DULGHER

126
DULGHER-TÂMPLAR-PARCHETAR I aşi, noiembrie 2011 Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 „Investeşte în oameni!”

Transcript of DULGHER

  • DULGHER-TMPLAR-PARCHETAR

    Iai, noiembrie 2011

    Proiect cofinanat din Fondul Social European prinProgramul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investete n oameni!

  • 3DULGHER-TMPLAR-PARCHETARsuport de curs

    IAI, noiembrie 2011

  • 4

  • 5CUPRINS

    Modulul I. Comunicarea interactiv la locul de munc

    Modulul II. Efectuarea unor calcule matematice simple

    Modulul III. Identificarea sarcinilor i planificarea activitii

    Modulul IV. Aplicarea procedurilor tehnice de execuie i control a calitii

    Modulul V. Utilizarea instrumentelor, sculelor, uneltelor, mainilor, utilajelor i

    instalaiilor

    Modulul VI. Respectarea N.T.S.M. i P.S.I

    Modulul VII. Executarea schelelor

    Modulul VIII. Executarea cofrajelor

    Modulul IX. Montarea panourilor prefabricate

    Modulul X. Executarea pardoselilor din lemn

    Modulul XI. Executarea acoperiului tip arpant

    Modul XII. ncadrarea i ajustarea tmplriei

    Glosar de termeni

    Aplicatii

    Bibliografie

    pag. 5

    pag. 24

    pag. 32

    pag. 36

    pag. 41

    pag. 45

    pag. 67

    pag. 73

    pag. 82

    pag. 86

    pag. 98

    pag. 104

    pag. 108

    pag. 110

    pag. 121

  • 6

  • 7Ceva exprimat (spus) nu nseamnaneaparat deja ceva auzit. Auzit nunseamna neaparat deja ceva nteles.Inteles nu nseamna neaparat deja cevacu care sa fi de acord. A fi de acord nunseamna deja ceva ce se va aplica.Aplicat nu nseamna nici pe departementinut.

    CAPITOLUL I

    1. Ce este comunicarea?

    Este o ntrebare la care au ncercat s ofere rspuns toi autorii literaturii despecialitate. Definiiile sunt numeroase i diferite. n cele ce urmeaz vomprezenta dou dintre acestea, mai largi ca sfer de cuprindere.Foarte simplu, comunicarea este definit ca un proces prin care suntschimbate informatii sub forma de mesaje, tiri, semne sau gesturi simbolice,texte scrise .a. ntre dou sau mai multe persoane, numite interlocutori, saumai formal, emitori i receptori. Comunicarea este un proces dinamic, aflat ntr-o permanent transformare.Societatea exist datorit comunicrii, ea nseamn comunitate i este vzutca un proces care implic participare din partea membrilor unei societi.

    2. Modelul de comunicare Shannon-Weaver

    Orice stiinta, orice domeniu de ceretare are nevoie de un model. Si in domeniulcomunicarii, s-a incercat de-a lungul timpului crearea unui astfel de model catmai complet. Vom analiza in continuare modelul de comunicare Shannon-Weaver

    RASPUNS (FEED-BACK)

    MODULUL ICOMUNICAREA INTERACTIV LA LOCUL DE MUNC

  • 8Indiferent de forma pe care o imbraca, orice proces de comunicare are catevaelemente caracteristice: existenta a cel putin doi parteneri emitator (cel care trimite mesajul)

    si receptor (cel care primeste mesajul) - intre care se stabileste oanumita relatie;

    capacitatea partenerilor de a emite si recepta semnale intr-un anumitcod cunoscut de ambii parteneri (de mentionat este faptul ca, in general,in orice proces de comunicare partenerii joaca pe rand rolul deenuntiator si receptor);

    existenta unui mesaj ce poate fi un sentiment, o idee, un gand. Mesajulare ca scop informarea, convingerea, impresionarea, amuzarea,obtinerea unui actiuni, etc.

    existenta unui canal/mijloc de transmitere a mesajului.

    existenta unui raspuns feedback un mesaj specific prin careemitentul primeste de la destinatar un anumit raspuns cu privire lamesajul comunicat, fapt care permite continuarea comunicarii

    se realizeaza intr-un anumit context spatio-temporar. Contextul estefoarte important pentru ca aceleasi cuvinte vor suna

    altfel intr-un birou decat intr-un mediu neoficial.

    este influentat de o serie de bariere de comunicare, perturbatii careintervin in comunicare si care reduc fidelitatea transferului de mesaj.

    n acest context, se impune distincia dintre informare i comunicare,termeni adesea confundai.Altfel spus, termenul de informare se refer la situaiile n care rolul activ irevine exclusiv receptorului, n timp ce comunicarea vizeaz un sistem de relaiiinteractive. Informarea const deci, n relaionarea oamenilor cu faptele, iarcomunicarea n relaionarea interpersonal.

    Informarea- tine exclusiv de transferul decontinut (emisie si receptare);- se refera la situatiile in carerolul activ ii revine exclusivreceptorului;

    Informarea functioneaza intr-un singur sens, de la emitentcatre receptor.

    Comunicarea

    - se refera la schimburile de idei ce vizeaza schimbareacomportamentului celuilalt;- vizeaza un sistem de relatii interactive;- consta in relationarea interpersonala.

    Comunicarea se realizeaza in mai multe directii, fiecareemitent devenind la randul lui receptor si invers, in cadrulaceleiasi secvente de comunicare. Comunicarea implicaexistenta feedback-ului.

    2

  • 93. Ascultarea activaDesi poate parea paradoxal, cel mai dificil lucru in procesul de comunicare, fieca se desfasoara fata in fata cu cel care poseda sau doreste informatia, fie cail purtam cu mai multi parteneri deodata in cadrul unor intalniri esteASCULTAREA.

    De cele mai multe ori, intelegem ascultarea ca un proces in care rolulnostru este de a gasi punctele slabe ale celui din fata noastra, de aanticipa ceea ce vrea sa spuna, de a pregati un raspuns imediat. Oalta abordare uzuala a procesului este de a considera aprioriinesemnificativ mesajul si implicit informatia furnizata de interlocutor.

    Nu uitati !: a nu acorda respect partenerului de dialog nu inseamna unpunct castigat ci unul pierdut.

    1. Ascultati toate cuvintele inainte de a decodifica mesajul

    2. Percepeti sentimentele si starea partenerului de dialog inainte de a trageconcluzii. Uneori poate spune mai multe decat mesajul in sine.

    3. Recunoasteti barierele ce se opun comunicarii in acel moment.

    4. Incurajati dialogul prin comunicare verbala sau nonverbala (expresii sigesturi).

    5. Concentrati-va asupra esentialului dar nu pierdeti total din vedere detaliile. Decele mai multe ori mesajul este complet doar atunci cand toate detaliile suntspuse.

    6. Parafrazati des in timpul conversatiei, pentru a fi siguri ca ati inteles corect

    7. Pastrati contactul vizual cu partenerul de dialog

    8. Folositi cu masura si precautie intonatia si expresia fetei. Dupa terminareadialogului, memoria vizuala lasa o amprenta deosebita si de multe ori induceconfuzie si deruta.

    9. Puneti intrebari directe si deschise.

    10. Nu intrerupeti vorbirea directa a interlocutorului.

    11. Nu va prefaceti ca ascultati

    12. Nu considerati ca detineti monopolul adevarului si ca parerea dvs este ceamai buna.

    13. Nu faceti presupuneri si nu va impuneti punctul de vedere.

    14. Nu trageti concluzii pripite.

    3

  • 10

    Care sunt calitatile unui bun ascultator?

    Deschiderea, disponibilitatea de a comunica, de a stabili relatii, si de a asculta. Receptivitatea, in sens de manifestare a intersului fata de celalalt, de dorinta

    de a primi mesajele sale. Empatia. Capacitatea de intelegere si rezonanta emotionala cu cel cu care

    comunici. Acceptarea partenerului de discutie, o pozitie pozitiva lipsita de ironie sau

    agresivitate. Rabdarea, capacitatea de a astepta ca persoana sa se deschida, sa vorbeasca,

    care este asociata cu o buna toleranta la frustrare. Implicarea si prezenta in relatie, nu doar fizica ci mai ales mentala si

    emotionala. Capacitatea de a oferi feedback-uri interlocutorului, astfel incat acesta sa

    poata sti ca este ascultat cu interes si ca celalalt intelege ceea ce spune.Aceste feedback-uri includ elemente verbale, precum si elemente de mimica sipantomimica si se refera mai ales la adecvarea acestora la situatie sipersoana.

    Obstacole pentru o buna ascultare:

    mesajul supraincarcat si concentrarea asupra tuturor datelor duce la pierdereaideii esentiale (din cauza copacilor nu se observa padurea);

    lipsa atentiei de multe ori ascultatorul pare interesat doar pentru a-i ofericonfort vorbitorului. Atentia poate fi de fapt orientata spre afaceri, preocupari sauprobleme personale etc;

    stimulii fizici frig, zgomot, o alta conversatie auzita in paralel; critica exprimarii si a infatisarii din cauza prejudecatilor si perceptiilor personale

    multi oameni au tendinta sa-i judece spontan pe ceilalti in legatura cu modul incare se infatiseaza si in care vorbesc. Aceasta atitudine de snobismcomunicational creeaza artificial categorii de persoane pe care merita sau numerita sa le asculti;

    evaluarea subiectului ca fiind neinteresant aceasta este o justificare rationalapentru a nu asculta, insa aprecierea in acest caz este facuta inaintea discursului;

    evitarea ascultarii dificile multe persoane nu sunt obisnuite sa asculteintamplari detaliate care nu ii privesc direct;

    gandirea poate prelucra 800 de cuvinte pe minut, iar vorbitorii pot debitamaximum 200 de cuvinte pe minut din aceasta diferenta rezulta un timp derezerva pe care unele persoane o pot utiliza in vederea explorarii viziuniiinterlocutorului;

    presupunerea falsa ca ascultarea este o activitate fundamental pasiva de faptascultatorii buni sunt foarte activi: pun intrebari, parafrazeaza ideile vorbitorului,se asigura ca au inteles sensul. Nici tacerea nu inseamna pasivitate: ascultareaeste obositoare, consuma energie mentala si solicita sistemul nervos in maremasura.

    4

  • 11

    CAPITOLUL II

    1.Mijloacele de comunicare(prin ce comunicam?)

    Mesajul pe care o persoana vrea si poate sa il transmita poate fi de natura:scris, verbala sau nonverbala.

    Comunicarea scrisTrebuie sa intelegem comunicarea scrisa prin cele trei aspecte ale saleobligatoriu de urmarit:

    1. Evidentierea clara a obiectivelora. Care este scopul unui documentb. Care sunt urmarile pe care le avem in vederec. Redactarea unui document este o forma de comunicare si nu o acoperirebirocratica.

    2. Receptorul mesajuluia. Cui se adreseaza mesajul. Este receptorul ales personajul indreptatit saprimeasca acest mesaj?b. Care este nivelul de cunostinte al receptorului despre informatiile prezentatein mesaj? Este foarte posibil ca receptorul sa fie format din mai multe persoanefiecare cu nivelul sau de pregatire profesionala, fiecare cu un set diferit deabilitati in comunicare.c. Care sunt abilitatile de comunicare ale receptorului?d. Care este gradul de simpatie si sensibilitate existent intre noi si receptor?e. Care este starea profesionala si mentala a receptorului? (care sunt sarcinilelui, ocuparea profesionala in general si la acel moment de timp, relatia acestuiacu subiectul mesajului, starea de oboseala si de surmenaj, puterea lui dedecizie si influenta in cadrul procesului ce face obiectul mesajului).

    3. Mesajul in sinea. Necesitatea acestuia: este necesara transmiterea mesajului in forma scrisa?Nu trebuie sa omitem faptul ca un mesaj transmis verbal poate realiza oapropiere suplimentara fata de interlocutor, poate induce o crestere calitativa arelatiei manager-angajat, poate fi o forma de motivare.b. Respecta procedurile? Avem calitatea ca manager sau angajat sa transmitemacest mesaj?c. Avem abilitatile necesare pentru a scrie acest mesaj? Uneori trebuie saadmitem ca un document prost intocmit poate produce mai multe daune decatun mesaj transmis verbal chiar cu inadvertentele si punctele slabe pe care lepoate avea.d. Trebuie sa analizam foarte exact necesitatea lui profesionala si nu in ultimulrand trairile noastre emotionale; trebuie mesajul transmis la acel moment detimp?

    5

  • 12

    Consideratii generale asupra redactarii unui document

    1. Stabiliti in scris obiectivele documentului2. Stabiliti ideile de baza care vor reprezenta esenta documentului3. Ordonati ideile in functie de obiective4. Structurati planul in functie de tipul de document pe care il avetiin vedere5. Fiecare fraza sau propozitie trebuie sa fie eficienta. De aceea trebuie sascrieti scurt si concis, in termeni intelesi si apreciati de catre receptorulmesajului. Incercati sa gasiti o forma de comunicare care sa fie inteleasa de catmai multi dintre receptori. Nu uitati ca cei cu care comunicati nu sunt o masacompacta si reprezinta personalitati distincte.6. Incercati sa nu alterati mesajul prin imixtiunea naturii umane. Pe cat de realaeste aceasta, pe atat subiectivismul pe care il introduce va produce pagube. Celcare receptioneaza mesajul va privi aspectul sentimental al acestuia ca pe cevainadecvat care nu poate, in cel mai bun caz, decat sa scada calitatea procesuluide comunicare. Daca simtim imperios nevoia de a umaniza mesajul atuncieste recomandat sa pastram forma impersonala a acestuia si implicit calitateaprofesionala si sa transmitem apoi verbal sentimentele sau gandurile noastre.Oricum hartia nu va reflecta ceea ce traim.7. Respectati procedurile de adresare si redactare acceptate in cadrulorganizatiei. In acest fel, mesajul va fi analizat prin prisma continutului si calitatiisale si nu va suporta critici legate de forma.Gradul de formalism al unui document trebuie sa fie in stransa corelatie curelatia pe care o aveti cu cel caruia ii transmiteti mesajul precum si cuobiectivele mesajului.

    n cadrul institutiilor este inevitabil aceast form de comunicare. Ea seconcretizeaz n documente precum:

    Procesul verbal reprezint un document oficial n care senregistreaz o anumit constatare sau se consemneaz pe scurtdiscutiile si hotrrile unei anumite adunri

    Minuta este un document care consemneaz anumite lucruri,asemnndu-se cu procesul verbal de constatare. Se deosebeste deacesta prin faptul c ea nregistreaz si propuneri sau actiuni ntreprinsela un moment dat care urmeaz a fi completate ulterior.

    6

  • 13

    Referatul este documentul scris n care sunt prezentate aspecteconcrete, date si aprecieri n legatur cu o anumit problem, precum sipropuneri de modificare a situatiei existente.Structura sa este compus din: prezentarea succint a problemei abordate; concluzii si propuneri; semntura.

    Raportul cuprinde o relatare a unei activitti (personale sau de grup).Se face din oficiu sau la cererea unui organ ierarhic. Se bazeaz pecercetri amnuntite, schimburi de experient, diverse documentri.

    Structura raportului:

    1. Introducere:

    este obligatorie chiar daca poate fi structurata intr-o singura fraza poate pune in evidenta contextul in care este redactat raportul

    managerial; la cerere sau ca urmare a unei initiative propriiprecum si contextul in care este realizat

    2. Scopul raportului:

    motivul realizarii raportului obiectivele raportului subiectele atinse sau cele pe care nu isi propune sa le atinga modalitatea de redactare a documentului: se prezinta pe scurt

    argumentele

    3. Continutul raportului:

    poate avea exclusiv una dintre formele mentionate anterior (deactivitate, situatie, strategic) sau poate fi un mixt intre acestea

    pentru a evita neclaritati si lipsa de fond este bine sa concluzionam dela bun inceput care este obiectivul raportului. Este foarte posibil ca unraport initial conceput ca unul de activitate sau situatie sa setransforme pe parcurs in unul de tipstrategic. In general aceste transformari ar trebui sa aiba loc atuncicand raportul este adresat unui factor de decizie. Din pacate insa, seintampla exact invers. Cu cat destinatarul ocupa o functie mai inalta, cuatat primeste mai putine sugestii si caiposibile de actiune si cu atat mai putin recomandari

    in cadrul cuprinsului este mult mai importanta coerenta siabordarea logica decat forma pe care o ia redactarea

    nu incercati sa eludati sau sa alterati informatia in mod constient sauinvoluntar

    7

  • 14

    4. Concluziile raportului:

    liste de afirmatii clare si concise care exprima rezumatulcuprinsului

    nu se vor introduce date sau argumente noi

    5. Recomandari:

    este etapa in care este permisa exprimarea opiniei personale se recomanda de catre expeditor alegerea unei anumite cai de actiune recomandarea va fi insotita de argumentele proprii se va intocmi o lista cu toate persoanele care, in viziunea autorului, sunt

    sau vor fi implicate in procesul aferent subiectului raportului

    Memoriul este o prezentare amnuntit si documentat a unei probleme,a unei situatii. Structura unui memoriu este urmtoarea: formula de adresare; numele, prenumele, functia si adresa celui care l-a ntocmit; prezentarea si analiza problemei; solutii preconizate; semntura; functia adresantului si organizatia.

    Darea de seam este documentul care cuprinde prezentarea si analizaactivittii unei organizatii, ntr-o anumit etap sau justificarea unei gestiuni. Seprezint lunar, trimestrial, semestrial sau anual de ctre conducerea n fatasalariatilor sau a actionarilor. Materialul prezentat este critic, evidentiind dificulttilesi cauzele lor, propunnd totodat si solutii de remediere.

    De asemenea, forme ale comunicarii scrise mai pot fi:

    note, circulare, propuneri, decizii, scrisori, etc.

    Comunicarea scrisa are avantajul unei pregtiri atente a mesajului, care i conferclaritate, precizie i posibilitatea utilizrii unor procedee corespunztoare.

    8

  • 15

    Marele dezavantaj const n faptul c necesit mult timp pentru reacie, iar costurilesunt ridicate, att cele directe (hrtie, tipar, transmitere), ct i cele indirecte(arhivare, deteriorarea mediului).

    Pentru a fi eficient, comunicarea scris trebuie s fie formulata intr-o manierapozitiv, care ine de: politee, consideraie, claritate, concizie, completitudine i modde organizare.

    Documentele scrise este bine sa fie ntocmite cu multa grij, respectndu-se catevarecomandari:

    redactare ngrijit si estetic; limbaj simplu, fr a exagera n acest sens; stilul energic pentru a sugera siguranta si ncrederea n sine; evitarea amnuntelor neimportante; evitarea promisiunilor ce nu pot fi respectate; evitarea unor critici nefondate.

    Comunicarea verbalaFolosete limbajul oral i este utilizat pe scar foarte larg, reprezentndaproximativ 70-75% din timpul destinat comunicrii.

    O importan deosebit o are maniera de adresare, de a transmite mesajul astfelnct acesta s fie convingtor, clar, scurt i precis pentru a-i atinge inta.

    Aceast modalitate de comunicare prezint o serie de avantaje: schimb rapid de informaii directe, adeseori sub forma dialogului, personalizarea relaiei ef-subaltern, flexibilitatea exprimrii, folosirea chiar a jargonului (limbaj specializat al unei

    colectiviti), costuri mai reduse etc.

    Adresarea verbal are i dezavantaje, legate de faptul c dialogul poate conduce lapierdere de timp i nu se ncheie ntotdeauna cu acordul prilor, iar n cazultransmiterii succesive, prin trepte ierarhice, se poate pierde i o parte a informaiilor,deoarece sunt filtrate de fiecare ef ierarhic.

    De obicei oamenii cnd vin n contact cu altii iau o figur serioas, oficial careprovoac o impresie rece. Sunt rezervati n discutie, de aceea este greu s comunicicu ei.Sunt si oameni care zmbesc de la prima ntlnire si se poart att de prietenosnct discutia se desfsoar de la sine.

    9

  • 16

    Nu exist o retet perfect pentru o buna comunicare, ns folosind zmbetul, tonulprietenesc, ascultarea atent, privitul n ochii celuilalt putem rezolva multe problemenc de la nceput.

    Printre regulile unei comunicri eficiente se numr:

    orientarea pozitiv a comunicrii (pe fapte plcute, stimulative) comunicarea trebuie s fie bilateral (permite schimbul de mesaje, punerea dentrebri) comunicarea sa fie securizat (nu un prilej de abuz afectiv, emotional al unuiasupra celorlalti) concordanta comunicrii verbale cu cea mimico-gestural evitarea ambiguittilor (subntelegerilor, incertitudinilor) evitarea suprapunerilor mesajelor (interventia peste cuvntul celuilalt) constituirea de mesaje clare, concise (exprimate cu cuvinte si expresii uzuale)

    Nu exist un stil de comunicare valabil pentru toti oamenii sau pentru toate situatiile,dar iat cteva reguli care pot s creasc sansa de succes n domeniul comunicrii:

    - fiecare s-si rezerve timp pentru dialog- s se asigure o atmosfera favorabila- s fie obiectivi- s se evite contrazicerile directe, atacul la persoana si conflictele- s se dea rspunsuri clare si la obiect pentru a evita nentelegerea mesajului- s se evite ca unul din cei implicati in comunicare sa acapareze toata discutia- sa existe disponibilitatea de a lua n considerare punctele de vedere ale tuturorcelor implicati in discutie si de a le accepta dac sunt bune- crearea unor ocazii de feedback, oferind ocazia celor in discutie sa s explice si sargumenteze opiniile sale

    Comunicarea nonverbal const n transmitereamesajelor prin alt mijloc dect scrisul sau vorbitul, cum ar fi:gesturi, mimic, micri ale corpului etc. i care sunt de fapt,,mesaje pariale sau adiionale ce completeaz coninutulmesajelor verbale. Poate fi un mijloc eficient de descifrare amesajelor pe care le transmite emitentul. Limbajele neverbale,completate de limbajul paraverbal (forma vocal de limbajneverbal precum: inflexiunea i tonalitatea vocii, ritmul de vorbire,modul de accentuare a cuvintelor, pauzele ntre cuvinte etc.)

    apeleaz la toate simurile noastre i se bazeaz pe seturi de simboluri care potavea un neles clar sau ambiguu. Principalele tipuri de comunicare neverbal sunt:

    comunicarea senzorial se bazeaz pe ceea ce recepionm prinintermediul simurilor;

    comunicarea estetic prin care se transmit diferite emoii artistice;

    10

  • 17

    comunicarea nsemnelor (insigne, fanioane, uniforme) i a simbolurilor(titulatur, decoraii).

    Cele mai utilizate mijloace de transmitere a mesajelor nonverbale sunt: limbajulcorpului (expresia feei, a ochilor, poziia fizic, n special a capului i a minilor),decorul biroului, modul de folosire a spaiului i mbrcmintea.

    Formele de manifestare ale comunicrii neverbale cele mai eficiente suntilustrrile (cnd se face apel la prezentarea unor obiecte) i manifestrile afective(stri emoionale, inflexiunea vocii).

    Limbajele neverbale nsoesc i comunicarea scris; ele sunt legate deaspectul grafic al foii, structura i formatul scrierii.

    Specialitii consider comunicarea neverbal ca fiind subtil i complex, iargradul ei de contientizare este destul de redus i de aceea comunicm adeseaneintenionat. n proporie de 55% omul se exprim prin limbaj neverbal, 38%prin limbaj paraverbal i doar 7% prin limbaj verbal. Prin urmare, manageriitrebuie s acorde atenie deosebit comunicrii neverbale, pentru a puteacomunica eficient cu subalternii. De fapt, eficiena comunicrii depinde deabilitatea managerului de a combina cuvntul scris i verbal cu limbajul neverbali paraverbal, pentru a exprima cu claritate sensul mesajului transmis.

    Tacerea , departe de a fi lipsita de comunicare,este incarcata profundde seminificatii comunicative.

    Cand suntem stingheriti, nestiind raspunsul la o intrebare, noi comunicamimplicit ceva. Aceasta tacere e deosebita de tacerea omului meditativ sau a omuluiplictisit sau de tacerea impusa prin ,,reducerea la tacere.

    Tacerea se leaga de ascultare si de receptionarea corecta a mesajelor. Folosind-ocu pricepere, putem stimula comunicarea creand interlocutorului posibilitatea de a-siexprima ideile sau sentimentele care astfel ar fi ramas ascunse.

    Limbajul spatiului . Ideea de la care se porneste este ca orice individ are tendintade a-si revendica un spatial al sau, spatial din jurul trupului sau, pe care-l marcheazaimaginar, il considera drept spatial sau personal, ca o prelungire a propriului sautrup. Incalcarea acestui spatiu bazeaza profound individual, creand discomfort,stanjeneala si chiar stari conflictuale. Fiecare individ tinde sa mentina o distanta intreel si celelalte persoane sau lucruri. In limbaj curent se spune ,,il tine la distanta sau,,prieten apropiat, ilustrand faptul ca relatiile interumane pot fi exprimate spatial.

    In plan mai general, modul in care folosm spatiul de comunicare aredeterminatii culturale si sociale specifice. In lumea afacerilor, de exemplu, spatiuleste in relatie directa cu rangul individului; pe masura ce avanseaza in functie, crescdimensiunile biroului sau.

    In privinta spatiului familial ( cel al casei de locuit) accesul persoanelor straineeste extreme de selective, in functie de relatiile pe care acestea le au cuproprietarul.Unele persoane sunt primate doar in vestibul, altele in bucatarie, altelein sugragerie sau in dormitor.

    11

  • 18

    Limbajul trupului are si el o semnificatie aparte. Prin intermediul acestuia putemdepista daca o persoana relateaza un fapt adevarat sau o minciuna. De exemplu,daca in timpul conversatiei, persoana nun e priveste timp indelungat in ochi, daca isiframanta mainile in mod constant,daca exercita o frecare asupra ochilor, daca ismisca nasul si colturile gurii,este clar ca acea persoana nu este o persoana sincerain ceea ce ne comunica.

    Totodata, prin limbajul trupului, putem deduce ocupatia unei persoane dar putemdescoperi si modul ei de viata. O persoana imbracata decent, elegant, mereuingrijita si care acorda o atentie modului in care se prezinta in fata celorlalti este claro persoana care traieste intr-un ambient intelectual, ocupand o functie importanta.

    Gesturile, cum ar fi miscarea mainilor si a corpului, pozitia corpului (modul in caresuntem asezati), orientarea ( daca stam cu fata sau cu spatele catre interlocutor) ,contactul vizual ( daca privim spre destinatarul mesajului sau nu) cat si intervalul detimp in care il privim, paralimbajul ( vibratii ale vocii , variatii de inaltimii sunetelor,taria lor si capacitatea vorbirii, calitatea si tonul vocii).Pentru a comunica oamenii nu folosesc numai cuvintele. De cate ori comunicam,trimitem in exterior mesaje si prin intermediul altor mijloace. Chiar atunci candscriem sau vorbim, noi totusi comunicam si altceva decat mesajul, uneori involuntarsau inconstient.

    1. Orientarea corpului: persoanele stau cu spatele la cei pe care doresc sa iievite;

    2. Postura: semnalele posturale care arata relaxare sau tensiune sunt corelate custatutul persoanei

    3. Gesturile: frecventa crescuta a anumitor gesturi arata o stare de tensiune sidisconfort sau lipsa onestitatii, de exemplu gesturile prin care se maseaza,freaca, strange, culege, inteapa o parte a corpului aceste gesturi suntdescurajate in public

    4. Privirea:privirea directa: onestitate, intimitate, amenintare;privirea intr-o parte: lipsa de interes si raceala;privirea evitanta poate transmite nesiguranta, lipsa increderii in sine etc.;evitarea privirii: ascunderea sentimentelor, lipsa de confort sau vinovatie;miscarea ochilor in sus: incercarea de a ne aminti ceva;miscarea ochilor in jos: tristete, modestie, timiditate, ascunderea unor emotii.

    5. Zambetul:

    Elemente ale comunicarii non-verbale

    12

  • 19

    poate exprima o complexitate de informatii: placere, bucurie, satisfactie,promisiune, cinism, jena.

    6. Mimica:figura cu comisurile buzelor lasate poate indica tristete marcata;fruntea incruntata: preocupare, manie, frustrare;sprancene ridicate: mirare, surpriza;nas incretit: neplacere;buze stranse: nesiguranta, ezitare, ascunderea unor informatii.

    7. Postura corpului:tinuta capului: in sus-persoane dominante, in jos- persoane supuse;aplecarea corpului:

    - in fata interes pentru interlocutor, neliniste preocupare;- relaxata detasare, plictiseala, autoincredere excesiva;

    8. Distanta:zona intima (0 46 cm);zona personala (46 122 cm) Corespunde distantei normale la care doi oameniconverseaza pe strada sau intr-o incapere mare. Regula: daca partenerul seretrage sau face gesturi de distantare, fii sigur ca ai patruns in spatiul saupersonal;zona sociala (1,23 - 3.5 m) Este spatiul rezervat contactelor sociale, negocierilor,vanzarilor, relatiilor profesionale, vanzarilor, relatiilor profesionale;zona publica (peste 3.5 m) Este spatiul in care comunicarea si relatia isi pierdcaracterul interpersonal; este vorba deja de un discurs public, cu caracter oficial,formal, ritual.

    9. Gestica:ridicatul din umeri: neintelegere;gestul acoperirii gurii: demascarea unei situatii de nesinceritate;gesturi facute cu palma;strangerea de mana: dominare (cu palma in jos), supunere (cu palma in sus),egalitatea (cu palma perpendiculara);frecarea palmelor: asteptari pozitive;inclestarea mainilor: frustrare, reprimare a atitudinii negative.

    13

  • 20

    2. Comunicarea OrganizationalaSpre deosebire de comunicarea interpersonala, comunicarea organizationala nueste un proces spontan si natural. Ea trebuie proiectata in asa fel incat sa permita:

    coordonarea: proces ce are in vedere atingerea unui obiectiv prestabilit, necesarpentru realizarea scopului final al organizatiei

    armonizarea: activitate ce are drept scop definirea unui obiectiv comun

    Pentru cursul de fata am considerat a fi necesara detalierea ultimului punct alacestei categorii deoarece reda tipurile de comunicare adaptate la tipurile deorganizare a institutiilor, iar aceasta adaptare ajuta la construirea mesajelor decomunicare interna.

    Astfel: comunicarea descendenta urmeaza, de obicei, relatiile de tip ierarhic, derulandu-se de la nivelul managementului de varf catre nivelurile de executie. Continutul estedat de decizii, reglementari, instructiuni, transmiterea de sarcini, solicitarea deinformatii. Principala problema a acestui tip de comunicare o constituie mareaprobabilitate ca mesajul sa fie filtrat in timp ce este vehiculat de la un nivel la altul,deoarece fiecare nivel poate interpreta mesajele in functie de propriile necesitati sauobiective;

    comunicarea ascendenta consta in transmiterea de mesaje de catre subordonatisefilor directi si, succesiv, nivelurilor superioare ale managementului. Prin ele sevehiculeaza cereri, rapoarte, opinii, nemultumiri. Rolul comunicarii ascendente esteesential pentru eficienta procesului de comunicare, deoarece atesta receptareamesajelor transmise de manageri. De asemenea, prin intermediul ei se informeazamanagementul de nivel superior asupra starii morale a personalului, asupraobstacolelor din calea comunicarii, nivelului si formei abaterilor inregistrate cel maifrecvent. Faptul ca mesajul circula de la executanti la manageri nu-l scuteste defiltrele cognitive sau psihologice. Astfel, in cazul transmiterii unor informatii, rapoarte,sugestii privind continutul muncii si modalitatile de imbunatatire ale acesteia, sefiiintermediari pot fi incercati de teama ca subordonatii lor ar putea fi apreciati desuperiori ca fiind mai competenti decat ei; ori, in cazul in care informatia constituieun feedback la un mesaj anterior, seful poate interpreta comunicarea subordonatuluidrept o incercare de a-i testa competenta profesionala ori autoritatea. In asemeneasituatii, se pot instala blocaje cu efecte asupra capacitatii de control si mentinere aprocesului de comunicare;

    comunicarea pe orizontala (sau laterala) se stabileste intre persoane saucompartimente situate la acelasi nivel ierarhic. Rolul acestui tip de comunicare estede a facilita coordonarea activitatilor ce vizeaza obiective comune, excluzandinterventia managerilor de nivel superior;

    14

  • 21

    comunicarea diagonala este practicata in situatiile in care membrii organizatiei nupot comunica prin celelalte canale. Spre exemplu, in cazul utilizarii managementuluiprin proiecte, apar frecvent comunicarile diagonale intre echipa de proiect si restulcompartimentelor structurii. Spre deosebire de comunicarile clasice, acest tipprezinta avantajele economiei de timp si costuri, ale folosirii unor relatii informale,ale potentarii unui climat bazat pe apreciere reciproca.

    Stiluri de comunicare organizationala

    Adriana Ritt aminteste o clasificare a stilurilor de comunicare interna, asa cum estevazuta de catre Smythe si colaboratorii sai:

    de instruire ajuta angajatul sa-si cunoasca atributiile si modul in care sa leindeplineasca. E o comunicare intr-un singur sens, de la superior la subordonat,desfasurata sub motto-ul Fa asta!

    informativ este tot o comunicare intr-un singur sens prin care salariatul primestedoar informatia pe care conducerea vrea sa i le dea, dupa principiul Fa asta pentruca!

    consultativ comunicarea in dublu sens prin care salariatului i se oferaposibilitatea sa discute cu superiorii sai si sa-si exprime pareri proprii, dupa retetaSa discutam cum se face asta!

    de implicare comunicarea de jos in sus care inlesneste schimbul de experientaintre angajatii tineri si colegii care au o vechime mai mare in organizatie, prinindemnul Cum ai face tu asta?

    participativ implica personalul in procesul de luare a deciziilor, prin lansareaintrebarii Cum sa facem asta?

    Comunicarea intern are scopul de a trimite ctre categoriile de public internmesajele potrivite pe care organizaia dorete s le difuzeze n societate. Printrebeneficiile programelor de comunicare intern trebuie meionat n primul randasigurarea eficienei. Stabilirea unui climat de lucru normal, deschis, bazat pecolaborare i nelegere are efect direct asupra eficientizrii activitii.

    Prin comunicarea intern este sprijinit mai buna performan a fiecrui angajat-care are att informaia necesar n realizarea activitii ct i nelegerea asupraorganizaiei, asupra direciei n care aceasta se ndreapt, asupra standardelor lacare trebuie s se raporteze. Angajaii organizaiei sunt, de asemenea, membri aisocietii i ai comunitilor locale, citesc zilnic presa, i sunt n unele cazuri iclieni ai organizaiei. n ambele cazuri, acetia primesc i transmit la rndul lormesaje publicului larg. Opinia lor despre organizaie reprezint, n majoritateacazurilor, o oglindire a imaginii pe care o are organizaia n faa societii.

    15

  • 22

    Comunicarea se realizeaz n cadrul organizaiei, indiferent dac sefii ncearc saunu s o controleze. Aa cum spune Harrison, ntr-o organizaie ierarhic tipic, cumanagementul situat la vrful piramidei:

    (1) Comunicarea curge de sus n jos sub form de instruciuni i informaii i

    (2) Poate exista i o comunicare de jos n sus, sub forma propunerilor de proiectesau a altor feluri de feedback adresat conducerii. Fiecare colectiv de munc arepropriul su sistem de comunicare:

    (3) oamenii care lucreaz n acelai birou sau n acelai departament din organizaiecomunic ntre ei.

    (4) Comunicarea are loc ntre grupuri de la acelai nivel

    (5) i ntre niveluri ierarhice diferite

    (6) n afar de aceste trasee ale informaiei din cadrul organizaiei, exist o mulimealte ci informale de comunicare ntre acei indivizi care, ntmpltor, sunt n relaiede prietenie sau de rudenie cu ali membri ai personalului.

    (7) Discuiile informale (mica brf) care nflorete n toate organizaiile este o calesigur prin care informaia, exact sau nu, ajunge n toate avanposturile.Un program de comunicare bun poate crea o echip bine nchegat. Oamenii secunosc ntre ei, tiu care este obiectivul organizaiei, cum s lucreze eficient i cumpot participa activ n cadrul organizaiei fr a se limita doar la a-i face datoria,ceea ce i face mai valoroi pentru organizaie.

    CAPITOLUL III1. Blocajele noastre din comunicare

    Cu siguranta fiecare dintre noi am avut, macar o data, o problema de comunicare cuseful nostru sau cu cel pe care il coordonam. Orice problema de comunicare nastefrustrari si framantari, dorinta de a intelege unde am gresit si ce se poate face pentrua remedia situatia. Ei bine, situatia nu este deloc disperata, pentru ca exista catevaremedii simple.In primul rand, trebuie sa intelegem ca blocajele in comunicarea organizationala

    sunt, pe de o parte, de natura personala (un anumit tip de personalitate, mod diferitde perceptie, lipsa deprinderii de a asculta) si, pe de alta parte, specifice functieiierarhice (de subordonat sau de manager).

    16

    Comunicarea se realizeaz n cadrul organizaiei, indiferent dac sefii ncearc saunu s o controleze. Aa cum spune Harrison, ntr-o organizaie ierarhic tipic, cumanagementul situat la vrful piramidei:

    (1) Comunicarea curge de sus n jos sub form de instruciuni i informaii i

    (2) Poate exista i o comunicare de jos n sus, sub forma propunerilor de proiectesau a altor feluri de feedback adresat conducerii. Fiecare colectiv de munc arepropriul su sistem de comunicare:

    (3) oamenii care lucreaz n acelai birou sau n acelai departament din organizaiecomunic ntre ei.

    (4) Comunicarea are loc ntre grupuri de la acelai nivel

    (5) i ntre niveluri ierarhice diferite

    (6) n afar de aceste trasee ale informaiei din cadrul organizaiei, exist o mulimealte ci informale de comunicare ntre acei indivizi care, ntmpltor, sunt n relaiede prietenie sau de rudenie cu ali membri ai personalului.

    (7) Discuiile informale (mica brf) care nflorete n toate organizaiile este o calesigur prin care informaia, exact sau nu, ajunge n toate avanposturile.Un program de comunicare bun poate crea o echip bine nchegat. Oamenii secunosc ntre ei, tiu care este obiectivul organizaiei, cum s lucreze eficient i cumpot participa activ n cadrul organizaiei fr a se limita doar la a-i face datoria,ceea ce i face mai valoroi pentru organizaie.

    CAPITOLUL III1. Blocajele noastre din comunicare

    Cu siguranta fiecare dintre noi am avut, macar o data, o problema de comunicare cuseful nostru sau cu cel pe care il coordonam. Orice problema de comunicare nastefrustrari si framantari, dorinta de a intelege unde am gresit si ce se poate face pentrua remedia situatia. Ei bine, situatia nu este deloc disperata, pentru ca exista catevaremedii simple.In primul rand, trebuie sa intelegem ca blocajele in comunicarea organizationala

    sunt, pe de o parte, de natura personala (un anumit tip de personalitate, mod diferitde perceptie, lipsa deprinderii de a asculta) si, pe de alta parte, specifice functieiierarhice (de subordonat sau de manager).

    16

    Cu siguranta fiecare dintre noi am avut, macar o data, o problema de comunicare cu seful nostru sau cu cel pe care il coordonam. Orice problema de comunicare naste frustrari si framantari, dorinta de a intelege unde am gresit si ce se poate face pentru a remedia situatia. Ei bine, situatia nu este deloc disperata, pentru ca exista cateva remedii simple. In primul rand, trebuie sa intelegem ca blocajele in comunicarea organizationala sunt, pe de o parte, de natura personala (un anumit tip de personalitate, mod diferit de perceptie, lipsa deprinderii de a asculta) si, pe de alta parte, specifice functiei ierarhice (de subordonat sau de manager).

  • 23

    In privinta primului tip de blocaje, de natura personala, capacitatea de a-l asculta pe cel de langa noi se poate invata. Cu totii avem tendinta de a fi pseudo-ascultatori din cand in cand. Acest lucru este cu siguranta util, pentru ca energia noastra este limitata. In probleme importante insa, este bine sa ne ascultam interlocutorul, incercand sa eliminam blocajele. Un astfel de blocaj este comparatia. Avem tendinta ca, in loc sa-l ascultam pe partenerul nostru de discutie, sa ne comparam cu el, sa incercam sa stabilim cine e mai competent, cine are mai multa dreptate, cine a gresit sau cat de jigniti ne simtim.

    Recapitularea o practicam atunci cand, in loc sa fim atenti la interlocutor, ne pregatim in minte un raspuns usturator sau bine construit, cu argumente solide, care sa ne transforme in invingatori in discutia respectiva.

    Tendinta exagerata de a vedea dincolo de vorbele partenerului pentru a afla ceea ce gandeste sau urmareste cu adevarat, de a interpreta si de a analiza in detaliu vorbele, tonul, gesturile sau privirea celuilalt ne impiedica sa intelegem cu adevarat ceea ce interlocutorul tocmai ne comunica.

    Filtrele se refera la tendinta de a selecta doar informatiile care ne convin, care ne confirma asteptarile sau care sunt legate strict de domeniile noastre de interes. A pune etichete de la bun inceput, a emite judecati de valoare, inainte de a intelege cu adevarat mesajul celuilalt, a-l introduce deja pe interlocutor intr-o categorie pana sa spuna tot ce are de spus este, de asemenea, nociv pentru ascultare.

    Identificarea are loc atunci cand povestea pe care ne-o spune celalalt reactiveaza o insatisfactie personala, o suferinta. Din acel moment, nu mai suntem disponibili pentru ascultare si pentru povestea partenerului. Visarea cu ochii deschisi in timpul unui dialog, mai ales atunci cand suntem obositi sau plictisiti, este un alt blocaj in ascultare. Nevoia de a avea intotdeauna dreptate ne inchide la critici si la sugestii poate utile. Nu mai ascultam ceea ce ne comunica interlocutorul. Contestarea, nerabdarea de a-l contrazice, de a ne manifesta opozitia, ne determina sa nu mai ascultam restul ideilor expuse. Cei care au convingeri foarte puternice sau care au tendinta de a contesta autoritatea celuilalt sunt cei mai predispusi pentru acest tip de blocaj.

    In ceea ce priveste problemele de comunicare specifice ierarhiei organizationale, in comunicarea managerului poate aparea ca blocaj efectul statutului functiei. Acesta consta in tendinta sefilor de a nu pune mare pret pe comunicarea cu subordonatii lor, de a o investi cu valoare negativa, avand tendinta de a comunica cu cei care au acelasi statut sau un statut superior. Solicitarile conflictuale ale rolului de lider, adica cerinta

  • 24

    de a indeplini sarcini specifice de serviciu si de a oferi in acelasi timp suport socio-emotional - lucru greu de echilibrat - poate afecta comunicarea cu subordonatii.

    Alte probleme in comunicare:

    Sistemele de comunicare, la randul lor, pot suferi de anumite patologii, cauzate de o proiectare defectuoasa. Ele pot fi grupate in trei categorii, fiind de fapt problemele legate de:

    1. Volumul informatiei. Sistemele de informare proceseaza de obicei o cantitate uriasa de informatie, ceea ce are ca efect imposibilitatea exploatarii tuturor datelor pe care le emite /recepteaza organizatia. Se produc de asemenea, blocaje de informatie sau intermitente in fluxurile comunicationale. La fel de posibil este sa se produca si cazul invers: sistemele proceseaza o cantitate insuficienta de informatii sau privilegiaza anumiti actori din spatiul organizational. Cazul tipic este cel al directorului care ia decizii de unul singur, pornind de la informatii partiale.

    2.Calitatea foarte scazuta a informatiei. De foarte multe ori datele sunt imprecise sau irelevante pentru obiectivele sau asteptarile organizatiei. Informatiile sunt foarte greu accesibile, acest lucru nedatorandu-se neaparat precaritatii tehnologice, ci lipsei de dinamism a rolurilor de emitator/receptor. O alta problema foarte frecventa este lipsa de adecvare intre momentul in care este nevoie de anumite date si momentul in care acestea sunt efectiv furnizate/primite. De obicei, informatiile ajung prea tarziu la beneficiar, ceea ce are un impact negativ asupra eficientei organizatiei.

    3. Propagarea defectuoasa a informatiei. Viteza de difuzare a informatiilor este in general prea lenta. Exista si cazuri in care este prea rapida si atunci anumite date care pot avea o importanta considerabila sunt iremediabil pierdute. Nu se realizeaza propagarea informatiilorpe orizontala, ci numai pe verticala. In aceasta situatie, persoanele implicate direct in indeplinirea scopurilor organizatiei sunt private de accesul la informatie, ceea ce evident, afecteaza functionarea eficienta a intreprinderii. O alta problema este decodarea incorecta de catre anumite persoane, care conduce la greseli de interpretare.

    In loc de concluzie

    Cele mai multe companii considera ca pot rezolva problema comunicarii fara ca abilitatile personale de comunicare sa fie puse in evidenta si fara a exista proceduri organizationale care sa puna in valoare in sens pozitiv aceste abilitati. Concluziile sunt dramatice

  • 25

    Lipsa comunicarii sau gestionarea necorespunzatoare a acestui proces duce la alterarea mai multor componente ale managementului companiei iar pe de alta parte lipsa unor abilitati si a culturii organizatiei privitoare la aceste componente invalideaza constant procesul de comunicare.

    Problemele de comunicare nu se pot rezolva prin e-mail sau telefon. Este nevoie de o comunicare fata in fata (individual sau prin sedinte) pentru a intelege exact cum se manifesta toate elementele unei comunicari.

    Ultimele studii efectuate pentru a disocia procesul de comunicare in elementele sale esentiale au aratat ca:

    55% din intelesul comunicarii il reprezinta mimica 38% este transmis prin tonalitatea si modul in care comunicam 7% este comunicat prin cuvinte

    Indiferent de modalitatea de comunicare pe care decidem sa o folosim, prin intalniri directe, prin sedinte sau pur si simplu de la distanta, trebuie sa avem in vedere ca, bazata pe respect reciproc, comunicarea este construita din cunostinte, abilitati, experienta si fler.

    Intotdeauna trebuie sa ne fie clar de ce comunicam, iar stilul de comunicare trebuie adaptat la mediul in care lucram, intern si extern, si pana la urma la partenerul de dialog.

    Cel mai important aspect al unui proces este informatia, iar comunicarea este modalitatea prin

    care o obtinem.

  • 26

    MODUL 2. EFECTUAREA UNOR CALCULE MATEMATICE SIMPLE

    Cap. I ALGEBRA

    1. MULTIMI

    Multimea numerelor naturale

    = {0, 1, 2, 3, ...}

    Multimea numerelor intregi

    = {..., -2, -1, 0, 1, 2, ...}.

    Multimea numerelor rationale

    Multimea numerelor reale

    = (-; +)

    2. PROPORTII

    Definitie: O egalitate de doua rapoarte se numeste proportie.

    Exemplu : 2 4

    3 6

    Pentru proportia a cb d , numerele a,b,c,d se numesc termenii proportiei.

    -a si d se numesc termeni extremi -b si c se numesc termeni mezi

    Proprietatea fundamentala a proportiilor: produsul extremilor = produsul mezilor

    a b c d

    Modalitati de calcul:

    x= x= x= x=

    MODULUL IIEFECTUAREA UNOR CALCULE MATEMATICE SIMPLE

  • 27

    MODUL 2. EFECTUAREA UNOR CALCULE MATEMATICE SIMPLE

    Cap. I ALGEBRA

    1. MULTIMI

    Multimea numerelor naturale

    = {0, 1, 2, 3, ...}

    Multimea numerelor intregi

    = {..., -2, -1, 0, 1, 2, ...}.

    Multimea numerelor rationale

    Multimea numerelor reale

    = (-; +)

    2. PROPORTII

    Definitie: O egalitate de doua rapoarte se numeste proportie.

    Exemplu : 2 4

    3 6

    Pentru proportia a cb d , numerele a,b,c,d se numesc termenii proportiei.

    -a si d se numesc termeni extremi -b si c se numesc termeni mezi

    Proprietatea fundamentala a proportiilor: produsul extremilor = produsul mezilor

    a b c d

    Modalitati de calcul:

    x= x= x= x=

    3. MEDIA ARITMETICA

    Media aritmetica a mai multor numere este raportul dintre suma acestor numere si numarul lor.

    Media aritmetica = 4

    a b c d

    4. MARIMI DIRECT PROPORTIONALE

    Definitie: Numerele a,b,c sunt direct proportionale cu numerele x,y,z

    a b c

    x y z

    Regula de trei simpla:

    2,5 lei..............1 kg cuie 2,5 lei..............1 kg cuie

    6 lei............... x kg cuie 1,5 lei............... x kg cuie

    5. MARIMI INVERS PROPORTIONALE

    Definitie: a,b,c sunt invers proportionale cu x,y,z ax = by = cz

    Regula de trei simpla:

    8 zile..............10 muncitori 15 zidari..............30 zile

    X zile...............14 muncitori 20 zidari............... x zile

    810 = x14 1530 = 20x

    6. PROCENTE

    Definitie : P% =

    Exemple: 5% =

    3,78% =

    X% din Y se scrie X%Y

    Exemplu : 5% din 30 se scrie 5%30 = = 1,5

  • 28

    Cat la suta reprezinta X din Y?

    ?% Y=X

    Exemplu : Cat la suta reprezinta 5 din 20?

    ?% 20 = 5

    ?% = 5:20 = 0,25 = 25 %

    7. UNITATI DE MASURA

    7.1.Unitati de Lungime

    km

    hm

    dam

    10n m : 10n

    dm

    cm

    mm

    unde n = numarul de pasi urcati sau coborati.

    Exemple :

    3 m = 3000 mm 2 km = 200 dam 250 cm = 0,25 dam

    7.2.Unitati de Masa

    kg

    hg

    dag

    10n g : 10n

    dg

    cg

    mg

    Exemple :

    4 g = 4000 mg 7,2 kg = 720000 cg 50 dg = 0,05 hg

    1 tona = 1000 kg

  • 29

    Cat la suta reprezinta X din Y?

    ?% Y=X

    Exemplu : Cat la suta reprezinta 5 din 20?

    ?% 20 = 5

    ?% = 5:20 = 0,25 = 25 %

    7. UNITATI DE MASURA

    7.1.Unitati de Lungime

    km

    hm

    dam

    10n m : 10n

    dm

    cm

    mm

    unde n = numarul de pasi urcati sau coborati.

    Exemple :

    3 m = 3000 mm 2 km = 200 dam 250 cm = 0,25 dam

    7.2.Unitati de Masa

    kg

    hg

    dag

    10n g : 10n

    dg

    cg

    mg

    Exemple :

    4 g = 4000 mg 7,2 kg = 720000 cg 50 dg = 0,05 hg

    1 tona = 1000 kg

    7.3.Unitati de suprafata

    km2

    hm2

    dam2

    102n m2 : 102n

    dm2

    cm2

    mm2

    Exemple:

    1 m2 = 1m 1m 1m2 = 100cm 100cm = 10000cm2

    7.4.Unitati de volum

    km3

    hm3

    dam3

    103n m3 : 103n

    dm3

    cm3

    mm3

    Exemple:

    1 m3 = 1m 1m 1m 1m3 = 100cm 100cm 100cm = 1000000cm3

    1m3 = 1000 litri

    m = v , unde m = masa, = densitatea, v = volumul

  • 30

    Cap. II GEOMETRIE

    1.Geometrie plan

    1.1. Triunghiul

    Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB+BC+CA

    Aria triunghiului=(inaltimea x baza)/2, adica: Atriunghi=(b x h)/2. In cazul nostru, b=BC, iar h=AD. Deci, AABC=(BCxAD)/2

    1.2. Paralelogramul

    Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB + BC + CD + DA. Deoarece laturile opuse ale paralelogramului sunt congruente (egale), perimetrul poate fi calculat astfel P=2(AB + BC).

    Aria paralelogramului = baza x inaltimea, adica Aparalelogram=b x h, iar in cazul nostru, AABCD=DC x AM, pentru ca DC=b (baza) si AM=h (inaltime).

    1.3. Dreptunghiul

    Dreptunghiul are lungime( not L=AB) si latime (not l=BC). Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB+BC+CD+DA sau P=2(L+l)

    Aria dreptunghiului = lungimea x latimea Adreptunghi=L x l. In cazul nostru, AABCD=AB x BC.

    1.4. Patratul

    Patratul este un dreptunghi care are toate laturile egale (congruente), sau lungimea egala cu latimea. Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB+BC+CD+DA sau P=4 L, unde L este latura patratului (AB=BC=CD=DA=L). Aria patratului=latura x latura = latura2, adica, Apatrat=L2. In cazul nostru, AABCD=AB2.

  • 31

    Cap. II GEOMETRIE

    1.Geometrie plan

    1.1. Triunghiul

    Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB+BC+CA

    Aria triunghiului=(inaltimea x baza)/2, adica: Atriunghi=(b x h)/2. In cazul nostru, b=BC, iar h=AD. Deci, AABC=(BCxAD)/2

    1.2. Paralelogramul

    Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB + BC + CD + DA. Deoarece laturile opuse ale paralelogramului sunt congruente (egale), perimetrul poate fi calculat astfel P=2(AB + BC).

    Aria paralelogramului = baza x inaltimea, adica Aparalelogram=b x h, iar in cazul nostru, AABCD=DC x AM, pentru ca DC=b (baza) si AM=h (inaltime).

    1.3. Dreptunghiul

    Dreptunghiul are lungime( not L=AB) si latime (not l=BC). Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB+BC+CD+DA sau P=2(L+l)

    Aria dreptunghiului = lungimea x latimea Adreptunghi=L x l. In cazul nostru, AABCD=AB x BC.

    1.4. Patratul

    Patratul este un dreptunghi care are toate laturile egale (congruente), sau lungimea egala cu latimea. Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB+BC+CD+DA sau P=4 L, unde L este latura patratului (AB=BC=CD=DA=L). Aria patratului=latura x latura = latura2, adica, Apatrat=L2. In cazul nostru, AABCD=AB2.

    1.5. Trapezul

    Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica: P=AB + BC + CD + DA.

    Aria trapezului = (baza mare + baza mica)xinaltimea/2, adica Atrapez=(B + b) x h/2, iar in cazul nostru AABCD=(DC + AB) x AM/2, pentru ca DC=B (baza mare) AB=b (baza mica), iar AM=h (inaltimea).

    1.6. Cercul

    Avem OA - raza (not. r) Lungimea cercului (circumferinta cercului): Aria cercului (corect ar fi aria discului):

    2.Geometrie n spaiu

    2.1. Corpuri - Poliedre

    2.1.1.Piramida

    Vom discuta decat de corpuri regulate, deci si piramida este regulat. Avem: AB - muchia bazei(not. m) VA - muchia laterala(not. l) VO - inaltimea piramidei (not. h) VM - apotema laterala sau apotema piramidei (not. ap) OM - apotema bazei (not. ab). Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale Alat=(Pb x ap)/2. Aria bazei Ab=(Pb x ab)/2, unde Pb este perimetrul bazei. Aria totala = aria bazei + aria laterala

    Volumul Vpir=(Ab x h)/3. Tetraedrul poate fi considerat o piramida care are ca baza un triunghi, aria si volumul calculandu-se analog.

  • 32

    2.1.2.Paralelipipedul dreptunghic, cubul, prisma

    Avem: AB - lungime(not. L) BC - latime(not. l) AE - inaltimea sau muchia laterala (not. h) Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale Alat=Pb x h, unde Pb este perimetrul bazei, sau Alat=2(L + l) x h Aria bazei Ab=L x l. Aria totala = aria bazei + aria laterala

    Volumul Vparalelipiped=Ab x h sau Vparalelipiped=L x l x h.

    Paralelipipedul dreptunghic este un caz particular de prisma, iar cubul este un caz particular de paralelipiped dreptunghic, in sensul ca este un paralelipiped cu toate laturile congruente.

    2.1.3.Trunchiul de piramida

    Avem: AB - Muchia bazei mari A'B' - Muchia bazei mici OO' - Inaltime (not. h) AA' - Muchia laterala OM - Apotema bazei mari (not. aB) O'M' - Apotema bazei mici (not. ab) MM' - Apotema trunchiului de piramida (not. at) Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale Alat=(PB+Pb)at/2, unde Pb este perimetrul bazei mici, iar PB este perimetrul bazei mari. Ariile bazelor se calculeaza in functie de natura bazelor (triunghi, patrulater etc.), iar la piramida regulata se mai pot calcula si cu ajutorul formulelor: Ab=Pb x ab. AB=PB x aB. Aria totala = aria bazei mari + aria bazei mici + aria laterala

    Volumul

    Vtrunchi de piramida=

  • 33

    2.1.2.Paralelipipedul dreptunghic, cubul, prisma

    Avem: AB - lungime(not. L) BC - latime(not. l) AE - inaltimea sau muchia laterala (not. h) Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale Alat=Pb x h, unde Pb este perimetrul bazei, sau Alat=2(L + l) x h Aria bazei Ab=L x l. Aria totala = aria bazei + aria laterala

    Volumul Vparalelipiped=Ab x h sau Vparalelipiped=L x l x h.

    Paralelipipedul dreptunghic este un caz particular de prisma, iar cubul este un caz particular de paralelipiped dreptunghic, in sensul ca este un paralelipiped cu toate laturile congruente.

    2.1.3.Trunchiul de piramida

    Avem: AB - Muchia bazei mari A'B' - Muchia bazei mici OO' - Inaltime (not. h) AA' - Muchia laterala OM - Apotema bazei mari (not. aB) O'M' - Apotema bazei mici (not. ab) MM' - Apotema trunchiului de piramida (not. at) Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale Alat=(PB+Pb)at/2, unde Pb este perimetrul bazei mici, iar PB este perimetrul bazei mari. Ariile bazelor se calculeaza in functie de natura bazelor (triunghi, patrulater etc.), iar la piramida regulata se mai pot calcula si cu ajutorul formulelor: Ab=Pb x ab. AB=PB x aB. Aria totala = aria bazei mari + aria bazei mici + aria laterala

    Volumul

    Vtrunchi de piramida=

    2.2.Corpuri - Corpuri rotunde

    2.2.1.Cilindrul

    Avem: AA' - generatoare (not. g) OO' - inaltimea cilindrului (not. h; in cazul nostru, la cilidrul circular drept, avem g=h) AO - raza bazei (not. r) Aria bazei = aria cercului de la baza, adica: Aria laterala:

    Aria total: Volumul cilindrului:

    2.2.2.Conul

    Avem: VA - generatoare (not. g) VO - inaltimea conului (not. h) AO - raza bazei (not. r) Aria bazei = aria cercului de la baza, adica: Aria laterala:

    Aria totala:

    Volumul conului:

    2.2.4.Sfera

    Avem: OA - raz (not. r) Aria sferei:

    Volumul sferei:

  • 34

    MODULUL IIIIDENTIFICAREA SARCINILOR I PLANIFICAREA ACTIVITII

    In cadrul acestui modul se va prezenta:1) Identificarea sarcinilor de efectuat i cerinele legate de acestea astfel incat :

    Sarcinile, procedurile i instruciunilereferitoare la lucrarea de executat sunt identificatecorect i complet.

    Se clarific eventualele nenelegeri privindsarcinile, procedurile, instruciunile identificate /primite, apelnd la persoanele competente.

    Se identific cu responsabilitate frontul de lucru iobiectivele de realizat.

    2) Planificarea unei activitati curente astfel incat : Se identific corect i realist timpul necesar pentrurealizarea lucrrii. Se stabilete etapele de lucru i modul deabordare, n funcie de sarcinile de ndeplinit i

    detimpul alocat. Se planific succesiunea fazelor, n conformitatecu cerinele procedurii de lucru i de

    eventualelesituaii care pot interveni.

    1.1. Comunicare i informaie

    Pe baza procesului de comunicare-intelegere, mai multe entitati ce comunica intre ele pot ajunge la concluzii, teluri, norme, valori si principii comune fiind capabile, astfel, sa creeze structuri sociale intragrup. Prin procesul de comunicare comunitatile nu numai ca se creeaza dar ele se si dezvolta si din pacate se si distrug. Comunicarea vazuta ca participare sau coparticipare

    Comunicarea este un proces in care se cedeaza si se primesc informatii. Este un proces implicativ in care participarea membrilor unui anumit grup este necesara. Aceasta participare nu trebuie nteleasa ca fiind existenta doar la nivelul procesului de comunicare deoarece existenta grupurilor si a actiunilor comune ale acestora implica participarea.

    Coparticiparea reprezinta o implicare partiala. In orice grup exista un nucleu constant care participa efectiv la realizarea telului propus si duce tot greul actiunilor si exista si anumite elemente care nu sunt nici ostile dar nici pasive dar care participa, uneori, doar la anumite actiuni in vederea atingerii acelui tel comun.

    Comunicarea poate fi inteleasa si ca organizareExistenta grupurilor si mai ales a structurilor sociale formale din cadrul acestora implica,

    alaturi de norme, legi, reguli, ierarhizare, automat si organizarea. Putem afirma ca unul dintre marile avantaje ale organizarii actiunilor este reprezentat de scurtarea perioadei de timp in care se atinge telul propus. Un alt mare avantaj al organizarii este cresterea nivelului de siguranta al membrilor grupului precum si increderii in ceea ce priveste atingerea telului propus.

    Ultimul mare avantaj pe care o sa-l evidentiem legat de organizare este reprezentat de posibilitatea controlului actiunilor. La nivel macro, comunicarea-organizare se imparte in doua, rezultand comunicarea-organizare intrasistemica, caz in care focalizarea se manifesta in interiorul sistemului si comunicarea-organizare intersistemica, situatie in care actiunile sunt axate pe legatura sistem-sistem.

    Deoarece informatia constituie obiectul principal al comunicarii, trebuie sa atinga urmatoarele calitati: Consistenta - suficient de cuprinzatoare incat sa poata furniza cat mai multe cunostinte; Relevanta - sa poata furniza acele cunostinte care lipsesc, in vederea luarii unei decizii; Exactitate - continutul ei sa reflecte situatia reala a fenomenului; Oportunitate - sa fie furnizata in timp util; Accesibilitate - sa fie clara, usor de inteles.

    Dezvoltarea activitatilor sociale, care au ca obiect transmiterea, memorarea sau tratarea informatiei, a generat o diversificare fara precedent a naturii informatiilor, concomitent cu cresterea exponentiala a volumului acesteia. Se impune astfel clasificarea informatiei atat dupa forma sa cat si dupa natura si suportul utilizat.

  • 35

    Clasificarea informatiei

    A. Clasificarea informatiei dupa forma sa:Forma analogica a informatiei consta in reprezentarea fenomenelor fizice, imagini fixe,

    sunete si imagini in miscare asa cum sunt ele percepute de dispozitivele tehnice de inregistrare, fara a fi necesara o conversie sau codificare a acestora inainte de transmiterea sau memorarea pe suporturile tehnice de informatii. Exemple de reprezentare analogica a informatiei:

    1. inregistrarea mesajelor si a altor informatii sonore pe banda magnetica sau caseta magnetica cu ajutorul echipamentelor audio de tip analogic (magnetofon, casetofon) precum si a dispozitivelor de captare a sunetului (microfon);

    2. inregistrarea imaginilor unor documente sau filmarea unor activitati, operatii, procese prin folosirea echipamentelor analogice pentru imagine si sunet de tip videorecorder si a camerei de luat vederi adecvate.

    Forma digitala a informatiei se realizeaza, fie pornind de la fenomenul real, fie de la forma analogica a acestuia, in ambele cazuri avand loc o codificare numerica, o evaluare cantitativa, o cuantificare a fenomenului care face obiectul reprezentarii.

    B. Clasificarea informatiei dupa natura sa:1. date: numerice, alfabetice, alfanumerice.2. texte organizate sub forma de documente, pagini de texte, paragrafe, fraze, cuvinte si

    caractere, destinate a fi prelucrate cu programe adecvate de editare si tehnoredactare a textelor, control gramatical si semantic al cuvintelor, punerii in forma si apoi in pagina a textului redactat.

    3. documente grafice ce pot contine reprezentari grafice, desene schite tehnice etc. si care pot fi vizualizate prin afisare pe monitorul calculatorului, tiparirea lor la imprimanta sau la dispozitivul de realizare desene (plotter) etc.

    4. secvente audio generate de vocea umana, fenomene din realitate, instrumente muzicale sau sintetizoare electronice de voce si acustice.

    5. secvente video de natura animata sau film, insotite de cele mai multe ori de informatie sonora: voce sau sunet.

    C. Clasificarea informatiei din punct de vedere al suportului tehnic utilizat:1.informatie aflata pe suporturi tehnice :a) suporturi magnetice : banda magnetica, caseta magnetica, discul magnetic, discul flexibil,

    cartela magnetica etc. b) suporturi cu lectura optica : discurile optice a caror informatie este citita optic cu dispozitive

    lasser.2. informatie aflata pe suporturi grafice:a) suporturi opace realizate din hartie, cum sunt : documentele clasice, documentele informatice

    obtinute la imprimanta, documentele realizate cu ajutorul mesei de desen (plotter).b) suporturi transparente realizate din pelicula fotografica, pelicula film, microfilm etc.

    1.2. Procesul de planificare si comunicare

    Etapele planificrii strategice:1. Definirea problemei de soluionat - Analiza situaiei (intern sauextern).2. Planificarea i programarea3. Derularea aciunii i comunicarea 4. Evaluarea

    Lista de verificare pentru oportunitile de comunicare1- Sursa mesajului2- Solicitrile mesajului3- Comunicarea verbal/non-verbal

  • 36

    1.3. Elementele procesului de planificare Planificarea se afl n strns legtur cu procesul decizional, calitatea planurilor fiind determinat n mare parte de abilitile personale Planificarea este necesar mai ales pentru c crete intervalul de timp dintre momentul adoptrii deciziei i cel al observrii rezultatelor. Deciziile sunt mijloace de atingere a scopurilor, fiecare decizie fiind generat de un proces dinamic influenat de mai muli factori. Alegerea corect depinde de natura problemei, de timpul disponibil, de costul strategiei individuale, de abilitile celui care ia decizia, de situaiile conjuncturale din mediul internaional. Planificarea presupune c managerii iau decizii n legtur cu cele patru elemente fundamentale ale planului: obiectivele, aciunile, resursele, implementarea.Stabilirea obiectivelor- obiectivele sunt condiiile pe care planificatorul le consider satisfctoare i necesare pentru funcionarea ulterioar a organizaiei.

    Stabilirea obiectivelor trebuie s in cont de: Prioritatea obiectivelor. Resursele se aloc n funcie de importana acordat anumitor

    obiective, care trebuie nti evaluate i clasificate. Dimensionarea temporar a obiectivelor. Obiectivele pot fi pe termen scurt sau lung. Interesele celor care sunt influenai de stabilirea obiectivelor (angajai, clieni, furnizori,

    agenii guvernamentale). Msurarea obiectivelor.

    Planificarea aciunilor- aciunile sunt mijloacele preferate pentru a atinge obiectivele. Ea poate determina succesul sau eecul ndeplinirii obiectivelor.

    Resursele- sunt constrngerile exercitate asupra aciunilor. Un plan trebuie s specifice resursele necesare precum i resursele poteniale i modul de alocare. Cea mai important tehnic pentru alocarea resurselor este bugetul.

    Implementarea se realizeaz prin intermediul activitilor realizate de angajai, motivndu-i pe acetia s le duc la ndeplinire.

    Principii folosite n planificare1. principiul perioadei de angajare se refer la stabilirea perioadei n care se pot recupera

    resursele investite ntr-o aciune;2. principiul flexibilitii presupune ca planurile i programele s se adopte n raport cu

    evenimentele i situaiile noi;3. principiul coordonrii planurilor pe termen scurt cu cele pe termen lung

    2. Planificarea activitatii I) Se identific corect i realist timpul necesar pentru realizarea lucrrii:Operaii de montarea panourilor de cofraj pentru un stlp

    II) Se stabilete etapele de lucru i modul deabordare, n funcie de sarcinile de ndeplinit i detimpul alocat.

    a) organizarea frontului de lucrub) stabilirea necesarului de material c) aprovizionaread) stabilirea (si incadrarea) necesarului de muncitori ( conform calificarii )e) realizarea lucrariif) receptia lucrarii

    III) Se planific succesiunea fazelor, n conformitatecu cerinele procedurii de lucru i de eventualelesituaii care pot interveni:

    - faza 1 trasarea axelor perpendiculare i conturul stlpului;- faza 2 fixarea ramei de trasare;- faza 3 fixarea cu cuie a ipcii triunghiulare pe feele panourilor de cofraj;- faza 4 montarea panourilor de cofraj pentru trei laturi sprijinindu-se provizoriu;

  • 37

    - faza 5 montarea armturii;- faza 6 montarea provizorie a ferestrei de control, pe latura a patra;- faza 7 continuarea cofrrii laturii a patra cu panouri de cofraj;- faza 8 se monteaz caloii metalici i se strng cu tirani prevzui cu plcu de ancoraj i zvor;- faza 9 scoaterea ferestrei de control, curirea interiorului cofrajului de achii i de eventuale gunoaie i montarea definitiv a ferestrei de control;- faza 10 montarea calotului de baz i a calotului metalic care mbrac rostul la partea superioar a ferestrei de control.

    ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC 1. Identificarea particularitilor frontului de lucru

    1.1. Particularitile frontului de lucru sunt identificate, cu atenie, avndu-se n vedere toate aspectele relevante pentru desfurarea activitilor.

    1.2. Lungimea frontului de lucru este identificat corect, funcie de tipul lucrrii de executat i de metoda de lucru folosit.

    1.3. Mrimea i numrul sectoarelor de lucru sunt stabilite n corelaie cu lungimea frontului de lucru i metoda de lucru adoptat.

    2. Identificarea mijloacelor de munc necesare2.1. Mijloacele de munc sunt identificate pe baza fielor tehnologice ale lucrrilor

    planificate. 2.2. Materialele necesare sunt identificate n funcie de tipul lucrrii de executat. 2.3. Echipamentele de munc sunt identificate avndu-se n vedere toate activitile planificate

    pentru ziua de lucru.3. Aprovizioneaz locul de munc cu mijloacele de munc necesare3.1. Aprovizionarea se face conform necesarului, pe schimb sau pe zi, avndu-se n vedere

    spaiul de lucru disponibil. 3.2. Aprovizionarea locului de munc cu mijloacele de munc necesare este realizat n

    conformitate cu prevederile fiei tehnologice. 3.3. Starea echipamentelor de lucru este verificat cu atenie, n momentul prelurii

    acestora.4. Organizeazarea spaiului propriu de lucru4.1. Uneltele, sculele i materialele de lucru sunt aezate ordonat avnd n vedere spaiul

    disponibil.4.2. Degajarea locului de munc la finalul activitilor se realizeaz asigurndu-se recuperarea

    materialelor refolosibile, prin metode specifice. 4.3. Spaiul propriu de lucru este organizat avndu-se n vedere necesitile de desfurare ale celorlali membrii ai echipei.

    Gama de variabile:Particularitile frontului de lucru: amplasare, configuraie, extindere, vecinti, etc. Aspecte relevante: spaiu de lucru, spaiu pentru depozitarea materialelor, spaiu de

    circulaie, ci de acces, puncte de aprovizionare cu materiale, locuri de depozitare a deeurilor, surse de energie electric, ap, grupuri sanitare, etc.

    Mijloace i echipamente de munc: scule, unelte, dispozitive, utilaje, etc. Metode de lucru: specifice tehnologiei.

    Starea echipamentelor de munc: integritate, stare de funcionare, stare de curaenie, grad de uzur, etc.

  • 38

    MODULUL IVAPLICAREA PROCEDURILOR TEHNICE DE EXECUIE I DE CONTROL A CALITII

    In cadrul acestui modul se va prezenta:- Identificarea normelor tehnice specificeactivitii

    Normele tehnice de execuie i de control acalitii sunt identificate n funcie de specificulactivitii.

    Procedurile specifice de asigurare a calitiisunt identificate pentru fiecare tip de activitate

    - Verificarearezultatelor activitilorConfruntarea cu atenie a rezultatelor activitii cucerinele documentaiei / proiectului

    i, dac estecazul, se propune msuri de remediere.Deficienele de calitate i cauzele lor seraporteaza n conformitate cu procedura de

    lucru /control de la punctul de lucru / locul de munc, ntotalitate i cu operativitate- Remedierea defectelor

    3.1. Remedierea defectelor se face cupromptitudine i sim de rspundere.3.2. Calitatea remedierilor este verificat atent icu profesionalism

    1. Noiuni de calitateControlul calitii, asigurarea calitii i managementul calitii sunt noiuni care se contureaz

    ntr-o msur tot mai mare ca sarcini centrale pentru toate intreprinderile orientate spre viitor, indiferent de produs, ramur, locaie sau mrime.

    Controlul calitii se concentreaz asupra controlului produselor sau operaiilor, adic accentul se pune pe verificarea sau msurarea produselor sau operaiilor i cele necorespunztoare sunt sortate i ndeprtate.

    Asigurarea calitii se refer la calitatea produselor dar sunt incluse i elemente de dirijare pentru conducerea acestei caliti.

    Calitatea produselor i serviciilor, are o importam central n orice organizaie. Aceasta a devenit o chestiune de supravieuire pe piaa intern i internaional, cu o competiie din ce n ce mai puternic.

    Pentru realizarea unei nelegeri corespunztoare a conceptului de calitate este necesar s se ia n considerare toate prile interesate.

    Cele mai importante grupe de pri interesate sunt: clienii; angajaii; furnizorii/partenerii; proprietari/acionarii; societatea;

    1.1. Conceptul de asigurare al calitii ASIGURAREA CALITII reprezinta ansamblul activitilor preventive prin care se urmrete n mod sistematic s se asigure corectitudinea i eficacitatea. Aceste activitati preventive sunt:

    Planificare OrganizareCoordonareAntrenare Tinere sub control

    Scopul acestor activitati este de a garanta obinerea rezultatelor la nivelul calitativ dorit.1.2. Conceptul de control al calitiiSupravegherea calitii reprezint monitorizarea i verificarea continu a strii unei entiti,

  • 39

    n scopul asigurrii c cerinele specificate sunt satisfcute.Evaluarea calitii reprezint examinarea sistematic, efectuat pentru a determina n ce

    msur o entitate este capabil s satisfac cerinele specificate.Inspecia calitii reprezint activitile prin care se msoar, examineaz, ncearc una

    sau mai multe caracteristici ale unei entiti i se compar rezultatul cu cerinele specificate, n scopul determinrii conformitii acestor caracteristici

    Verificarea calitii reprezint confirmarea conformitii cu cerinele specificate, prin examinarea i aducerea de probe tangibile. Frecvenele verificrilor sunt menionate n prescripiile tehnice i n caietele de sarcini din proiect.

    n toate cazurile n care vreun rezultat provenit dintr-o verificare vizual sau ncercare efectuat pe parcurs, referitoare la rezistena, stabilitatea, durabilitatea sau funcionalitatea lucrrilor depete n sens defavorabil abaterile admisibile, decizia asupra continurii lucrrilor nu va putea fi luat dect pe baza acordului scris dat de beneficiar i proiectant.

    1.3. Documentele calitatii specifice locului de munc DOCUMENTELE CALITII - reprezint documente de lucru detaliate

    Pentru lucrrile de finisaje care constau n zugrveli, vopsitorii, tapete i ipsoserii, documentele specifice locului de munc, care trebuie prelucrate de conductorul lucrrii i nsuite de personalul executant constau n:

    tabelele de finisaje din proiect; planele cu detalii de arhitectur pentru ornamente deosebite; extrasele din caietele de sarcini referitoare la lucrrile de finisaje; normativele tehnice de execuie referitoare la genul de lucrri de executat; procedurile de execuie proprii din cadrul sistemului de management integrat al organizaiei; instruciunile de depozitare, manipulare, transport i aplicare a materialelor cuprinse n Fiele

    tehnice ale produselor, emise de furnizor;

    Instruciuni de lucru Instruciunile de lucru se refer la activitatea restrns, limitat uneori la un singur post de lucru/ utilaj etc. Acestea prezint modul cum se realizeaz cu consecven activiti i procese.

    Instruciunile de lucru ar trebui elaborate pentru descrierea realizrii acelor activiti, care ar fi afectate de lipsa unor astfel de instruciuni.

    Detaliile, care nu conduc la un control sporit al activitii, trebuie evitate. Instruirea poate reduce nevoia de instruciuni detaliate, sub rezerva c personalul afectat deine informaiile necesare pentru a-i executa corect sarcinile.

    Indiferent de format sau combinaia aleas, instruciunea de lucru trebuie s fie n ordinea operaiilor, si s reflecte cerinele i activitile relevante.

    Formulare Formularele sunt proiectate i meninute pentru nregistrarea datelor, care demonstreaz conformitatea cu cerinele SMC.

    Formularele trebuie s conin :1. titlul 2. numrul de identificare3. revizia i data reviziei.

    Formularele trebuie s fie menionate sau ataate la manualul calitii, la procedurile documentate i / sau la instruciunile de lucru.

    Specificaii tehnice/ deseneSpecificaiile sunt documente, care stipuleaz cerinele.

  • 40

    Specificaiile sunt unice pentru produs/ organizatie, de aceea standardul de referin nu le detaliaz. Caiet de sarcini poate fi considerat o specificaie. Desenele tehnice sunt documente ale produsului. Desenele clienilor fac parte din documentaia extern. Cerinele legale i ale autoritilor fac parte din documentaia extern. Exist diferite cerine ale standardului prin care organizaia poate mbunti SMC i poate demonstra conformitatea prin pregatirea altor documente chiar daca standardul nu le cere n mod explicit, de exemplu:

    harta proceselor, diagrame ale proceselor i/ sau descrieri ale proceselor;specificaii;instruciuni de lucru i/ sau de testare;documente coninnd comunicri interne;programe de producie;lista furnizorilor aprobai;planuri de testare i inspecie;planuri ale calitii.

    Proceduri documentate Definiia termenului procedura este mod specificat de desfurare a unei activiti sau a

    unui proces. n cazul de fa este vorba de proceduri documentate sau scrise. Ele pot face referire la instruciuni de lucru, care definesc cum se realizeaz o anume activitate.

    Structura unei proceduri poate fi exprimat: - n text, - diagrame flux, - tabele, - combinaie a acestora.

    Coninutul proceduriiva descrie activitileNivelul de detaliu poate varia n functie de:

    - complexitatea activitatii,- metodele utilizate, - nivelul de instruire si capacitatea de ntelegere a personalului, care va executa activitatea

    respectiva.

    1.4. Standarde de calitate Standardul ISO 9001 este acela dintre standardele ISO internationale ce contine criterii pentru documentarea, implementarea si certificare unui sistem de managementul calitatii, practic.

    Norme tehnice:-norme de calitate,-instruciuni de lucru,-caiete de sarcini,

    Specificaiile sunt documente, care stipuleaz cerinele.

    Specificaiile sunt unice pentru produs/ organizatie, de aceea standardul de

    referin

    nu le detaliaz.

    Caiet de sarcini poate fi considerat o specificaie.

    Desenele tehnice sunt documente ale produsului.

    Desenele clienilor fac parte din documentaia extern.

    Cerinele legale i ale autoritilor fac parte din documentaia extern.

    Exist diferite cerine ale standardului prin care organizaia poate mbunti SMC i

    poate demonstra conformitatea prin pregatirea altor documente chiar daca standardul nu

    le cere n mod explicit, de exemplu:

    harta proceselor, diagrame ale proceselor i/ sau descrieri ale proceselor;

    specificaii;

    instruciuni de lucru i/ sau de testare;

    documente coninnd comunicri interne;

    programe de producie;

    lista furnizorilor aprobai;

    planuri de testare i inspecie;

    planuri ale calitii.

    Proceduri documentate Definiia termenului procedura este mod specificat de desfurare a unei activiti

    sau a unui proces.

    n cazul de fa este vorba de proceduri documentate sau scrise.

    Ele pot face referire la instruciuni de lucru, care definesc cum se realizeaz o

    anume activitate. Structura unei proceduri poate fi exprimat:

    - n text,

    - diagrame flux,

    - tabele,

    - combinaie a acestora.

    Procedurile descriu n general activitile, care traverseaz

    mai multe funcii.

    Instruciunile de lucru se refer mai curnd la activiti n cadrul

    unei singure funcii.

  • 41

    -norme interne,-criterii i reglementri naionale / internaionale,-standarde tehnice

    Tipuri de activitateexecutarea cofrajelor pentru: fundaii, stlpi din beton armat monolit, perei din beton

    armat monolit, grinzi din beton armat monolit, planee din beton armat monolit, scri din beton armat monolit;

    executarea schelelor;montarea de panouri prefabricate;executarea pardoselilor de lemn i montarea parchetelor;executarea acoperiului tip arpant;ncadrarea i ajustarea tmplriei.

    Tipuri de defecte / deficiene posibile:1. defecte ale planeitii cofrajelor, 2. abateri de la verticalitate,3. abateri de la orizontalitate.4. defecte ale materialului lemnos:

    de form: curbura, nsbierea trunchiului, conicitatea anormal, lbrarea trunchiului,ovalitatea, nfurcirea trunchiului, canelurile.

    de structur: fibra crea, fibra rsucit, fibra nclcit, excentricitatea, coaja nfundat, nodurile.

    Echipamente pentru controlul /verificarea calitii lucrrilor efectuate:-furtun de nivel, fir cu plumb, nivel cu bul de aer, etc.

    ASIGURAREA CALITII LUCRRILOR EXECUTATE

    1. Identificarea cerinelor de calitate specifice1.1. Cerinele de calitate sunt identificate n urma participrii la instructajele periodice cu

    privire la calitatea lucrrilor.1.2.Cerinele de calitate sunt identificate cu atenie, pe baza indicaiilor din fiele tehnologice

    specifice lucrrilor. 1.3. Cerinele de calitate sunt identificate, cu responsabilitate, conform normelor privind

    abaterile i toleranele admisibile la lucrrile de executat.

    2. Aplicarea procedurilor tehnice de asigurare a calitii2.1. Procedurile tehnice de asigurare a calitii sunt aplicate cu responsabilitate, n funcie de

    tipul lucrrii de executat.2.2. Procedurile tehnice de asigurare a calitii sunt aplicate permanent, pe ntreaga perioad

    de derulare a lucrrilor, n vederea asigurrii cerinelor de calitate specifice acestora.2.3. Procedurile de asigurare a calitii sunt aplicate respectnd precizrile din documentaia

    tehnic specific

    3.Verificarea lucrrilor executate din punct de vedere calitativ3.1. Verificarea calitii lucrrilor executate se realizeaz cu responsabilitate, pe faze de

    lucru. 3.2. Caracteristicile tehnice ale lucrrilor realizate sunt verificate prin compararea atent a

    calitii execuiei cu cerinele de calitate impuse de tehnologia de execuie i normele de calitate specifice.

  • 42

    3.3. Verificarea se realizeaz cu exigen, prin aplicarea metodelor adecvate tipului de lucrare executat i caracteristicilor tehnice urmrite.

    3.4. Verificarea calitii lucrrilor executate se realizeaz cu atenie, utiliznd corect dispozitivele de verificare specifice necesare.

    4. Remedierea deficienelor constatate4.1. Eventualele deficiene constatate sunt remediate cu promptitudine i seriozitate.

    4.2. Deficienele sunt remediate permanent, pe parcursul derulrii lucrrilor. 4.3. Deficienele sunt eliminate prin depistarea i nlturarea cauzelor care le genereaz.

    4.4. Lucrrile executate trebuie s ndeplineasc condiiile de calitate impuse de tehnologia de execuie i normele de calitate specifice.

    Gama de variabile: Cerine de calitate: conform instruciunilor de lucru, fielor tehnologice, caietelor de sarcini, normelor interne, criteriilor i reglementrilor naionale, standardelor tehnice. Metode de verificare a calitii execuiei: vizual, msurare, verificare cu AMC-uri i SDV-uri adecvate fiecrui tip de lucrare. Caracteristici tehnice ale lucrrilor: poziia/nclinarea/distan dintre gurile ce urmeaz a fi perforate/forate, stabilitatea i rezistena elementelor de susinere, dimensiunile, orizontalitatea, planeitatea, verticalitatea pentru lucrrile de zidrie, etc. Deficiene posibile: neetaneiti ale instalaiilor, montare incorect a elementelor de susinere, front instabil, dimensiuni incorecte, neplaneitate, dezaliniere, defecte aprute n urma montajul, etc. Scule i echipamente pentru controlul/verificarea calitii lucrrilor efectuate: dreptar, rulet, metru liniar, aparat de trasat cu laser, nivel cu bul de aer, fir cu plumb, furtun de nivel, compresor, manometru, etc. Cauze care genereaz deficiene: materiale necorespunztoare, nerespectarea tehnologiei de lucru, nerestectarea teetelor de preparare pentru betoane, diverse erori umane etc.

  • 43

    MODULUL VUTILIZAREA INSTRUMENTELOR, SCULELOR, UNELTELOR,

    MAINILOR, UTILAJELOR I INSTALAIILOR

    1. Identificarea instrumentelor, sculelor,uneltelor, mainilor, utilajelor, instalaiilor necesare lucrrilor de executat

    1.1. Se identificata instrumentele, sculele, uneltele, mainile, utilajele, instalaiile n funcie de tipul lucrrii de executat.

    1.2. Alegerea cu discernmnt a mijloacelor de prelucrare a materialelor.1.3. Alegerea corecta a sculelor pentru executarealucrrilor de debitare.1.4. Sculele identificate sunt corespunztoare calitativ.1.5. Mainile, utilajele, instalaiile sunt verificate din punct de vedere al funcionalitii

    2. Identificarea dispozitivelor i mijloacelor de transport necesare lucrrilor de executat2.1. Se alege corect dispozitivele, mainile i utilajele corespunztoare pentru ridicat materiale,

    n funcie de specificul lucrrii.2.2. Se alege cu discernmnt mijloacele de transport necesare transportrii la locul de munc

    a utilajelor, mainilor, uneltelor, sculelor i instrumentelor de msur i control a lucrrilor de dulgherie /tmplrie

    3. ntreinerea instrumentelor, sculelor, uneltelor, mainilor, utilajelor, instalaiilor specifice lucrrilor de dulgherie / tmplrie3.1. Se cur cu contiinciozitate uneltele, utilajele i sculele dup folosire.3.2. Se protejeaz suprafeele metalice ale sculelor, uneltelor i utilajelor pentru perioada de

    conservare.3.3. Se sterge de praf cu grij instrumentele de msur i control

    4. Depozitarea sculelor, instrumentelor de msur i control i deeurilor tehnologice 4.1. Se depoziteaz sculele i instrumentele de msur i control, n modcorespunztor, la

    locuri special destinate acestui scop.4.2. Deeurile rezultate din diferite operaii sunt corect depozitate la locurile special amenajate

    NTREINEREA ECHIPAMENTELOR DE LUCRU

    1. Verific starea echipamentelor de lucru1.1. Echipamentele de lucru sunt verificate, cu atenie, din punct de vedere al integritii i

    gradului de uzur.1.2. Echipamentele sunt selecionate cu discernmnt n vederea nlocuirii/reparrii acestora

    de ctre personalul abilitat. 1.3. Starea echipamentelor de lucru este verificat permanent, cu responsabilitate, pentru

    meninerea siguranei n utilizarea acestora pe parcursul executrii lucrrilor.

    2. Aplic procedurile de ntreinere a echipamentelor de lucru2.1. Procedurile de ntreinere sunt aplicate n condiii de siguran, n locuri special

    amenajate.2.2. Procedurile de ntreinere sunt aplicate cu responsabilitate i atenie pentru meninerea

    duratei normale de lucru a echipamentelor.2.3. Procedurile de ntreinere sunt selectate n funcie de tipul sculelor, uneltelor i utilajelor,

    n conformitate cu indicaiile productorilor.2.4. Prescripiile tehnice ale echipamentelor de lucru sunt aplicate n mod adecvat.

  • 44

    3. Informeaz asupra deteriorrii/ defectrii echipamentelor de lucru3.1. Informarea se realizeaz, cu promptitudine, pentru asigurarea continuitii procesului

    de munc. 3.2. Informarea asupra defectrii sculelor, uneltelor, dispozitivelor i utilajelor se realizeaz

    conform reglementrilor interne de la locul de munc. 3.3. Informarea privind starea echipamentelor de lucru este clar, corect i la obiect.

    Gama de variabile:Echipamente de lucru: scule, unelte, dispozitive, echipamente, etc.Personal abilitat: ef de echip, maistru, inginer, ef de antier, director, etc.Starea echipamentelor: numr, integritate, grad de uzur, diverse defecte, etc.Proceduri de ntreinere: curire uscat, frecare cu peria, ascuire, reparare, ungere, etc.

    Norme de tehnica securitii muncii specifice lucrrilor de cofraj

    1.Sculele i uneltele de mn trebuie confecionate numai din materiale corespunztoare operaiilor ce se vor executa.

    2.Uneltele de mn acionate electric trebuie s corespund prevederilor de tehnic a securitii muncii privind instalaiile i echipamentul electric, fiind interzis s se lucreze cu ele nainte de a fi verificate de ctre electrician.

    3.Cozile i mnerele uneltelor de mn vor fi netede, bine fixate i vor avea dimensiuni care s permit prinderea lor sigur i comod.

    4.La executarea lucrrilor la nlime uneltele de mn se pstreaz n geni rezistente i se fixeaz bine pentru a nu provoca accidente prin cdere.

    5.Toate uneltele de mn vor fi verificate cu atenie la nceputul schimbului de lucru, nlocuindu-se cele necorespunztoare.

    6.Ansamblurile care alctuiesc cofrajele pentru turnarea stlpilor, care trebuie ridicate la nlime i care se aduc la locul de montare cu ajutorul macaralelor, trebuie s fie asamblate perfect i s aib elementele componente bine consolidate ntre ele.

    7.Cofrajele se monteaz la nlime de pe podina de lucru aezat pe schele de susinere. Podinile trebuie s aib nlimea de 0,7 m, s fie mprejmuite cu balustrade de 1 m nlime i cu scnduri de margine de minimum 15 cm nlime.

    8.Toi muncitorii vor folosi n mod obligatoriu, de cte ori lucreaz la nlime, centuri de siguran bine prinse de prile fixe solide ale construciei.

    SDV-uri necesare executrii lucrrilor de cofraje

    1.Ciocanul pentru btut cuie este format dintr-un corp de oel i o coad de lemn tare, mpnat cu o pan, sau printr-o armtur metalic; lungimea cozii trebuie s fie de aproximativ trei ori lungimea ciocanului. Are o greutate de 500 . . . 1000 grame.

    2.Ciocanul pentru btut i scos cuie este prevzut cu o despictur la captul ascuit al corpului cu ajutorul cruia se scot cuiele.

    3.Cleteutilizat la scoaterea cuielor din elementele de