinzitoarele lgi vorbeau urit pentru ci gtiau ci au parte de,protectie", nigte vlijgani tuciurii care se agitau prin jurul buti-cului etc. Nici nu gtiu cum de magazinul a rezistat atita timp,era o reduti veritabili a tranzigiei triste din anii '90. Acum s-adeschis o mici gaormerie, A cleAn, well-lighted place, vorba luiHemingway. M-am oprit ca si-mi iau o ,,shaorma de pofti" -chiar aga suna oferta, la 9 lei, gi am rners mai departe. in tim-pul crizei economice, Calea Mogilor se umpluse de covrigirii ;isecond-hand-uri, acum, observ ci au revenit in forgi gaormeriile,aga ci lnclin si cred ci am depi;it gi criza financiari. M-amoprit ca si fumez o gigari pe o banci in pirculepul de la ,,Lamobili" (in anii comunismului, aici era un magazin de mobili),acolo unde ne invirteam noi cu biclele la nesfirgit, in anii '80.Parculeg e mult spus, este un scuar de 100 de metri pitragi.Vizavi e Biserica Olari, pe care au mutat-o pe gine tot in anii'80ca si faci loc noilor blocuri socialiste. in urml cu mai bine de30 de ani, priveam cu gura ciscati cum mutau biserica, aproapedin acelagi unghi, cum se scufunda cu tot cu crucile ei intr-omare de praf, Mi se pirea ceva fabulos. Am plecat mai departecu strania senzafie ci la fiecare colg de stradl, la fiecare intersec-gie sint urmiriti de zeci de perechi de ochi, ci se uiti la mine,uneori in deridere, Adina la diferite virste - uite-o ;i p-asta, edeprimati, a iegit din casi gi se plimbi aiurea pe strizi, in loc

14 Ds cn Nu-s novi,wrr cA NEMTTT?

si-gi termine cartea gi si-gi vadl de treaba ei! E ciudat si locuiegtilntr-un orag ln care umbrele tale sint peste tot. N-am scipat desenzatia aia neplicuti nici la Universitate, unde m-am afezat peo alti banci, in faga Teatrului Nagional. $i acolo am zirit-o peAdina, la fereastra restaurantului de la ultimul etaj al hoteluluiIntercontinental, locul unde ii rugase pe piringii ei si o duci casi vadi oragul de sus. Pe atunci, Interul era cea mai lnalti clidiredin Bucuregti. insi m-am reintors in timpul acesta, timpul pre-zent, care, de fapt, nu ne apargine deloc, atunci cind oamenii au

tnceput si iasi de la teatru. in pas de plimbare, unii discutinddespre piesi -,,iEi dai seama ci mie mi-a plicut, totugi!Aga cevala Pitegti n-aveam cum si vid..." Erau multe cupluri alcituitedin mame trecute de 80 qi fiice in jur de 50 - ,,Mami, daci tunu vezi ce scrie pe clidirea devizavi, aivilzut ceva pe sceni?!"Mulgimea aceea de oameni care se scurgea ca intr-o procesiune

spre gura'de metrou mi-a dat o senzalie de normalitate, camaga ca-n Germania. M-am ridicat de pe banci, pentru ci mi seflcuse frig, apoi m-am invirtit prin Centrul Vechi. Totdeaunamerg acolo cind simt ci am un gol anxios ln stomac, degi nu eun loc care si-mi placi. insi e viu. Poate imi face bine explo-zia de replici in limbi diferite de limba romdni, mi simt un picin Occident aici. Aud vorbindu-se ln germani, italiani, chiargi in japonezi., dar mai ales Ln engleza aceea corecti ;i fadi deUE. Cigiva tineri mi opresc, imi arati un telefon, iar o fati imizice ceva pe un ton panicat in aceeasi englezl,,,de gcoali'. ,,Pogisi-mi spui gi pe romAnegte care-i problema?" - o lntrerup. Fatase retrage dezamigiti.. M-am prins - mi luaseri drept turististriini., niuci. prin Centrul Vechi, gi voiau si mi fraiereasci cuceva. Am zimbit. M-am intors peAcademiei, amvdzut in vitrina

JeN ConNelrus, AorNe Popnscu 15

libririei cartea mea - ,,Povestiri de pe Calea Mogilor" pe post demirgigor. Apoi m-am lntors tot pe la Universitate, Adina micide la ultimul etaj al hotelului Inter lmi ficea cu mina. Mi-amdat seama ci mi-a ficut bine toati aceasti plimbare, m-a eliberatde nigte ginduri, de nigte poveri. Agadar, dragi Jan, nu m5. simt

bine unde sint acum, contrastele nu mi ajuti, nu-mi dau ener-gie gi entuziasm, ba dimpotrivi, simt in continuare ci a trii inRominia e, de fapt, o moarte lenti... dar poate ci nu m-ag simgimai bine nici ln alti parte. Nu gtiu care e viata ideali. Poate oviagi itineranti, un road-mouie perpetuu, in care aici si acolo sinu mai existe.

Dragl Adina,La sfirgitul textului tiu spui: ,,A;adar, dragi Jan, nu mi

simt bine unde sint acum, contrastele nu mi ajuti, nu-mi dauenergie gi entuziasm, ba dimpotrivi, simt in continuare ci a triiln Rominia e, de fapt, o moarte lenti..."

Hai si devin pugintel filozofic, timp de-o fnzL:Mi-e teamici, din momentul in care ne nastem, murim cam cu togii de omoarte lenti., oriunde ne-am afla,in Est sau in Vest. Ba chiar ne

nagtem cu tolii cu un picior ln leagin gi cu unul in groapi, cumspunea Beckett citrinit, tot atteptinduJ degeaba pe Godot. $itriind tntre Est si Vest, intre Germania;i RomAnia, mi deplasezmereu lncolo gi incoace pentru ci ades am senzafia ci singu-rul mijloc eficace de-a uita mizeria condiqiei umane e, proba-bil, mobilitatea. Mobilitatea, agitaEia, schimbarea permanente,

migcarea rapidi de colo-colo, doar ea ne gine voiogi 9i tineri. Cucondigia sI nu fim mai rapizi decit ingerul nostru pizitor, de

16 Dn cn Nu-s novANrr cA NEMTII?

pildi cind conducem magina. A vorbi insi despre eternul sfirgiteste probabil un inceput prost, dar aici la Di.isseldor€, unde locu-

iesc, ploui acum de vreo zece ore, nu ca la Bucuregti, unde ingeneral vremea e mult mai faini. in ultima mea viziti in capitalaRomdniei, de ziua lui Mirgigor, erala Bucuregti un soare de-1ilua faga. in Cigmigiu, armate de bitrini se risfigau in grupuriimense la soare gi perechi de tineri se imbri,;i;au de-gi rupeaugecile de pe ei, printre statui. Aici, daci a9 iegi acum pe terasaapartamentului meu de la etajul trei in ploaia asta teutonici,care in RomAnia se poate numi, intr-o frumoasi tradigie mio-ritici, ,ploaie mocineasci", atunci ag face-o cel mult ca si miarunc in capul de care mai am, totugi, uneori nevoie.

Da, gtiu, ich klage auf hohem Niueau, cum se zice in cazuridin astea in germani, bocesc la nivel inalt, clci astea sint fle-cugte{e, mofturi, vremea de-afari, nu e motiv de ingrijorare, cicinorii se duc gi vin 9i vremea mereu se schimbi. Hai deci si tre-cem la teme cu adevirat importante. Un motiv real de ingrijo-

rare aici, in Germania, ar fi, de pildi, dementul de Erdogan,care i;i conduce gara cu o mini siguri intr-o dictaturi, aresteazijurnaligti nevinovagi ;i pe to;i cei care au pireri diferite de alelui, lnjurindu-i sictirit gi simultan pe nemgi gi ficindu-i nazi;tidoar pentru ci indriznesc si-l critice. L-am intrebat zilele asteape Erdal, frizerul meu turc, un vechi gi bun amic, ce pirere are

despre asta. Tja, mi-a rispuns el (pronungagi tia, precum mea).

Ceea ce s-ar putea traduce in romAni prin ,,mda". Tja, mi-a spus

Erdal deci, e unul din putinele cuvinte germane pe care el lestiplnegte impecabil gi - chapeaul -se descurci de minune cuaceasti vocabuli, cam ln orice situagie. Cici ecest tjd e in ger-mani un cuvint cu un potengial semantic imens, poti spune tja

JeN CorNnltus, AotNe Popsscu 17

cind te incalgi gi gi se rupe giretul de la pantofi, cind ;i se defe-cheazL un porumbel pe pilirie, dar gi atunci cind, de exemplu,auzi ci. tocmai s-a pornit brusc un tlzboi nuclear lntre Trump

9i Putin. Algi doi nebuni buni de legat. Ar trebui si-mi fie fricide ei? Keine Panih auf der Titanic!- vorba neamgului. Nici un

motiv de panici pe Titanic.

tecind ieri prin Heinrich-Heine-Platz, mi-am amintit degtirea din mass-media de luna trecuti' cum cI un terorist arab

planificase si se arunce in aer taman acolo, cu cit mai mul;ioameni in jurul lui. A fost, din fericire, deconspirat la timp 9iarestat. Coborind din tramvai, m-am uitat scurt 9i discret in jur,

oamenii erau calmi gi nu vedeam pe nimeni sub a cirui geacisi se contureze vreo centuri suspect de voluminoasi. E intot-

deauna plin de lume prin Heinrich-Heine-Platz, mulgi schimbi

acolo tramvaiul, algii se duc si se plimbe prin Altstadt, oragul

vechi. Am ri.mas ;i eu, ca to;i ceilalgi, absolut cool, cum se sPune

pe aici. Ar fi trebuit si-mi fie frici? Nu sim;eam nimic in acestsens. Am citit cindva o statistici: cele mai multe accidente grave

se intimpli la munca prin casi, cind mai pici omul de pe scari la

ingurubatul becului sau ii cade fierul de cilcat pe picior.

Da, aici la noi, in Germania, totul e ordonat, planificat,ingrijit, sigur. Alaltiieri, de pildi, am fumat o gigari in faga qiide la bloc gi, gindindu-mi la nemurirea sufletului gi nu la scru-

miera fixati de zidul de lingi mine, am aruncat mucul pe jos.

Imediat s-a gisit cineva care si-l ridice 9i ieri dimineagi, cind

m-am dus si-mi iau bruma de pogti care nu soseqte prin e-mail,

am regisit acest muc in cutia pogtali. Dupi ora la care vine aici

tramvaiul sau trenul pot si-mi pun ceasul. insi daci aq afirma

asta cu voce tare in faga unui grup mai mirigor de oameni, ag fi