11

CURS 3

METODOLOGIA DE COTAREMETODOLOGIA DE COTARE

ALCĂTUIREA SCHIŢEIALCĂTUIREA SCHIŢEI

REPREZENTAREA SECŢIUNILOR ÎN PIESE REPREZENTAREA SECŢIUNILOR ÎN PIESE

REPREZENTAREA RUPTURILORREPREZENTAREA RUPTURILOR

HAŞURARE ÎN DESENUL TEHNICHAŞURARE ÎN DESENUL TEHNIC

22

CURS 3

METODOLOGIA DE COTAREMETODOLOGIA DE COTARE

Înainte de a începe operaţia de cotare a unei piese se recomandă:

să se studieze prevederile standardelor în vigoare referitoare la cotare;

să se cunoască rolul funcţional al piesei din ansamblul din care face parte şi să se identifice elementele cu rol funcţional;

să se realizeze un studiu al piesei din punct de vedere al formelor geometrice simple care alcătuiesc (interioare şi exterioare);

să se intuiască posibilităţile de realizare a piesei în anumite condiţii existente.

33

CURS 3La înscrierea cotelor pe desen este necesar să se respecte o serie

de reguli:cotele se înscriu pe proiecţia în care elementul cotat prezintă cele mai

multe detalii de formă şi poziţie, de regulă această proiecţie este vederea principală;

prin cotare trebuie să se urmărească definirea ca dimensiuni a fiecărei forme geometrice din care este alcătuită piesa;

cotele se înscriu din interior către exterior, pentru a evita intersecţia liniilor de cotă şi a liniilor ajutătoare;

pe proiecţiile reprezentate combinat, jumătate vedere, jumătate secţiune, cotele referitoare la formele geometrice exterioare se reprezintă pe partea de vedere, iar cele referitoare la formele geometrice interioare se reprezintă pe partea de secţiune;

nu se recomandă cotarea elementelor pe proiecţia în care acestea sunt reprezentate cu linie întreruptă adică nu se văd pe direcţia de proiectare respectivă;

lanţurile de cotă de regulă nu se închid;nu se recomandă înscrierea unei cote între o suprafaţă plană şi o

suprafaţă cilindrică sau sferică;direcţiile liniilor de cotă nu trebuie să coincidă cu cele ale liniilor de

haşură sau ale liniilor de contur.

44

CURS 3

La sfârşitul operaţiei de cotare, fiecare cotă înscrisă trebuie să poată fi înscrisă între una dintre cele trei categorii de cote:

cote de formă sunt cotele care determină dimensiunile formelor geometrice simple din care este alcătuită piesa;

cote de poziţie sunt cotele care determină poziţia reciprocă a formelor geometrice din care este alcătuită piesa;

cote de gabarit sunt cotele care determină dimensiunile paralelipipedului în care se poate înscrie piesa.

Urmărind această metodologie de cotare se previne:înscrierea întâmplătoare a cotelor;apariţia cotării incomplete;apariţia supracotărilor.

55

CURS 3

ALCĂTUIREA SCHIŢEIALCĂTUIREA SCHIŢEI

Schiţa este desenul executat cu mâna liberă, în limita aproximaţiei vizuale, păstrând proporţia elementelor geometrice, întocmită pe baza unor reguli de reprezentare grafică.

STUDIUL PRELIMINAR AL PIESEI

ETAPA DE EXECUETAPA DE EXECUŢŢIE GRAFICĂ A SCHIIE GRAFICĂ A SCHIŢŢEIEI

66

CURS 3

STUDIUL PRELIMINAR AL PIESEI:STUDIUL PRELIMINAR AL PIESEI:

identificarea piesei,

studiul tehnologic al piesei,

analiza formelor geometrice ale piesei,

stabilirea poziţiei de reprezentare,

stabilirea numărului necesar de proiecţii

77

CURS 3

ETAPA DE EXECUŢIE GRAFICĂ A SCHIŢEI

alegerea formatului, trasarea indicatorului şi trasarea dreptunghiurilor minime de încadrare a proiecţiilor cu linie subţire la distanţele x, y, determinate cu ajutorul relaţiilor:

,503

hl20ay10

,803

lL30bx20

unde L, l, h sunt dimensiunile de gabarit ale piesei aproximate vizual;

88

CURS 3

99

CURS 3

trasarea axelor de simetrie ale formelor geometrice ce compun piesa cu linie punct subţire, în toate proiecţiile depăşind cu 2 – 3 mm2 – 3 mm conturul proiecţiei, adică dreptunghiul de încadrare;

trasarea conturului exterior concomitent în toate proiecţiile, respectând corespondenţa între proiecţii, a elementelor geometrice din care se compune piesa, cu linie continuă subţire;

după ce s-a stabilit traseul de secţionare cu linie subţire, a filetelor, racordărilor, muchiilor reale şi fictive, se trasează conturul interior şi se şterg liniile de delimitare a proiecţiilor;

cotarea schiţei constă în:- măsurarea dimensiunilor piesei;- înscrierea pe desen a cotelor de poziţie, apoi a celor de

formă, precum şi înscrierea simbolurilor;haşurarea suprafeţelor după secţionare;îngroşarea liniilor de contur exterior şi interior;înscrierea stării suprafeţelor, a toleranţelor de dimensiuni, a

toleranţelor de formă şi poziţie, a condiţiilor tehnice;completarea indicatorului;verificarea schiţei.

1010

CURS 3

REPREZENTAREA SECŢIUNILOR ÎN PIESE REPREZENTAREA SECŢIUNILOR ÎN PIESE

Secţiunea este reprezentarea în proiecţie ortogonală pe un plan a obiectului după intersectarea acestuia cu o suprafaţă fictivă de secţionare şi îndepărtarea imaginară a părţii obiectului aflată între ochiul observatorului şi suprafaţa respectivă.

1111

CURS 3

După modul de reprezentareDupă modul de reprezentare

secţiune propriu-zisăsecţiune propriu-zisă, dacă se reprezintă numai figura rezultată prin intersectarea obiectului cu suprafaţa de secţionare

1212

CURS 3

secţiune cu vederesecţiune cu vedere, dacă se reprezintă atât secţiunea propriu-zisă cât şi în vedere, partea obiectului aflată în spatele suprafeţei de secţionare

1313

CURS 3

După poziţia suprafeţei de secţionare faţă După poziţia suprafeţei de secţionare faţă de planul orizontal de proiecţiede planul orizontal de proiecţie

secţiune orizontalăsecţiune orizontală, dacă suprafaţa de secţionare este paralelă cu planul orizontal de proiecţie

1414

CURS 3

secţiune verticalăsecţiune verticală, dacă suprafaţa de secţionare este perpendiculară pe planul orizontal de proiecţie

1515

CURS 3

secţiune înclinatăsecţiune înclinată, dacă suprafaţa de secţionare are o poziţie înclinată faţă de unul din planele de proiecţie

1616

CURS 3

După forma suprafeţei de secţionareDupă forma suprafeţei de secţionare

secţiune plană, dacă suprafaţa de secţionare este un plan

1717

CURS 3

secţiune frântăsecţiune frântă, dacă suprafaţa de secţionare este formată din două sau mai multe plane consecutiv concurente sub un unghi diferit de 90

1818

CURS 3

secţiune în treptesecţiune în trepte, dacă suprafaţa de secţionare este formată din două sau mai multe plane paralele

1919

CURS 3

secţiune cilindricăsecţiune cilindrică, dacă suprafaţa de secţionare este cilindrică, iar secţiunea este desfăşurată pe unul din planele de proiecţie

2020

CURS 3

După proporţia în care se face secţionarea După proporţia în care se face secţionarea obiectuluiobiectului

secţiune completăsecţiune completă, dacă în proiecţia respectivă obiectul este reprezentat în întregime în secţiune

2121

CURS 3

secţiune parţialăsecţiune parţială, dacă în proiecţia respectivă numai o parte a obiectului este reprezentată în secţiune, separată de restul obiectului printr-o linie de ruptură

2222

CURS 3

REGULI DE REPREZENTARE A TRASEULUI DE SECŢIONARE ŞI A SECŢIUNILOR

Traseul de secţionareTraseul de secţionare reprezintă urma suprafeţei de secţionare pe planul de proiecţie şi se reprezintă prin line-punct subţire, având la capetele traseului şi în locurile de schimbare a direcţiei segmente de dreaptă trasate cu linie continuă groasă.

Segmentele de linie continuă groasă nu trebuie să intersecteze liniile de contur .

2323

CURS 3

2424

CURS 3

Suprafeţele rezultate prin secţionare se haşurează.Niturile, ştifturile, şuruburile, piuliţele, arborii, osiile, penele, Niturile, ştifturile, şuruburile, piuliţele, arborii, osiile, penele,

tijele, spiţele roţilortijele, spiţele roţilor, etc., în secţiune longitudinală, se reprezintă în vedere se reprezintă în vedere şi nu în secţiune, chiar dacă suprafaţa de secţionare trece prin eleşi nu în secţiune, chiar dacă suprafaţa de secţionare trece prin ele, configuraţia lor interioară putând fi reprezentată prin rupturi.

NervurileNervurile şi tableletablele se reprezintă în secţiune numai în cazul secţiunilor transversale prin acestea.

În cazul unor secţiuni propriu-zise printr-un alezajalezaj sau printr-o adâncitură cilindricăadâncitură cilindrică, conicăconică sau sfericăsferică, se reprezintă în vedere şi muchiile şi teşiturile alezajului sau adânciturii aflate în spatele suprafeţei de secţionare.

Secţiunile frânteSecţiunile frânte se proiectează pe un plan de proiecţie orizontal, vertical sau lateral, după caz.

Porţiunea rezultată prin secţionarea piesei cu partea înclinată a suprafeţei de secţionare se reprezintă rabătut pe un plan paralel cu planul de proiecţie, cu excepţia cazurilor când partea înclinată este cuprinsă între două plane orizontale, verticale sau laterale ale acestei suprafeţe; în aceste cazuri, porţiunea respectivă se reprezintă fără a se rabate.

2525

CURS 3

2626

CURS 3

Nu se admite reprezentarea rotită a secţiunilor suprapuse, deplasate sau intercalate.

Direcţia de proiecţie se reprezintă prin câte o săgeată o săgeată perpendiculară pe segmentul de capăt al traseuluiperpendiculară pe segmentul de capăt al traseului de secţionare şi sprijinită pe acesta, astfel încât segmentul de capăt să depăşească cu 2…3 mm2…3 mm vârful săgeţii respective.

Simbolurile literale utilizate pentru notarea direcţiilor de proiecţie şi a proiecţiilor corespunzătoare sunt litere majuscule ale alfabetului latin, având dimensiunea nominală de 1,5…2 ori1,5…2 ori dimensiunea nominală a scrierii folosite pentru inscripţionarea cotelor pe desenul respectiv.

Literele se scriu paralel cu baza formatului, atât deasupra sau lângă linia săgeţii care indică direcţia de proiecţie, cât şi deasupra proiecţiei corespunzătoare.

Fiecare traseu distinct de secţionare se notează de-a lungul său cu aceeaşi literă care poate fi înscrisă şi în locurile de schimbare a direcţiei.

2727

CURS 3

Pentru proiecţiile rotiteproiecţiile rotite se foloseşte simbolul

iar pentru secţiunile desfăşuratesecţiunile desfăşurate, simbolul

2828

CURS 3

REPREZENTAREA RUPTURILORREPREZENTAREA RUPTURILOR

Ruptura este reprezentarea pe un plan a obiectului în proiecţie ortogonală, după îndepărtarea unei părţi din acesta separând această parte de restul obiectului printr-o suprafaţă neregulată, denumită suprafaţă de ruptură, care poate fi perpendiculară pe planul de proiecţie sau paralelă cu acesta.

Ruptura se face în scopul reducerii spaţiului ocupat pe hârtia de desen, de reprezentarea pieselor lungi dar cu secţiune conicitate sau înclinare constantă.

2929

CURS 3

3030

CURS 3

Rupturile prezintă în cazul secţiunilor parţiale, avantajul reprezentării unor părţi ale piesei acoperite de partea îndepărtată imaginar.

3131

CURS 3

REGULI DE REPREZENTARE A RUPTURILORREGULI DE REPREZENTARE A RUPTURILOR

Conform prescripţiilor cuprinse în SR ISO 105, linia de ruptură nu trebuie să coincidă cu o muchie sau cu o linie de contur

3232

CURS 3

Linia de ruptură se trasează cu mâna liberă, cu linie continuă subţire ondulată, tip C, pentru rupturile executate în piese din orice material, cu excepţia lemnului.

Pentru rupturile executate în piese din lemn de orice esenţă, linia de ruptură se trasează cu linie continuă subţire în zigzag, tip D.

3333

CURS 3

Haşurile utilizate în desenul industrial pentru scoaterea în evidenţă a secţiunilor efectuate în piese reprezentate separat sau în ansamblu sunt stabilite prin STAS 104-80.

Modul de haşurare şi notarea grafică convenţională ale diferitelor materiale sunt:

HAŞURARE ÎN DESENUL TEHNICHAŞURARE ÎN DESENUL TEHNIC

3434

CURS 3

3535

CURS 3

Haşurarea secţiunilor în piese metalice se execută cu linii continue subţiri, echidistante, înclinate la 45, într-un sens sau altul faţă de axa de simetrie sau de o linie de contur a secţiunii

3636

CURS 3

Secţiunile aceleaşi piese reprezentate pe aceeaşi planşă se haşurează identic atât ca distanţă cât şi ca orientare a liniilor de haşură. Distanţa dintre liniile de haşură se alege între limitele 0,5…6 mm, atât în funcţie de mărimea suprafeţei de haşurat, cât şi de posibilitatea de a haşura distinct secţiunile pieselor învecinate în cazul desenului de ansamblu

3737

CURS 3

În cazul secţiunilor a căror suprafaţă pe desen este mare, haşurarea se admite a se limita numai la o fâşie în lungul conturului

3838

CURS 3

Dacă din secţionare rezultă suprafeţe a căror lăţime pe desen nu depăşeşte 2 mm acestea se vor înnegri complet, iar în cazul a două secţiuni înnegrite, în contact, între acestea se va lăsa un spaţiu liber numit lumină

3939

CURS 3

Atunci când o parte importantă din linia de contur este înclinată la 45 faţă de linia de contur sau de axa faţă de care se face haşurarea, haşurile se pot trasa înclinate la 30 sau la 60 faţă de axă sau linia de contur

4040

CURS 3

Liniile de haşură, la secţiunile în trepte, la zona de schimbare a planului de secţionare, se recomandă a se reprezenta decalate între ele.

4141

CURS 3

În cazul înscrierii unei cote sau a unei inscripţii care nu a putut fi aşezată în afara acelei suprafeţe, haşurile se întrerup lăsându-se loc liber pe suprafaţă