Definire DSTDST este primul activ de rezerva, purtator de dobanda, creat prin decizie informationala, esenta lui este legata de completarea activelor de rezerva existente si este alocat de catre Fondul membrilor participanti la Departamentul DST.DST-ul este un activ de rezerva internationala introdus de FMI in 1969, din motivul ca stocurile actuale si cresterea prevazuta a rezervelor nationale nu va fi suficienta pentru a sustine cresterea comertului international. Marea parte din rezerve erau pastrate in aur si dolari, iar statele membre FMI nu doreau ca rezervele globale sa depinda de productia de aur datorita incertitudinilor inerente si a deficitelor ce se manifestau in balanta de plati a Americii, care ar fi fost nevoita sa asigure cresterea rezervelor in dolari. DST-urile au fost introduse ca o rezerva suplimentara care putea fi alocata membrilor care aveau nevoie. In cadrul statutului FMI, unitatea valorica a unui DST a fost definita ca echivalentul a 0,888671 g aur fin, ceea ce corespundea valorii paritare a dolarului valabila la 1 iulie 1944. In anul 1947 s-a renuntat la definirea in aur a DST, trecandu-se la definirea pe baza cosului valutar. In urma primului amendament al statului Fondului s-a creat , alaturi de contul general, un cont special de tragere, prin care se aloca DST tarilor participante.

Participantii si detinatorii de DSTFMI are doua categorii de membrii: membrii originari si alti membri. Membrii originari sunt considerate acele tari care au ratificat acordul de creare a FMI pana la intrarea lui in vigoare (27 decembrie 1945). Alti membri sunt socotite toate celelalte tari care au aderat la FMI dupa intrarea in vigoare a acordului. Aceasta delimitare a membrilor FMI in membri originari si alti membrii are, in principiu caracter onorific, dar uneori se tine cont de acest lucru in desfasurarea activitatiii FMI. Conform statutului FMI, orice tara membra se poate retrage oricand de la Fond, pe baza unui aviz scris. Totodata, orice tara membra poate sa fie privata de drepturile sale de a folosi resursele FMI, daca nu isi indeplineste obligatiile asumate prin semnarea acordului. Pentru constituirea, la dispozitia FMI, a unei rezerve de aur si devize, potrivit statutului initial, fiecare membru este obligat sa subscribe o suma, varsata integral la aderare, din care 25% se varsa in aur si 75% in moneda nationala. Aurul este depus la unul dintre cei patru depozitari acreditati: Banca (Sistemul) Federal de Rezerve din New York, Banca Angliei, Banca Frantei, Banca Indiei, iar moneda nationala este pastrata intr-un cont special la Banca Centala sau la o alta banca a tarii emitente, la dispozitia FMI. Acest nivel de 75% din cota are o importanta deosebita in activitatea Fondului. El reprezinta ,,pozitia neutra sau ,,ideala a unei tari fata de Fond, in care tara membra nu este nici creditoare , nici debitoare a Fondului. Ca urmare, FMI interzice tarilor membre sa reduca prin rascumparare disponibilitatile Fondului in moneda nationala sub 75% din cota; totodata el interzice ca la rascumparare sa se utilizeze o valuta care ar determina majorarea disponibilitatilor Fondului in aceasta valuta la peste 75% din cota statului membru. In aceste conditii, sumele in moneda nationala cu care disponibilitatile Fondului depasesc nivelul de 75%din cota, reflecta datoria tarii membre fata de Fond, iar sumele cu care disponibilitatile sunt inferioare acestui nivel reflecta datoria Fondului fata de tara membra. Aceasta din urma provine din creditele pe care FMI le-a acordat n aceasta moneda la solicitarea tarilor membre. Marimea cotei fiecarei tari membre, exprimate in dolari, a fost stabilita initial in functie de o formula, bazata pe marimea PIB, marimea rezervelor oficiale de aur si devize convertibile si volumul comertului exterior. Stabilirea cotelor tarilor care au aderat dupa 1963 s-au facut dupa criteria mai elastic, prelevand comparatia cu cotele tarilor membre care au aproximativ acelasi nivel de dezvoltare. Prin prevederile celui de-al doilea amendament al FMI(1978) ,,transa-aur s-a transformat in ,,transa-rezerva si ea poate fi varsata, la alegere in: Drepturi Speciale de Tragere sau valute acceptate de Fond. Periodic pentru a permite FMI sa faca fata solicitarilor de credite din ce in ce mai mari se procedeaza la o majorare generala a cotelor de participare, anterior la 5 ani, in prezent la 3 ani, care insa nu se face in mod uniform, ci diferentiat de la tara la tara. Dupa ultima majorare a cotelor (1994), volumul total al acestora, exprimate in DST a crescut de la 28,4 mld in 1970 la 59,6 mld in 1980, la 91,1 mld in 1990 si la 144,9 mld in 1994. Tarile dezvoltate detin impreuna 88,4 mld DST, iar in tarile dezvoltate 56,5 mld DST. Cota de participare a unei tari care reprezinta cerere de admitere la FMI este detreminata dupa o formula cu variabile financiar-economice, cum ar fi PIB, contul current al balantei de plati si marimea rezervelor oficiale. Atunci cand o tara adera la FMI expertii calculeaza cota si o compara cu marimea cotelor pentru celelalte tari de acelasi nivel economic. Cotele cele mai mari le au tarile dezvoltate, care detin din cotele de participare si deci din voturi. Statele Unite ale Americii, singure, detin o cota de participare de aproximativ 20% din resursele totale ale FMI, avand astfel putere de veto asupra deciziilor importante luate in cadrul Fondului cu o majoritate de 4/5. Dreptul de a primi credite in valuta si alocatii de DST de la FMI este si el proportional cu cotele-parti varsate de Fond. Acest fapt creeaza diferentieri accentuate in redistribuirea resurselor Fondului. Diferentierile se manifesta cel putin sub doua aspect. Astfel, tarile cu o buna sitatie economica si financiara au si posibilitati mari de a apela la creditele FMI si in plus primesc cele mai mari alocatii de DST, ceea ce constituie un paradox, deoarece nevoi suplimentare de resurse manifesta tarile in curs de dezvoltare, tari cu situatie financiara slaba, reflectata in marimea cotei lor de subscriere si varsate Fondului. Deci dupa acest sistem de repartizare sunt dezavantajate tarile in curs de dezvoltare, carora le este limitat accesul la resursele Fondului. Reglementarile de conduita sunt impuse de catre organelle conducatoare ale FMI, de regula prin conditionare ce insoteste acordarea de credite. La nivelul anului 1994, dupa ultima majorare generala, cota de participare la FMI a SUA se ridica la 26,5 mld DST, in timp ce , spre exemplu, cota Romaniei este de 754 milioane DST . In cadru FMI se aplica un sistem de vot ponderat cu cota de participare. Fiecarei tari membre ii sunt acordate 250 de voturi, la care se adauga un vot suplimentar pentru fiecare fractiune de 100 000 dolari din cota de participare a tarii respective astfel ca participarea statelor membre in luarea deciziilor este proportional cu numarul total de voturi. Totusi, pentru anumite hotarari de importanta deosebita pentru tarile membre este necesara unanimitatea.

Alocarea si anularea DSTDST-urile sunt emise si anulate de catre FMI. Aceasta are autoritate,conform statutului sa creeze lichiditati prin alocarea de DST membrilor Fondului ,proportional cu cotele acestora in cadrul FMI.De asemenea, statutul FMI da posibilitatea anularii Drepturilor Speciale de Tragere,desi pana in prezent nu a avut loc nicio astfel de anulare.In cadrul statutului este prevazuta ca orice decizie de alocare de DST trebuie sa aiba la baza nevoia globala, pe termen lung, de suplimentarea rezervelor de mijloace de plata internationale. Procedura de emisiune cuprinde,in primul rand, propunerea Directorului General al FMI catre Consiliul Guvernatorilor, la care se asociaza directorii executivi. Consiliul Guvernatorilor are puterea sa aprobe sau sa modifice propunerea cu majoritatea de 85% din totalul voturilor.Suma de DST alocata fiecarui membru se determina intr-un raport procentual fata de cota de participare a tarilor membre la Fond. Alocarea se face gratuit, fara obligatia efectuarii unei contraprestatii din partea beneficiarului. Anularile de DST se calculeaza ca procente asupra alocarilor cumulative nete de DST ale fiecarui membru.Metoda initiala de evaluare a DST prin intermediul aurului a ramas in vigoare pana la 30 iunie 1974, in 1970, cand a inceput sa functioneze Contul Special de Tragere, 1DST a fost egal cu un 1 USD. Dupa ce de-a doua devalorizare a dolarului ,in februarie 1973 ,raportul de valoare a devenit 1USD=1,20635 sau 1 USD=0,828948 DST. Cursurile de schimb ale altor valute exprimate in DST au fost stabilite pe baza cotarii acestor valute pe piata in raport cu dolarul.Incepand cu iulie 1974,DST-ul este definit pe baza unui cos de 16 monede nationale ale tarilor care detineau in comertul international o pondere mai mare de 1%. Ponderea aleasa pentru fiecare moneda a fost bazata pe participarea emitentului la exportul mondial. Dolarul facea exceptie de la aceasta regula, considerandu-se ca importanta sa in tranzactiile internationale este mai mare decat partea din exportul mondial care revine SUA.

Din 1981, cosul includea monedele a cinci tari membre ale FMI, care aveau ponderea cea mai semnificativa in exportul mondial de bunuri si servicii. Acestea erau cele cinci monede utilizabile: dolarul american, marca germana, yenul japonez, francul francez,lira sterlina.Procentul detinut de fiecare valuta in total rezulta importanta fiecarei valute in comertul si platile internationale.In ceea ce priveste revizuirile cosului DST, ponderea fiecarei valute in cos este modificata la fiecare cinci ani. De la 1 ianuarie 1996,valoarea unui DST este data de suma valorilor urmatoarei ponderi din fiecare valuta: USD-0,582 ; DEM-0,446 ; FRF-0,813 ; JPY-27,2; GBP-0,105.De asemenea ,de la 1 ianuarie 1999, ca urmare a introducerii monedei EURO, structura DST se prezinta in functie de noua moneda( DM+FF=32% EURO) .

Evoluia structurii monetare a coului DST reflect schimbrileraportului de fore n relaiilevalutar financiareinternaionale.Astfel,din1981,observmreducerea treptat aponderii USD,cretereamrciigermaneiyenuluijaponez, apoiapariia euro, care conduce la comasarea ponderilor mrcii (21%) i francul francez (11%), rezultand ponderea euro de 32%. Lira sterlin, neaderand inc la euro, rmane cu fosta pondere de 11% n cosul DST. Fiind un co de mai multe valute dintre care unele pot s se deprecieze, iar altele s se reprecieze, DST se bucur de o mai mare stabilitate n comparaie cu alte monede ; ntreacestemonededincofuncioneaz,practic,principiulvaselorcomunicante i al compensrii reciproce. Valutele din cosul DST au fluctuat puternic, de regul, n raport cu USD, dar i USD a fluctuat fa de DST.

De aici rezult caracteristica de mai mare stabilitate a DSTca un instrument monetarmultivalutar.StatutulFMIdin1978iRaportulComitetuluicelor20privind reforma sistemului monetar internaional acordau DST o importan deosebit ca element fundamental al unui viitor sistem monetar internaional reformat. Aceast apreciere este respins de muli specialisti, care evoc mai multe defecte ale DST:- lipsa unei valori materiale certe a DST;- dependena de deciziile FMI, care nu este imun la erori;- lichiditatea internaional depinde nu de DST, ci de soldul deficitar al balanei depli externe a SUA etc.Totui,suntispecialisticareacordDST-uluiuneleansecamoned internaional, dar cu condiia ca alocrile DST pe state s nu se mai fac n funcie de mrimea cotelor de participare ceea ce avantajeaz marile puteri financiare, ci n funcie de nevoile delichiditate. Evaluarea DSTValoarea in dolari a unui DST se afieaz zilnic pe website-ul FMI i la noi n ara la BNR i este calculat ca sum a valorilor specifice ale celor patru valute exprimate i evaluate n USD, pe baza ratelor de schimb n fiecare zi pe pia. Compoziia coului de valute este analizat i revizuit la fiecare 5 ani, pentru a se asiguraceareflectimportanavalutelornsistemulfinanciaricomercial internaional. O analiz a coului de valute dincomponena DST a fost realizat n anul 2000.In luna octombrie 2000, Consiliul de Administratie al Fondului Monetar International a decis sa modificecosul valutaral D.S.T., tinand cont atat de faptul ca mai multe tari europene au adoptat EURO ca moneda comuna, cat si de rolul crescand al pietelor internationale de capital. Astfel, la 1 ianuarie 2001 au intrat in vigoare atat noii coeficienti de pondere ai celor patru monede (dolarul SUA, euro, yenul japonez si lira sterlina), cat si valoarea lor efectiva, in raport cu dolarul din ziua respectiva, corectata conform coeficientilor de pondere. Cu alte cuvinte, valoarea initiala valabila 5 ani a unui D.S.T. este data de media ponderata a monedelor ce compuncosul valutar, la data stabilirii acestuia (pentru perioada actuala, 1 ianuarie 2001).Dar valoarea reala a unui D.S.T. nu ramane aceeasi pe intreaga perioada, ci se schimba in functie de fluctuatiile cursurilor de schimb. De aceea, Fondul Monetar International calculeazain fiecare zivaloarea D.S.T. in dolari S.U.A., aditionand valoarea in U.S.D. a tuturor monedelor ce compuncosul valutar, potrivit cursurilor cotate in dimineata acelei zile pe piata Londrei.Iata cum se prezinta, dupa ultima revizuire, coeficientii de pondere si cota efectiva a fiecarei unitati monetare din componentacosului valutaral D.S.T., comparativ cu revizuirea anterioara:

Pentru a calcula valoarea la zi a unui D.S.T., cantitatea (cota) initiala a fiecarei monede din componentacosuluiD.S.T. se inmulteste cu cursul de schimb din ziua respectiva,exprimat in dolari S.U.A. pe unitate monetara(in afara de yen, care se exprima in unitati monetare/U.S.D.) si se insumeaza.

Calculul cursului DST (SDR)Elemente constante:1. valutele din co: EUR, JPY, GBP, USD1. ponderi (stabilite pentru intervalul 2011-2015):EUR: 37,4%JPY: 9,4%GBP: 11,3%USD: 41,9%1. cursul valutelor din co la data de referinta1. coeficient de participare (Currency amount under Rule 0-1) se calculeaz prin aplicarea ponderilor la cursul valutelor (la data de referin).Elemente variabile:1. cursul zilei la data de referinta pentru valutele din co (curs cotat zilnic la ora 12.00 pe piaa Londrei)1. echivalent n USD la coul pentru definirea DST - se calculeaz pe baza coeficientului de participare i a cursului zilei. Se ia n considerare metoda de cotare a valutelor. n cazul cotaiei directe, coeficientul de participare se mparte la cursul zilei. n cazul cotaiei indirecte, coeficientul de participare se nmulete cu cursul zilei. Suma echivalentului la co reprezint cursul DST exprimat n x USD pentru 1 DST.

Datoritstructuriimonedelornaionalecarecompuncoul(creterea cursurilor pentru unele insemnand scderea cursurilor pentru altele), DST s-a bucurat mereu de o valoare aproximativ stabil. Dei nu se poate conta pe o compensare deplin, totusi moneda-co este mult mai stabil si mai puin afectat devariaiile brute ale cursurilor decat orice altmoned naional ceintrin componena coului.Graficul variatiei DST fata de leu in pperioada 30.01.2014- 26.02.2014

Conform statutului , DST indeplineste urmatoarele functii: Functia de etalon monetar international , prin DST putandu-se exprima paritatile si cursurile valutare; Functia de mijloc de rezerva , DST figurand intre tarile , alaturi de aur si valutele de rezerva. Rolul DST ca mijloc de rezerva internationala ramane limitat in mare parte deoarece moneda FMI poate fi detinuta. Desi a fost creat si DST-ul privat piata ramane limitata. Functia de instrument de credit , de procurare de moneda convrtibila prin intermediul FMI si in anumite conditii; Functia de mijloc de plata , limitat la plata dobanzii si comisionae datorate la FMI.DST, fiind o moned-co relativ stabil i obinand i o relevan internaional,i-a castigat i alte funcii, cum ar fi:-etalon monetar n 10 alte ri, printre care Iran i Libia;-moned de contract, prin ea exprimndu-se valorile mrfurilor sau serviciilor dincadrul contractelor comerciale dintre ri;-moned de expresie a emisiunilor obligatare internaionale, ea servind dreptvaloare monetar a obligaiunilor respective.

O tara membra a Fondului care primeste DST de la FMI le poate utiliza astfel:1. Participantul caruia I s-au alocat DST are dreptul sa obtina in schimbul lor o suma echivalenta in valuta de la un membru al FMI , indicat de catre Fond.2. Pentru ca un participant sa fie desemnat de Fond ca furnizor de valuta , este necesar ca el sa aiba balanta de plati si rezerve monetare suficient de puternice. Participantul care furnizeaza valuta unui alt participant va primi in schimb o suma echivalenta in DST.FMI presupune ca toate operatiunile cu DST sunt efectuate pentru a face fata unor nevoi ale balantei de plati sau pentru cazul unei evolutii nefavorabile a structurii rezervelor monetare international dupa cum urmeaza: Participantul poate plati cu DST dobanzii si comisioane catre FMI sau poate rescumpara cu DST moneda sa aflata la FMI , cu anumite exceptii; DST-urile pot fi utilizate pentru cresterea rezervei monetare oficiale , corespunzator cotei alocate; Incheierea de acorduri swap prin care un membru poate transfera altuia DST in schimbul altui activ de rezerva , cu exceptia aurului , cu obligatia de a restitui valuta la o data viitoare si la un curs stabilit de comun acord. Efectuarea de opertiuni forward prin care o tara membra FMI poate vinde sau cumpara DST cu obligata platii la o data viitoare , in schimbul orcaror active monetare cu exceptia aurului la un curs la termen previzionat in momentul inceierii tranzactiei. DST poate fi folosit pe o piata financiara internationala , prin emiterea de obligatiuni exprimate in aceasta moneda.Dupa o experienta de 20 de ani s-au constatat trei deficiente in functionarea DST: Departe de a inlocui in mod progresiv dolarul asa cum s-a estimate la inceput, DST a jucat un rol neglijabil in tranzactii deoarece compensarile se fac , de cele mai multe ori in dolar si in consecinta , a crescut partea de rezerve internationale exprimate in dolari; Ca ajutor pentru echilibrarea balantelor de plati ale tarilor member , in curs de dezvoltare nu s-a reusit sa se creeze o legatura directa intre echilibrearea DST si ajutorul scontat. In fond DST este o moneda de cont si nu constituie o finantate apoi emiterea DST trebuie sa fie determinate de nevoile economiei mondiale si nu de necesitatea expusa de a finanta o dezvoltare. La cererea continua a tarilor in curs de dezvoltare se creeaza o sursa de inflatie si deci alocarile repetate pentru ajutor nu sunt recomandabile; Ponderea importanta a dolarului in cosul DST a carui volatilitate a fost numai ameliorata impiedica DST de a avea o valoare stabila care sa domine dolarul pe piata financiara international.AVANTAJELE UTILIZRII DST: este mai stabil dect orice alt moned naional; este emis de un orgnism internaionale, fiind, astfel, independent de situaia economic i financiar a unui stat; nu propag efecte negative la nivelul economiei mondiale; alocrile de DST sunt gratuite, deci nu imobilizeaz resursele rilor membere.DEZAVANTAJELE UTILIZRII DST: nu ndeplinete dect parial funciile monedei; nu este un mijloc direct de plat ci, indirect, prin mecanismul de conversie valutar; nu circul dect ntre autoritile monetare; inflaia i deflaia nu pot fi excluse, dac FMI se orienteaz greit n stabilirea emisiunii monetare; majoritatea alocrilor de DST revin rilor dezvoltatePe ansamblu insa se poate aprecia ca emiterea DST a reprezentat o reusita, in special datorita faptului ca exista posibilitatea exprimarii contractelor dintre tari intr-o moneda stabila in timp