1). Conditii generale de utilizare:1. sa aiba o struct omogena compacta, fara umpluturi2. sa fie omogene d.p.d.v mineralogic3. sa nu contina silice cristaline4. sa absoarba cat mai putina apa5. sa aiba o uzura cat mai mica si uniforma6. sa nu fie casante7. sa prezinte rezistente mari la compresiune8. prin prelucrare sa se desprinda in fete plane si netede

-Cel mai bine corespund acestor cond rociile eruptive (granit, adezit, bazalt..) 2). Tipuri de mat pietroase1.2.1 Mat pietroase de carieraSe extrag din roci masive si se prezinta sub 3 forme: -Piatra bruta (asa cum vine din cariera) sau cioplite usor- piatra concasata si sortata (marea maj. agregatelor pe care le fol la drumuri: piatra sparta, split...)-blocuri de piatra cu toate fetele fasonate (pt zone pietonale, alei) tab 1.1 p.21.2.2 Mat. pitroase de balastieraProvin din albiile raurilor curgatoare (tab 1.2 p3 -tre sa stim sortul si denumirea corecta)1.3 Clasificarea rocii de provedientaConsta in verif naturii rocii de provedienta, a continutului de impuritati, a caract geometrice si a caracteristicilor fizico-mecaniceRociile utilizate la obtinerea produselor din piatra naturala se clasifica in 5 clase: A-E; functiie de caract fizico-mecanice (tab 1.4 1.5 p. 5-6)

1.6 Determinarea caract fizico-mecanice1.6.1 Determinarea densitatiiDensitatea = masa unitatii de volum efectiv al rocii fara goluri si fara pori. E o marime constantaSe det conform Stas 4606/80 si consta in masurarea prin cantarire a masei probei mojarate si uscate si raportarea ei in volumul efectiv al acesteia, volum obt prin metoda picnometrului.1.6.2 Determinarea densitatii aparente ro indice a=Masa unitatii de volum, inclusiv goluri si pori-E o marime mai redusa decat densitatea-Det densit se face prin met hidrostatica1.6.6 Variatia de volum a agregatelor functie de umiditate ( infoiere)Aceasta det e necesara in special pe santier cand dozarea nisipului se face cu volum deoarece nisipul mai ales cel in stare afanata prezinta mari variatii de volum in prezanta apei.-Infoierea este cu atat mai pronuntata cu cat nisipul are granule mai fine si e mai silicios.1.6.7 Absorbtia de apa=cantit de apa distilata retinuta in pori pana la saturatie de unitatea de masa uscata a materialului-capacitatea de absorbtie a agregatelor se face numai la presiune si temperaturi normale

1.6.8 Compactitatea si porozitateaCompactitatea (c) = vol scheletului solid din unitatea de volum aparent al rocii si se exprima in procente (%)C=ro a/ro *100 [%]Porozitatea (n) = volumul porilor din unitatea de volum aparent al rociin=100-c 1.6.9 Det volumului de goluriVg- reprezinta totalitatea spatiilor libere care se gasesc in unitatea de volum1. Nisipurle au un Vg = 29-39 %2. Nisipurile monogranulare Vg= 35-42%3. Balastul Vg=25-30%1.6.11 Determinatea inaltimii capilare a balastuluiSe face in cazul utilizarii balastului ca substrat anti-capilarSe det prin metoda coloanei de pamantValori inaltimea capilara: 1.nisip mare: 10-15cm 2. nisip mijlociu: 10-30 cm 3. nisip fin: 10-60 4. balast: 10-151.6.14 Determinarea rezistentei la uzura si sfarmareUzura se produce in urmarea frecarii reciproce intre granule alaturi de socurile la care acestea sunt supuse in exploatareUzura= pierderea de masa suferita de o proba de agregat datorita efectului combinat de frecare si lovire de pe parcursul incercarii fiind exprimata in procente din masa initiala a probeiSe pt realiza cu 2 aparate: -aparatul los angeles (tab 1.12 -1.13 -1.14 p40-43 ) -Tab. 1.15-1.19 p 45-46 importante!!!1.6.15 Determinarea reaistentei la inghet-dezghetRezistenta la inghet-dezghet e proprietatea pe care o are materialul saturat cu apa de a rezista la actiunea alternanta a temperaturilor pozitive si negative.

1.8 Determinarea granulozitatii agregatelorSe face conform Sr-nr 933 Determinarea consta in separea unui material in mai multe clase de granulozitate de dimensiuni descrescatoare cu ajutorul unei serii de site.p. 56 latura ochiului siteiSortul elementar e sortul care ramane intre 2 site consecutiveSortul granular contine 1 sau mai multe sorturi elementareGraulozitatea pt sa fie continua cand in agregatul cercetat se gasesc toate fractiunile intermediare Discontinua cand din agregatul cercetat lipseste 1 sau mai multe actiuni intermediareCurba glanurometrica Cg = reprezentarea grafica a granulozitatii intr-un sistem de referinta ce are ca abscisa dimensiunea ochiului sitei iar in ordonata cantitatea de material ce trece prin sita, exprimata in % din masa initialaCompozitia granulometrica a agregatelor trebuie sa fie alcatuita asa incat sa asigure un minim de goluri. Acest lucru poate fi studiat prin coeficientul de neuformitate U=d60/d10d60- este diametrul particulelor corespunzand pe curba granulometrica la 60% din masa materialului analizatd10- -----------------------------------||------------------------------------------------- 10% ---------------------||---------------

U < 5 materiale uniformeU = 5-15 mat uniformitate mijocieU > 15 mat neuniformePentru stratul de fundatie si de baza din materiale stabilizate este necesar un U>8 si pentru substraturi de fundatie e necesar un U > 15

Dimensionarea structurilor rutiere rigide si semirigode se bazeaza pe indeplinirea cond urd:Pentru S.R suple: 1. deformatia specifica de intindere admisibila la baza straturilor bituminoase (Epsilon r)2. deformatia specifica de compresiune admisibila la nivelul patului drumului (Epsilon z)

Pentru S.R semirigide:1. deformatia specifica de intindere admisibila la baza straturilor bituminoase (Epsilon r)2. tensinuea de intindere adm (sigma r) la baza straturilor sau stratului din agregate nat stabilizate cu lianti hidraulici sau puzzolanici3. deformatia specifica de compresiune admisibila la nivelul patului drumului (Epsilon z)

Inainte de a se face dimensionarea trebuie efectuate niste studii care sa ne de-a date cu privire la: Compozitia si intensitatea traficuluisi evolutia in perspectiva a acestuia Cond geotehnice ale pamanturilor de fundare Regimul hidrologic al complexului rutier (tine de tipul de profil transversal si modul de asigurare al scurgerii apelor de suprafata)

Etapele in dimensionare S.R1. Stabilirea traficului de calcul (Nc)2. Stabilirea capacitatii portante la nivelul patului drumului in functie de tipul de pamant si tipul climatic3. Alegerea alcatuirii S.R4. Analiza S.R la solicitarea osiei standard5. Stabilirea comportarii sub trafic al S.R