Duminica a XXXIII
3
Duminica a XXXIII-a după Rusalii (a Vameşului şi Fariseului) Uşile pocăinţei deschide-mi, Dătătorule de viaţă! Că mânecă duhul meu la Biserica Ta cea sfântă, purtând locaş al trupului, cu totul spurcat; ci, ca un îndurat, curăţeşte-l, cu mila milostivirii Tale. (din cântările Triodului) Această frumoasă alcătuire liturgică din rânduiala Utreniei anunţă începutul unei noi perioade din cursul anului bisericesc, cea a Triodului, perioadă ce cuprinde zece săptămâni, asemănătoare cu o scară pe care urcăm, treaptă cu treaptă, spre Sfintele Paşti. Iar treptele “scării” sunt evidenţiate mai ales de cele zece duminici care marchează, de fapt, începutul săptămânilor: patru pregătitoare – a Vameşului şi a fariseului, a Fiului risipitor, a Izgonirii lui Adam din rai şi a Înfricoşatei Judecăţi; şase ale Postului Mare – a Ortodoxiei, a Sfântului Grigorie Palama, a Sfintei Cruci, a Sfântului Ioan Scărarul, a Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca şi a Floriilor. Fericit creştinul care nu lipseşte de la nici o Sfântă Liturghie, având, astfel, privilegiul să urce duhovniceşte şi în această perioadă, pas cu pas, fără întreruperi ale firului liturgic! Căci, se ştie, o rupere a unui fir (orice fel de fir!) presupune facerea unui nod, iar firul înnădit nu mai are subţirimea şi eleganţa celui fără noduri. De aceea, vă fericim pe toţi cei care arătaţi dragoste faţă de Sfânta Biserică, îndemnându-vă să fiţi prezenţi mereu, fără întrerupere, la Sfintele Liturghii. În această duminică păşim, cu ajutorul Domnului, pe prima treaptă a “scării” Triodului, în duminica cunoscută îndeobşte sub numele de “a vameşului şi a fariseului”. Cunoaşteţi cu toţii pilda lor, cum s-a rugat fiecare: fariseul cu mândrie şi aroganţă (de fapt, nu s-a rugat, ci s-a lăudat…), iar vameşul cu smerenie, cu umilinţă şi, mai ales, cu discreţie. Cât de plăcut este înaintea Domnului omul discret! Ne propunem, în continuare, cu ajutorul Domnului, să vorbim despre discreţie, ca cel mai plăcut şi frumos detaliu al smereniei. Potrivit dicţionarelor explicative, cuvântul “discreţie” are două sensuri: 1. Discret este omul care ştie să păstreze o taină; 2. Omul rezervat, reţinut în vorbe şi acţiuni, care nu atrage atenţia, nu şochează… În cazul vameşului, pe care dorim să-l luăm drept exemplu, desigur, ne interesează cel de-al doilea sens. Aşadar, vameşul, cu toată păcătoşenia pe care o mărturisea (păcătoşenie reală, poate!), s-a dovedit a fi discret, adică simplu, lipsit de afişaj, căci s-a rugat fără zgomot, într-un loc retras, fără a rosti vorbe multe şi
-
Upload
adrian-popa -
Category
Documents
-
view
214 -
download
0
description
d 33 d r
Transcript of Duminica a XXXIII
Duminica a XXXIII-a dup Rusalii (a Vameului i Fariseului)Uile pocinei deschide-mi, Dttorule de via! C mnec duhul meu la Biserica Ta cea sfnt, purtnd loca al trupului, cu totul spurcat; ci, ca un ndurat, curete-l, cu mila milostivirii Tale. (din cntrile Triodului)Aceast frumoas alctuire liturgic din rnduiala Utreniei anun nceputul unei noi perioade din cursul anului bisericesc, cea a Triodului, perioad ce cuprinde zece sptmni, asemntoare cu o scar pe care urcm, treapt cu treapt, spre Sfintele Pati. Iar treptele scrii sunt evideniate mai ales de cele zece duminici care marcheaz, de fapt, nceputul sptmnilor: patru pregtitoare a Vameului i a fariseului, a Fiului risipitor, a Izgonirii lui Adam din rai i a nfricoatei Judeci; ase ale Postului Mare a Ortodoxiei, a Sfntului Grigorie Palama, a Sfintei Cruci, a Sfntului Ioan Scrarul, a Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca i a Floriilor.Fericit cretinul care nu lipsete de la nici o Sfnt Liturghie, avnd, astfel, privilegiul s urce duhovnicete i n aceast perioad, pas cu pas, fr ntreruperi ale firului liturgic! Cci, se tie, o rupere a unui fir (orice fel de fir!) presupune facerea unui nod, iar firul nndit nu mai are subirimea i elegana celui fr noduri. De aceea, v fericim pe toi cei care artai dragoste fa de Sfnta Biseric, ndemnndu-v s fii prezeni mereu, fr ntrerupere, la Sfintele Liturghii.n aceast duminic pim, cu ajutorul Domnului, pe prima treapt a scrii Triodului, n duminica cunoscut ndeobte sub numele de a vameului i a fariseului. Cunoatei cu toii pilda lor, cum s-a rugat fiecare: fariseul cu mndrie i arogan (de fapt, nu s-a rugat, ci s-a ludat), iar vameul cu smerenie, cu umilin i, mai ales, cu discreie.Ct de plcut este naintea Domnului omul discret!Ne propunem, n continuare, cu ajutorul Domnului, s vorbim despre discreie, ca cel mai plcut i frumos detaliu al smereniei. Potrivit dicionarelor explicative, cuvntul discreie are dou sensuri: 1. Discret este omul care tie s pstreze o tain; 2. Omul rezervat, reinut n vorbe i aciuni, care nu atrage atenia, nu ocheazn cazul vameului, pe care dorim s-l lum drept exemplu, desigur, ne intereseaz cel de-al doilea sens. Aadar, vameul, cu toat pctoenia pe care o mrturisea (pctoenie real, poate!), s-a dovedit a fi discret, adic simplu, lipsit de afiaj, cci s-a rugat fr zgomot, ntr-un loc retras, fr a rosti vorbe multe i mari, ci cu lacrimi zicnd doar Dumnezeule, milostiv fii mie, pctosului!. Urmarea o tii, din cuvintele Mntuitorului s-a ntors la casa lui mai ndreptat dect acela, dect fariseul. Cuvntul ndreptat are aici sens de mntuit, pentru c, n limbaj doctrinar ortodox, atunci cnd vorbim de mntuire personal, sau subiectiv, folosim termenul de ndreptare.Iat ct de plcut este naintea Domnului omul discret!, dup cum i nou ne sunt foarte dragi acei semeni pe care-i vedem i-i simim c fac cu discreie orice lucru, fie c sunt veseli, fie c sunt triti; cnd vorbesc sau cnt, cnd fac o fapt bun i mai ales cnd se roagUn minut de discreie valoreaz mai mult dect o or de nelepciuneCa o mic ilustrare a virtuii discreiei, amintim acum o pild sugestiv din Pateric: Spunea Avva Daniil: Ne-am dus odat la Avva Pimen i am gustat mpreun i dup ce am gustat mpreun, ne-a zis nou: Mergei de v odihnii puin, frailor. Deci s-au dus fraii s se odihneasc puin i eu am rmas s-i vorbesc deosebi i, sculndu-m, am venit la chilia lui. Deci, dac m-a vzut c vin la el, s-a pus pe sine ca i cum ar fi dormit, c aceasta era lucrarea btrnului a le face toate n ascuns.S-a pus pe sine ca i cum ar fi dormit, adic n-a vrut s tie ucenicul c el se roag, dorind s fie discret Aadar, discreia, minunat detaliu al smereniei, este foarte important pe scara virtuilor! Cci spune un proverb ce merit a fi reinut: Un minut de discreie valoreaz mai mult dect o or de nelepciune. Auzii? Discreia preferat nelepciunii! Iar un alt proverb spune despre opuii celor smerii c indiscreii nu au loc nici n iad! De aceea, credem c virtutea discreiei trebuie s-o vedem cu deosebire la vameul pe care ni-l d exemplu Mntuitorul, ncercnd, desigur, s-o imitm i noi, fie n biseric, fie acas, fie la serviciu, pe strad sau n oricare alt loc, n bucurie sau tristee, n sntate i boal, deintori de funcii mari, sau n condiia de simpli ceteni.Iar cnd v rugai, nu spunei multe, ca pgniiSpre vieuirea n discreie ne cheam i Sfntul Apostol Pavel n cteva cuvinte pe care le-am citit pe fug de multe ori poate. Iat ce le spune la un moment dat corintenilor (i nou, tuturor, desigur): i pe aceasta v-o spun, frailor: C de acum vremea se scurteaz, aa c i aceia care au femei s fie ca i cum n-ar avea; i cei ce plng, ca i cum n-ar plnge; i cei ce se bucur, ca i cum nu s-ar bucura; i cei ce cumpr, ca i cum n-ar fi stpni; i cei ce se folosesc de lumea aceasta, ca i cum nu s-ar folosi deplin; cci chipul lumii acesteia trece (I Corinteni 7, 29-31).Vremea se scurteaz, adic timpul acestei viei este foarte preios; din clipa n care corintenii au fost ncretinai, se impunea s contientizeze importana vremii vieii n lucrarea mntuirii. De aceea, li se atrage atenia s nu se ataeze mai mult dect e necesar de cele lumeti, cci chipul lumii acesteia trece Sfaturi ntru totul valabile i pentru noi, cei de astzi. Numai c trebuie s vedem n sfatul marelui Pavel i o invitaie la discreie. Cu alte cuvinte, ar vrea parc s ne spun: Facei-le pe toate ca i cum nu le-ai face, adic discret, fr zgomot, fr vicreal, fr afiaj Tainic, delicat, cu deplin smerenie! Adic nu indiscret ca fariseul, care cu mult zgomot i ludroenie s-a postat ntr-unul dintre locurile cele mai din fa ale Templului, spre a fi vzut i aplaudat. Lui i celor asemenea lui se potrivete avertismentul Mntuitorului: Adevr v griesc, i iau plata lor! (Matei 16, 16). i iau plata ei singuri, aici, pe pmnt, nemaiavnd ce ndjdui la trecerea pragului n venicie! De aceea, rugciunea (i orice fapt bun) trebuie fcut urmnd ndemnul Mntuitorului Isus Hristos: Iar cnd v rugai, nu spunei multe, ca pgnii, c acestora li se pare c prin vorbria lor vor fi ascultai i iari: Cnd faci milostenie, nu trmbia naintea ta, cum fac farnicii. i altele asemenea, despre care citim n Evanghelia dup Matei (Predica de pe munte).mplinind, astfel, chemarea la discreie fcut nou de Mntuitorul Isus Hristos prin exemplul vameului, ndjduim c va spune i despre noi, dup fiecare Sfnt Liturghie, s-a ntors mai ndreptat la casa lui, iar la apusul vieii pmnteti, mntuit, adic nvrednicit a intra n Casa cereasc a Tatlui.
