dureri proiect vîrstnici

download dureri  proiect vîrstnici

of 53

description

durerile de spate

Transcript of dureri proiect vîrstnici

DURERILE DE SPATE

mbtrnirea sntoas printr-o nou form de asisten medical comunitar

KINETOTERAPIA N COMBATEREA DURERILOR DE SPATE LA PERSOANELE VRSTNICE

Odat cu naintarea n vrst n organizmul uman se dezvolt o gam mare de modificri structurale i funcionale n toate sistemele i organele corpului n special n coloana vertebral i articulaiile membrelor.ncepnd cu vrsta 45-50 ani se accelereaz scaderea masei musculare i osoas datorit schimbrilor hormonale ce conduc la instalarea sedentarismului, scaderea forei musculare i a capacitii de efort, tulburri de poziie n special n coloana toracal i lombar. Aceste modificri deseori sunt cauza dezvoltrii durerii de spate.

Date generaleDurerea de spate este cel mai frecvent simptom musculoscheletal n ntreaga lume n toate grupele de vrst, ncepnd cu vrsta de 40-50 ani, iar n peste 70 % sindromul de durere de spate predomin la populaia de vrsta a treia (60-70 ani i mai mult), dintre care n 15-30% cazuri prezint dureri cronice de spate cu 1 sau 2 episoade de acutizare pe an.La fel ca in alte situatii medicale, durerea de spate trebuie evaluata/examinatfoarte atent la populaia varstnic, mai ales la primul episod de boal, innd cont de rata mare de malignitate i de afeciunile viscerale care pot fi cauza durerilor n zona coloanei vertebrale.Din aceste considerente oricare tratament indicat persoanei n vrst, inclusiv i cel kinetoterapeutic, trebuie precedat de consultaia medicilor specialiti pentru excluderea afectiunilor sistemice, bolilor oncologice i alte cauze a durerilor iradiate n coloana vertebral.

Coloana omului este alcatuit din 33 de vertebre, ntre care se afl discurile intervertebrale ce micoreaz fora impacturilor (absorb ocurile traumatice). Micrile coloanei sunt asigurate de aproape 641 muchi ai spatelui dotate cu milioane de fibre nervoase funcia crora permit s meninem poziiile de stat drept sau s realizezi diferite tipuri de micri necesare n activitile zilnice, inclusiv kinetoterapie/terapie prin micare folosit n combaterea durerii i meninerea funciei coloanei vertebrale- necesar pentru independena oricarei persoane n vrst.Segmentul discovertebral-vertebra, discul intervertebral, terminaiunile nervoase

Vertebrele protejeaza maduva spinarii si sunt impartite in principal in trei segmente: cervical, toracic si lombar.

n vrstele naintate ale vietii, aproape orice persoana are de-a face cu dureri de spate predominant cronice, care afecteaza randamentul, incurcandu-te la indeplinirea multor activitati de zi cu zi.Iar caracteristicile unei dureri de spate pot indica problema medicala sau afectiunea care a aparut

Durerea acuta de spate dureaza pana la cateva saptamani si este cauzata adesea de o intindere (musculara) sau de o entorsa (intinderile si entorsele sunt cele mai comune cauze ale durerii de spate). Durerea de spate(lombar, toracal, sacral) este un tip de durere cronica de spate, dureaza mai mult de 3-6 luni i mai mult, poate radia spre solduri si n picior n caz cnd patologia coloanei este complicat cu hernie de disc sau alte tulburri funcionale de coloan(ngustarea canalului spinal, deplasarea de vertebr).La vrstnici durerea de spate cel mai frecvent este cauzat de osteoporoz, osteocondroz i alte modificri degenerativ distrofice ale coloanei i musculaturii spatelui.Durerile de spate pot fi un simptom generat si de o tumoare la nivelul coloanei vertebrale.Durerea de spate Vertebr deplasat Osteocondroz lombar

Afectiuni care nu au legatura cu spatele, dar care pot cauza dureri la nivelul acestuia.Durerea de spate n anumite stari fizice (oboseal, suprasolicitare de efort, postura proast, sedentarismul/insuficiena micrii), i psihice (stresurile psihice, depresia).Pietrele la rinichi sau infectiile pot provoca dureri care par sa vina de la spate; Endometrioza (afeciune ginecologic) poate determina durere la nivelul bazinului;Fibromialgia/afeciune muscular se manifesta si prin dureri musculare la spate.Obezitatea,fumatul .a.Factorii de risc Factorii de risc pentru durerile de spate sunt numerosi i i-am putea imparti in doua grupe:cei care ii putem evita,cei care nu-i putem evita.

Printre factorii de risc pe care ii poti evita, macar partial daca te straduiesti, se numara:

stresul, rucsacurile grele, depresia, o postura proasta (mai ales cocosarea), sedentarismul, greutatea corporala in exces, fumatul, o alimentatie deficitara, o slujba care presupune ridicari dese de obiecte grele.Factorii pe care nu ii poti schimba deloc sunt: inaintarea in varsta, istoricul familial, fracturi sau rani anterioare la nivelul spatelui, sarcina si defectele congenitale.Cand sa mergi la medicDaca vrsta este pn la 50 de ani, durerea este limitata la nivelul mijlocului spatelui, nu simti amorteala in picioare, anumite pozitii amelioreaza durerea si ai o stare desanatategenerala buna, atunci riscul de a avea o problema serioasa la nivelul spatelui este mai mic. Durerea respectiv poate fi rezolvat prin exerciii fizice caracteristice pentru coloana vertebral.

Anumite simptome sau stari insa pot indica o problema mai serioasa, pentru care este nevoie de parerea unui specialist.

Dac vrsta depete de 50 de ani, i durerea a aparut n urma unei vatamari sau alteiboli,slabirea inexplicabil, senzaie de amorteal sau durere in picioare, incotinena, durerea constant care nu se amelioreaza n anumite pozitii (cum ar fi cand te intinzi in pat), obligatoriu este indicat consultaia medicului(medicul de familie, neurolog etc.).Dupa caz, in functie de ce va considera medicul, un diagnostic poate fi pus cu ajutorul mai multor investigatii printre care se numara:un examen cu raze X, un computer tomograf (CT), un examen RMN (rezonanta magnetico-nucleara), injectii in coloana, o electromiograma.TRATAMENTUL DURERII DE SPATETratamentul durerii de spate la persoanele vrstnice poate fi realizat n diferite condiii de instituii medicale, n cazurile severe, i n condiii comunitare pentru persoanele greu deplasabile sau imobilizate.Tratarea durerilor de spate poate fi complexe cu mai multe masuri: medicamente, interventii chirurgicale in cazuri severe,terapii alternative, masajterapeutic, kinetoterapie cu metode i exerciii speciale pentru spate.

KINETOTERAPIA LA VRSTNICI

Kinetoterapia: Ce este?

este terapia prin micare sub form de gimnastic medical, diverse tipuri de exerciii speciale, metode;asigur omului i n special persoanelor vrstnice capacitatea de activitate i posibiliti de participare n diferite activiti pentru meninerea strii fizice, psihice, i combaterea sindromului de imobilizare i meninerea unui nivel optim al calitii vieii corespunztor vrstei;este o forma terapeutica individualizata cu programe complexe de exercitii elaborate de kinetoterapeutii in functie de fiecare persoana si de afectiunea pe care o prezinta si de evoluia sau involuia acesteia. ATENIE!!!Cand durerea de spate se acutizeaz pn la puternic, este indicat regim de pat cel putin 10 ore,n perioada creia se pot ndeplini activiti fizice uoare cu exerciii fizice pasive i active pentru membre i coloan n scopul ameliorrii durerii i meninerii funcilor vitale(respiraiei i circulaiei) deoarece ederea prelungit n pat aman nsntoirea!

Exemple de exerciii fizice speciale indicate n durerile de spate.Exerciii posturale pentru micorarea durerilor de spate n condiii de cas.

Asaza-te in pozitia cainelui pe podea si incordeaza-ti muschii abdominali. Ridica piciorul stang pana la nivelul coloanei si mentine-l in aceasta pozitie timp de cinci secunde, apoi coboara-l. Repeta miscarea pentru piciorul drept. Daca te simti confortabil, incearca sa ridici si mana opusa in fata ta, in acelasi timp.

Intinde-te pe spate, cu genunchii indoiti si talpile pe podea. Adu un genunchi la piept, pastrandu-l pe celalalt indoit sau drept pe podea. Mentine 15- 30 de secunde si repeta de 2-4 ori.

Intinde-te pe podea, cu genunchii indoiti intr-un unghi de 90 de grade si cu talpile usor departate. Incruciseaza bratele pe piept. Contracta incet muschii abdominali si ridica omoplatii de pe podea; tine capul sus, fara sa apesi barbia in piept. Mentine pozitia cateva secunde, apoi coboara ncet pe podea. Repet exerciiul de 8-12 ori.

Din pozitia intins pe spate, cu genunchii indoiti si calcaiele pe podea, ridica pelvisul, incordeaza fesierii si soldurile. Genunchii, soldurile si umerii trebuie sa formeze o linie dreapta. Coboara incet in pozitie initiala si repeta de 8- 12 ori doar daca exercitiul nu iti provoaca dureri.

Tine genunchiul drept indoit, cu talpa pe sol si lipeste calcaiul stang de acesta. Din aceasta pozitie, rasuceste trunchiul pana cand genunchiul atinge solul. Ai grija ca in timpul acestui exercitiu umerii sa ramana in contact cu solul.

n patologia de coloan vertebral cu sindromul durerii de spate, un rol important l are alimentatia corect variata i echilibrat care n comun cu activitile ndepliniote regulat menin starea de sntate.

Msurile profilactice n durerea de spateRenunarea lafumati folosirea alcoolului n exccesControlul stresului printr-un mod de via activ, Practicarea exercitiului fizic n mod regulat pentru meninerea posturii i inutei, mobilitatea articular i tonusului muscular (flexibilitate i fora) i funciei cardiorespiratorie independena n activitile de zi cu zi.

Gonartroza (Artroza Genunchiului)

Gonartroza este o afectiune cronica degenerativa a articulatiei, avand ca rezultat deteriorarea invalidanta a articulatiei. Se produce practic o uzura progresiva a cartilajului articular, care isi pierde supletea, aparand durerea si limitarea mobilitatii genunchiului.

Simptome

Simptomul principal este durerea. Provocata de miscare, dispare la repaus, pentru ca in stadiile avansate sa fie permanenta (inclusiv noaptea).Durerea este mai intensa dimineata sau dupa o perioada de inactivitate si este meteosensibila (se agraveaza la schimbarea vremii).Genunchiul devine rigid si umflat, ceea ce face ca mobilitatea sa fie redusa (la indoire sau indreptare).Mersul este schiopatat.Genunchiul-cracmente/trosneste la miscarile de indoire/indreptare.

DiagnosticMedicul ortoped va va face un examen clinic axat pe genunchiul dureros, cu evaluarea mobilitatii, a edemului, a sensibilitatii si a mersului. Radiografiile efectuate vor demonstra "macinarea" cartilajului articular (scaderea inaltimii spatiului articular) si aparitia osteofitelor (ciocurilor osoase).

TRATAMENTAlegerea tratamentului trebuie sa fie o decizie inteleapta luata de catre dumneavoastra impreuna cu medicul ortoped.Scopul tratamentului este in primul rand acela de a reduce sau elimina durerea cu cresterea mobilitatii genunchiului, iar apoi de a reduce celelalte simptome care v-au facut sa apelati la medic. Imbunatatirea calitatii vietii pacientului este un obiectiv fundamental in tratamentul artrozei genunchiului.

Tratament conservator(nechirurgical)kinetoterapeutic

In stadiile incipiente, gonartroza este tratata prin metode nechirurgicale. Acestea pot fi impartite in 4 grupe:

schimbarea stilului de viata,exercitiile fizice, folosirea unor dispozitive ajutatoare la mers (baston, cadru de mers, ), tratamentul medicamentos.Schimbarea stilului de viataInclude pierderea in greutate, modificarea activitatilor - de la jogging si diverse sporturi ca fotbalul, tenisul, la sporturi ca inotul, mersul pe bicicleta. Limitarea activitatilor care agraveaza durerea si limiteaza mobilitatea articulara cum ar fi urcatul scarilor. Multi dintre oamenii ce sufera de gonartroza sunt supraponderali. Simpla scadere in greutate reduce mult din stresul" asupra articulatiei genunchiului, imbunatateste mersul si poate scade durerea.Kinetoterapia (exercitii fizice)Contribuie la scaderea durerii, cresterea mobilitatii genunchiului si ajuta la tonifierea musculaturii membrului inferior crete stabilitatea genunchiului, mbuntirea mersului coordonat cu sprijin i fr, previne deformarea genunchiului. Kinetoterapeutul sau persoana voluntar special instruit n kinetoterapia va poate ajuta in stabilirea unui program de exerciti adaptat nevoilor persoanei suferinde.

Dispozitive ajutatoare la mers

Folosirea unui baston sau purtarea unor orteze speciale de genunchi pot fi de ajutor. Puteti folosi un baston pentru a pune mai putina greutate pe genunchiul afectat sau la indicatia medicului, puteti purta o orteza. Aceasta din urma este cu atat mai folositoare cu cat boala e mai putin avansata si este afectat un singur compartiment al genunchiului (o singura latura a genunchiului). Orteza actioneaza prin redistributia fortelor de greutate ce actioneaza asupra genunchiului, cu protejarea cartilajului articular defect. In unele cazuri, folosirea acestor dispozitive ajutatoare duc la scaderea durerii si posibilitatea parcurgerii unei distante mai lungi pe jos.Folosirea bastonului si ortezei

Poziia decubit dorsal/culcat pe spate cu sul sub genunchiul afectat. V. I Exerciiu fizic de crtere a mobilitii genunchiului cu sulul sub genunchi.Poziia relaxant de mobilizare 7-10min. V. II. Ex.F.- ridicarea n sus i lsarea n jos a gambei.

Pozitia decubit/culcat pe spate1.Flexia/ ndoire maximal a ambelor genunchi apoi extensia lor Nr 6-8-12 repetri, 2.Flexia/ ndoire maximal a ambelor genunchi, ritm lent moderat fr reinerea respiraiei

Poziia ortostatic/n picioare.Ex.F.semigenuflex cu ridicare n picioare. Nr.6-8-12 Poziia genuflex bilateral/pe genunchi.Ex.F.aezarea i ridicarea lent pe genunchi i gambe.Nr.6-8-12

Poziia de decubit dorsal cu genunchi flectai i sul sub cap:Ex.1 Un picior fixat pe sol, al doilea desprins de sol n flexie maximal a genunchiului. Ex.2 Genunchiul flectat maximal se exinde maximal n genunchi cu piciorul n doxiflexie.

Poziia ortostatic/n picioare.Ex.F.semigenuflex cu ridicare n picioare. Nr.6-8-12 Poziia genuflex bilateral/pe genunchi.Ex.F.aezarea i ridicarea lent pe genunchi i gambe.Nr.6-8-12

Poziia de decubit dorsal cu genunchi flectai i sul sub cap:Ex.1 Un picior fixat pe sol, al doilea desprins de sol n flexie maximal a genunchiului. Ex.2 Un genunchi flectat maximal altul se exinde maximal.Nr.6-8-12

Pozitia decubit/culcat pe burtFlexia/ ndoire maximal a unui genunchi apoi extensia lui, apoi se schimb Nr 6-8-12 repetri,

Poziia aezat pe scaun.Extensia/ ntinderea genunchiului.Nr.6-8-12

Pozitia decubit/culcat pe spate1.Extensia maxim a picorului i ridicarea lui la 65 grade.2. Flexia/ ndoire maximal a unui genunchi la 90 grade apoi extensia lui, dup care schimbarea piciorului. Nr 6-8-12 repetri.

Miscarea nseamn sanatatea pentru orice vrst !!!