Anul al 102-lea Nr. 91 NUMĂRUL 2 Lei Braşov Joi 23 Noemvrie 1939

REDACŢIA şl ADMINISTRAŢIA. Braşov, Calea Victoriei Nr. 35

— Telefon 226 — Abonament anual 200 lei. P ér­ira 8treinătate, autoritătl, insti­

tuţii şl întreprinderi 500 lei Anunţuri şi reclame după tarif

FONDATA Ü 1838 DE GHEORGHE BAR1TIDApare de 2 ori pe săptămâna

Inaugurarea Casei BreslelorDuminecă 19 crt,, în prezenţa

d-lui Mihail Ralea, ministrul Muncii, s'a făcut inaugurarea Casei Muncilor şi breslelor de patronii meseriaşi, — care, după insâşi expresia Muncii, repre­zintă prima manifestare directă şl primul triumf concret al prin cipiilor din legea breslelor.

In acest mod, meşteşugărimea folosind organizaţia naţională a Frontului, îşi construieşte drumul de viitor al marilor rea­lizări. Dia Casa Breslelor vor porni ca dintr'un uriaş labora­tor toate realizările muncito­reşti, căci această organizare este sortită eă apere şi să eusţie cu curaj şi omenie pe meseriaşi.

Inaugurarea Casei Breslelor, este una din fericitele urmări şl viziunea Suveranului nostru, Care în ansamblul celorlalte realizări a deschis şi drumul larg al stimulării producţiei şi

Ial răsplătirii meritului.Transpunerea în fapt al înal­

tului gând regal a făcut-o d l ministru Ralea prin legea bres­lelor, salvând muncitorimea din mijlocul agitaţiilor de stradă, şi încadrând-o în marile inte­rese ale neamului.

După cum prea bîne a spus d l ministru Mihail Ralea în discursul său, — legea breslelor a desfiinţat acel impresariat, care în trecutul regim făcea Imposibil contactul direct din­tre factorii producţiei şi con­ducerea de Stat. O serie da antreprenori de reacredintă coa- fiscau în slujba egoismului lor toate doleanţele muncitorimii, pentruca exploatându-le să-şi creeze cariere şi onoruri.

Vom merge şi mai departe în politica economică de ridi­care a meşteşugărim!!, — a spus d l ministru al Muncii, — vom merge până a cere pentru a- ceastă categorie uşurinţe fis­cale, care sâ înlesnească pro­păşirea meşteşugului românesc.

Daruri pentru concentraţiIniţiativa aceasta de inimă şl

suflet românesc aduce — in ac­tualele timpuri de oare cari ne- sigurante şi îngrijorări — un anume suflu încurajator atât pentru naţie, cât mai ales pen­tru cei duşi acolo la graniţe şi cari, nu rareori — gândln- du-se acasă şi la ai săi — îşi simt sufletulf oarecum stiagher. Şi câtă bucurie, câtă caldă în­curajare pentru el, la primirea acestor daruri pe cari mâini necunoscute i le-a făcut şi i le-a trimis, dar cari el de va simţi că fiind cele ale mamei sau sorei lui. ^De aici apoi, a- cea îmbărbătare care întăreşte sufletul şi braţele, acele emoţii cari grăbesc bătăile inimei şi înseninează privirile. Ce.valoare morală şi naţională au aceste daruri neînsemnate, trudite din acele şi undrelele mâinilor a- nonime, nu poate fi cuprinsă in fraze. Ele trebuesc simţite, trăite.

Intr’adevăr, pe ori unde ai umbla, prin sate, prin cine ştie ce îndepărtate cătune, pela o- raşe, mâini harnice şl neobo­site zoresc în a face din îm­

pletituri şi cusut, anumite o- biecte de îmbrăcăminte, cari ar putea fi mai necesare, mai fo- loritoare ostaşilor. începând cu ciorapii — aceştia sunt mai de nevoe pentru a se putea apăra cu folos de frig, apoi mănuşi, flanele, cămăşi, ismene etc. toată gama acestor articole de Îmbrăcăminte sunt lucrate de mâini spornice şi dăruite apoi cu caldă şi dragă inimă, pen­tru a fi trimise ostaşilor con­centraţi.

In unele comune se lucrează In cadrul organizaţiilor feme- nine — şi acum încă odată se vădeşte cât de folositor, cât de frumoase sunt aceste reuniuni şi cele ale femeilor, unde lu­crul se face mai îndemnat şi mal spornic. De aici se primesc

-^pachete întregi, tot lucruri trai­

nic făcute, tot material bun.Nu trebuesc — mai ales —

uitate atâtea mâini cari cresc nepoţi sau chiar strănepoţi şi

cari împletesc domol un ciorap, c u g a u ^ u u u s undeva departe mânat prin cine ştie ce locuri unde acum mai bine de 20 de aol, îa vremuri maştere, a că­zut pentru totdeauna bărbatul sau vre-un fecior al el Şi aşa lucrând, gândurile ei, se ridică în prea umilă rugă către cel Atotputernic, ca acest veac mă­car, să fie cruţe de jale şi de ucidere.

Deaceea nu arareori, aceste lucruri cari vor fi lîmbrâcate de soldaţii păzitori de graniţe, au fost stropite cu lacrimi din sfântă suferinţă de mamă sau bunică şi, vor purta a:olo în ţesătura lor, duhul ocrotitor, grija mereu trează a inimei de mamă. Iar ostaşul îmbrăcându-le nu va simţi numai căldura iâaii, ci mai ales va fi încălzit de a- ceastă binecuvântată grije a mamei.

Deaceea, aceste daruri, cari se fac soldaţilor concentraţi, pe lângâ înţelesul de dăruire, de ajutorare, au şl această sufle­tească însemnătate. Odată cu Încălzirea trupului şi îngrijirea lui, aceste daruri vor încălzi deopotrivă şi sufletul lor, pen­tru că vor simţi tacă odată că acolo nu sunt singuri şi că ini­mile şi grija tuturor e cu el.

Const. P. Taus.

Cooperarea franco-englezaVineri s'a întrunit la Londra

Consiliul Superior , suprem de de război franco-englez, între reprezentanţii Angliei în frunte cu Chamberlain şi ai Franţei cu Daladier. Consiliul a hotărât un plan de colaborare franco- britanică, în toate domeniile.

Evenimentul, care e viu c o ­mentat nu numai de presa fran­co-engleză ci şi din alte ţări, arată că în ambele ţări e uua- nimă hotărârea de a unifica pe cât mal mult posibil şl absolut in toate direcţiunile şi în toate domeniile acţiunea de război a celor două ţări,

Franţa şi Anglia au ştiut să profite de învăţămintele din 1914-—1918 — se spune în de- laraţia comună a d lor Daladier şi Chamberlain. Dela începutul conflictului actual, ele au in­stituit unitatea de comanda­ment. Acum se afirmă pe tere­nul financiar şi economic o co­laborare atât de strânsă, încât orice lovitură a adversarului lor va întâmpina nu numai r e ­zistenţa unui organism unic, dar şi putinţa acestuia de a ri­posta cu succes.

Strânsa colaborare econo­mică şl financiară — se mai adaugă aci — această unitate de acţiune în domeniul econo­mic internaţional, va permite Franţei şi Angliei de a fi pre­tutindeni prezente, pe toate pieţele mondiale şl astfel să concureze cu eficacitate pe Ger­mania în ce priveşte toate pro­dusele necesare armamentului. Relchul va avea pretutindeni în faţa iul forţa financiară consi­derabilă a Angliei şi a Franţei

Ministerul finanţelor a dat dispoziţii administraţiilor finan­ciare de încasări şi plăţi să ţină şi Dumineca şi sărbătorile ca­sieriile deschise, de dimineaţă până seara, pentru a se da po­sibilitatea contribuabilor să-şi a- chite şi în timpul acela impozitele.

Ro nânia este hotărât paşnică.Ea vrea s i desăvârşească în Hnlşte opera de consolidare

dar tot atât de hotărâtă este de a păstra integritatea şl indc^ pendenţa ei.

M. S. R egele Carol II. 2

După concursul nationalai orâolai^ $ porambuloi

Rezultatele concursului. —

reunite şi mijloacele lor de transport maritim de o supe­rioritate incontestabilă.

Sa subliniază în plus, în cer­curile politice, că alcătuirea a* cestui comanuament unic, şi pe frontul economic şi financiar, constitue o accentuare a soli- darităţei franco britanice.

Comentarul oficial al decla­raţiei comune precizează j

Din punct de vedere mon­dial acţiunea va constitui cea mal mare asigurare pe care o pot da aliaţii contra repetării crizelor economice, care toc­mai şl-au găsit cauza lor prin­cipală în anarhia producţiei şi a distribuţiei. In această mă­sură se va putea spune că răz­boiul va fi pregătit omeneşte pacea.

Autorul atentatului dela München

După cum anunţă agenţia D. N. B, autorul atentatului dela München a fost descoperit. El este un anume Georg Elser, de 37 ani, având ultimul domiciliu la Mönchen.

Căutarea autorilor morali şi a complicilor, nu a fost încă terminată.

La Institutul de cercetări agronomice din Bucureşti a a- vut loc Duminecă, înir'ui ca­dru deosebit, solemnitatea dis­tribuirii premiilor agricultorilor distingi la concurs îl grâului si al porumbului, organizat îa toată ţara de Ministerul agri­culturii.

Ia cuvântarea sa rostită cu acest prilej, d-1 N. D. Cornă ţeanu, ministrul agricu turii, vorbind de rezultatele concur­sului din acest an, face îmbu­curătoare constatări

Acest concurs, spune d-sa ne arată in primul rând un maxi­mum de producţie, la care îna­inte vreme nu ne gândeam. Nu aveam înainte vreme încredere în condiţiile noastre de pro­ducţie, în puterile noastre de producţie. Astfel de concursuri dovedesc, că recoltele cari se obţineau înainte şi păreau de necrezut în câmpurile de expe­rienţă, e posibil să fie obţinute şi în culturile mari.

Aceasta ne arată, că în con­diţiile naturale de producţie ale României, cu capita ul a- cesta modest cu care lucrează astăzi agricultorul, totuşi se pot obţine producţii mari.

A doua concluzie a concur­sului nostru este calitatea. Cu toate condiţiile naturale, nefa­vorabile le anul acesta, s’au ob­ţinut în foarte multe jude te grâne cu greutate mare de peste 80 kgr. ia hectolitru. Dar în afară de greutatea hectolitrică s a obţinut o cantitate de gluten mare şi gluten calitativ foarte bun. In 13 judeţe s’a obţinut la probele de grâu un procent de gluten de 16 la sută, în timp ce media grânelor cana­diene este de 14—15 la sută. Iată rezultate îmbucurătoare.

Intr’o serie de judeţe, au^fost grâne, care au obţinut note după metoda Pelscheake supe­rioare mediei de 30 la sută re­comandată de germini

Aceasta este o dovadă, că putem produce şi mai mult şi mat bine, atunci când sunt con­diţii bune da desfacere.

In special pentru grâu rezul­tatele sunt foarte concludente. In lupta economică încinsă în­tre popoare, nu ni se cere să venim pe piaţa mondiala cu cantitate, ci cu calitate.

Iată dece rezultatul acesta este concludent; el mlreşte în­crederea în puterile noastre de producţie şi arată că pe viitor cu un capital mai mare şi cuo organizaţie profesională, pu­tem păşi pe piaţa mondială cu încredere îa lupta aceasta mare, care se dă pentru grâu.

Despre producţia de porumb care în ţara noastră ocupă 5 milioane hectare d 1 mlaistru al agriculturii face de aseme­nea frumoase constatări.

Concursul din anul acesta — a spus d-sa — e extrem de îmbucurător. Din punct de ve­dere al statisticei mondiale stăm cu mult în urma celor­lalţi producători de porumb; în ceea ce priveşte producţia de porumb ia hectar, cele câteva mii de plugari, înscrişi la con­cursul porumbului, ne arată că şi în acest Domeniu putem face un salt foarte mare.

Avem cazuri de mari pro­prietari, dar şi mici plugari, cari au obţinut o mare pro­ducţie ia hectar şi anume de, mediu între 3 —4000 kg la ha.O cultură raţională ne oferă însă posibilităţile de a obţine rezultate mai mari decât până acum.

Populaţia Rusiei CitiseDupă nafionalităii

Datele oficiale ale noului re­censământ din Uniunea Sovie­tică incă nu s’au publicat, dar s'au publicat cifra totală, la care se urcă astăzi numărul popula­ţiei din U.R.S.S. — 170.467.186 de suflete.

După datele Academiei So­vietice din 1927 — aşadară fără populaţia Poloniei şl a ce­lorlalte teritorii anexate în ul­timul timp — în Rusia Sovie­tică sunt 7 grupuri etnice prin­cipale şi anume : 1) Slavii, 2) Turcii, 3) Finii, 4) Mongolii, 5) Indo europeni, 6) popoarele Nordului îndepărtat şl 7) Se­miţii.

Flecare din grupurile enume- mere are numeroase subdivi­ziuni etnice cu caracterele lor deosebite.

Iată câteva date referitoare la cele mal numeroase grupuri etnice :

A) Slavii: Ruşii -mari (Vell- corosse), aproximativ 77.7oo.ooo de suflete : Ucrainenii (malo- rosse), aproximativ 27,5oo ooo suflete ; Ruşii albi (belorosse), mal mult de 4.ooo,ooo suflete.

Toţi sunt (mal bine zis au fost) de religie ortodoxă cre­ştină.

Altă ramură a populaţie® slave o formează Polonezii, 369.078 suflete, de religie ca­tolică.

Mal sunt grupuri mici de Cehi, Sârbi şi Bulgari, aproxi­mativ loo.ooo de suflete.

Prin urmare cele trei ramuri principale de slavi numără pe­ste loo.ooo.ooo de suflete şl constitue majoritatea populaţiei U.R.S.S.-lui.

B) Finii. Grugul apusean ; Finlandezii, Estonii, Carelíl, 508 mil suflete. Letonii şi Lituanil,253 .0 0 0 .

? /•*!«« 2 OAZETA^TRANSILVANIEI Nr 91—1939

L a s i t u a ţ i e— Agenţia „Tass“ transmite: In ziua de 16 Noemvrie s'a

semnat acordul între Rusia Sovietică şi Germania cu privire la evacuarea persoanelor de naţionalitate garmană din teritoriile Ukraine! şi Rusiei Albe occidentale ş! a persoanelor de naţio­nalitate ukrainiană şi rusă albă din teritoriul fostei Polonii care a trecut în sfera intereselor statului german.

Evacuarea nu priveşte decât persoanele de naţionalităţile sus menţionate, care îşi vor exprima dorinţa de a pleca în te­ritoriul stăpânit de cealaltă parte semnatară a acordului.

— Din cauza furtunei deslăntuite pe M a re — se anunţă din Bruxelles — numeroase mine au fost aruncate de valuri pe coastele Belgiei şi Olandei. Altele plutesc pe Mare în voia va­lurilor, ameninţând circulaţia vaselor.

Au fost scufundate până acum, ciocnlndu-se de mine, mal multe vase.

— Măsuri luate de autorităţile germane în Protectoratul Boemiei şl Moraviei şi anume împuşcarea a nouă studenţi cehi, închiderea pe timp de trei ani a tuturor şcolilor superioare din Protectorat şi proclamarea stării de asediu s'au dovedit a nu fi suficiente pentru restabilirea liniştii pe tot cuprinsul Protec­

toratului.Astfel a fost proclamată legea ?marţlală la Praga, în cartie­

rele din împrejurimile capitalei, la Kutno, Beran şl Horschowitz, ceeace înseamnă că toţi tulburătorii fordinei publice pot fi exe­cutaţi după un procedeu sumar. Afară de aceasta au mai fost executaţi prin împuşcare trei cehi, între cari doi membri ai poliţiei cehe.

Finii 8ud-orientali de pe Volga : Mordvinii, 1,167.ooo su­flete, Ceremişii aproximativ400.000 şi Finnli nord orien­tali ! Zârla nil, Permiacii, Vo- tiacli, în toial aproximativ 800 mii suflete.

C) Turcii din Rusia euro­peană : Ciuvaşil, 1 062 ooo su­flete, ortodocşi. Grupurile mă­runte de : Caraciaevţi, Bal- hari, Cumâci, Nogalţl, Mesce- raci, Tenţiari sunt în total a- proximatlv 76o.ooo suflete, Baş- chirii 320.000 suilete şi Tătarii de pe Volga 2.265 ooo suflete, de religie suniţi. Turcii din S i­beria apuseană se împart îa ur­mătoarele grupuri principale : Chirghlzii, CalsacH, 4 ooo ooo de suflete, de religie sunită. Turcii Aziel centrale: Uzbecii, 3.764.366 suflete, de religie su­nită, Cara-chirghizil 643.000, Turcmenli 683.ooo şi Cara col- nacil 96 ooo. Adzerbedjanii 1,506 540 suflete, de religie su­nită şl limba adzerbedjană- turcă.

Mal sunt apoi alte nume­roase grupuri mici de Turci în Siberla-Altai şi lacuri din Lena, 22o.ooo suflete, orio docşi.

D) Mongolii. Mongolii sunt

reprezentaţi în Rusia prin două grupuri etnice j Buriaţil şl Cal- mâcli. Buriaţil sunt 220,442 su­flete şi compun „Republica au­tonomă Buriato Mongolă", ocu­pând o parte din fosta guvaraie Ircutsc, în regiunea lacului Bal- cal. Vorbesc limba burlată, iar religia lor e budistă şl orto­doxă creştină.

Calmâcll, care numără 14o ooo de suflete, compun „Republica Calmâcă" în regiunea Sud-O rientală a Rusiei europene, pe malul drept al Volgei, Marea Casplcă şl fluviului Manâcli. Limba lor e cea calnâcă şi re­ligia budistă.

E) Indo-europeni. Germanii (foarte reduşi după 1927), 1 mi­lion 044.371 suflete (iupă sta­tistica din 1920), constitue po­pulaţia de bază a „Republice! Nemţeşti" de pe Volga. Limba germană şl religia protestantă, catolică şl sectantă.

Moldovenii sunt aproximativ în număr de peste 1 .ooo ooo de suflete. Ei constitue populaţii de bază din „Republica Auto nomă Moldovenească" de pesta Nistru şl mai sunt rădeţltl 91 îa alte părfi ale Ucralaeí, Ka zakiei, Crimeei etc. Limbi ro ­mână şi religie ortodoxă.

Greco-elinH 171.061 de su­flete, răsleţlţ! în mal multe re ­giuni din Rusia.

Jafetido-indo-europenU s Ar­meni! 867.700, populaţia de bază din „Republica Autonomă Armenească". Limba armeană şl religia gregoriană.

Georgieni! (Gruzini!) 2.621.ooo, compun „Republica Autonomă Georgiană (Gruzină)". Limba georgiană şi religia ortodoxă.

Iran!! ş! Iafetlzii Caucazulul de Nord. Sunt grupuri mărunte numeroase, din care cele mal mari sunt: Tadjtcii din Tur- k?stan 871.000 suflete, Cecenţll din Caucaz 3lo.ooo de suflete, Cabardinii 203 ooo suflele, Ose- tinl! 221.000 de suflete (în parte ortodocşi), Avarii 204 ooo su­flete, Darglnţ!! I 80.000 Lez- ghlnl 117 000 , Cerchezii 114 000 şi Inguşii 75 000 suflete.

F) Popoarele Nordului înde­părtat. Tunguşli (grupul mal numeros de 53.ooo), Samoezll, Clukc!! ş! alţii.

G) Semiţii. După statistica sovietică mal veche, evreii sunt în număr de 1,842.381.

In realitate pot să fia mult mai numeroşi.

El trăiesc risipiţi în toată Rusia Sovietică. Grupurile mai compacte sunt : în Ucraina 1.189.029, îa Rusia Mare (Ve- llcorossla) 572.992, în Caucazul de Nord 41 680, în Siberia (parte în Republica lor Biro- Bidjan 34.078, în Cazacstan 5200 etc.

Limba evreiască şi religia iudeo-talmudlcă.

Din punct de vedere procen­tual populaţia Rusiei Sovietice se împarte astfel pe grupuri etnice :

Ruşii mari (Vellcorosse) 52,96, Ruşii mici (Ucraineni) 21,25, Ruşii albi (oelorosse 3,23, Ca- zacstanii 2,70, Uzbecii 2 ,6 6 , Tătarii 1,99, Evreii 1,77, Geor­gienii (Gruzinii) 1,24, Turcii 1,16, Armenii 1,07, Mordvinii0,91, Germanii 0 84, Ciuvaşii0.76, Tadlicl! 0,67, Polonezii0 53, Chirghizii 0,52, Başchirl0,49, Turcmenli 0,46, Voteacii0,34, Daghestanll 0,34 Cere- mişii 0,29, Cecentii 0,2 2 , Mol­dovenii 0,19, Osetinl! 0,18, Ca- relil 0,17, Megceracii 0,17, Bu- riatii 0,16, Zârianli 0,15, Ja - cutil 0 15, Cabardinii 0,10 , Cal- mâciî 0,09, Diferite alte 1.91.

Aproape toate aceste grupuri etnice au republica sau regiu-

Rubrica femenină.

D ru m u r i noiAcum, !n sbuclumatul nostru

secol când concordia europeană pare mal mult ca oricând o utopie, preocupări ce capătă cu vehementă contur şi acuitate se impun pentru o adevărată r o ­mâncă.

Fie că a rămas în ambianţa plină de calm a familiei unde gingăşia şl feminitatea nu au avut nimic de sacrificat, sau soţie şl mamă, activează în a* fara cămlnuiul depuiând miacă manuală îo diferite intrepria- derl, ori deţinând ocupaţiunl pur intelectuale şi aducând ast­fel aportul el material casei şl menajului — aici "trebue să nenţloaez nu fără oarecare mândrie, un articol apărut în „Neamul R o n ia e sc" în care se spune: „România se p’aseazS în fruntea tuturor ţărilor din lum î , procentul femeilor active fiind extrem de ridicat" — totuşi şl pentru toate, îndatoririle femeii sunt multiple.

Aceleaşi rigori cu aceeaşi implacabilă necesitate vin să se înscăuneze îa traiul cotidian: „viaţă simplificată" şl mai ales bugete ce se cer reduse....

Pentru cele cam nestatornice, niţeluş indecise şl — dece n'am spune-o, — un pic frivole, în­cercarea va fi poate aspră, sa­

crificiile poate dureroase Cu tot curajul însă, acestor impe­rative femeile vor trebui să le opună suflete întărite. Alte ros­turi vom instala îa viaţă şi îs gând Se vor tăia brazde proas­pete, unde femsia şi românca îşi va avea chemările el. Dru­muri noi nl se vor deschide ce ne vor molcomi sufletul prins în iureşul grijilor. Mila şi ca­ritatea va trebui să găseascl vad larg, fără zăgazuri, unde cuvântul bun şl zâmbetul luml- nos se va întovărăşi cu gestul de pietate, cum se înfrăţeşte căldura şl lumina îa raza da soare. Şi pentrucl ce! îndepăr­taţi trebue să ne fie cel ma! apropiaţi —, femei, nu prege­taţi a vă da obolul vostru ce­lor plecaţi acolo unde-i chlamâ datoria faţă de ţară.

Asociaţia „Astra" primeşte cu aceeaşi bucurie darul pen­tru soldaţi, ori cât de modest. Iar ofranda pornită din dra­goste caldă pentru armata noas­tră, hotărită să înfrunte cu ne- clinttre senină de pisc înalt, vicisitudinile unei ierni ce se apropie, va duce departe la străjuitele holare o şl mal caldă mulţumire.

Lia Hancu

nlle lor „autonome“, care com­pun Uniunea Republicilor So ciallste Sovietice — „U.R.S S .“

Populaţia orăşenească din Rusia Sovietică, care încă în 1926 era de 17,9°/0, în prezent este de 32.8°/0, adecă 1/3 din totalul populaţiei.

La Moscova sunt 4 137.018, Leningrad (Petrograd) 3 191.304, în oraşele Kiev, Harcov şl Bacu câie 800 000

In alte oraşe ca : Gorki, O- desa, Taşchent, Tif 113, Rostov pe Don, Dnepropetrovsc, câte500.000 şi a. m. d.

Justin I. St.

In trod u cerea salutului F.R. N. la c a ie a ferată . Minis­terul lucrărilor publice şi al co­municaţiilor a dispus ca înce­pând cu ziua de 20 Noemvrie 1939, să se îniroducă la C. P.

R. salutul prevăzut la art. 30 din regulamentul legi! pentru înfiinţarea „Frontului Renaşterii Naţionale", care se execută în toate ocazlunlle prin ridicarea braţului drept în sus şl pro­nunţarea cuvântului „Sănătate“.

Se exceptează salutul perso­nalului aflat pe peroanele sta- ţîuniler sau pe linie, care se va executa ca şl până acum,ca mâna dreaptă la chipiu, pentru a nu se da naştere la conta* ziunl în legătură cu semnalele de circulare a trenurilor,

*

P r im ă r ia P re jm e r vinde în27 Noemvrie a c. 400 stânjeni lemne uscate în pădurea Strâm­ba dm Vama Buzăului şi în 28 Nov. a. c. 740 stânjinl din ma­gazinul Chichirău din Sita Bu­zău.

T W rzieZadarnic vil acum să-ml ceri iertare,Cu vorbe blânde nu mă mai ruga. Ceeace ceri cu gândul dela mine Eu totuşi niciodată nu-ţi voiu da.

Sunt prea departe chiar de mine însămi Şl prea străină pe acest pământ.Ce poti să vrei să afli dela mine,Când nici eu însămi nu ştiu cine sunt?

S ’au întâlnit azi fetele pe stradă Şi vesele au râs şi au glumit.Am fost şl eu acolo între ele ?E ca un basm ce mi s'a povestit,

Iar pe hârtia asta cine oare Cu litere màrunte-un vers a scris ?Să fi fost eu, eu care-abia acuma M ’am deşteptat ca dintr'un veşnic vis ?

Dar iată, râd de toamna cea târzie,De plosia şi de frigul de afar' ;Sunt veselă şi râd de ’ntreaga lume.Nu voiu cădea pe gânduri, tristă, iar.

Râd de noroiul rece de pe stradă,Râd de singurătate ş! de tot,Cu hohot lung, ca un delir aproape Şi ’n sânge simt arzând al vieţii foc.

Sunt oare eu aceea care râde ?Târzie toamnă 'n uşă mi-a bătut.Pe foaie, regulate şi mărunte Aceste rânduri, eu ie am aşternut?

M'am reîntors acuma, iar la mine Şi foaia răbdătoare ’n mán’ o u u Privind o aiurit, ca de departe Ş i ’ntreb, dar toate.astea ce rost a u ?

C e a ţă pe su flet

Verona Brateş.

Ce frumoase sunt iluziile.Apar îa iarba sufletului, În­

tocmai cum licuricii in fânul câmpului. La început o scân­teie mică, clipeşte timidă, par' că i-ar li tnca şi ei de vieaţa. Parcă i-ar fl ruşine că s'a nă­scut.

Sufletul o îmbrăţişează căl­duros şl protector E mulţumit şi poate mândru de copilul Iul. Căci iluzia este — fără doar şi poate — copilul sufletului.

Cu gr 1 je ocrotitoare de mamă, sufletul creşte Iluzia — licuri- cul acela sglo^lu acum — până se face mare. Cu cât se mă­reşte, cu atât apar alt! licurici, alte iluzii, aite fiinţe legate de suflet. Toate stau in jurul su­fletului, il luminpază, il face sâ ; trâ>ascâ, să ti odă spre puri- . tate, spre ideal, spre înalt.

Bagajul actsta de iluzii, este t suportul adevărat al sufletului. Este piedestalul de betou al însăşi vietÜ care curge în uol, a! fluviului de existenţă, ce ne mână zilnic spie un du te vino continuu.

Ce tristă ar fi » xistenţa noa­s t a fára acei far al iluziilor, spre- care tindem, spre care ni- ï u i m.

Ua om fără iluzii, este un mort, un cadavru ambulant, care trece prin lume, umilind-o cu existenţa lui în loc de a o

pentru M. M.inoblla, de a o ridica, de a o apropia de Dumnezeire.

Deci iluziile sunt suportul vie (ii.

*

Zt de toam iă ploioasă şl rece.Un om, hrănit cu iluzii multe

şi nespus da frumoase, sta, pri­vind departe cu gândul, la cine ştie ce minunate năzuinţi.

Realitatea crudă a vieţii nuo simţise. Nu cunoscuse dure­rea colţuroasă a loviturii vieţii reale. Era mulţumit poate de unele mărturisiri, de unele vi­suri, de unele Iluzii făurite în doi. In felul iul era fericit.

Vedenia era r e a ă Nu era nebuü, nici transpirat. Era ea, car fără el, cu un alt el, care nu «ra el. Pentru că el era aici,

scaun, izbit in plin.Era gata să inîrunte orice

dela al (li. De unde ar fi venit lovitura, ar fi reuşii să o pri­mească in fată, fără a tse c l ă ­tina

Dar de ce tocmai din partea ei această izoitură ? De ce toc­mai lui ? Nu se ştia vinovat cu nimic ! Atunci ?

Soartea nu alege. împărat şi proletar, bogat şi sărac, deş ­tept şi p;ost, deopotrivă aceiaşi Izbitură ne poate lovi in orice moment.

Dar de ce tocmai e a ? De ce . . . ? •

Un copac lovit de furtună se apleacă sau trozneşte din ră­dăcini.

El a simţit numai o greutate în suflet, stiletul loviturii, apoi iluziile au sburat, ca un porum­bei alb în noapte.

Un om gol, prin ploaia deasă şi rece de toamnă, porn!a sprecasă.

Vântul îl izbla din plin, tăios şl rău.

Natură şl om.De ce sunt tot! în contra a-

nui învins ?...V icto r M ilorian

C onferinţe re lig ioase . Fră­ţia Ortodoxa Ku naná secţia Braşo/ şi Societatea religioasă „Sf. Gheorghe" a elevilor li:. „A. Şaguna", organizează în postul Crăciunalui un ciclu de conferinţe religioase, tratând despre „ Creştinismul şi timpu­rile prezente*.

Sâmbătă, 25 Noemvrie, era6 p. m , în sala lie. „A. Şiguna" va conferenţia d l loun G Su- vin, profesor universitar îa laşi despre „Creştinismul şi gândi­rea contimporană“.

Vor vorbi î i flecare Sânb\tă la aceeaşi oră următorii coafe- renţîari : Arh. I Scrlbaa, Al. Lascarov-Moido/anu şl dr. Ni­colae Terchiiă. r

Acum este timpul — sä ascultaţi Radio !

B K

co n fecţiu n i p en tru dam e, b ărb aţi şi co p ii, m a­

gazin d e sto feB R A Ş O V ,

Str. Regele Carol 1Telefon 11— 72.

Nu fiţi du şm an u l b an ilo r d-vs. şi ră m â n e ţi m ai d ep arte c lie n tul n o stru .562 4 - 8

Judecătoria Mixtă Braşov Secţia C. F.

No- 5188/1939 cf.

Extrasdin publicaţiune şi ondiţiunile de licitaţieIa cauza de executare por-

iltă de urmăritorul dr. Vasile îlăjariu avocat îa Braşov, con* ra urmăriţilor loan, Constantin, jheorghe şî Vasile Nichifor

iepr. prin tatăl lor loan Nichi- or, Judecător ia Mixtă Braşov, lecţia cf., ordonă licitaţie exe- :u{ionalâ nouă, în baza legei le exe^ujie dia 1881 şi noua ege de execuţie, asupra imo- illului înscrise în cf. a comu­ie i Breşov, No. cf. 4254, din cir- rcmscrp ia Judecătoriei Mixte Braşov No. top. 7146/1 casă de emn sub No. 116, în Dârste şi iurte cu extensiunea de 103.5 lij pt. în valoare de 80.C00 lei, iu preţul de strigare de 60.000 el, grevat cu dreptul de uzu- ruct viager în favoarea lui iaveiu Gheorghe şi soţia sa ugaciu El f f t era de;isul No. 1168 1927, cf precum şi vŞrevat :u ll5 a parte deasemenea cu reptul d e uzufruct viager în

Sut l o a n Nichifo: decisuli o 1400/939.

Fixează termen pentru ţiae-

CinematografeA s t r a “ :Dela 23lNoemvrle: Misterele

Orientului într'o acţiune dina- îlcă. Umbra misteriosului jco- rael Lawrence a contribuit la ;:alizarea extraordinarului f i ln

R e v o ltă în D am ascîroism, pasiune, sacrificiu, cu Brigitte Horné y, Joachim Cott- ichalk Ernst von Klipstein. Re- jla : G. U cicky.

Co rs o“ :Extraordinarea realizare ci- îinatografică

E ro u l dela M arnati A. Wasserman şi Raimund, in vorbit în limba germană franceză.

, R o y a l “ :Delà 23 Noemvrie î

B rig a d a Norduluiîemieră pe tară cu Dick Fo r- an, splendid film technicolor. Vine Pacific-Union film mon­ial îa regia lui Cecil B. de Wille.

Modern“ :Filmul senzaţiei şl al erois­

mului :A larm ă în Indii.

P a lto a n e c o s tu m e

s t o f eşi a s tă z i cu p re ţu rile cele m ai ie ftin e , în c a ­lita tea c e a m ai bună puteţi cu m p ă ra la noi

Ul t i me l e n o u t ă ţ i !

V

R e c e p ţ i e p e r f e c t ă p e t o a t e gamele d e unde.E c h i p a t e u r e i i i i a i i t e ' a l ă m p i r e f i s P i l l L I P S M I H I n A T T

REPREZENTANTA

E l i m a “l de electrizate

Telefon 613 BRAŞOV, Strada Voevodul Mihai 24 Telefon 613

Ajutor Contabil titrat cupractică a n g a j e a z ă Uzinele60l „ A S T R A ‘‘-Braşov. 1— 1

rea licitaţiei pe ziua de 5 De­cemvrie 1939 ora 9 a. m. în Braşov, Palatul Justiţiei , parter camera No. 12.

In baza art. 150 Legea LX din 1881 condiţiunile de lici taţie se stabilesc după cum ur­mează :

Imobilul supus licitaţiei nu poate fi vândut cu preţ mai mic decât cel de strigare (legea nouă de execuţie.

Cei cari voiesc să liciteze sunt datori să depoziteze la delegatul judecătoresc drept garantie 10° 0 din preţul de strigare, ori să predea aceluiaşi delegat chitanţa de depozitare prealabilă a garanţiei şi să sem ­neze condiţiunile de licitaţie

(art. 149, 150, 170 dia Legea L X 1881, art. 21 XLI 1908).

Braşov, la 31 Aug. 1939.Judecător,

Horia Bottea ss.Director de cf.,

C-tin Parcărea ss.Nie. Stinghe ss.

Pentru conformitate:605 Indescifrabil. 1 — 1

Judecătoria rurală Rupea Secţia CF.

No. Í607 — 1939 cf.

PublicaţiuneIn cauza urmări ioirei Banc*

de Economii şi Credit S. A, Rupea contra urmăritulul D l - mian Petru, judecătoria ordoaă licitaţie execuţională asupra imobilelor urmăritului cuprinse

în cf. No. 153, 173, a comunei Bogaia Olteana de sub Mo. top. 852 preţul strigării iei 245 top. 120, 121, lei 13.194, top. 336 lei 36, pentru suma de lei 93.627 capital şi accesorii fixând ter­men la 7 Decemvrie 1939 ora16 la Primăria comunei Bogata Olteană.

Rupea, la 29 Iulie 1939.Dir. de cf.î Judecător î

Tolnay Dr. Gotthard 604 1— 1

Judecătoria rurală Rupea Secţia C. F.

No. 1785/1939 cf.

PublicaUune1In cauza urmăritorului dr.

Béla Bedö din Rupea contra

urmăriţilor loan Cernea şi sofia Maria, judecătoria ordonă lici­taţie execuţională asupra imo­bilelor urmăriţilor cuprinse îa cf. No 217, 310, 504, 585, 725, 1658, 1689 a comunei Homorod de sub No. itop. 476/1 b, 476/2/a preţul strigării lei 75.000, top. 3236 lei 4279, top. 3237 lei 3038, top. 3039/1 lei 1374, top. 1998 iei 2772, top. 1141 lei 402, top. 1305 lei 414, top. 2000 lei 741, top. 2552 lei 240, top. 403 lei 39, top 547 lei 17, top. 2765 lei 164, top. 3137 lei 103 pen­tru suma de lei 16 500 capital şi accesorii fixând termen la la 7 Decemvrie 1939 ora 10 la Primăria comunei Homorod.

Rupea, la 16 Sept. 1939.

Dir. de cf.î Judecător: Tolnay. Dr. Gotthard.

603 1—1

Kr. 91—1939 GAZETA TRANSILVANIBl

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 91—1939

Noua lege a speculei a in­trodus sub controlul el şl anu­mite întreprinderi cu caracter Industrial, producătoare de ar­ticole, cari întrunesc condiţlu- nile de generală necesitate.

Ş i bine a făcui.Nu ne vine a crede că este

aşa de plăpândă industriaŞnoas- tră naţională, încât trebue să trăiască continu cu oxigeul pompat din sudoarea mulţime! şi la adăpostul tarifelor de pro tecţie vamală ca: scutiri la im­portul maşinilor, reduceri de impozite etc. etc. Sunt unele industrii, cari datează de mai multe decenii; au progresat în­floritor; şi-au amortizat com­plect capitalurile investite, etc. aşa că ar putea, în aceste tim­puri grele, să fie mai puţin pretenţioase la beneficii Lmari şi tantieme, etc!..

In timpul marelui război mondial 1914— 1918, în Germa­nia, beneficiile acţionarilor din industrii erau limitate la maxi­mum de procent; prisosul ^era vărsat la fondul de război.

Să privim de pildă indusiria uleiurilor vegetale (comestibile) şi industria săpunului. Cea din­tâi şi-a dublat, în scurl inter­val de timp, preţurile produse­

lor fabricate; iar preţul săpu­nului a primit o ^majorare cam de 50%- Se pune deci întreba­rea logică dacă corespunzător s'a majorat şi preţul materiilor prime ? Nu ; cu în aceeaş pro­porţie ! Atunci de se caută a se profita de asemenea ocazii pentru a se stoarce până la extrem punga secătuită a con­sumatorului sărman, la adăpos­tul unui cartel, care le apără şi de concurenţa internă.

Se naşte apoi întrebarea : Toate materiile prime de fa- bricaţlune au fost cumpărate după majorarea preţului lor?... Dar stocurile de mărfuri aflate în depozite ?...

Am tratat aceste două cate­gorii de industrii, a căror pro­duse sunt prevăzute în legea pentru combaterea speculei, ca fiind de generală necesitate. Paralel se poate aplica însă şi la multe alte articole fabricate în ţară, a căror preţuri de a- semenea au fost majorate în timpul din urmă, — cu sau fără justificări serioase.

Un control la finele anulai al bilanţurilor sincere va f i bine venit !...

Ion Popovicimembra al Gărzii F .R N.

o n u r ipentru înzestrarea armatei

In „Monitorul Oficial“ din 20 Nov. a. c., a apărut textul decretului-lege, prin care Mi­nisterul de Finanţe a fost au­torizat să emită prin Casa Au­tonomă a Fondului Apărării Naţionale, Bonuri pentru înzes­trarea armatei Cu acest prilej d-1 Mit!ţă Constantinescu în ex ­punerea de motive a arôtat ne­voile cari au impus această măsură ;

„Pentru acoperirea necesită­ţilor excepţionale pe cari im­perativul apărării nationale le impune astăzi tuturor cetăţeni­lor, guvernul a făcut până în prezent eforturile necesare, fiind călăuzit în permanenţă de trei principii esenţiale : în primul rând, împlinirea neîntârziată a acestor necesităţi, apoi dorinţa de a evita pe cât posibil, o a- gravare peste măsură a sarci­nilor fiscale şi în fine, în mă­sura în care o sporire a veni­turilor era inevitabilă, Minis­terul Finanţelor a avut preocu­parea permanentă de a repar­tiza în mod echitabil în massa contribuabililor nouile sarcini".

Urmare acestor consîdera- ţiuni şi preocupaţi exclusiv de urgentele nevoi ale înzestrării

armatei, s'a socotit că este util să se procedeze la o emisiune de Bonuri pentru Înzestrarea Armatei.

Bonurile urmează a se emite fie de către Ministerul Finan­ţelor, fie prin Casa Autonomă a Fondului Apărării Nationale, instituţiune care este creată cu scopul de a înlesni procurarea mijloacelor de finanţare, nece­sare pentru acoperirea nevoilor de înzestrare ale armatei.

Bonurile vor fi emise cu sca­denţă variabilă de 1—5 ani, rambursarea lor fiind asigurată prin veniturile bugetului Fon­dului Apărării Nationale.

Venitul Bonurilor beneficiază de o scutire totală de taxe, im­pozite şi contribuţiuni de orice fel cătra Stat, Ţinut sau Comună, precum şi de toate drepturile privitoare la primirea în garan­ţie şi lombardare.

S'a prevăzut deasemenea ca în toate cazurile, în cari legile în vigoare dispun, constituirea de garanţii legale sau consem- naţluni legale, obligaţia de a depune în proporţie de 25% in Bonuri pentru înzestrarea Ar­matei.

Sfliue EiBibs ii:şi momentul politic

De câteva luni de zile Româ- nlaâtrebuie să facă faţă prin toate mijloacele sale neprevăzutelor evenimente de peste hotare. Spre a nu fl surprinşi este ne­cesar să prevenim orice ten­dinţă care ar putea să ne pre­judicieze in patrimoniul nostru naţional. Dar, spre a putea realiza acest lucru este necesară o galvanizare a tuturor forţelor morale şi materiale din inte­riorul ţării, o mobilizare a su­fletelor pentru cauza comună. In această operă este nevoie să-şi aducă însemnata lor con­tribuţie şi minorităţile etnice, din România.

Datorită politicei de înţe­leaptă prevedere iniţiată de către guvernul „Frontului Re­naşterii Naţionale“ în problema minoritară, putem azi înregistra

cu satisfacţie o fericită destin­dere între poporul dominant şi minorităţile etnice, o destin­dere care face posibilă cola­borarea între cele două ele­mente. Datorită acestui fapt ac­tualului moment politic, ne gă­seşte strâns uniti.

Minorităţile etnice din Ro' mânia şi-au dat în ultimul an seama că nu lipseşte nici înţe­legerea şi nici buna intenţie ca situaţia lor să fie simţitor ame­liorată. In urma integrării lor în „Frontul Renaşterii Naţio­nale“ şl acordării tuturor drep­turilor, ca şi celorlalţi cetăţeni ai ţării, toate aceste minorităţi nu se mai simt elemente străine în statul nostru, ci parte inte­grantă.

Este deosebit de fericită îm­prejurarea că în acest moment

critic s’au pus .capăt divergen­ţelor de tot soiul, cari puteau tulbura bunele raporturi şi în deosebi omogenitatea spirituală a ţării noastre, reprezentân- du-ne în faţa străinătăţii strâns uniţi. Acest fapt a contribuit într’o măsură hotărîtoare la consolidarea noastră morală în străinătate, deoarece străină­tatea şl-a dat seama că orice tulburare internă în România în actualele împrejurări este Imposibilă. Această conştiinţă a contribuit mal mult decât ne putem da seama deocamdată, la întărirea situaţiei noastre.

Iată deci că politica dusă de către guvernul „Frontului Re­naşterii Naţionale“, şi-a dat mai de vreme roadele decât s'ar fi aşteptat oricine şi şi a dovedit utilitatea în momentele cele mai critice. Această poli­tică a putut fi judecată de unii poate ca prea generoasă, dar generozitatea care era inexpli­cabilă după politica de nehotă- rîte oscllaţiuni, cum se carac­teriza politica dusă faţă de mi­norităţile noastre până în tre­cutul recent, a adus după sine nu numai recunoaşterea şi ad­miraţia străinătăţii, ci şi con­tribuţia bogată a minorităţilor etnice la sarcinele publice.

In actualul moment popoarele mici nu-şi pot permite în faţa însemnatelor evenimente luxul demagogiei, ci se simt chemate a se solidariza într'o acţiune comună pentru apărarea inte­reselor propri. Ori această so­lidarizare a popoarelor mici, cât şl crelarea unui front pe ţărmul Dunării de jos nu a fost decât facilitată în modul cel mai util, prin politica dusă faţă de minorităţile etnice de către guvernul românesc.

Incontestabil însă că această politică a fost dusă în primul rând în favoarea minorităţilor etnice şi acestea sunt datoare să nu ignoreze că sunt puse în privinţa drepturilor pe picior de egalitate cu poporul domi­nant.

„Observator

IniormaţiîGarda Naţională a Frontului

Renaşterii Naţionale, tine în­truniri, la cari pot participa membri F. R, N., în fiecare Marţi, la ora 71/2 seara, în şcoala primară „I. Popazu“.

*In te rz ice re a tă ie r i i v i ţe i ­

lor până la vârs ta de 6 luni. „Monitorul Oficial" publică jur­nalul 'iConslllulul de miniştri, prin care ee Interzice tăierea viţeilor, până la vârsta de 6 luni, în tot cuprinsul ţării, atât pentru consumul intern cât şi pentru exportul de carne.

*Comisariatul general pentru

înfrânarea şi reprimarea specu­lei ilicite, luând fiinţă, face cu­noscut că toate cererile, recla- maţlunlle şi Informatiunile re­feritoare la speculă, să i fie adresate la sediul său : Bucu­reşti, Calea Grlviţel Nr. 71.

•Vulcanul E tn a a întrat Du­

minecă într'o mare activitate. Craterul centrai aruncă canti­tăţi enorme de lavă Incandes­centă, care umple pe încetul craterul.

Noaptea cerul este luminat în roşu până la o mare dis­tanţă.

*Ia rn ă la Braşov» începând

de eri, Braşovul , şi împrejuri­mile au îmbrăcat haina albă n iernii. Pe postovar şi munţii din jur zăpada s-a aşternut în mari cantităţi, apropiindu-se de 1 metru prin unele locuri.«

A re s ta re a unui fa lş preot la B raşov . Poliţia locală a a- restat pe falsul preot Eruru Richter, fost cofetar care ade­menea pe credulii naivi în „al-

Operaţiile pe câmpul de lupţiComunicatul Francez

Paris, 21. — Comunicatul oficial francez din dimineaţa zile! d e*21 Noemvrie anunţă î

Nimic însemnat de semnalat în cursul nopţii.Paris, 21. — Comunicatul oficial francez din seara de 21

Noembrie :Zi marcată prin luptă de artilerie în regiunea dela est dfc

Saar, ca şi la est de Vosgi.Activitatea celor două aviaţii. Un avion de recunoaştere

inamic a fost doborît în liniile noastre. Două avioane de vână* toare au fost doborîte în flăcări în liniile inamice. Toate apara­tele noastre s’au înapoiat la bazele lor.

Comunicatul GermanBerlin, 20 (Rador). — Agenţia D.N.B. transmite îRecunoaşterile pe deasupra spaţiului francez s'au făcut făr&

nici o apărare din partea inamicului.Berlin, 21. — Comandamentul superior al armatei publici

următorul comunicat :La vest, activitatea slabă a trupelor de recunoaştere şi a

artileriei.Forţele aeriene germane şi-au continuat recunoaşterile li

statele inamice. In Anglia ele au zburat peste Scapa Flow, Sco{li şi Anglia de Sud; in Franţa au zburat peste regiunea parizianâ şi peste Nordul Franţei.

Cu toată apărarea inamicului, avioanele noastre şi-au înde­plinit misiunile.

Germania a cedat Slovacieiunele teritorii din Polonia ocupata

BERLIN, 21. — Agenţia D. N B. transmite sDupă cum s'a anunţat recent, Führerul a promis guvernului

slovac că Germania va împlini dorinţa Slovaciei de a alipi la această ţară teritoriile anexate de fostul stat polon în 1920, 1924 şi 1938 şl că această alipire va fl consfinţită printr'un tratat germano-slovac.

Acest tratat a fost încheiat şl semnat Marţi, la ministem! afacerilor străine, de d-1 von Ribbentrop şi de d-1 Cernak, mi­nistrul Slovaciei la Berlin.

im i U m i l i mLondra, 21. — Ziarele britanice se întreabă, dacă minele j-

şezate de submarinele germane pe căile maritime nu sunt am i misterioasă, anunţată de cancelarul Hitler într'un recent discut!,

Redactorul naval al Iul , Daily Expres" crede că este vorbi de mine magnetice, care reprezintă faimoasa armă secretă a d-lui Hitler şi pe care aliaţii nu o vor putea folosi pentrucă nu exişti vapoare germane pe mare şi fiindcă aliaţilor le repugna folosi­rea unor asemenea metode.

Ziarul precizează apoi că mina magnetică rămâne pe funda mării, astfel încât căutătoarele de mine nu le pot îndepărta. Eli| se ridică atunci când se apropie un vapor, îl lovesc de fund, înnecând maşlnlln. Tone întregi de apă pătrund şl scufundă va porul în câteva minute. Secretul acesta, adaugă ziaruli nu este un secret desăvârşit, Iar Amiralitatea a făcut studii pentru a preîntâmpina primejdia acestei arme oarba şi neîndurătoare.

Moartea marei artiste Agatha BârsessIaşi, 21. — Azi la ora 4.15 d. a,, s'a stins din viaţă marea

tragediană Agatha Bârsescu. Suferea de oedem pulmonar.j înmormântarea va avea loc, mâine, Jo i după prânz.

tarul“ improvizat la locuinţa sa, unde prin scamatorii şl alte apucături înşela pe profanii su­perstiţioşi, încasând frumoasesume de de bani. ___

*C om em orări. Liceul „A. Şa-

guna" comemorează Duminecă 26 Noemvrie, ora 11 jum. a. m., în sala festivă a liceului, pe fostul său profesor timp de 25 ani şi rector al Academiei C o­merciale din Cluj Aurel Ciortea.

Cu această ocazie va avea loc o serbare festivă, în cadrul căreia va vorbi d-1 loan Matei, rectorul Academiei Comerciale din Cluj, despre Ilustrul dascăl al scoalelor din Braşov.

Publicul Braşovean este îavl- tat la această sărbătorire.

•Ministerul Aerului şi Mari­

nei angajează imediat, fără con­curs, 22 ingineri electrotehnici, radio şi electromecanici, în con- diţiuni foarte avantajoase. Cei cari doresc a se angaja, vor înainta la Direcţia Personalului Aerului şl Marinei de urgenţă, următoarele acte -€ Extract de naştere, certificat de naţionali­tate şi diploma de inginer. Pen­tru informaţii şi lămuriri mai

ample, cel interesaţi se vor a dresa la Direcţia Personaluh ministerului Aerului şl Marinei Bulevardul Brătianu Nr. 21.

Familia Stoicovici (exprimă ?! pe această cale cele mai vii ş adânc simţite mulţumiri tuturor cari au luat parte la marea el durere, din tristul prilej a! pierderii bunului şi neuitatului

NICOLAE STOICOVICImmasmaKBsm

Mpesiarea şi cla sarea aatovehlcu

lelorSe aduce la cunoştinţa publi

cului din raza Municipiului şl Judeţului Braşov, că inspecta­rea şî clasarea autovehiculelor cu tracţiune mecanică a Ince put la 20 Noembrie 1939 şl du rează până la 30 Noemvrie 1939 în localul Chesturei Poli­ţiei Braşov unde comisiunea.va funcţiona în ^fiecare zi dela orele 8— 13 şl 15— 18.

ÍPlpijrftfli flAitra* Brfeşuv. — U lt ir » „Tipografia G azeta_ Transilvaniei* Braşov S.^A. Radactor fi iránti loan Brote*