Eleva: Isaila Georgiana Clasa a X-a B

D in cele m ai vechi tim puri oam enii au selectat plante, produse m inerale care sa aiba fie o actiune placuta, euforizanta, fie sa nlature durerea, fie sa-l sustraga pe ind ivid de la realitate, îfie erau utilizate n cadrul unor cerem onii sau ritualuri, fie, n î îsf rsit, utilizate n scopuri terapeutice. Cert este ca toate â îdrogurile au la nceput un efect pozitiv "benefic" ("necesar" n î îsituatia data) pentru ind ivid , placut, de stim ulare a placerii, curiozitati i, voluptatii, de ndepartare a dureri i, insom niei, frici i, îfoam ei, oboseli i, epuizarii .

• Majoritatea drogurilor sunt de origine vegetala si sunt cunoscute din antichitate : opium (extras din mac ), hasis, marijuana (din Canabis indica), mescalina, psilocibina etc. Pornind de la extrase din aceste plante, prin semisinteza sau direct prin sinteza s-a ajuns la produsi noi, mult mai activi, care la început au avut un efect benefic în anestezie si dezvoltarea rapida a chirurgiei. Unele droguri deosebit de active au fost de la bun început sintetizate în laborator.

• Multe din substantele considerate droguri sunt medicamente care sunt distribuite cu destula rezerva, fiind necesare retete, dar în general sunt destul de accesibile ; dependenta de acestea se întâlneste mai ales la intelectuali (farmacofilie). Consumul regulat de droguri si intoxicatia cronica voluntara cu acestea, determina farmacodependenta .Încercam sa trecem în revista pe scurt principalele grupe de droguri : A. Euforicele - dupa cum le spune si numele, produc o stare de euforie, beatitudine ; sunt reprezentate în primul rând

de opium, derivatii lui si de cocaina.

• Opiul si celelalte substante înrudite numite opioide se obtin din capsulele verzi dintr-o varianta de mac. Tot de aici se obtin si morfina, codeina, tebaina si papaverina. În zonele unde consumul de opium este cunoscut de mult timp, el se fumeaza (de la 10 pipe pe zi pâna la 80-100 în cazul unui mare fumator). Datorita faptului ca sub influenta opiului perceptiile sunt exacerbate, inclusiv vederea, locurile în care se fumeaza sunt foarte linistite, fara zgomote si întunecoase. Unele forme prelucrate de opium sunt: elixirum paregoricum, Laudanum, chandoo. Efectele opiului in afara de cele metionate sunt neplacute : voma mai ales la miscare, ameteala, durere de cap; acestea sunt însa repede depasite si mascate de cele de euforie, activitate cerebrala accelerata, exaltarea imaginatiei, ideatiei; consumatorul are o stare de liniste, cu vise contemplative.

Consum ul repetat, cresterea dozelor, duc la degradare psihica (lipsa de vointa, ind iferenta) si fizica (slabire n greutate, privire fixa, îpalid itate, pierderea totala a poftei de m ncare). Cel m ai im portat âconstituent al opiului este m orfina (principal alcaloid). D ozele terapeutice provoaca la persoanele sanatoase som nolenta, scaderea perform antelor cerebrale, ind iferenta, d im inuarea m iscarilor, uscaciunea guri i , senzatie de caldura. Adm inistrata la bolnavi cu dureri intentse m orfina are un efect analgezic ( nlatura durerea) îintens si electiv. Adm inistrarea la toxicom ani se face intravenos, intram uscular si se ajunge la aceleasi trairi ca si la opiom ani. D upa scurt tim p apare si toxicom ania, dar ind ividul e constient de dependenta sa, ncearca sa scape, dar de cele m ai m ulte ori nu îreuseste.

Un alt preparat renumit al opiului este heroina, care cauzeaza o dependenta foarte rapida. Actiunea ei euforica e mai scurta decâ a morfinei. Cocaina este un alcaloid obtinut din frunzele de Erytroxylon coca, un arbust originar din Peru. Folosita ca si drog, cocaina este prizata pe nas, datorita proprietatii ei de a trece usor de bariera mucoaselor si datorita bogatei vascularizatii la acest nivel ; datorita acestei vascularizatii se produc leziuni ale septului nazal care pot ajunge pâna la necroza si perforatie.

Drogul e o substan sau un amestec de substan e naturale sau ţă ţsintetice, având ac iune psihotrop (asemeni unui sedativ sau ţ ăstimulent) asupra sistemului nervos central, intensificând unele procese (apar halucina ii auditive sau vizuale) i eliminându-le pe ţ şaltele (durerea fizic , moralitatea). De-a lungul timpului, prin ăintermediul drogurilor, omul a încercat s trateze r ul, s fug de ă ă ă ăpreocupa ii, de triste e, s se rup de cotidian, s aib o percep ie ţ ţ ă ă ă ă ţmistic i s aib experien a sacrului, experien creata de el ă ş ă ă ţ ţăînsu i cu ajutorul drogului.ş

Care sunt efectele? Toate drogurile pot fi clasificate în trei categorii: Depresantele (spre exemplu heroina, barbiturate) sunt sedative

care actioneaza asupra sistemului nervos. Relaxarea artificiala si usurarea de la neliniste si stres mintal tinde sa produca dependenta psihologica si renuntarea de la utilizarea lor este problematica. Dependenta poate duce la supradozare acuta, care la rândul sau poate cauza moartea din cauza depresiei respiratorii.

Stimulantele (spre exemplu cocaina, crackul, amfetamine) sunt agenti care activeaza, sporesc sau maresc activitatea neurala. În primul rând ei cauzeaza frisoane, dureri de cap, hipertensiune si batai de inima sporite. Efectele de lunga durata sunt greata, insomnia, pierderea greutatii, convulsii si depresia.

Halucinogenele (spre exemplu marijuana, extazi, LSD) sunt un grup chimic divers care produce schimbari mintale profunde, cum ar fi euforia, nelinistea, distorsiunea senzoriala, halucinatii vivide, deluzii, paranoie si depresie.

Nu exista drog ilicit, care ar putea fi considerat sigur. Într-un fel sau altul utilizarea substantelor psihoactive modifica functionarea normala a organismului uman si în termen lung, poate cauza daune serioase.