1

DREPT PROCESUAL UNIONAL

1. Aspecte generale

n funcie de natura aciunilor sau a litigiilor dezbtute, procedura in faa CJUE poate varia, fiind astfel necesar tratarea acestora n mod separat, motiv pentru care este necesar a se distinge ntre:

- procedura obinuit sau de drept comun, specific n general aciunilor directe - procedura aciunilor preliminare - proceduri speciale - procedura cilor de atac.

La nivelul Tribunalului, dar i al TFP pot exista i proceduri specifice. Procedura n faa CJUE presupune dou faze, conform art.20 din Statutul CJUE:

- procedura scris care cuprinde: comunicarea ctre prile aflate n proces i ctre instituiile unionale ale cror decizii sunt n discuie a cererilor de chemare n judecat, a memoriilor, aprrilor, explicaiilor i, eventual, al replicilor, precum i a oricror alte acte justificative i documente care le susin sau a copiilor lor certificate pentru conformitate.

- procedura oral conform art.75 (fostul art.54) din Regulamentul de procedur CJUE, dup ndeplinirea msurilor de instrucie, dac Curtea nu acord un termen prilor pentru a prezenta observaii scrise, preedintele stabilete data deschiderii procedurii orale. Dac, ns Curtea a acordat un termen pentru prezentarea unor observaii scrise, preedintele va fixa data deschiderii procedurii orale dup expirarea acestui termen. Conform art.20 din Statutul CJUE, procedura oral cuprinde audierea de ctre Curte a agentilor, consilierilor si avocatilor, a concluziilor avocatului general, precum si, dac este necesar, audierea martorilor si expertilor. ns, n cazul n care consider c respectiva cauz nu pune o problem nou de drept, Curtea poate decide, dup ascultarea avocatului general, ca aceasta s fie judecat fr concluziile avocatului general.

- deliberarea i adoptarea hotrrii - executarea deciziei adoptate - cile de atac, de regul, n cazul proceselor ncepute n faa Tribunalului sau a TFP.

Aciunile ce pot fi exercitate n faa CJUE sunt acele mijloace virtuale i legale acordate subiectelor dreptului unional, prin care acestea pot solicita intervenia organelor jurisdicionale ale UE n vederea aprrii prerogativelor sau drepturilor lor sau n vederea supravegherii obiective a respectrii legalitii de ctre instituiile UE. Aciunile cu care poate fi sesizat CJUE sunt: a. aciunea n constatarea nclcrii tratatelor unionale de ctre statele membre; b. aciunea n anulare; c. excepia de ilegalitate; d. aciunea n constatarea abinerii nejustificate; e. aciunea n despgubire; f. aciunea preliminar; g. aciunea pentru obinerea aprobrii sau avizrii; h. aciunea de arbitraj; i. aciunea n legtur cu serviciul introdus de funcionarii unionali; j. aciunea n domeniul mrcilor i standardelor unionale; k. aciunea contra sanciunilor pecuniare. Clasificri ale acestor aciuni pot fi fcute n funcie de criterii precum: I. n funcie de caracterul contencios sau necontencios al procedurii:

a. aciuni directe: a, b, d, e, i b. aciuni indirecte: f, g

II. n funcie de necesitatea parcurgerii unor proceduri prealabile ca o condiie de admisibilitate

2

a. aciuni care nu necesit parcurgerea unei astfel de etape: b, e b. aciuni care necesit parcurgerea unei proceduri prealabile: a, d, i

III. n funcie de temeiul juridic pe care se bazeaz a. aciuni reglementate de tratatele unionale majoritatea aciunilor b. aciuni care i au temeiul ntr-un contract de compromis sau ntr-o clauz

compromisorie (modalitate de ncheiere a conveniei arbitrale, prin care prile convin ca litigiile ce se vor nate din contractul n care este inserat sau n legtur cu acesta s fie soluionat pe calea arbitrajului, artndu-se numele arbitrilor sau modalitate de de numire a lor. Clauza este cuprins n chiar contractul principal, iar validitatea ei este independent de valabilitatea contractului n care a fost nscris conform art.343 si art.343^1 C.proc.civ. sau acea cauz stabilit n contractul comercial, prin care prile stabilesc c soluionarea eventualelor litigii s se fac pe calea arbitrajului comercial) aciunile de arbitraj

IV. n funcie de calitatea prilor angrenate n proces: a. aciuni de drept constituional atunci cnd se confrunt statele membre, instituii

unionale sau state membre cu instituii unionale b. aciuni de drept administrativ atunci cnd n proces apar procese fizice sau juridice

n calitate de reclamani V. n funcie de calitatea reclamantului

a. aciunea introdus de un reclamant privilegiat (state membre, instituii ale UE) b. aciune intentat de un reclamant neprivilegiat (persoane fizice sau persoane juridice)

VI. n funcie de prerogativele jurisdicionale recunoscute instanei a. aciuni de procedur normal b, d b. aciuni de plin jurisdicie e, k, i

2. Introducerea aciunii i procedura scriptic

2.1. Prile n procesul unional Actele normative unionale, att cele de drept originar ct i cele de drept secundar, nu enumer expresis verbis, concret i clar, entitile care dispun de capacitate procesual n faa CJUE Din interpretarea prevederilor art.19 din Statutul CJUE, articol ce vorbete doar despre aspecte privind reprezentarea procesual, se poate deduce, ns, c exist dou categorii de astfel de entiti, anume:

a. pri reprezentate prin mputernicii sau ageni, adic statele i instituiile UE, dar i statele pri ale Acordului asupra Spaiului Economic European (SEE), altele dect statele membre, precum i Autoritatea de supraveghere AELS

a. ct privete statele membre este vorba despre cele 28 de state care au nfiinat, respectiv care au aderat la UE. Aadar nu este vorba despre regiunile, landurile, judeele sau autoritile locale ale acestora, acestea putnd aprea ca pri n procesul unional doar ca i alte pri.

b. statele pri ale Acordului asupra Spaiului Economic European (SEE), altele dect statele membre UE, chiar i statele tere au capacitate procesual proprie, nu organele, instituiile sau autoritile acestora care pot s apar ca astfel de subiecte tot n categoria celorlalte pri.

c. UE spre deosebire de statele membre, UE nu are capacitate procesual proprie, acionnd n procesul unional prin instituiile, organele sale, dar acestea n integralitatea acestora nu prin fraciuni, subdiviziuni ale acestora (spre exemplu o fraciune politic din cadrul Parlamentului European va putea s apar n cadrul unui proces unional dect ca fcnd parte din categoria celelalte pri). Pe de alt parte, UE poate s apar ea nsi ca parte ntr-un proces n faa instanelor naionale ale statelor membre avnd n vedere c, potrivit art.267 TFUE, UE poate deveni

3

participant i ntr-o aciune preliminar. Avnd n vedere prevederile art.1 alin.(2) din Regulamentul de procedur al Curii, potrivit cruia termenul institutii desemneaz institutiile Uniunii prevzute la articolul 13 alineatul (1) TUE si organele, oficiile sau agentiile nfiintate prin tratate sau printr-un act adoptat pentru punerea n aplicare a acestora si care pot fi prti n fata Curtii, dar i prevederile art.1 Regulamentul de procedur al Tribunalului potrivit crora termenul institutie sau institutii desemneaz institutiile Uniunii si organele, oficiile sau agentiile nfiintate prin tratate sau printr-un act adoptat pentru punerea acestora n aplicare si care pot fi prti n fata Tribunalului, putem nelege c prin termenul de instituii folosit de art.19 din Statutul CJUE se au n vedere nu doar instituiile UE enumerate limitativ de art.13 TUE, ci toate instituiile, organele, ageniile i oficiile UE, conform prevederilor mai sus menionate. Chiar i organisme nfiinate pe baza dreptului unional secundar, precum Centrul european pentru promovarea nvmntului profesionale, nfiinat n 1975 prin decizie a Parlamentului i a Consiliului, sau Fundaia european pentru mbuntirea condiiile de trai i de munc, nfiinat, de asemenea, n 1975, pot avea calitatea de parte, avnd n vedere aceleai argumente mai sus menionate.

b. pri care sunt reprezentate de un avocat, art.19 alin. (3) din Statutul CJUE denumindu-le celelalte prti prin acestea se neleg toate acele persoane fizice sau juridice de drept public sau de drept privat care nu se regsesc printre cele enumerate printre prile ce sunt reprezentate de un agent sau mputernicit. Pentru verificarea personalitii juridice a unei persoane juridice de drept privat sau de drept public, dac este cazul n situaia celei din urm, CJUE apeleaz ntotdeauna la dreptul intern din statul de unde provine entitatea respectiv avnd n vedere c doar n baza dreptului naional se poate aprecia dac respectiva entitate a primit personalitatea juridic sau nu.

Avnd n vedere prevederile Statului funcionarilor (art.24), funcionarii europeni au dreptul de a face parte din sindicate sau asociaii profesionale ale funcionarilor comunitari, Curtea a stabilit c aceste asociaii au capacitatea de a fi pri pentru c aciunile judiciare promovate de ele fac parte din instrumentele folosite pentru aprarea intereselor membrilor si. Persoanele fizice minore nu au capacitate procesual motiv pentru care se admite calitatea lor de parte doar dac sunt reprezentate de un tutore sau curator. Legalitatea i regularitate desemnrii unor astfel persoane ca i tutori sau curatori este analizat de Curte tot pe baza dreptului naional.

Distincia ce poate fi fcut ntre cele dou categorii de pri, prin interpretarea prevederilor art.19 din Statutul CJUE, este important pentru c n categoria prilor ce pot fi reprezentate de un agent sau de un mputernicit ntr prile privilegiate care, de regul, nu trebuie s dovedeasc un interes procesual subiectiv, pe cnd prile care pot fi reprezentate printr-un avocat trebuie s dovedeasc interesele lor concrete, individuale care sunt afectate.

2.2. Reprezentarea procesual i avocatul obligatoriu

Reglementarea acestei materii o regsim n art.19 din Statutul CJUE, precum i n art. 38 42 din Regulamentul de procedur al Tribunalului i n art. 43 - 47 din Regulamentul de procedur al Curii. n procedura contencioas este valabil principiul avocatului obligatoriu, principiu care nu opereaz i n cadrul procedurilor necontencioase (astfel de proceduri sunt solicitarea ajutorului pentru suportare cheltuielilor judiciare sau aciunile preliminar). Statele membre sau instituiile UE, statele membre SEE i Autoritatea de Supraveghere AELS sunt reprezentate de un mputernicit sau de un agent, ce pot fi sprijinii de avocai sau

4

consilieri rezideni. Acetia ca i consilierii i avocaii ce compar n faa Curii se bucur de drepturile i garaniile necesare exercitrii independente a funciilor lor. Astfel, spre exemplu, conform art.43 din Regulamentul de procedur al Curii agentii, consilierii si avocatii care compar n fata Curtii sau n fata unei autoritti judiciare creia Curtea i-a adresat o cerere de comisie rogatorie se bucur de: - imunitate pentru afirmatiile orale si nscrisurile depuse referitoare la cauz sau la prti. - urmtoarele privilegii si facilitti:

(a) toate nscrisurile referitoare la procedur sunt exceptate de la perchezitie si sechestru. n caz de contestatie, functionarii autorittilor vamale sau ai politiei pot sigila nscrisurile n cauz, care sunt transmise apoi fr ntrziere Curtii pentru a fi verificate n prezenta grefierului si a persoanei interesate;

(b) agentii, consilierii si avocatii se bucur de libertate de deplasare n msura necesar ndeplinirii sarcinilor lor.

ns, potrivit art.44 din Regulamentul de procedur al Curii, pentru a beneficia de privilegiile, imunittile si facilittile mentionate mai sus, este necesar s se fac n prealabil dovada calittii, dup cum urmeaz:

(a) agentii, printr-un nscris oficial eliberat de mandantul lor, care i notific imediat grefierului o copie a acestuia

(b) avocatii, printr-un document care certific faptul c au dreptul s si exercite profesia n fata unei instante a unui stat membru sau a unui alt stat parte la Acordul privind SEE si,

atunci cnd partea pe care o reprezint este o persoan juridic de drept privat, printr-un mandat eliberat de aceasta din urm

(c) consilierii, printr-un mandat eliberat de partea pe care o asist. Mai mult dect att, La nevoie, grefierul Curtii le elibereaz o legitimatie. Validitatea acestei legitimatii este limitat la o perioad determinat, care poate fi prelungit sau restrns n functie de durata procedurii.

Pe de alt parte, tocmai pentru c privilegiile, imunittile i facilittile mentionate la articolul 43 din Regulamentul de procedur al Curii sunt acordate exclusiv n interesul bunei desfsurri a procedurii, Curtea poate ridica imunitatea n cazul n care consider c aceast msur nu mpiedic buna desfsurare a procedurii. Mai mult dect att, n cazul n care Curtea apreciaz conduita unui agent, a unui consilier sau a unui avocat n fata Curtii ca fiind incompatibil cu demnitatea Curtii sau cu exigentele unei bune administrri a justitiei sau c agentul, consilierul ori avocatul n cauz uzeaz de drepturile pe care le are n virtutea functiei sale n alte scopuri dect acelea pentru care i sunt recunoscute aceste drepturi, Curtea l informeaz pe cel n cauz n legtur cu acest fapt. Atunci cnd Curtea informeaz despre aceasta autorittile competente n fata crora persoana n cauz este tinut s rspund, o copie a scrisorii

adresate autorittilor respective este transmis persoanei n cauz. Art. 46 din Regulamentul de

procedur al Curii, prevede chiar c n astfel de situaii, Curtea poate oricnd, prin ordonant motivat, dup ascultarea persoanei n cauz si a avocatului general, s decid s exclud din procedur un agent, un consilier sau un avocat, ordonanta fiind imediat executorie. ntr-o astfel de situaie, n cazul n care un agent, un consilier sau un avocat este exclus din procedur, aceasta se suspend pn la expirarea termenului stabilit de ctre presedinte n scopul de a permite prtii interesate s desemneze un alt agent, consilier sau avocat. Curtea i rezerv i dreptul de a revoca oricare dintre deciziile mai sus menionate. Potrivit art.19 alin. ultim din Statut, se recunoate dreptul de a pleda n faa Curii i profesorilor universitari resortisanti ai statelor membre a cror legislatie le recunoaste dreptul de a pleda, bucurndu-se de drepturile acordate avocatilor i consilierilor. Ct i privete pe avocai crora le este recunoscut dreptul de pleda pleda n faa Curii, art. 19 alin. (4) din Statut, prevede c numai un avocat autorizat s practice n fata unei instante a unui stat membru sau a unui alt stat parte la Acordul privind Spatiul Economic European poate reprezenta sau asista o parte n fata Curtii, acesta netrebuind a avea o acreditarea special din partea CJUE, ci trebuie doar s dovedeasc c provin dintr-un barou din statele membre (Directiva nr. 249 din 22 martie 1977 privind promovarea efectiv a libertii serviciilor de avocatur, JOCE L 78 din 26 martie 1977, Directiva nr. 5

5

din 16 februarie 1988 de facilitare a exercitrii cu caracter permanent a profesiei de avocat ntr-un stat membru, altul dect cel n care s-a obinut calificarea, JOCE L 77 din 14 martie 1998). Respectarea solemnitii edinelor impune avocailor, reprezentanilor, consilierilor de a respecta reguli precum:

- purtarea robelor personale - legitimarea, n cazul avocailor, respectiv prezentarea acreditrilor primite de la statele

reprezentate

- prezentarea actelor de identitate - respectarea regulilor la redactarea documentelor depuse - semnarea tuturor exemplarelor originale ale documentelor depuse n cursul procedurii scriptice - asigurarea comunicrii actelor procesuale prilor reprezentate, mai ales atunci cnd nu a fost

indicat o adres de coresponden din Luxemburg - respectarea timpului pentru pledoarie - luarea n considerare a faptului ca n timpul vorbirii are loc o traducere simultan a celor spuse

ceea ce impune cu necesitate coordonarea concluziilor orale ale tuturor reprezentanilor ce au interese comune, pentru a se evita exprimarea unor preri identice n mod repetat.

Reprezentanii, agenii statelor membre implicate ntr-un proces unional sunt desemnai, de regul, de ministerele afacerilor de externe, existnd i excepii precum cele din Germania unde desemnarea se face de ministerul economiei sau Spania si Portugalia unde sunt desemnai de secretariatele de stat pentru relaiile cu Uniunea European. n ceea ce privete Romnia, conform prevederilor din Ordonana de urgen a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor msuri de reorganizare n cadrul administraiei publice centrale, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I nr. 884 din 22 decembrie 2012 i aprobat cu modificri prin Legea nr. 71/2013, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 171, din 29 martie 2013 (OUG nr. 96/2012), din Hotrrea Guvernului nr. 8/2013 privind organizarea i funcionarea Ministerului Afacerilor Externe, publicat n Monitorul Oficial al Romniei nr. 34 din 15 ianuarie 2013 (HG nr. 8/2013), respectiv din Metodologia privind reprezentarea Romniei n faa Curii de Justiie, a Tribunalului Uniunii Europene i a altor instituii UE, aprobat de Guvernul Romniei, prin memorandum, n data de 6 iulie 2011, funcia de reprezentare a statului romn a CJUE, precum i la celelalte instituii europene, n procedurile contencioase i necontencioase, revine Ministerului Afacerilor Externe n cadrul cruia funcioneaz agentul guvernamental ce este numit i eliberat din funcie prin decizie a primului-ministru, la propunerea ministerului afacerilor externe, fiind direct subordonat acestuia din urm. Numirea i eliberarea din funcie a agentului guvernamental se comunic grefei Curii, respectiv a Tribunalului, precum i celorlalte instituii europene. n vederea exercitrii atribuiilor sale, agentul guvernamental poate solicita autoritilor i instituiilor publice actele, datele i informaiile necesare, acestea fiind obligate a i le comunica n termenul stabilit de acesta.

Prin intermediul agentului guvernamental, MAE coordoneaz i supravegheaz fundamentarea, de ctre autoritile i instituiile publice, a poziiilor naionale ce urmeaz a fi comunicate instituiilor europene, respectiv a fi transmise i/sau susinute naintea instituiilor europene. Conform art. 121 alin. (7) din OUG nr. 96/2012, agentul guvernamental coordoneaz procesul de stabilire a poziiilor naionale i ntocmete actele necesare n contextul activitii de reprezentare. n acest scop, el este sprijinit de Serviciul Contencios UE din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

Potrivit art. 121 alin. (1) din OUG nr. 96/2012, n cadrul Ministerului Afacerilor Externe (MAE) funcioneaz Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justiie a Uniunii Europene, care asigur reprezentarea Romniei n cadrul procedurilor prevzute la art. 2 alin. (1) pct. 43 din HG nr. 8/2013, respectiv:

- procedura reglementat de art. 218 alin. (11) TFUE privind avizul Curii de Justiie a Uniunii Europene cu privire la compatibilitatea unui acord preconizat cu dispoziiile tratatelor; - procedurile reglementate de art. 256 alin. (1) TFUE privind aciunile directe care sunt n competena Tribunalului; - procedurile reglementate de art. 256 alin. (2) TFUE privind aciunile formulate mpotriva deciziilor tribunalelor specializate;

6

- procedurile reglementate de art. 256 alin. (3) TFUE privind cererile preliminare care sunt n competena Tribunalului; - procedurile reglementate de art. 258-260 TFUE privind etapele precontencioase i contencioase ale aciunii n constatarea nendeplinirii obligaiilor; - procedurile reglementate de art. 263 TFUE privind aciunea n anulare; - procedurile reglementate de art. 265 TFUE privind aciunea n constatarea abinerii de a aciona; - procedurile reglementate de art. 267 TFUE privind cererea avnd ca obiect pronunarea unei hotrri preliminare; - procedurile reglementate de art. 268 TFUE privind aciunea n repararea daunelor, n conformitate cu art. 340 TFUE;

- procedurile legate de aplicarea art. 270 TFUE privind litigiile dintre Uniune i agenii si; - procedurile litigioase reglementate de art. 271 TFUE privind obligaiile care rezult din statutul Bncii Europene de Investiii, msurile adoptate de Consiliul Guvernatorilor Bncii Europene de Investiii, msurile adoptate de Consiliul Directorilor Bncii Europene de Investiii, precum i n legtur cu ndeplinirea de ctre bncile centrale naionale a obligaiilor care rezult din aplicarea TFUE i a Statutului Sistemului European al Bncilor Centrale; - procedura prevzut la art. 272 TFUE, atunci cnd CJUE este competent s se pronune n temeiul unei clauze compromisorii,

- procedurile jurisdicionale naintea Curii de Justiie a Asociaiei Europene a Liberului Schimb. Prin Decizia Primului-ministru nr. 58 din 18 ianuarie 2013, publicat n Monitorul Oficial al Romniei nr. 41 din 18 ianuarie 2013, domnul Rzvan-Horaiu RADU a fost numit n funcia de agent guvernamental.

2.3. Intervenienii n procesul unional

Litigiile concrete aduse n faa Curii, prin problema de fond ce urmeaz a fi soluionat, pot avea n mod indirect efecte i asupra altora, mai precis asupra unor persoane care nu particip n proces, dar crora, de exemplu, li se aplic norma juridic unional atacat. n consecin, terii neparticipani au interesul de a ntri poziia uneia sau alteia dintre pri, motiv pentru care ar dori s intervin n proces. Modul de intervenie a terilor n proces a fost reglementat att prin Statut art. 40, ct i prin Regulamentul de procedur al Curii, art.129-132, sau al Tribunalului, art.115-116. Astfel, potrivit art.40 din Statut, statele membre si institutiile Uniunii pot interveni n litigiile supuse Curtii de Justitie. Organele, oficiile si agentiile Uniunii, precum si orice alt persoan dispun de acelasi drept n cazul n care pot dovedi faptul c au un interes n solutionarea litigiului naintat Curtii. Iat, aadar, c statele membre i instituiile unionale pot interveni n litigiile deduse Curii, n cazul aciunilor directe, fr excepie i fr a fi nevoie s dovedeasc ndeplinirea anumitor condiii, beneficiind de poziia unui intervenient privilegiat. Spre deosebire, dei dreptul de a interveni aparine i oricrei alte persoane, aceasta trebuie s dovedeasc un interes n soluionarea unui litigiu dedus Curii. Interesul justificat trebuie s fie un interes privind soluia concret, final, nefiind suficient justificarea unui interes orientat spre aprobarea unei anumite concepii juridice. ns, persoanele fizice sau juridice nu pot interveni n litigiile dintre statele membre, dintre institutiile Uniunii sau dintre statele membre, pe de-o parte, si institutiile Uniunii, pe de alt parte. Dar statele prti la Acordul privind Spatiul Economic European, altele dect statele membre, precum si Autoritatea de supraveghere AELS mentionat de respectivul acord pot interveni n litigiile supuse Curtii n cazul n care acestea se refer la unul dintre domeniile de aplicare ale acestui acord.

n toate cazurile, concluziile cererii de intervenrie pot avea ca obiect numai sustinerea concluziilor uneia dintre prti. Este necesar a sublinia c n cazul aciunilor preliminare, avnd n vedere caracterul necontencios al procedurii, o astfel de intervenie este imposibil. ns, conform art.23 din Statut, intervenienii din procesul de fond judecat n faa instanei naionale devin participani, la fel ca i intervenienii privilegiai.

7

(Astfel, n cazurile prevzute la articolul 267 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, decizia instantei nationale care si suspend procedura si sesizeaz Curtea de Justitie este notificat Curtii de ctre instanta national respectiv. Aceast decizie este apoi notificat de ctre grefierul Curtii, prtilor n cauz, statelor membre si Comisiei, precum si institutiei, organului, oficiului sau agentiei Uniunii care a adoptat actul a crui valabilitate sau interpretare este contestat. n termen de dou luni de la data ultimei notificri, prtile, statele membre, Comisia si, dac este cazul, institutia, organul, oficiul sau agentia Uniunii care a adoptat actul a crui valabilitate sau interpretare este contestat, au dreptul de a depune la Curte memorii sau observatii scrise. n cazurile mentionate la articolul 267 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, decizia instantei nationale este notificat, prin grija grefierului Curtii, si statelor prti la Acordul privind Spatiul Economic European, altele dect statele membre, precum si Autorittii de supraveghere AELS mentionat n acordul respectiv, care, n cazul n care este vizat unul dintre domeniile de aplicare ale acordului, pot depune la Curte memorii sau observatii scrise, n termen de dou luni de la data notificrii.

n cazul n care un acord privind un domeniu determinat, ncheiat de Consiliu cu unul sau mai multe state terte, prevede c acestea din urm pot prezenta memorii sau observatii scrise n cazul n care o instant a unui stat membru adreseaz Curtii o ntrebare preliminar privind domeniul de aplicare al acordului, decizia instantei nationale referitoare la o astfel de ntrebare se notific, de asemenea, statelor terte n cauz, care pot depune la Curte, n termen de dou luni de la data notificrii, memorii sau observatii scrise.)

Cei care doresc a interveni ntr-un proces unional trebuie s depun o cerere de intervenie care s cuprind:

- indicarea cauzei - indicarea prilor n litigiu - numele i domiciliul intervenientului, precum i alegerea domiciliului de comunicare n

Luxembourg

- concluziile n susinerea crora intervenientul cere s intervin - expunerea circumstanelor care demonstreaz dreptul de intervenie, atunci cnd

intervenientul este altul dect un stat membru sau o instituie unional. O astfel de cerere se depune n maxim 6 sptmni dup publicarea comunicatului (informrii) privind cererea de chemare n judecat n JOUE, termen impus pentru c: - prile trebuie ca n 6 sptmni s tie cu cine se vor judeca i cine va veni n sprijinul lor i trebuie s aib o protecie fa de intervenienii care prin intervenia lor ntrziat ar putea tergiversa n mod nejustificat soluionarea cauzei. - chiar i intervenienii care iau procesul n stadiul n care se afl la momentul interveniei, au posibilitatea de a participa ct mai de la nceputul procesului, ansele fiind mai mari pentru a determina o soluie favorabil i lor n ultim instan. i-n cazul intervenienilor este obligatorie reprezentarea. Cererea de intervenie se comunic prilor, preedintele Curii urmnd a decide asupra admisibilitii cererii, printr-o ncheiere, dup prezentarea observaiilor scrise i orale ale prilor i dup ascultarea avocatului general. Dac aceast cerere este admis, intervenientului i se va comunica ntreaga documentaie depus pn la acea dat de pri, iar preedintele fixeaz termenul n care acesta poate prezenta un memoriu de intervenie ce va cuprinde: concluziile intervenientului privind susinerea sau respingerea, total sau parial, a concluziilor unei pri; motivele i argumentele invocate de intervenient i probele propuse, dac este cazul. Preedintele poate fixa i un termen n care prile pot rspunde la acest memoriu de intervenie.

8

2.4. Condiiile cererii de chemare n judecat

Toate aciunile directe se introduc la CJUE de ctre reclamant prin intermediul unei cereri scrise.

Astfel, conform art.21 din Statut, art. 120-121 din Regulamentul de procedur al Curii, art. 44 45 din Regulamentul de procedur al Tribunalului, Curtea de Justitie, respectiv Tribunalul sunt sesizate printr-o cerere adresat grefierului, cerere care trebuie s cuprind numele si domiciliul reclamantului, calitatea semnatarului, numele prtii sau prtilor mpotriva crora se nainteaz cererea, obiectul litigiului, concluziile si o expunere sumar a motivelor invocate. Pe de alt parte, pentru ndeplinirea procedurii, n cererea introductiv se indic domiciliul ales. Cererea introductiv cuprinde numele persoanei care este autorizat si care a consimtit s primeasc toate notificrile. Pe lng indicarea domiciliului ales mentionat sau n locul acesteia, n cererea introductiv se poate mentiona c avocatul sau agentul consimte s primeasc notificrile prin fax sau prin orice alt mijloc tehnic de comunicare. n cazul n care cererea introductiv nu ndeplineste conditiile specificate anterior si atta timp ct aceast neregularitate nu este ndreptat, toate notificrile efectuate n vederea ndeplinirii procedurii, destinate prtii vizate, se realizeaz prin scrisoare recomandat adresat agentului sau avocatului prtii.

Este necesar a preciza i faptul c art.48 din (1) Regulamentul de procedur al Curii prevede c notificrile prevzute de acest regulament se efectueaz prin grija grefierului la domiciliul ales al destinatarului, fie prin expedierea, prin scrisoare recomandat cu confirmare de primire, a unei copii a actului care trebuie notificat, fie prin nmnarea acestei copii contra unei dovezi de primire. Copiile originalului care trebuie notificat se ntocmesc si se certific pentru conformitate cu originalul de ctre grefier, cu exceptia cazului n care acestea au fost depuse de ctre prti n conditiile prevzute la articolul 57 alineatul (2) din prezentul regulament (Articolul 57 Depunerea actelor de procedur (1) Originalul oricrui act de procedur trebuie s poarte semntura manuscris a agentului sau a avocatului prtii ori, n cazul observatiilor prezentate n cadrul unei proceduri preliminare, pe cea a prtii din litigiul principal sau a reprezentantului su dac normele de procedur nationale aplicabile acelui litigiu permit aceasta. (2) Acest act, nsotit de toate anexele mentionate n cuprinsul su, se depune mpreun cu cinci copii pentru Curte, iar n alte proceduri dect procedurile preliminare, si cu attea copii cte prti sunt n cauz. Aceste copii sunt certificate pentru conformitate cu originalul de ctre partea care le depune. (3) Institutiile depun, n plus, n termenele stabilite de Curte, traducerile oricrui act de procedur n celelalte limbi prevzute la articolul 1 din 30 Regulamentul nr. 1 al Consiliului. Alineatul precedent se aplic n mod corespunztor.

9

(4) Fiecrui act de procedur i se anexeaz un dosar care contine nscrisurile si mijloacele materiale de prob invocate n sustinerea acestuia si un opis al acestor nscrisuri si mijloace materiale de prob. (5) n cazul n care la actul de procedur se anexeaz un nscris sau un mijloc material de prob doar n extras din cauza volumului su, la gref se depune nscrisul sau mijlocul material de prob complet sau o copie complet a acestuia. (6) Toate actele de procedur se dateaz. n privinta termenelor procedurale, vor fi luate n considerare numai data si ora depunerii originalului la gref. (7) Fr a aduce atingere prevederilor alineatelor (1)-(6), data si ora la care o copie a originalului semnat al unui act de procedur, inclusiv opisul nscrisurilor si mijloacelor materiale de prob prevzut la alineatul (4), parvine grefei prin fax sau prin orice alt mijloc tehnic de comunicare de care dispune Curtea se consider c respect termenele procedurale cu conditia ca originalul semnat al actului, nsotit de anexele si copiile prevzute la alineatul (2), s fie depus la gref n cel mult 10 zile.

(8) Fr a aduce atingere prevederilor alineatelor (3)-(6), Curtea poate stabili, prin decizie, conditiile n care un act de procedur transmis grefei pe cale electronic este considerat a fi originalul acelui act. Aceast decizie se public n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.).

Atunci cnd destinatarul a consimtit s primeasc notificrile prin fax sau prin orice alt mijloc tehnic de comunicare, notificarea oricrui act de procedur, inclusiv a hotrrilor si a ordonantelor Curtii, poate fi efectuat prin transmiterea unei copii a nscrisului printr-un asemenea mijloc. n cazul n care, din motive tehnice sau din cauza naturii sau a volumului actului, o astfel de transmitere nu poate avea loc, actul se notific, n absenta alegerii de domiciliu de ctre destinatar, la adresa acestuia din urm potrivit modalittilor prevzute mai sus. Destinatarul este informat cu privire la aceasta prin fax sau prin orice alt mijloc tehnic de comunicare. n acest caz, se consider c o scrisoare recomandat a fost nmnat destinatarului n a zecea zi de la data depunerii acestei trimiteri la oficiul postal al locului n care Curtea si are sediul, cu exceptia cazului n care se dovedeste prin confirmare de primire c scrisoarea a fost primit la o alt dat sau a cazului n care destinatarul l informeaz pe grefier, n termen de trei sptmni de la data informrii, prin fax sau prin orice alt mijloc tehnic de comunicare, c notificarea nu i-a parvenit.

Curtea poate stabili, prin decizie, conditiile n care un act de procedur poate fi notificat pe cale electronic. Aceast decizie se public n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prin derogare de la articolul 48, notificarea se consider legal ndeplinit prin depunerea scrisorii recomandate la oficiul postal al localittii n care si are sediul Curtea.

Este necesar a mai preciza c, ncepnd cu cu 2 octombrie 2011, a fost creat i o aplicaie informatic care permite depunere i comunicarea actelor de procedur pe cale electronic, aplicaia e-Curia este comun celor trei instane care compun CJUE. Actele de procedur, inclusiv hotrrile i ordonanele, sunt comunicate prin e-Curia reprezentanilor prilor, n cazul n care acetia au acceptat n mod explicit acest mod de comunicare sau, n cadrul unei cauze, n situaia n care i-au dat consimmntul cu privire la acest mod de comunicarea prin depunerea unui act de procedur prin e-Curia. Destinatarii comunicrilor sunt ntiinai, prin e-mail, n legtur cu orice comunicare care le este adresat prin e-Curia. Actul de procedur este comunicat n momentul n care destinatarul solicit accesul la acest act, iar n lipsa unei astfel de cereri de acces, se consider c actul a fost comunicat la expirarea celei de-a aptea zile care urmeaz celei a trimiterii e-mail-ului de ntiinare. n cazul n care o parte este reprezentat de mai muli ageni sau avocai, momentul luat n considerare pentru calculul termenelor este cel al primei cereri de acces efectuate.

Cererea de chemare n judecat trebuie s aib trei elemente principale: 1) cererile sau concluziile reclamantului limiteaz preteniile reclamantului precum i

puterea judectorilor care, de regul, nu se pot ntinde peste limitele fixate de cerere i nu se pot pronuna ultra petita. Cererile trebuie formulate neechivoc, nu trebuie s fie fr sens sau absurde sau cele din categoria celor din care nu rezult la ce soluie se ateapt. Odat cu introducerea cererii de chemare n judecat, cererile sunt prezentate n mod eficient, nefiind obligatorie i necesar citirea acestora n cadrul procedurii publice orale.

10

2) Obiectul cererii de chemare n judecat este scopul aciunii introduse i trebuie s fie suficient de precis pentru ca prtul s aib posibilitatea de a-i pregti aprarea i Curtea s neleag scopul preteniilor reclamantului.

3) Motivele aciunii care reprezint totalitatea afirmaiilor de fapt i a punctelor de vedere juridice prezentate de reclamant n sprijinul cererii sale, anume argumentele de drept i de fapt.

Cererea de chemare n judecat, n funcie de natura aciunii introduse, va trebui s fie nsoit de anexe obligatorii precum: - n cazul persoanelor juridice de drept privat - copie de pe statutul acestora sau un extras

recent din registrul comerului sau registrul asociaiilor i fundaiilor sau orice alt document din care s reias personalitatea juridic, respectiv dovada mputernicirii legale pentru proces a avocatului desemnat

- n cazul aciunilor de arbitraj copii dup contractele care conin clauza compromisorie sau dup convenia de arbitraj

- n cazul aciunilor n anulare copii dup actele normative a cror desfiinare se cere - n cazurile n care introducerea aciunii n cauz trebuie precedat de pornirea i derularea

unei proceduri prealabile dovezi din care s rezulte insuccesul obinut n urma exercitrii acestei proceduri.

Se vor putea anexa, pe baz de opis, i orice alte documente considerate ca fiind utile i pertinente soluionrii cauzei.

Cererea de chemare n judecat trebuie s conin nu doar capetele de cerere i expunerea strii de fapt, ci i o prezentare amnunit a mijloacelor de atac i de aprare, pentru c ulterior n cadrul procesului nu se mai admite, de regul, invocarea altora. Cererea de chemare n judecat trebuie s fie semnata de reprezentantul procesual i contrasemnat de reclamant.

Unele vicii formale sau materiale evidente ale cererii de chemare n judecat pot fi remediate n termenul fixat de grefierul ef, dup verificarea cererii de ctre acesta. Dac lipsete unul dintre elementele constitutive ale cererii de chemare n judecat astfel precum sunt identificate acestea de art.21 din Statut, documentul nu mai poate fi considerat

cerere de chemare n judecat n sens juridic i nu mai poate fi nregistrat i nu atrage dup sine ntreruperea termenului de prescripie. Viciile de form, precum dovedirea statului de persoan juridic, nedepunerea conveniei de arbitraj, pot fi acoperite n termenul fixat de grefierul ef, n caz contrar, Curtea va decide, dup ascultarea avocatului general, dac nerespectarea acestor condiii antreneaz inadmisibilitatea formal a plngerii.

Cererea de chemare n judecat trebuie depus n original i n copie n cel puin 6 exemplare autentificate (5 copii pentru CJUE i cte unul pentru fiecare prt), mpreun cu documentele anexate.

Cererea se depune la sediul CJUE printr-o adres ce va primi o tampil de intrare, iar ulterior se va trece la nregistrarea acesteia. Nu se admite depunerea unei cereri de chemare n judecat care nu a fost redactat de un avocat, excepie fcnd cererile pentru asisten juridic gratuit. Data introducerii aciunii este ziua depunerii cererii de chemare n judecat la Secretariatul Curii. Cererea este nregistrat n registrul cancelariatului, unde primete un numr format din numrul curent i numrul de an. Despre fiecare cerere de chemare n judecat se va face o comunicare (o informare) care va fi publicat n JOUE, iar cei interesai pot consulta chiar registrul unde apar aceste informri. ns, consultarea dosarelor de ctre teri este inadmisibil, dosarele rmnnd inaccesibile publicului

11

chiar i dup adoptarea hotrrii, neadmindu-se excepii de la aceast regul nici pentru studierea dosarelor n scopuri tiinifice sau didactice.

Depunerea cererii de chemare n judecat conduce la litispenden care dureaz pn la terminarea procedurii, un al doilea proces ntre aceleai pri cu acelai coninut fiind inadmisibil n aceast perioad.

i-n faa CJUE este valabil principiul disponibilitii ceea ce presupune c reclamantul i poate retrage oricnd cererea de chemare n judecat.

2.5. Intampinarea

Procedura scrisa cuprindesi depunerea intampinarilor, replicilor si contrareplicilor ce se

declanseaza odata cu comunicarea cererii de chemare in judecata.

In 30 de zile de la data la care cererea de chemare in judecata a fost comunicata, adusa la

cunostinta paratului, acesta va prezenta o intampinare (memoriu in aparare) ce este prima

posibilitate de aparare scrisa a paratului si care va cuprinde: numele si domiciliul sau; argumentele

invocate in fapt si in drept; concluziile sale si probele propuse. Cat priveste comunicarea

intampinarii catre Curte, este suficient ca aceasta sa fie comunicata si prin fax.

La cererea paratului, termenul de 30 de zile poate fi prorogat de presedinte.

Cererea de chemare in judecata si intampinarea pot fi completate printr-o replica a

reclamantului si printr-o contrareplica (duplica) a paratului, caz in care presedintele va fixa

termenele la care aceste acte de procedura vor fi prezentate.

Depunerea unei replici si a unei duplici sunt facultative motiv pentru care renuntarea

reclamantului la a depune o replica va lipsi pe parat de posibilitatea de a depune o duplica.

Renuntand la a depune o replica si o duplica, partile pot urgenta solutionarea cauz.

Pe de alta parte, partile pot fi interesate in a depune replica si duplica pentru ca astfle vor

avea posibilitatea de depune probe noi, cu conditia sa motiveze intarzierea in prezentarea acestora.

La momentul:

- intrarii contrareplicii - manifestarii renuntarii la replica - nerespectarii termenelor stabilite pentru replica si contrareplica

presedintele va fixa data la care judecatorul raportor va prezenta Curtii raportul prealabil, punand

astfel capat procedurii scrise din punctul de vedere al partilor.

2.6. Numirea raportorului si al avocatului general

Dupa inregistrarea cererii de chemare in judecata, presedintele CJUE numeste pentru fiecare

cauza un judecator raportor dintre judecatori, judecator ce va fi responsabil pentru elaborarea

tuturor documentelor ce vor fi redactate de CJUE, precum: raportul prealabil pentru sedinta

administrativa, raportul de sedinta, raportul judecatorului raportor, notele introductive pentru

deliberare, proiectul de hotarare.

Prin desemnarea judecatorului raportor, presedintele CJUE desemeaza practic completul de

judecata pentru ca un judecator poate fi raportor doar in cadrul completului care solutioneaza o

anume cauza. Aceasta regula nu este aplicabila atunci cand litigiul este adus spre solutionare in fata

Marii Camere sau de Plen.

Dupa incheierea procedurii scriptice:

- judecatorul raportor intocmeste un raport prealabil pentru informarea celorlalti judecatori cu privire la starea de fapt care rezulta din documentele depuse de parti. Acest raport prealabil

este secret si poate cuprinde: aprecieri ale judecatorului raportor cu privire la necesitatea

12

adresarii de intrebari suplimentare Comisiei sau partilor, dificultatea juridica a cauzei, la

necesitatea administrarii probelor sau chiar la importanta politica a cauze, daca este cazul.

- raportul prealabil va fi prezentat in sedinta generala, in fata tuturor judecatorilor si avocatilor generali, toti acestia vor decide incadrarea unei cauze intr-un anumit tip de actiuni sau cauze

si va efectua repartizarea cauzei. Iata, asadar, ca repartizarea cauze se face practic ulterior

finalizarii procedurii scriptice.

- ulterior se desemneaza completul de judecata, iar judecatorul raportor, deja desemnat, va intocmi un nou raport - raportul de sedinta, daca va avea loc procedura orala sau raportul judecatorului raportor, daca nu se organizeaza procedura orala. Aceste doua raporturi sunt

practic identice si nu au caracter secret, acestea aducandu-se la cunostinta partilor cu 3

saptamani inainte de desfasurarea sedintei. Raportul va cuprinde: starea de fapt, starea de

drept si argumentele.

Judecatorul raportor nu trebuie confundat cu raportorul adjunct pe care CJUE il poate numi

atunci cand se apreciaza ca este necesar pentru studiul si instructia cauzelor cu care a fost

sesizata, avand ca principala sarcina asistarea presedintelui in procedurile simplificate si sa

asiste judecatorii raportori in realizarea sarcinilor lor. Acestia sunt subordonati, dupa caz,

presedintelui CJUE, unui complet de judecata sau unui judecator raportor. Raportorii adjuncti

sunt alesi dintre persoane care ofera toate garantiile de independenta si care poseda titlurile

juridice necesare. Vor depune un juramant, vor trebui sa-si exercite atributiile cu deplina

impartialitate si confor propriei lor constiinte si nu vor divulga nimic din secretul deliberarilor.

Pentru ca menirea CJUE este cea de elaborare a unei jurisprudente cat mai dinamice si care

sa tina pasul cu integrarea europeana, Curtea nu admite specializarea unor judecatori ca

raportori sau ca raportori pentru anumite domenii, precum nici specializarea completelor de

jduecata, motiv pentru care fiecare judecator poate fi desemnat raportor in orice cauza, singura

exceptie fiind cea a presedintelui CJUE care pe durata mandatului sau nu poate fi numit raportor

in ncio cauza.

De asemenea, in cauze in care un stat are pronuntate interese, nu se numeste judecatorul

raportor judecatorul acelui stat.

Judecatorul raportor va insoti cauza data pe tot parcursul solutionarii acesteia, urmand ca, in

cazul in care le este repartizat la un alt complet, sa ia cu el si cauza respectiva.

Odata cu numirea judecatorului raportor se desemneaza de catre prim-avocatul general si

avocatul general pentru acea cauza. Orice avocat general poate fi desemnat pentru orice cauza,

inclusiv prin-avocatul general.

Si in acest caz se respecta principiul nerepartizarii avocatului general in cauze unde statul de

unde provine are interese majore.

Pe de alta parte este important ca avocatii generali sa fie repartizati in acele cauze in care in

care se verifica compatibilitatea dreptului national al statului din care provin cu dreptul UE,

acestia putand explica cel mai bine actele specifice propriului sistem.

Desi incarcatura avocatilor generali 11 la numar, este mult mai mare decat cea a judecatorilor, acestia au si cateva avantaje, anume: au posibilitatea de a-si prezenta concluziile in limba materna; nu participa la deliberari, precum nici la pronuntarea hotararii.

2.7. Limba procesuala

Alegerea limbii in care urmeaza sa se deruleze procesul unional a fost consacrata prin

prevederile Statutului CJUE, precum si prin cele doua regulamente de procedura cel al Curtii de Justitie si cel al Tribunalului. Potrivit acestor reglementari, limbile procesuale sunt: daneza,

germana, engleza, franceza, greaca, irlandeza, italiana, olandeza, portugheza, spaniola, finlandeza,

suedeza, maghiara, letona, estona, lituaniana, ceha, slovena, slovaca, poloneza, malteza, romana si

bulgara, iar mai nou si croata va intra aceasta categorie.

13

La nivelul CJUE se distinge intre limba procesuala si limba de lucru interna a CJUE.

Astfel, desi teoretic, toate limbile oficiale ale UE pot fi limbi procesuale, practic, cu exceptia

acelor cauze formate urmare a conexarii mai multor dosare, cand se admite folosirea tuturor

limbilor procesuale, regula este ca trebuie aleasa o singura limba oficiala. Limba procesuala se

va regasi in toate fazele procesului unional, partile trebuind sa intocmeasca si sa introduca

inscrisurile lor in limba procesuala, iar completul de judecata va folosi aceeasi limba in toate

activitatile sale intocmirea raportului de sedinta, procedura orala, concluzii finale, hotarare, regulamentul de procedura al CJUE prevazand ca doar textele intocmite in limba de procedura

sunt autentice.

In cadrul procesului, partile si intervenientii, care, de regula, au limbi materne sau oficiale

diferite, pentru celeritatea acestuia si alte motive ce tin de economia acestuia, vor trebui sa cada

de acord asupra folosirii unei limbi procedurale.

Persoanele fizice sau juridice si statele membre beneficiaza de un privilegiu fata de organele

unionale in sensul ca, in cadrul procesul cu acestea din urma, li se permite sa foloseasca propria

limba.

In determinarea limbii procesuale sau procedurale se respecta urmatoarele reguli:

- la actiunile directe, limba procesuala va deveni limba in care a fost redactata cererea de chemare in judecata, in cazul in care reclamantul este parte privilegiata sau in cazul in care

niciuna dintre parti nu este privilegiata,

- in cazul unor actiuni indreptate impotriva unei persoane fizice sau juridice, cetatean sau national al unui stat membru, se va folosi limba oficiala a acestui stat, reclamantul fiind

neprivilegiat,

- in cazul actiunilor in constatarea incalcarii tratatelor, limba procesuala va fi limba statului membru chemat in judecata (parat),

- in cazul actiunilor preliminare, limba procesuala va fi limba instantei nationale care a formulat intrebarea sau intrebarile,

- in cazul exercitarii cailor de atac, limba procesuala va fi cea folosita de Tribunal in prima instanta,

- in cazul actiunii prin care se cere ajutor la suportarea cheltuielilor judiciare, va fi cea a actiunii principale ce a cauzat cheltuielile,

- in exercitarea cailor de atac, limba procesuala va fi cea in care a fost redactata decizia atacata.

De la aceste reguli exista si exceptii care nu fac altceva decat sa confirme faptul ca aproape

in toate situatiile in interesul unei bune infaptuiri a justitiei, justitiabilii au posibilitatea de a

folosi propria limba, iar doar organele sunt obligate sa respecte acestor reguli stricte. Astfel de

exceptii sunt:

- intervenientii pot folosi o alta limba decat cea procesuala, mai ales daca este vorba despre state,

- la cererea uneia dintre parti, cu ascultarea celeilalte, sau la cererea comuna a ambelor parti, in anumite conditii, poate fi permisa pentru partile din proces sau pentru intregul proces

folosirea unei alte limbi decat cea procesuala,

- martorii si expertii pot fi ascultati si in limbile materne, daca nu se exprima bine in limba procesuala,

- chiar presedintele CJUE, presedintii camerelor sau judecatorii raportori pot folosi o alta limba procesuala.

Documentele ce se depun la dosarul cauzei intr-o alta limba decat cea procesuala trebuie sa

fie insotite de traducere oficiala.

Limba de lucru a CJUE si a Tribunalului nu se confunda cu limba procesuala, aceasta limba

de lucru fiind limba franceza motiv pentru care toate documentele se traduc in aceasta limba,

inclusiv cele care emana de la Curte. Exceptie fac concluziile avocatilor generali care se

redacteaza in limbile materne ale acestora.

14

In ziua pronuntarii, hotararile judecatoresti sunt accesibile in toate limbile oficiale, in timp

ce celelalte documente relevante pentru proces pot fi gasite numai in limba franceza sau in

limba procesuala aleasa.

2.8. Procedura orala

2.8.1. Discutiile contradictorii ale partilor si administrarea probelor

Pentru dezbateri sau procedura orala, judecatorul raportor intocmeste un raport de sedinta in

care se vor regasi: starea de fapt si cererile, pretentiile partilor ce s-au conturat in cadrul procedurii

scriptice.

Raportul este semnat de catre judecatorul raportor, raportul de sedinta va putea fi folosit de

parti in cursul procedurii orale. Acest raport este public, este comunicat partilor cam cu 3 saptamani

inainte de inceperea dezbaterilor, iar in ziua in care incepe procedura orala acesta se va regasi in

sala de sedinta in toate limbile procedurale precum si in limba franceza.

In prezent, dupa prezentarea memoriilor, intampinarilor, in baza raportului judecatorului

raportor, dupa ascultarea avocatului general si daca niciuna dintre parti nu prezinta o cerere in care

sa indice motive pentru care doreste sa fie audiata, completul de judecata poate decide renuntarea la

procedura orala, aceasta nemaifiind obligatorie urmare a cresterii incarcaturii instantei europene.

Procedura orala este publica, oricine putand participa la aceasta, existand si posibilitatea ca

instanta, din motive importante, la cererea partilor sau din oficiu, sa declare o sedinta secreta. De

asemenea, CJUE, conform art.348 TFUE, judeca in camera de consiliu acele litigii legate de

exercitarea abuziva de catre statele membre a competentelor prevzute de art. 346 si art. 347 din

TFUE.

[ Conform art. 346 din TFUE, dispozitiile tratatelor nu contravin urmtoarelor norme:

(a) nici un stat membru nu are obligatia de a furniza informatii a cror divulgare o consider contrar intereselor esentiale ale sigurantei sale;

(b) orice stat membru poate lua msurile pe care le consider necesare pentru protectia intereselor esentiale ale sigurantei sale si care se refer la productia sau comertul cu armament, munitie ti material de rzboi; aceste msuri nu trebuie s modifice conditiile de concurent pe piata intern n ce priveste produsele ce nu sunt destinate unor scopuri specific militare.

Consiliul, hotrnd n unanimitate la propunerea Comisiei, poate modifica lista stabilit la 15 aprilie 1958 cuprinznd produsele crora li se aplic dispozitiile alineatului (1) litera b). Iar art. 347 din TFUE prevede ca statele membre se consult n vederea adoptrii n comun a dispozitiilor necesare pentru a evita ca functionarea pietei interne s fie afectat de msurile la care un stat membru poate fi obligat s le adopte n caz de probleme interne grave care aduc atingere ordinii publice, n caz de rzboi sau de tensiune international grav care constituie o amenintare de rzboi ori pentru a face fat angajamentelor contractate de acesta n vederea mentinerii pcii si securittii internationale.]

Procedura orala are doua parti:

- confruntarea propriu-zisa dintre parti - prezentarea concluziilor finale de catre avocatul general competent. In cadrul procedurii orale se intalneste o institutie specifica acesteia si oarecum asemenatoare cu

cea a suspendarii din dreptul procesual intern, anume institutia pauzelor procesuale. Potrivit

acesteia, de regula, la cererea partilor, atunci cand demonstreaza ca exista sperante pentru

rezolvarea conflictului fara implicarea CJUE sau cand exista mai multe procese pe rol intre care

sunt anumite legaturi si se asteapta solutia dintr-un proces model sau principal, sau chiar din oficiu

de catre judecator poate fi dispusa de catre presedintele completului de judecata, printr-o incheire

15

motivata, suspendarea pentru o anumita perioada de timp, termenul de reluare fiind stabilit in mod

expres, a procedurii orale. La implinirea termenului, procedura se va relua automat.

Presedintele completului de judecata poate lua unele cauze cu precadere fata de altele si poate

reuni unele cauze numai incepand cu procedura orala, pe timpul derularii acesteia si pentru

deliberare si solutionare.

Cererile pentru amanarea dezbaterilor si in vederea acordarii unui termen se accepta foarte rar.

Se poate ajunge in procedura orala, atunci cand cererea este solutionata in plen, chiar si in cazul

ordonantelor presedintiale cand, cu doua pana la patru saptamani inainte de luarea deciziei, cei

interesati sunt audiati, in cadrul acestei proceduri orale mai restranse, presedintele completului de

judecata prezinta succint problemele de drept sesizate, dupa care asculta parerile partilor si

intrebarile acestora.

Procedura orala incepe cu citirea raportului de sedinta sau cu renuntarea din partea partilor

la citirea acestuia, partile si participantii avand posibilitatea de a sesiza omisiunile si greselile din

raport. Daca observatiile sunt pertinente, intemeiate se vor face corecturile necesare.

In cadrul actiunilor directe partile si reprezentantii sau avocatii lor se confrunta intr-o

procedura contradictorie, prezenta partilor fiind obligatorie doar daca CJUE solicita aceasta, in caz

contrar fiind suficienta reprezentarea acestora.

Presedintele si completul, ca organ colegial, vor incerca sa conduca, sa dirijeze dezbaterile

in asa fel incat prin intrebarile puse partile sa se concentreze asupra unor puncte litigioase a caror

clarificare este hotaratoare pentru solutionarea cauzei, evitandu-se astfel repetarea pretentiilor

formulate deja in cursul procedurii scriptice sau a altor probleme care sunt deja cunoscute de

membrii completului in urma studierii dosarului cauzei.

In acest sens, pentru a creste celeritatea procesului, anterior inceperii procedurii orale, CJUE pune

la dispozitia reprezentantilor partilor o foaie de notificare sau indicatii pentru reprezentantii

procesuali in cursul procedurii orale, prin care acestia sunt rugati sa pledeze scurt, concret,

pertinent, sa ia in considerare ca totul se traduce in mod simultan si sa limiteze pledoariile la maxim

15-30 de minute, in functie de cum completul este mic sau mare. Renuntarea la pledoarie nu va

insemna pentru Curte in niciun caz acceptarea tacita a celor spuse de partea adversa. Dupa pledoarie

este permisa adresarea unor intrebari reciproce, in virtutea dreptului la replica.

In masura in care judecatorii si avocatul general nu si-au exercitat drepturile lor la intrebari

pana la finalul dezbaterilor sau la finalul pledoariilor rostite de reprezentantii partilor, isi pot epuiza

aceste posibilitati dupa acest moment procesual.

In cazul in care dificultatea cauzei si modul de derulare a dezbaterilor permit acest lucru,

avocatul general face in final cunoscut termenul pentru prezentarea concluziilor sale finale.

In tot cursul dezbaterilor, grefierul-sef sau un reprezentant al acestuia consemneaza totul

intr-un proces-verbal, iar intreaga procedura orala se inregistreaza, dupa care se face o transcriere

intr-un proces-verbal.

Pentru garantarea aflarii adevarului, si in procesul unional este necesara administrarea unor

probe de catre instantele unionale.

Pentru ca, de regula, in majoritatea cauzelor CJUE decide cu privire la unele probleme de

drept, si nu cu privire la probleme de fapt sau de stare de fapt, administrarea de probe se intampla

foarte rar. Spre deosebire, Tribunalul, in actiunile directe pentru solutionarea carora este competent,

trebuie sa clarifice de cele mai multe ori starile de fapt, motiv pentru care, in ceea ce-l priveste

administrarea probelor prezinta un loc important in cadrul procesului.

Incheierea prin care se stabileste identificarea mijloacelor de proba si a imprejurarilor,

faptelor ce urmeaza a fi dovedite la CJUE se adopta dupa ce a fost ascultata in acest sens si parerea

avocatului general. Uneori pot fi ascultate chiar si partile.

Comunicarea raspunsului la cererea depusa pentru administrarea unor probe are loc inainte

sau la inceputul procedurii orale. La administrarea probatoriului participa atat avocatul general, cat

si partile.

Curtea admite urmatoarele mijloace de proba:

16

- audierea partilor; - depunerea de inscrisuri; - audierea martorilor; - apelarea la serviciile unor experti; - cercetarea la fata locului Din oficiu sau la cererea partilor, atat CJUE, cat si Tribunalul pot solicita, prin comisie rogatorie

dispusa prin incheiere, administrarea unor probe de catre instantele judecatoresti competente.

Martorii sau expertii pot fi invitati din oficiu sau la cererea motivata a partilor. La audierea

martorilor sau expertilor pot renunta chiar partile sau chiar martorul sau expertul pot refuza

depunerea unei marturii sau formularea unei pareri de specialitate.

Invitarea martorului se poate dispune printr-o incheiere a CJUE sau a Tribunalului prin care se

stabilesc imprejurarile de fapt care urmeaza sa fie clarificate prin intermediul martorului, respectiv

modul de suportare a cheltuielilor si amenda in caz de neprezentare. Uneori admiterea martorilor

poate fi conditionata de depunerea unei cautiuni prin care se vor putea acoperi cheltuielile

ocazionate cu martorul respectiv.

La audierea martorilor vor fi invitate sa participe si partile.

Intrebari suplimentare pot fi adresate de catre presedinte, judecatori, avocatul general sau partile

in cauza, cu aprobarea si prin intermediul presedintelui.

Martorii si experti depun juramantul in fata CJUE sau a Tribunalului ori in fata instantelor

nationale unde vor fi audiati in cadrul unei comisii rogatorii, potrivit regulilor nationale din tara de

provenienta. Consecintele care decurg din marturia mincinoasa vor fi suportate de martor potrivit

legislatiei tarii al carei cetatean este.

Marturia este consemnata de grefierul de sedinta intr-un proces-verbal care, dupa citire, este

semnat de martor si de presedintele completului, dupa care dobandeste caracterul unui document

oficial, partile putand solicita, pe propria lor cheltuiala, copii dupa acesta.

Martorul legal citat care nu se prezinta la audiere sau refuza sa depuna juramantul, cu exceptia

cazurilor de impiedicare obiectiva, poate fi sanctionat cu o amenda de 5000 de euro si este citat din

nou sa se prezinte pe propria cheltuiala.

CJUE si Tribunalul pot solicita si efectuarea unor rapoarte stiintifice, expertize de catre

persoane de specialitate. In astfel de cazuri in incheire se specifica intrebarile si termenul efectuarii

lucrarii. Dupa depunerea expertizei, expertul poate fi invitat la audiere in prezenta partilor.

Declaratia acestuia se consemneaza de grefierul de sedinta intr-un proces-verbal, care este semnat

de expert, de grefier si de presedintele completului, devenind astfel document oficial.

Desfasurarea sedintei de judecata urmeaza urmatoarele repere principale:

a) deschiderea sedintei de catre presedinte; b) daca este cazul, pronuntarea unor hotarari in alte cauze; c) apelul cauzei de catre grefier; d) pledoaria introductiva a reprezentantului/reprezentantilor reclamantului; e) daca este cazul, pledoaria introductiva a reprezentantului/reprezentantilor

intervenientului/intervenientilor in sustinerea reclamantului;

f) pledoaria introductiva a reprezentantului/reprezentantilor paratului; g) daca este cazul, pledoaria introductiva a reprezentantului/reprezentantilor

intervenientului/intervenientilor in sustinerea paratului;

h) daca este cazul, raspunsuri la intrebarile judecatorilor; i) replica finala a reprezentantului/reprezentantilor reclamantului; j) replica finala a reprezentantului/reprezentantilor intervenientului/intervenientilor in

sustinerea reclamantului;

k) replica finala a reprezentantului/reprezentantilor paratului;

17

l) replica finala a reprezentantului/reprezentantilor intervenientului/intervenientilor in sustinerea paratului;

m) inchiderea sedintei de catre presedinte. Pentru inchiderea procedurii orale este suficienta o simpla declaratie orala a presedintelui

completulu de judecata.

2.8.2. Concluziile avocatului general

In incheierea procedurii orale, dupa pledoariile prezentate de parti si de participanti in a

doua parte a dezbaterilor, avocatul general, conform Statutului CJUE si a regulamentelor de

procedura, va prezenta concluziile finale.

In prezent, in cazul in care considera ca in cauza nu se ridica probleme noi de drept, Curtea

poate decide, dupa ascultarea avocatului general, ca aceasta sa fie solutionata fara concluziile

avocatului general, fiind necesara consultarea acestuia din urma.

Prezentarea concluziilor finale in chiar ziua in care s-a incheiat prima parte a procedurii

orale este o exceptie si este posibila numai in cauzele simple din punct de vedere juridic pentru ca,

de regula, pentru formularea acestor concluzii, avocatul general are nevoie de un timp, motiv pentru

care este desemnat un termen special.

Din 1989, avocatii generali se straduiesc sa prezinte concluziile lor finale chiar in dupa-

amiaza zilei in care s-a incheiat prima parte a dezbaterilor sau cel mult in cursul saptamanii care

urmeaza datei incheierii acestei faze procesuale. Totusi, sunt si cazuri in care aceste termene sunt

prelungite, dar recomandarea Curtii este sa nu intarzie mai mult de 4-6 saptamani.

Ca parte a dezbaterilor, conform art. 252 TFUE, prezentarea concluziilor finale de catre

avocatul general are loc in mod public, teoretic prin citirea intregului text, adica a propunerii de

hotarare si a motivelor aferente, pentru ca, in prezent, acestia prezinta doar extrase din concluziile

finale, facand referire doar la solutie si la ideile calauzitoare ale motivarii.

De regula partile renunta la prezenta lor la prezentarea concluziilor finale, desi ar fi cea mai

usoara cale de a afla propunerea de hotarare a avocatului general.

Avocatul general elaboreaza si prezinta concluziile sale finale in limba sa materna, totul

fiind tradus in cursul prezentarii in mod simultan in limba procedurala si in franceza.

Varianta scrisa, tiparita a concluziilor finale, accesibila publicului, apare dupa cateva zile de

la prezentarea lor in limba procedurala, respectiv in limba franceza, ocazie cu care se comunica

partilor.

Aceste concluzii finale au natura unor aprobari juridice. In aprecierea cauzei, avocatul

general este total independent, fiind obligat a se supune doar legii si dreptatii, nefiind reprezentantul

cuiva. In finalul concluziilor, avocatul general avanseaza, pe baza conceptiilor sale juridice, o

propunere de solutie, potrivit obiceiului in forma unei minute (parte dispozitiva din hotarare).

Propunerea de solutii se adreseaza exclusiv instantei, nu si partilor, si este menita exclusiv sa

usureze munca ei.

Curtea nu este legata in nicio masura de propunerea avocatului general, completele fiind

obligate sa tina cont de aceasta in sensul cel mai larg al cuvantului in cursul deliberarilor.

Cat priveste sansele adoptarii unor hotarari care preiau sau nu concluziile avocatului

general, nu exista reguli clare, insa este mai putin probabil ca atunci cand cauzele aduse in fata

instantei de judecata aduc probleme noi, aceasta sa-si intemeize hotararea pe aceste concluzii.

Concluziile finale apreciaza si tratateaza prima data in mod corespunzator situatia de fapt si

de drept si problemele juridice care se ivesc, avocatul general facand posibila prezentarea

jurisprudentei existente si relevante pentru solutionarea cauzei date si recurge la confruntarea critica

a curentelor teoretice in materie.

Independenta de care se bucura avocatul general in elaborarea acestor concluzii finale, ii

permite acestuia sa-si exprime liber convingerile juridice, putand fi mai progresiste decat hotararile

CJUE. Impotriva concluziilor finale ale avocatului general nu se poate formula vreun memorie,

neexistand un drept la replica.

18

Dupa prezentarea concluziilor finale, presedintele completului declara procedura orala

inchisa, ocazie cu care se incheie si influenta si rolul avocatului general in cazul respectiv.

La inceperea deliberarilor de catre judecatori, prima intrebare pusa de acestia este daca se

accepta sau nu concluziile finale, din statistici putandu-se observa ca in 80-90% din cazurile

judecata, instanta unionala a hotarat pe baza concluziilor finale formulate de avocatul general.

2.8.3. Redeschiderea procedurii orale

Potrivit prevedrilor Regulamentului de procedura al CJUE, procedura orala poate fi

redeschisa, fiind necesar ca in acest sens sa fie adoptata de completul de judecata o incheiere, dupa

ce se asculta concluziile avocatului general.

Cat priveste conditiile ce trebuie intrunite pentru redeschiderea procedurii, Regulamentul de

procedura al CJUE tace, motiv pentru care, prin practica sa, CJUE a statuat ca aceasta procedura

poate fi redeschisa atat la cererea partilor, cat si din oficiu.

Este necesar a sublinia faptul ca partile pot redeschide procedura doar in cazul actiunilor directe, nu

si in cazul actiunilor preliminare, unde nu au calitatea de parti, fiind doar participanti.

Nu trebuie sa omitem faptul ca redeschiderea procedurii orale este totusi o exceptie, Curtea

apreciind, in practica sa, ca fiind mai oportuna si mai simpla redeschiderea procedurii decat

inceperea unei noi proceduri, precum revizuirea, atunci cand se justifica o astfel de redeschidere

urmare a interventiei unor noi motive de fapt si de drept dupa inchiderea procedurii orale.Curtea si-

a argumentat aceasta pozitie prin aspectele ce tin de economia procesului si de respectarea

principiului celeritatii.

Daca o camera va trimite o cauza inapoi in plen, plenul va trebui sa redeschida procedura

orala pentru a nu incalca acele prevederi ale Regulamentului de procedura al CJUE potrivit carora

nu pot participa la deliberare decat judecatorii care au asistat la procedura orala.

Odata redeschisa procedura orala, la sfarsitul noii proceduri orale, avocatul general va trebui

sa formuleze din nou concluzii finale.

2.8.4. Exceptii procesuale si procedurale, chestiunile prealabile ce impiedica rezolvarea

fondului. Sentintele interlocutorii

Se recomanda ca in acele procese in care apar probleme procesuale sau chiar de drept

material de solutionarea carora depinde in mare masura solutia finala sau fara solutionarea carora nu

se poate inainta in solutionarea litigiului, sa se discute asupra acestora si sa se decida in mod

separat.

Rezolvarea acestor exceptii sau chestiuni prealabile declanseaza in toate cazurile un litigiu

intermediar ce trebuie clarificat inainte de transarea fondului. Odata cu invocarea unei asemenea

exceptii, procedura normala se opreste si va incepe o procedura speciala, limitata la solutionarea

problemei invocate.

Conform prevederilor Regulamentului de procedura al CJUE, in dreptul procesual unional

probleme prealabile sunt impartite in exceptii si incidente care nu implica dezbateri in fond. In mod

concret, aceste exceptii pot fi de natura procesuala, de drept material sau de alta natura.

Dreptul unional pretinde ca, la introducerea si exercitarea fiecarei actiuni in fata CJUE, sa

fie indeplinite anumite conditii de natura procesuala, formala. Aceste conditii pot fi:

- generale precum capacitatea de exercitiu deplina a individului - speciale precum respectarea unor termene care sunt specifice unei anumite actiuni

si trebuie indeplinite inainte ca instanta sa treaca la solutionarea propriu-zisa a problemelor de drept

material.

Lipsa unor astfel de conditii procesuale poate fi invocata, pe calea unei exceptii care

impiedica solutionarea fondului, de partea interesata sau poate fi pusa in discutie din oficiu chiar de

19

Curtea de Justitie. Daca este admisa exceptia partii sau Curtea constata lipsa unor asemenea

conditii, cererea de chemare in judecata va fi respinsa ca inadmisibila si nu se va mai trece la

examinarea problemelor de drept material.

Printre exceptiile cele mai invocate se numera:

- exceptia lipsei capacitatii procesuale in cazul actiunilor in anulare, cand organele unionale, in calitate de parati, arata ca reclamantul nu are aceasta calitate pentru ca persoana fizica sau

juridica poate cere, conform art. 263 TFUE, anularea unui act normativ care imbraca forma

unui regulament sau unei decizii adresate unei alte persoane numai in cazul in acestea il

privesc in mod direct si individual.

- o alta exceptie ce poate fi invocata priveste nerespectarea termenelor procesuale - mai poate fi amintita si exceptia de necompetenta la adresarea Curtii

In cazul in care sunt ridicate astfel de exceptii sau incidente, procedura de solutionare se

declanseaza la cererea partilor sau din oficiu de catre instanta. Astfel, conform prevederilor

Regulamentului de procedura al CJUE, instanta din oficiu poate stabili numai faptul ca nu sunt

intrunite toate conditiile procesuale cerute si poate respinge cererea ca inadmisibila.

Procedura propriu-zisa este asemanatoare cu cea obisnuita, avand o parte scrisa si una orala.

Partea care invoca exceptia trebuie sa depuna o cerere scrisa care trebuie sa cuprinda expunerea

motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza concluziile si este insotita de documentele care o

sustin.

Dupa prezentarea actului prin care se introduce cererea, presedintele fixeaza celeilalte parti un

termen pentru a-si expune in scris mijloacele de apararea si sa isi formuleze concluziile.

Procedura de solutionare a cererii de incidentale este orala, dar Curtea poate sa renunte la procedura

orala in cazul in care poate decide pe baza inscrisurilor depuse, dar in motivare va arata motivele

pentru care a procedat asa.

Daca instanta este vadit necompetenta sa solutioneze o actiune sau daca cererea de chemare in

judecata este vadit inadmisibila, dupa ascultatea avocatului general, Curtea poate decide prin

ordonanta/incheierea motivata, fara a mai continua procedura.

Curtea poate examina oricand, ex officio, imposibilitatea de ordine publica sau poate

declara, dupa ascultarea partilor, ca actiunea a devenit fara obiect si ca nu mai este cazul sa

pronunte o hotarare de fond, cu ascultarea avocatului general.

Hotararea care va incheia procedura rezolvarii exceptiilor sau incidentelor procesuale se va

prezenta fie sub forma unei sentinte interlocutorii, fie sub forma unei incheieri. Cum Regulamentul

de procedura al CJUE nu prevede in ce situatii hotararea imbraca forma unei sentinte interlocutorii

sau a unei incheieri, practica a stabilit ca ori de cate ori se renunta la procedura orala in cursul

solutionarii incidentului, problema sa fie transata printr-o incheiere. Problema alegerii intre sentinta

si incheiere se ridica, de cele mai multe ori, numai in cazul in care se rezolva si fondul cauzeiprin

transarea litigiului intermediar.

Prin hotararea ce va incheia procedura rezolvarii exceptiilor sau incidentelor procedurale,

Curtea poate decide:

- asupra incidentului si admite cererea, caz in care actiunea principala devine inadmisibila si

procedura se incheie, sentinta interlocutorie devenind in acelasi timp hotarare finala;

- asupra incidentului si-l respinge, caz in care procedura va continua, presedintele fixand noi

termene in acest sens:

- unirea exceptiei cu fondul si va decide asupra acesteia in hotararea finala, in acest caz

avand loc continuarea procesului.

20

2.9. Hotararea

2.9.1. Deliberare si pronuntarea

Dupa incheierea dezbaterilor orale, completele de judecata ale CJUE sau toti judecatorii,

atunci cand a avut loc o dezbatere in plen, se intrunesc in vederea deliberarii.

Deliberarea incepe pe baza concluziilor finale prezentate de avoatul general, iar durata si

modul de derulare al acesteia depinde de fiecare litigiu in parte.

Judecatorul raportor are posibilitatea de a prezenta un proiect de hotarare chiar la inceputul

deliberarilor, dar poate sa-si prezinte un asemenea raport doar dupa trecerea unei runde de discutii a

judecatorilor, luand in considerare punctele de vedere exprimate de acestia.

Deliberarile au loc in limba de lucru a CJUE, adica in franceza, judecatorii putand decide

folosirea unei alte limbi comune, important fiind ca acestia sa aleaga cel putin o astfel de limba

pentru ca necesitatea pastrarii secretului deliberarilor nu permite folosirea serviciilor translatorilor

sau ale referentilor. Desi, practic, putem constata din cele anterior mentionate ca judecatorii trebuie

sa cunoasca bine fie limba comuna aleasa, fie limba franceza pentru a-si putea face cunoscute

argumentele, opiniile, Regulamentul de procedura al CJUE precizeaza ca niciun judecator nu poate

fi dezavantajat din cauza limbii de lucru si poate pretinde ca, inainte de votare, orice problema sa-i

fie adusa la cunostinta intr-o limba pe care o cunoaste.

Judecatorii adopta hotararile cu majoritate simpla de voturi, dar se straduiesc sa evite

majoritatile stranse si sa voteze cu unanimitate, preferand compromisurile in locul confruntarilor.

La sfarsitul deliberarilor, judecatorul raportor formuleaza proiectul de hotarare finala care va

fi consultat de toti membrii completului si va primi acordul acestora prin votarea ori se va trece la

reluarea dezbaterilor.

Hotarea finala va fi redactata in limba procedurala care, daca este alta decat limba franceza,

va fi tradusa si in limba franceza.

Hotararea va fi pronuntata in sedinta publica in limba procedurala, de fapt se va prezenta

minuta sau partea introductiva a hotararii.

Sentintele data de CJUE sunt definitive si irevocabile, iar cele ale Tribunalului si

Tribunalului Functiei Publice sunt atacabile pe calea recusrului in fata CJUE.

Secretul deliberarilor nu poate fi divulgat, aspect ce tine de esenta functionarii CJUE,

asigurandu-se astfel independenta judecaotrilor, oferindu-li-se un scut in fata presiunilor politice sau

de orice alta natura. In virtutea acestui secret al deliberarilor, nu va iesi la iveala cum a votat fiecare

judecator in parte, hotararea fiind semnata si de judecatorii care au votat in unele probleme

impotriva solutiei finale. In consecinta, la acest nivel nu este permisa formularea de opinii separate

sau divergente, astfel precum se intampla la nivelul instantelor nationale, inclusiv a celor

constitutionale. Apeland la fictiunea juridica putem aprecia ca devin opinii separate concluziile

formulate de avocatii generali, din care pot rezulta si alte posibilitati de solutionare a unui litigiu.

Partea dispozitiva a hotararii se publica in JOUE, partea C.

In 2 saptamani de la luarea la cunostinta a hotararii, pot fi depuse cereri de indreptare a

erorilor materiale strecurate in hotarare.

Potrivit prevederilor Regulamentului de procedura al CJUE, componentele hotararii sunt

urmatoarele:

1. antetul care cuprinde: constatarea ca hotararea a fost adoptata de CJUE sau de un anumit complet al CJUE; ziua pronuntarii; numele presedintelui si al membrilor completului;

numele avocatului general; numele grefierului-sef; numele sau denumirea partilor; numele

avocatilor sau ale reprezentantilor/mandatarilor, date cu privire la derularea procesului

precum: data desfasurarii procedurii orale, a administrarii probelor sau ziua citirii

concluziilor finale.

2. practicaua (motivarea hotararii) care cuprinde: motivele hotararii care sunt introduse cu prezentarea succinta a starii de fapt si se termina cu temeiurile in drept ale hotararii.

21

Amanuntele si contributia partilor in cursul procesului pot fi gasite in raportul de sedinta

anexat la hotarare.

3. dispozitia care inchide hotararea si care in cazul actiunilor directe este introdusa prin dictonul declara si decide, iar in cazul actiunilor preliminare prin recunoaste un drept sau recunoaste ca indreptatita Prezentarea motivelor se limiteaza doar la atat incat sa faca posibila intelegerea rezultatului

activitatii jurisdictionale in cazul concret, exceptie de la aceasta regula fiind acele hotarari prin

care jurisprudenta CJUE a fost revitalizata, regandita profund, caz in care Curtea a intrat in

motivari si in teoretizari pentru a remedia carentele legislative unionale prin elaborarea de

norme noi, principii noi sau prin dezvoltarea celor existente.

In afara normelor de drept unional, sunt invocate in motivare numai hotararile anterioare ale

Curtii, dar nu se face referire la concluziile finale ale avocatului general.

2.9.2. Cai alternative de solutionare a litigiilor

In mod exceptional, in diferite litigii, dar mai ales in cazul actiunilor directe, acestea se pot

termina chiar inatnte de adoptarea unei hotarari in privinta fondului cauzei de catre CJUE.

Astfel de modalitati sunt:

1. retragerea actiunii sau retragerea cererii de chemare in judecata de catre reclamant - In acest sens este suficient ca reclamantul sa inainteze instantei o declaratie scrisa, fara sa

intre in motivarea in drept a deciziei sale, acesta avand practic in continuare posibilitatea ca

in termenul de prescriptie sa repete cererea de chemare in judecata. Ulterior primirii acestei

cereri, Curtea va da posibilitatea paratului de a lua pozitie si poate cere condamnarea

reclamantului la plata cheltuielilor sau respingerea cererii acestuia prin care solicita

obligarea paratului la plata cheltuielilor judiciare.

2. rezolvarea extrajudiciara a litgiului sau tranzactia - In acest sens, partile aflate in litigiu se inteleg in timpul procesului cu privire la aspectele litigioase existente intre ei si vor

declara in fata CJUE ca renunta la pretentiile lor. Aceasta tranzactie va avea valoare de

hotarare judecatoreasca pentru ca va pune capat conflictului de drept intre parti, acestia

nemaiavand posibilitatea introducerrii unei actiuni avand acelasi obiect. Intr-un astfel de caz

partile vor stabili si modul de suportare a cheltuielilor judiciare, in caz contrar asupra acestui

aspect va decide Curtea.

3. Declararea fondului ca rezolvat de CJUE Curtea procedeaza in acest sens atunci cand nu mai exista necesitatea decizionala sau nu mai exista cerere din partea justitiabililor de

adoptare a unei decizii, dar acestia nu procedeaza nici la retragerea cererii de chemare in

judecata si nici nu se inteleg conform prevederilor din Regulamentul de procedura al CJUE.

Intr-o astfel de situatie, CJUE se sesizeaza din oficiu. In practica sa, CJUE a decis ca nu este

posibila apelarea la o astfel de cale alternativa de solutionare a litigiului atunci cand

reclamantul si-a atins scopul procesual inainte de adoptarea unei decizii de catre instanta sau

in cazul in care un act normativ comunitar provizoriu atacat s-a transformat, intre timp, in

act normativ definitiv.

Aceste cai de transare a litigiilor pot duce in cazul actiunilor directe la finalizarea

procedurii fara pronuntarea unei sentinte.

Desi in cazul actiunilor preliminare, norma europeana tace cat priveste posibilitatea

folosirea unor astfel de cai, totusi, CJUE a permis, in practica sa, instantelor nationale sa-si

retraga actele de sesizare, daca acest lucru nu contravine normelor dreptului national.

In cazul incheierii procesului prin una dintre modalitatile de mai sus, CJUE adopta o

incheiere in a carei parte dispozitiva declara scoaterea de pe rol a cauzei. In cazul in care a declarat fondul ca rezolvat, CJUE a adoptat in unele cazuri o

decizie, iar in partea dispozitiva a acesteia a declarat fondul cauzei ca fiind solutionat in loc

de scoatere de pe rol a cauzei.

22

Comunicarea incheierii prin a fost scoasa de pe rol cauza se va publica in JOUE, dar

incheierea in sine nu se va publica.

2.9.3. Termenele procesuale

Pentru asigurarea claritatii si sigurantei ordinii de drept unionale, respectiv pentru a asigura

celeritatea procesului unional, o serie de actiuni pot fi introduse numai inauntrul unui anumit termen

stabilit de actele normative unionale, iar alte termene sunt stabilite si aduse la cunostinta partilor in

proces in diferite faze ale procesului unional.

Este necesar a se distinge intre:

1. Termenele legale care sunt prevazute de diferite acte normative unionale si care, de regula, nu pot fi modificate sau prelungite de CJUE. Astfel de termene sunt urmatoarele:

a. 2 luni de la comunicarea hotararii adoptate in recurs, pentru formularea memoriului cu observatii pentru reclamant;

b. 1 luna din momentul comunicarii, dar nu mai putin de 2 luni de la data comunicarii hotararii de recurs, pentru parat si intervenient, dupa recurs, pentru a raspunde la

memoriul cu observatii;

c. 2 luni termenul de recurs pentru atacarea hotararilor adoptate de Tribunal sau de Tribunalul Functiei Publice;

d. 2 saptamani pentru depunerea cererii de indreptare a hotararii e. 3 luni de la data depunerii cererii la Comisie de catre statele membre in cazul

exercitarii

2. Termenele judiciare sunt termene prorogabile care, desi isi au izvorul in texte legale concrete, pot fi modificate de instanta. Aceste termene nu trebuie confundate cu termenele

stabilite de completul de judecata sau de grefierul-sef delegat in acest sens de presedintele

Curtii sau al completului, termene care, evident, pot fi modificate de autoritatea care le-a

fixat.

Regulile de calcul prevazute de regulamentele de procedura, dar statuate si de practica Curtii

sunt urmatoarele:

- termenele exprimate in zile, saptamani, luni sau ani se calculeaza din momentul in care se produce un eveniment sau se efectueaza un act;

- ziua in cursul careia se produce evenimentul sau se efectueaza actul nu se include in calculul termenului;

- termenele exprimate in saptamani, luni sau ani expira la sfarsitul zilei din ultima saptamana, luna sau anu care acelasi nume sau aceeasi cifra ca ziua in care s-a produs evenimentul sau

s-a efectuat actul de la care incepe sa curga termenul. In cazul termenelor exprimate in luni

sau ani, daca lipseste ziua implinirii lor, termenul exprira in ultima zi din acea luna;

- termenele nu sunt suspendate in timpul vacantelor judecatoresti; - termenele cuprind zilele de sarbatori legale, duminicile si sambetele, dar daca termenul se

implineste intr-o sambata, duminica sau intr-o zi de sarbatoare legala, scadenta se proroga

pana sfarsitul urmatoarei zile luctratoare;

- atunci cand un termen de introducere a unei plangeri impotriva actului unei institutii curge de la publicarea actului, acest termen trebuie calculat de la sfarsitul celei de-a 14-a zile

succesive publicarii actului in JOUE;

- unele termene de procedura se prelungesc luand in considerare indepartarea statului membru din care provine justitiabilul fata de Luxembourg, sediul CJUE;

- prorogarea termenelor este posibila la cererea depusa inainte de implinirea termenului; - ziua in care are loc primirea actelor sau transmiterea acestora nu se socoteste la calculul

termenelor;

- intreruperea termenelor poate avea loc prin comunicare prin fax sau prin e-mail, cu conditia ca actul original semnat sa fie depus la Grefa cel mai tarziu in urmaoarele 10 zile.

23

Termenele inauntrul carora trebuie introdusa o actiune sunt exclusive, obligatorii, de

constrangere, constituind o piedica absoluta. Nerespectarea acestor termene conduce la pierderea

dreptului de actiune, o actiune introudsa peste termen fiind inadmisibila.

Termenele care nu refera la introducerea unei anumite actiuni pot fi prelungite de la caz la

caz, in functie de aprecierea CJUE sau in contextul reglementarilor existente ori daca de expirarea

lor nu se leaga consecinte majore, decisive sau sanctiuni.

2.9.4. Cheltuielile de judecata

Cheltuielile de judecata, ce reprezinta totalitatea sumelor de bani cheltuiti in scopul derularii

in bune conditii a unei proceduri judecatoresti, cunosc un sistem destul de complicat la nivelul

CJUE datorita exceptiilor, derogarilor de la principiu partea care cade in pretentii va suporta cheltuielile. Statutul CJUE prevede ca CJUE decide cu privire la cheltuieli, reglementari mai detaliate

fiind prevazute de Regulamentul de procedura al CJUE.

In esenta, CJUE decide asupra modului de stabilire a cheltuielilor de judecata in 2 moduri:

- imparte, prin partea dispozitiva a hotararii finale, costurile intre parti; - se pronunta printr-o incheiere distincta, unde stabileste ce fel de costuri se percep si in ce

proportie vor fi suportate de parti.

CJUE nu se pronunta asupra cheltuielilor in cazurile in care partile s-au inteles cu privire la

suportarea acestora.

Cheltuielile de judecata pot fi de doua feluri:

- cheltuieli judiciare propriu-zise, necesare derularii unui proces normal si care sunt inevitabile in cadrul unui asemenea proces, precum: costurile martorilor si expertilor;

costurile pentru copiile si extrasele efectuate dupa registre, cheltuielile ocazionate de cererile

de ajutor judiciar. Pentru aceste cheltuieli este valabil, de regula, principiul procesul in fata CJUE este gratuit, aceste cheltuieli fiind suportate din mijloacele banesti puse la dispozitia Curtii ca parte a bugetului unional general. Momentul stabilirii cheltuielilor judiciare este

cel in care procedura este inchisa, nemaiputandu-se efectua alte cheltuieli, iar modul de

suportare a cheltuielilor este cuprins in sentinta finala sau in ultima incheiere din cadrul

procesului. Hotararea de stabilire a cheltuielilor judiciare face parte din dispozitivul hotararii

principale si este motivata in mod special in cadrul motivelor de hotarare.

- cheltuielile extrajudiciare care sunt suportate de parti, participanti (in cazul actiunilor preliminare) si intervenienti (cheltuieli decontabile pentru instanta).

Cheltuie