Drepturile Si Obligatiile Angajatului

8/13/2019 Drepturile Si Obligatiile Angajatului

1/26

1

DREPTURILE SI OBLIGATIILE ANGAJATULUI

I.Drepturile angajatului

1.Drepturile angajatului prevazute de Constitutia Romaniei

2.Drepturile angajatului prevazute de Legea 130/1999

3.Drepturile angajatului prevazute de Codul Muncii-Legea nr.53/2003

4.Drepturile angajatului prevazute de Contractul colectiv de munca la nivel national

II.Obligatiile angajatului

1.Obligatiile angajatului prevazute de Codul Muncii

2.Obligatiile angajatului prevazute de Contractul colectiv de munca la nivel national

3.Obligatiile angajatului prevazute de Legea 90/1996

III.Angajatul are dreptul la demnitate in munca

1.Scurta analiza filozofica a notiunii de "demnitate"

2.Fundamentele juridice ale conceptului de demnitate umana

3.Incalcarea dreptului la demnitate in munca, cu ocazia incetarii contractului
http://www.itmmehedinti.ro/gdang.htm#DIhttp://www.itmmehedinti.ro/gdang.htm#DIhttp://www.itmmehedinti.ro/gdang.htm#D2http://www.itmmehedinti.ro/gdang.htm#D3http://www.itmmehedinti.ro/gdang.htm#D4http://www.itmmehedinti.ro/gdang.htm#DIIhttp://www.itmmehedinti.ro/gdang.htm#DIIhttp://www.itmmehedinti.ro/gdang.htm#D22http://www.itmmehedinti.ro/gdang.htm#D23http://www.itmmehedinti.ro/gdang.htm#D23http://www.itmmehedinti.ro/gdang.htm#D23http://www.itmmehedinti.ro/gdang.htm#D22http://www.itmmehedinti.ro/gdang.htm#DIIhttp://www.itmmehedinti.ro/gdang.htm#DIIhttp://www.itmmehedinti.ro/gdang.htm#D4http://www.itmmehedinti.ro/gdang.htm#D3http://www.itmmehedinti.ro/gdang.htm#D2http://www.itmmehedinti.ro/gdang.htm#DIhttp://www.itmmehedinti.ro/gdang.htm#DI


2/26

2

I.Drepturile angajatului

1.Drepturile angajatului prevazute de Constitutia Romaniei-Orice persoana este libera in alegerea locului de munca si a profesiei,

meseriei sau activitatii pe care urmeaza sa o presteze (Art.38, alin.1 dinConstitutie);

-Nimeni nu poate fi obligat sa munceasca sau sa nu munceasca pe toata duratavietii sale intr-un anumit loc de munca sau intr-o anumita profesie(Art.39 din

Constitutie);

-Dreptul la negociere colectiva (Art.38, alin.5 din Constitutie);-Munca fortata este interzisa (Art.39, alin.1 din Constitutie);

-Salariatii au dreptul la protectia sociala a muncii masurile de protectie

privind securitatea si igiena muncii, regimul de munca al femeilor si tinerilor(Art.38, alin.2 din Constitutie);

-Instituirea unui salariu minim garantat pe economie (Art.38, alin.2 dinConstitutie);

-Repaus saptamanal, concediu de odihna platit(Art.38 din Constitutie);-Durata normala a zilei de lucru, in medie de 8 ore/zi (Art.38, alin.3 din

Constitutie);-Stimularea pregatirii si perfectionarii profesionala (Art.32 din Constitutie);

2.Drepturile angajatului prevazute de Legea 130/1999

-Contractul individual de munca odata incheiat, declanseaza si face aplicabileatat prevederile legislatiei muncii cat si ale contractului colectiv de munca(Art.1,

alin.3);

3.Drepturile angajatului prevazute de Codul Muncii - Legea nr.53/2003

-Drepturile persoanelor incadrate in munca nu pot face obiectul vreunei

tranzactii, renuntari sau limitari, ele fiind aparate de stat impotriva oricarorincalcari, a manifestarilor de subiectivism, abuz sau arbitrar (Art.38, Codul

Muncii);-Dreptul oricarei persoane de a-si alege in mod liber locul de munca, profesia,

meseria sau activitatea pe care o presteaza (art.3).


3/26

3

-Dreptul de a beneficia de conditii de munca adecvate desfasurarii activitatii,

de protectie sociala, de securitate si sanatate in munca si de respectarea demnitatiisi constiintei, fara nici o discriminare (art.6, alin.1).

-Dreptul la plata egala pentru munca egala, dreptul de la negocieri colective,

dreptul la protectia datelor cu caracter personal, dreptul la protectie impotrivaconcedierilor colective (art.6, alin.2)

-Dreptul persoanei fizice de a incheia contract individual de munca odata cuimplinirea varstei de 16 ani (art.13, alin.1).

-Dreptul salariatului de a sesiza instanta de judecata in termen de 30 de zile,cu privire la neexecutarea obligatiei de informare de catre angajator (art.19).

-Dreptul oricarui salariat de a cumula mai multe functii in baza unor contracte

individuale de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintreacestea (art.35, alin.1).

-Dreptul la salarizare pentru munca prestata (art.39, alin.1, lit.a).

-Dreptul la repaus zilnic saptamanal (art.39, alin.1, lit.b).-Dreptul la concediu de odihna anual, platit (art.39, alin.1, lit.c).-Dreptul la egalitate de sanse si de tratament (art.39, alin.1, lit.d).

-Dreptul la demnitate in munca (art.39, alin.1, lit.e).

-Dreptul la securitate si sanatate in munca (art.39, alin.1, lit.f).-Dreptul la acces la formare profesionala (art.39, alin.1, lit.g).

-Dreptul la informare si consultare (art.39, alin.1, lit.h).

-Dreptul de a lua parte la determinarea si ameliorarea conditiilor de munca sia mediului de munca (art.39, alin.1, lit.i).

-Dreptul la protectie in caz de concediere (art.39, alin.1, lit.j).

-Dreptul la negociere colectiva si individuala (art.39, alin.1, lit.k).-Dreptul de a participa la actiuni colective (art.39, alin.1, lit.l).

-Dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat (art.39, alin.1, lit.m).-Dreptul salariatului detasat la plata cheltuielilor de transport si cazare,

precum si la o indemnizatie de detasare, in conditiile prevazute de lege sau de

contractul colectiv de munca (art.46, alin.4).

-Dreptul salariatului de a beneficia pe perioada detasarii de drepturile care iisunt mai favorabile, fie de la angajatorul care a dispus detasarea, fie de la

angajatorul la care este detasat (art.47, alin.2).

-Dreptul salariatului de a beneficia de remunerarea muncii prestate in temeiulunui contract individual de munca nul, in conditiile indeplinirii atributiilor de

serviciu in mod corespunzator (art.57, alin.5).

-Dreptul salariatului de a nu-si motiva demisia (art.79, alin.3).-Dreptul salariatilor temporari de a avea acces la toate serviciile si facilitatile

acordate de utilizator, in aceleasi conditii ca si ceilalti salariati ai acestuia (art.91,alin.1).


4/26

4

-Dreptul salariatului temporar de a beneficia pe toata durata misiunii de

salariu platit de agentul de munca temporara (art. 95, alin.1).-Dreptul salariatului temporar de a beneficia de conditii de munca

corespunzatoare, in conformitate cu legislatia in vigoare (art.97, alin.1).

-Dreptul salariatului temporar de a incheia cu utilizatorul un contractindividual de munca, la incetarea misiunii (art.98, alin.1).

-Salariatul incadrat cu contract de munca cu timp partial se bucura dedrepturile salariatilor cu norma intreaga, in conditiile prevazute de lege si de

contractele colective de munca aplicabile (art.103, alin.1).-Salariatul cu munca la domiciliu se bucura de toate drepturile recunoscute

prin lege si prin contractele colective aplicabile salariatilor al caror loc de munca

este la sediul angajatorului (art.107, alin.1).-Dreptul angajatului de a-si da sau nu acordul pentru efectuarea muncii

suplimentare (art.117, alin.2).

-Dreptul salariatului de a beneficia pentru munca suplimentara de ore libereplatite, in urmatoarele 30 de zile dupa efectuarea acesteia (art.119, alin.1).

-Dreptul de a beneficia de salariu corespunzator (in conditiile aliniatului 1)

pentru orele prestate peste programul normal de lucru (art.119, alin.2).

-Dreptul salariatului de a beneficia in luna urmatoare, pentru muncasuplimentara, de o plata a salariului prin adaugarea unui spor la salariu,

corespunzator duratei acesteia (art.120, alin.1).

-Dreptul salariatilor care efectueaza cel putin 3 ore de noapte de a beneficiafie de program redus cu o ora fata de durata normala a zilei de munca, fara ca

aceasta sa duca la scaderea salariului de baza, fie de un spor la salariu de minim

15% din salariul de baza, pentru fiecare ora de munca de noapte prestata (art.123).-Dreptul salariatilor care desfasoara cel putin 3 ore de munca de noapte, de a

benefica de examen medical gratuit, inainte de inceperea activitatii (art.124,alin.1).

-Dreptul salariatilor cu probleme de sanatate, care desfasoara munca de

noapte, de a fi trecuti in munca de zi pentru care sunt apti (art.124, alin.3).

-Dreptul salariatilor la pauza de masa si la alte pauze, in cazul in care timpulde munca este mai mare de 6 ore, in conditiile stabilite prin contractul colectiv de

munca aplicabil, sau prin regulamentul intern (art.130, alin.1).

-Dreptul salariatilor tineri in varsta de pana la 18 ani de a beneficia de o pauzade masa de cel putin 30 de minute, in ncazul in care durata zilnica a timpului de

munca este mai mare de 4 ore si jumatate (art.130, alin.3).

-Dreptul salariatilor la un repaus de cel putin 12 ore consecutive intre douazile de munca (art.131, alin.1).


5/26

5

-Dreptul salariatilor de a beneficia de un repaus ce nu poate fi mai mic de 8

ore intre schimburi, in cazul in care munca se presteaza in schimburi (art.131,alin.2).

-Dreptul salariatului de a beneficia de doua zile consecutive libere (repaus

saptamanal), de regula sambata si duminica (art.132, alin.1).-Dreptul salariatilor de a beneficia de un spor la salariu, stabilit prin contractul

colectiv de munca sau contractul individual de munca, in situatia in care nu se potacorda repausuri in zilele de sambata si duminica (art.132, alin.3).

-Salariatii al caror repaus saptamanal se acorda cumulat, dupa o perioada deactivitate ce nu poate depasi 15 zile calendaristice, au dreptul la dublul

compensatiilor cuvenite, respectiv dublul sporului acordat la salariul corespunzator

(art.132, alin.5 coroborat cu art.120, alin.2).-Salariatii al caror repaus saptamanal a fost suspendat ca urmare a efectuarii

unor lucrari urgente, au dreptul la dublul compensatiilor cuvenite potrivit

prevederilor art. 120, alin.2 (art.133, alin.2).-Drepturile salariatului de a beneficia de zile libere cu ocazia sarbatorilor

legale (1,2 ianuarie, 1 mai, 1 decembrie, prima si a doua zi de Pasti, prima si a

doua zi de Craciun) (art.134, alin.1).

-Dreptul salariatilor de a beneficia pentru munca prestata in zilele desarbatoare legala, de un spor la salariul de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din

salariul de baza, corespunzator muncii prestate in programul normal de lucru

(art.137, alin.2).-Dreptul salariatului de a beneficia de concediu anual de odihna de minim 20

zile lucratoare (art. 139, alin.1).

-Dreptul salariatilor care lucreaza in conditii grele, periculoase sauvatamatoare, nevazatorii, alte persoane cu handicap si tinerii sub 18 ani de a

beneficia de un concediu suplimentar de cel putin 3 zile lucratoare (art.142).-Dreptul salariatului de a beneficia pentru perioada concediului de odihna, de

o indemnizatie de concediu care nu poate fi mai mica decat valoarea totala a

drepturilor salariale cuvenite pentru perioada respectiva (art.145, alin.1).

-Dreptul salariatului de a beneficia de indemnizatia de concediu de odihna cucel putin 5 zile lucratoare inainte de plecarea in concediu(art. 145, alin.3).

-Dreptul salariatului de a isi intrerupe concediul de odihna pe motive

obiective (art. 146, alin.1)-Dreptul salariatilor dea beneficia de zile libere platite care nu se includ in

durata concediului de odihna in cazul unor evenimente familiale deosebite (art.147,

alin.1)-Dreptul salariatului de a beneficia de concedii fara plata pentru rezolvarea

unor situatii personale (art.148, alin. 1).


6/26

6

-Dreptul salariatilor de a beneficia, la cerere, de concediu pentru formare

profesionala (art.149, alin. 1).-Dreptul salariatilor de a beneficia de un concediu de formare profesionala

platit de angajator, de pana la 10 zile lucratoare, in cazul in care in cursul unui an

calendaristic (pentru salariatii in virsta de pana la 25 de ani) si respectiv in cursul a2 ani calendaristici (pentru slariatii in varsta de peste 25 de ani) nu a fost asigurata

participarea la formarea profesionala pe cheltuiala angajatorului (art. 152, alin. 1).-Dreptul salariatului de a beneficia de un salariu exprimat in bani pentru

munca prestata in baza contractului individual de munca (art. 124, alin. 2)-Dreptul salariatului de a beneficia de un salariu de baza minim brut pe tara,

stabilit prin Hotarare de Guvern (art. 159, alin. 1).

-Dreptul salariatului de a i se aduce la cunostinta, prin grija angajatorului,salariul minim brut pe tara garantat in plata (art.159, alin. 4).

-Dreptul salariatului de a beneficia de daune interese pentru repararea

prejudiciului produs de catre angajtor pentru intarzierea nejustificata a platiisalariului (art. 161, alin.4).

-Dreptul salariatului de a nu i se retine din salariu cu titlul de daune cauzate

angajatorului decat in situatia existentei unei datorii certe, lichide, exigibile si

ajunsa la scadenta (art. 164, alin. 2).-Dreptul salariatului de a beneficia de protectia tuturor drepturilor sale in caz

de transfer al intreprinderii, al unitatii sau al unei parti a acesteia catre alt

angajator, potrivit legii (art. 169, alin. 1)-Dreptul salariatilor de a fi informati cu privire la continutul planului de

formare profesionala (art.191, alin.3).

-Dreptul salariatului de a beneficia pe durata formarii profesionale (daca sepresupune scoaterea din activitate a salariatului pentru o perioada ce nu depaseste

25% din durata zilnica a timpului normal de lucru) de salariul inetgralcorespunzator postului si functiei detinute, cu toate indemnizatiile, sporurile si

adaosurile la acesta (art.194, alin.2, lit.a).

-Dreptul salariatului de a beneficia de salariul de baza si, dupa caz, de sporul

de vechime, in situatia in care participarea la cursurile de formare profesionalapresupune scoaterea din activitate a salariatului pe o perioada mai mare de 25% din

durata zilnica a timpului normal de lucru (art.194, alin.2, lit.b).

-In cazul participarii la cursuri de formare profesionala cu scoatere integraladin activitate, avand ca efect suspendarea contractului individual de munca, pe

perioada suspendarii, salariatul beneficiaza de vechime la locul de munca, aceasta

perioada fiind considerata stagiu de cotizare in sistemul asigurarilor sociale de stat(art.194, alin.4).

-Dreptul salariatilor care au incheiat act aditional la contractul individual demunca cu privire la formarea profesionala, de a primi in afara salariului


7/26

7

corespunzator locului de munca, si alte avantaje in natura, pentru formarea

profesionala (art.197).-Salariatii au dreptul la greva (art.250).

-Dreptul salariatilor de a contesta in instanta, in termen de 30 de zile

calendaristice de la comunicare, decizia de sanctionare (art.268, alin.5).-Dreptul salariatului de a se adresa instantei, in termen de 30 de zile de la

comunicarea deciziei unilaterale a angajatorului, referitoare la incheierea,executarea, modificarea, suspendarea sau incetarea contractului individual de

munca (art.283, alin.1, lit.a).

4.Drepturile angajatului prevazute de Contractul colectiv de munca la

nivel national

-Dreptul angajatului de a beneficia de o durata normala a timpului de muncade 8 ore pe zi sau 40 de ore pe saptamana, cu drept de negociere a programului

saptamanal de la 36 pana la 44 de ore, cu conditia ca media lunara sa nu fie maimare de 40 de ore pe saptamana, iar programul stabilit sa fie anuntat cu o

saptamana inainte. In aceste conditii, durata timpului de munca zilnic nu poatedepasi 10 ore (Art.10);

-Dreptul salariatului care isi desfasoara activitatea in locuri de munca cuconditii deosebite de a beneficia de reducerea duratei normale a timpului de lucru

sub 8 ore pe zi si de a nu efectua ore suplimentare (Art. 12 alin. 1);-Dreptul angajatului de a beneficia de compensare cu timp liber corespunzator

orelor suplimentare lucrate sau de a fi platit la sfarsitul lunii cu un spor, in situatiain care nu s-au putut compensa cu timp liber, orele suplimentare lucrate (Art. 15);

-Dreptul angajatului de a beneficia de un program de lucru mai mic cu o orape timp de noapte, fara diminuarea salariului de baza si a vechimii in munca (Art.

16, alin. 1 si 2);

-Dreptul salariatei care renunta la concediul pentru ingrijirea copilului invarsta de pana la 2 ani de a beneficia de reducerea duratei normale a timpului de

lucru cu 2 ore pe zi fara sa fie afectat salariul de baza si vechimea in munca (Art.

17, alin.1);

-Dreptul femeii care are in ingrijire copii pana la 6 ani de a lucra cu jumatatede norma, daca nu beneficiaza de cresa sau camin, fara sa i se afecteze drepturilecare decurg din calitatea de salariat (Art. 17, alin.2);

-Dreptul salariatilor care lucreaza in locuri de munca cu conditii deosebite dea beneficia de sporuri la salariul de baza, de durata redusa a timpului de lucru, de

alimentatie de intarire a rezistentei organismului, de echipament de protectie,materiale igienico-sanitare, concediu suplimentar, etc (Art. 24 alin.1);


8/26

8

-Dreptul salariatilor incadrati in locurile de munca cu conditii deosebite de a fi

supusi obligatoriu unui examen medical efectuat de medicul de medicina a muncii(Art. 24, alin.2);

-Dreptul salariatilor de a beneficia de inca 2 luni de spor de nocivitate si

alimentatie de protectie a organismului in cazul in care au lucrat in conditii grelesau periculoase iar aceste conditii de munca s-au normalizat (Art. 25, alin.1);

-Dreptul salariatelor gravide, incepand cu luna a cincea de sarcina, precum sia celor care alapteaza, de a nu fi repartizate la munca pe timp de noapte (Art. 33,

ain.3);-Dreptul fiecarei salariat la un salariu in bani convenit la incheierea contractul

individual de munca (Art. 37, alin.1);

-Dreptul angajatilor de a beneficia de sporurile minime dupa cum urmeaza(Art.40):

-10% din salariul de baza pentru conditii de munca grele, periculoase sau

penibile;-10% din salariul minim negociat la nivel de unitate pentru conditii nocive

de munca;

-100 % din salariul de baza pentru orele suplimentare si pentru orele

lucrate in zilele libere si in zilele de sarbatori legale, pana la 120 de ore/salariat /an. Ceea ce depaseste 120 ore /salariat /an se plateste cu un spor

de 50% din salariul de baza;

-5% din salariul de baza pentru vechimea in munca de minimum 3 ani simaximum 25% din salariul de baza la o vechime de peste 20 ani;

-25% din salariul de baza pentru lucru in timpul noptii;

-50% din salariul de baza pentru executarea unei alte functii.-Dreptul salariatilor de a primi 75% din salariul de baza in situatia cand din

motive tehnice sau din alte motive, activitatea a fost intrerupta fara a se fi produsdin vina lor si cand in tot acest timp au ramas la dispozitia unitatii (Art.42 alin.3);

-Dreptul salariatilor de a primi plata periodic, la datele stabilite prin contractul

colectiv de munca la nivel de unitate sau la nivel de institutie (Art. 44);

-Dreptul salariatilor trimisi in delegatie de a beneficia de (Art.45):-decontarea cheltuielilor de transport si a costului cazarii potrivit

conditiile stabilite prin contractul colectiv de munca la celelalte niveluri;

-diurna de deplasare al carei cuantum se stabileste prin negociere la nivelde ramura, unitate sau grupuri de unitati;

-Dreptul angajatilor detasati de a-si mentine toate drepturile pe care le-au avut

la data detasarii (Art.47);-Dreptul salariatilor de a li se plati inaintea oricaror obligatii banesti ale

unitatii, salariile cuvenite, avand calitatea de creditori privilegiati in caz defaliment sau lichidare judiciara a societatii la care lucreaza (Art. 48);


9/26

9

-Dreptul salariatilor care se pensioneaza pentru limita de varsta, de a primi o

indemnizatie egala cu cel putin un salariu avut in luna pensionarii (Art.50);-Dreptul salariatilor de a beneficia in afara de ajutoarele prevazute de lege, la

care au dreptul, si de urmatoarele (Art.51):

-in cazul decesului salariatului, un ajutor acordat familiei de un salariumediu lunar pe unitate;

-daca decesul a survenit in urma unui accident de munca sau a unei boliprofesionale, cuantumul ajutorului acordat familiei va fi de cel putin 3

salarii de baza, diferenta de doua salarii platindu-se dupa stabilirea inconditiile legii a cauzei decesului;

-un salariu de baza platit de unitate mamei pentru nasterea fiecarui copil;

-daca mama nu este salariata, sotul acesteia beneficiaza de plata unuisalariu de baza;

-un salariu de baza platit de unitate la decesul sotului sau sotiei, ori la

decesul unei rude de gradul I aflata in intretinerea salariatului;-Dreptul salariatului de a beneficia in fiecare saptamana de 2 zile consecutive

de repaus saptamanal care se acorda , de regula, sambata si duminica (Art. 52, alin.

1 si 2);

-Dreptul fiecarui salariat de a beneficia de repaus pentru servirea mesei, ce nupoate fi mai mic de 15 minute . Repausul pentru servirea mesei cu o durata de 15

minute se include in programul de lucru (Art. 54);

-Salariatii au dreptul in fiecare an calendaristic la un concediu de odihna platitde minimum 21 de zile lucratoare (fac exceptie salariatii care au varsta sub 18 ani

si care beneficiaza de un concediu de lucru platit de 24 zile lucratoare) (Art. 56,

alin. 1 si 2);-Salariatii nou angajati, pentru primul an de activitate inscris in cartea de

munca, au dreptul la un concediu de odihna platit cu o durata minima de 18 zilelucratoare (Art. 56 , alin.2, lit. b);

-Dreptul salariatilor incadrati in grade de invaliditate la un concediu de odihna

suplimentar cu o durata de 3 zile, iar pentru cei nevazatori, cu o durata de 6 zile

(Art. 57 , alin.1);-Dreptul salariatilor care-si desfasoara activitatea in conditii deosebite de a

beneficia de concedii de odihna suplimentare cu o durata de minimum 3 zile pe an

(Art. 57, alin. 2);-Dreptul salariatilor de a beneficia pe durata concediului de odihna de o

indemnizatie formata din salariul de baza la data plecarii in concediu,

corespunzator cu numarul de zile de concediu, majorate cu procentul mediu alcelorlalte venituri salariale realizate pe perioada de 3 luni lucrate inaintea plecarii

in concediu (Art. 59, alin. 1);


10/26

10

-Indemnizatia de concediu nu poate fi mai mica decat salariul de baza, sporul

de vechime si indemnizatia pentru functia de conducere, luate impreuna,corespunzator numarului de zile de concediu . Indemnizatia de concediu si dupa

caz, prima de vacanta, se platesc inainte de plecarea in concediu (Art.59, alin. 2 si

4);-Dreptul salariatilor de a beneficia de zile libere platite pentru evenimente

deosebite in familie sau pentru alte situatii, dupa cum urmeaza (Art.61, alin.1):

a)-casatoria salariatului 5 zile;

b)-casatoria unui copil 2 zile;

c)-nasterea unui copil 2 zile;

d)-decesul sotului, copilului, parintilor, socrilor 3 zile;

e)-decesul bunicilor, fratilor, surorilor o zi;

f)-donatori de sange conf. legii;

g)-la schimbarea locului de munca incadrul aceleiasi unitati, cu mutarea domiciliuluiin alta localitate

5 zile;

-Dreptul salariatilor de a beneficia de 30 zile concediu fara plata, acordat o

singura data, pentru pregatirea si sustinerea lucrarii de diploma in invatamantulsuperior, seral si fara frecventa (Art. 61, alin.2);

-Dreptul salariatelor de a beneficia inafara concediului platit pentru ingrijireacopilului pana la varsta de 2 ani, si de un concediu fara plata de un an, perioada in

care salariatei nu i se va putea desface contractul de munca, iar pe postul sau nu vaputea fi angajata alta persoana, decat cu contract de munca pe o perioada

determinata. (Art. 62, alin.1 si 2);-Dreptul salariatei care se afla in concediul de maternitate de a beneficia pe o

anumita perioada (stabilita prin contractul colectiv de munca, de cel putin 6saptamani) de o compensare care va consta in diferenta dintre salariul de baza avut

si indemnizatia legala la care are dreptul. (Art. 66, alin.1 si 2);-Dreptul tatalui (daca are copilul in ingrijire) de a beneficia de toate drepturile

care i s-ar fi cuvenit mamei pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani, incazul decesului mamei (Art. 67);

-Dreptul salariatilor de a beneficia de un preaviz de 20 zile lucratoare in cazul

desfacerii contractului individual de munca la initiativa angajatorului, perioada incare salariatii au dreptul sa absenteze 4 ore pe zi de la programul unitatii pentru a-si gasi un alt loc de munca, fara ca acest lucru sa afecteze salariul si celelalte

drepturi . Orele absentate se pot stabili si prin cumul, in conditiile stabilite de

patron (Art. 74, alin. 2 si 3);


11/26

11

-Dreptul salariatului de a benefica de o indemnizatie egala cu salariul de baza

pe o luna avut la data desfacerii contractului individual de munca, in cazul in carepersoanei nu i s-a acordat preavizul prevazut de lege (Art. 74, alin.4);

-Dreptul angajatului de a beneficia de o compensatie de 50% din salariul lunar

inafara drepturilor cuvenite la zi, in cazul desfacerii contractului individual demunca pentru motive neimputabile salariatului (Art. 76, alin. 1);

II.Obligatiile angajatului

1. Obligatiile angajatului prevazute de Codul Muncii - Legea nr.53/2003-Obligatia salariatului de a presta munca in schimbul unei remuneratii

denumite salariu (art.10).

-Obligatia de a realiza norma de lucru sau, dupa caz, de a indeplini atributiilece-i revin conform fisei postului (art.39, ali.2, lit.a).-Obligatia de a respecta disciplina in munca (art.39, alin.2, lit.b).

-Obligatia de a respecta prevederile cuprinse in contractul colectiv de muncaaplicabil, regulamentul intern si in contractul individual de munca (art.39, alin.2,

lit.c).

-Obligatia de fidelitate fata de angajator in exercitarea atributiilor de serviciu

(art.39, alin.2, lit.d).-Obligatia de a respecta masurile de securitate si sanatate in munca (art.39,

alin.2, lit.e).

-Obligatia de a respecta secretul de serviciu (art.39, alin.2, lit.f).-Obligatia salariatului sa efectueze in natura concediul de odihna, in perioada

in care a fost programat, cu exceptia situatiilor expres prevazute de lege, sau atunci

cand, din motive obiective, concediul nu poate fi efectuat (art.144).-Salariatii, prin obligatiile lor in domeniul securitatii si sanatatii in munca, nu

pot aduce atingere responsabilitatii angajatorului (art.171, alin.4).-Obligatia salariatilor care au beneficiat de un curs sau un stagiu de formare

profesionala mai mare de 60 de zile, de a nu avea initiativa incetarii contractuluiindividual de munca, o perioada de cel putin 3 ani de la data absolvirii cursului sau

stagiului de formare profesionala (art.195, alin.1).-Obligatia salariatului de a presta munca in favoarea angajatorului care a

suportat cheltuielile ocazionate de formarea profesionala si care au stabilit acestlucru prin act aditional la contractul individual de munca (art.195, alin.2).

-Obligatia salariatului de a suporta toate cheltuielile ocazionate de pregatireasa profesionala, proportional cu perioada nelucrata in situatia in care nu respecta


12/26

12

prevederile actului aditional referitoare la perioada de munca de cel putin 3 ani

dupa absolvirea cursurilor de formare profesionala (art.195, alin.3).-Obligatia salariatilor de a raspunde patrimonial pentru pagubele materiale

provocate angajatorului (art.270, alin.1).

-Obligatia salariatului de a restitui angajatorului sumele incasate necuvenit dela acesta (art.272, alin.1).

-Obligatia salariatului de a suporta contravaloarea serviciilor prestate la carenu era indreptatit, sau pentru bunurile primitre, in situatia in care nu poate sa le

restituie in natura (art.272, alin.2).

2. Obligatiile angajatului prevazute de Contractul colectiv de munca la

nivel national

-Salariatii sunt obligati sa pastreze in bune conditii amenajarile facute deunitate, sa nu le descompleteze si sa nu sustraga componente ale acestora (Art. 30,

alin.3);-Obligatia salariatilor de a se supune examenelor medicale in conditiile

prevazute de lege . Refuzul constituie abatere disciplinara (Art. 31, alin.3);-Salariatii care au incheiat act aditional la contractul individual de munca in

vederea formarii profesionale, vor putea fi obligati sa suporte cheltuielileocazionate de aceasta daca parasesc unitatea din motive imputabile lor, inainte de

implinirea unui termen de 3 ani de la data absolvirii cursului (Art. 82, alin.1, lit.e);

3. Obligatiile angajatului prevazute de Legea 90/1996-Obligatia angajatului de a respecta normele de protectie a muncii (Art. 19,

lit.a);

-Obligatia de a desfasura activitatea in asa fel incat sa nu expuna la pericol deaccident sau imbolnavire profesionala atat propria persoana cat si pe celelalte

persoane participante la procesul de munca (Art. 19, lit.b);-Obligatia de a duce la cunostinta conducatorului locului de munca orice

defectiune tehnica sau alta situatie care constituie un pericol de accidente sauimbolnavire profesionala (Art. 19, lit.c);

-Obligatia de a aduce la cunostinta conducatorului locului de muncaaccidentele de munca suferite de propria persoana si de alte persoane participante

la procesul de munca (Art. 19, lit.d);


13/26

13

-Obligatia de a opri lucrul la aparitia unui pericol iminent de producere a unui

accident si sa il informeze deindata pe conducatorul locului de munca (Art. 19,lit.e);

-Obligatia sa utilizeze echipamentul din dotare, corespunzator scopului pentru

care a fost acordat (Art. 19, lit.f);-Obligatia de a da relatiile solicitate de organele de control si de cercetare in

domeniul protectiei muncii (Art. 19, lit.g).

4. Angajatul are dreptul la demnitate in muncaUn simplu enun care trece cel mai adesea neobservat n analizele

textului nouluiCod al muncii,ns fr ndoial un enorm ctig pentrusalariat.

Dar ce se circumscrie noiunii de demnitate n munc? Era necesarintroducerea acestui text n legislaia muncii, n condiiile n care articolul 1alin. 3 din Constituie3prevede c "Romnia este un stat de drept,democratic i social n care demnitatea omului [ ... ] reprezint valorisupreme [ ... ] i sunt garantate"(s.n. - C.G.)? Putem vorbi de o demnitatea salariatului diferit de demnitatea ceteanului?

Relaia de subordonare permite angajatorului de a da ordinesalariatului, de a controla ndeplinirea acestor ordine i de a sancionasalariatul n cazul nendeplinirii acestor ordine4. Aceast sfer larg aautoritii angajatorului, care se manifest n unitate i are o tendin de ase exercita i n afara acesteia (graie mijloacelor moderne decomunicare: telefonul mobil, laptopul, internetul etc.), se lovete naturalde drepturile i libertile fundamentale ale salariatului.

Viaa privat, care este o parte a vieii personale a salariatului,constituie o veritabil libertate public (articolul 26 dinConstituie). Eaprivete partea intim a vieii, adic "acea sfer de existen n carenimeni nu poate s se amestece fr s fi fost invitat"5.

Dac cea mai mare parte a vieii private se situeaz dincolo de

zidurile ntreprinderii, o parte a acestei viei private continu i n interiorulzidurilor ntreprinderii; intrarea pe poarta fabricii nu nseamn renunareala viaa privat, nu nseamn renunarea la sine nsui, nu nseamnrenunarea la demnitate.

n continuare, vom ncerca s gsim fundamentele filozofice ale dreptuluila demnitate (I). Stadiul dezvoltrii concepiilor juridice nu se poate analiza
http://www.costelgilca.ro/legislatie/document/1050/lege-53-din-2003-codul-muncii-republicat.htmlhttp://www.costelgilca.ro/legislatie/document/1050/lege-53-din-2003-codul-muncii-republicat.htmlhttp://www.costelgilca.ro/legislatie/document/1050/lege-53-din-2003-codul-muncii-republicat.htmlhttp://www.costelgilca.ro/legislatie/document/1050/lege-53-din-2003-codul-muncii-republicat.html


14/26

14

dect n raport cu alte sisteme juridice; de aceea vom face o scurtanaliz a stadiului legislaiilor statelor europene pentru a reui s avem oimagine asupra nivelului legislaiei romne (II). Vom ncerca scircumscriem noiunea de "demnitate n munc" aciunilor concrete (III),pentru a analiza n final cui revine obligaia de a proba existena nclcriidreptului la demnitate n munc i care sunt sanciunile acestei nclcri(IV).

Seciunea I. Fundamentele dreptului la demnitate n munc

Demnitatea persoanei umane aparine ordinii valorilor etice i deciface obiectul, n primul rnd, a unei analize filozofice (A) i doarsubsecvent ea face obiectul analizei juridice (B), cci ce face norma

juridic dect s reglementeze valori etice n ordinea social?

1. Scurt analiz filozofic a noiunii de "demnitate"

Noiunea de demnitate nu este un concept nou. Astfel, pentrujurisconsultul roman Cicero "dignitas" constituia elementul distinctiv alomului n raport cu animalele; demnitatea era punctul de plecare aloricrei cercetri etnice6.

Conceptul de demnitate uman a fost dezvoltat ulterior de filozofi.Immanuel Kant preciza c "umanitatea n ea nsi este o demnitate; ntr-adevr, omul nu poate fi utilizat de nici un om (nici de alii, nici de elnsui) doar ca un mijloc, ci ntotdeauna trebuie tratat ca un scop n sine i

n aceasta const mai exact demnitatea sa"7

. Astfel, Kant nu exclude caomul s fie utilizat ca un mijloc - ceea ce este cazul oricrui om carelucreaz n serviciul altuia; el exclude n schimb ca omul s fieutilizat doar ca un mijloc, impunnd utilizatorului (angajatorului n cazulnostru) s-l considere i ca un scop n sine, adic a lua n considerare ipropriile interese (pe care un jurist le traduce n drepturi) ale acestuia ide a nu-l trata ca o unealt, o main, un animal domestic lipsit de oriceautonomie. Kant afirm, de asemenea, c demnitatea persoanei umaneeste "o valoare interioar" prin care omul "oblig la respect de sine oricealt creatur raional"8(adic orice alt om, deoarece doar oamenii suntdotai cu "raiune" n sensul kantian al termenului).

Aceast afirmaie filozofic de secol XIX nu va rmne fr consecineasupra concepiei pe care juritii o vor da, n documentele juridiceulterioare, naturii dreptului la demnitate, drept de natur absolut.


15/26

15

Concepia filozofic asupra demnitii umane fondeaz noiunea juridicde demnitate, iar aceasta din urm se nscrie printre normelefundamentale ale dreptului, astfel nct orice comportament sau atitudine,care i-ar putea aduce atingere, sunt lovite de nulitate9.

2. Fundamentelejuridice ale conceptului de demnitate uman

Declaraia Drepturilor Omului i ale Ceteanului nu utilizeaztermenul de demnitate a persoanei umane, iar atunci cnd definete"drepturile naturale i imprescriptibile" ale omului, ea se limiteaz la"libertate, proprietate i rezisten la opresiune"10.

Adoptat la 10 decembrie 1948 de ctre Adunarea General aOrganizaiei Naiunilor Unite11, introduce pentru prima dat, n ordinea

juridic, conceptul de demnitate uman. Astfel, n preambul, se arat c"recunoaterea demnitii inerente tuturor membrilor familiei umane i adrepturilor lor egale i inalienabile constituie fundamentul libertii,dreptii i pcii n lume". Articolul 1 prevede c "toate fiinele umane senasc libere i egale n demnitate i n drepturi". Pentru ca n articolul 23 sse prevad c "orice om care muncete are dreptul la o retribuireechitabil i satisfctoare care s asigure att lui, ct i familiei lui, oexisten conform cu demnitatea uman".

Dreptul oricrei persoane la demnitate, astfel cum este enunat nDeclaraia Universal constituie un "drept-cadru", un drept general al cruiconinut particular i implicaiile sale concrete trebuie s fie precizate nalte instrumente internaionale. Astfel, dreptul universal la demnitatesocial este n principal definit prin drepturi particulare prescrise nPactulinternaional cu privire la drepturile economice, sociale i culturaledin 196612, care au fost dezvoltate ulterior n diverse texte adoptate deOrganizaia Internaional a Muncii. n ansamblul lor, drepturile specificecare sunt protejate prin aceste instrumente sunt edictate cu scopul de a

rspunde nevoilor, problemelor i intereselor de care trebuie inut contpentru a garanta dreptul oricrui individ la demnitate.

n preambulul prii a II-a, intitulat "Carta drepturilorfundamentale ale Uniunii"13se precizeaz: "contient de patrimoniulsu spiritual i moral, Uniunea se ntemeiaz pe valorile indivizibileale demnitii umane,libertii, egalitii i solidaritii". Carta consacra


16/26

16

Titlul I demnitii pe care o trateaz n 5 articole. Art. 1 prevede"Demnitatea uman este inviolabil. Ea trebuie respectat i protejat".CU privire la demnitatea lucrtorilor art. 31 alin. 1 din Cart prevede c:"Orice lucrtor are dreptul la condiii de lucru care s respecte sntatea,securitatea idemnitatea sa".

Carta Social European12(revizuit), la art. 26 intitulat "Dreptul lademnitate n munc" prevede: "n vederea asigurrii exercitrii efective adreptului tuturor lucrtorilor la protecia demnitii lor n munc, prile seangajeaz, n consultare cu organizaiile patronilor i lucrtorilor:

1. s promoveze sensibilizarea, informarea i prevenirea n materie dehruire sexual la locul de munc sau n legtur cu munca i s ia oricemsur adecvat pentru protejarea lucrtorilor mpotriva unor astfel decomportamente;

2. s promoveze sensibilizarea, informarea i prevenirea n materie deacte condamnabile sau explicit ostile i ofensatoare, dirijate n modrepetat mpotriva oricrui salariat la locul de munc sau n legtur cumunca, i s ia orice msur adecvat pentru protejarea lucrtorilormpotriva unor astfel de comportamente".

Aceeai situaia se ntlnete i la nivel naional: dreptul lademnitate, prevzut nConstituiedoar ca un "drept-cadru", trebuie indusdrepturilor particulare prin legi organice, legislaie sau jurispruden. Aadmite existena unui drept general la demnitate implic faptul c,coninutul acestui drept trebuie s rspund nevoilor i intereselor oricreigrupe sociale14.

Demnitatea uman15este recunoscut pentru prima dat n ordineajuridic constituional romn prin articolul 13 dinConstituia din196816. Actuala Constituiegaranteaz dreptul la demnitate prin art. 1alin. 3, precum i prin art. 30 alin. 6.

Seciunea II. Scurt analiz comparativ

Demersul nostru va fi unul progresiv n cele ce urmeaz; astfel vomtrece n revist situaia Franei a crei jurispruden i fundamenteazdeciziile pe noiunea de "demnitate n munc", fr ns a se gsi aceastnoiune precizat n mod expres n legislaia de dreptul muncii francez(A), vom prezenta apoi stadiul legislativ al Spaniei, similar cu sistemul

juridic romn (B), pentru a analiza "The Dignity at Work Bill" (legea privinddemnitatea n munc) n Marea Britanie (C).


17/26

17

Legislaiile statelor europene se afl n diverse stadii dereglementare. Pentru a ncadra nivelul legislaiei romne ntr-un cadruinternaional vom proceda la o scurt prezentare comparativ a treistateeuropene: Frana (A), Spania (B) i Marea Britanie (C).

1. FranaDei Frana a subscris Declaraiei Universale a Drepturilor Omului

"egalitate n demnitate", Constituia Franei nu evoc n mod expresdreptul la demnitate. Cu toate acestea, cu ocazia controluluiconstituionalitii "Legii privind bioetica"17, Curtea Constituionalfrancez a proclamat existena "principiului constituional de aprare ademnitii umane", demnitate care trebuie protejat mpotriva "oricreiforme de aservire i de degradare", considernd c preambululConstituiei din 27 octombrie 1946 consacr, implicit, principiul

constituional al aprrii demnitii umane.Codul penalcuprinde sanciuni dure mpotriva tuturor celor care

ncalc demnitatea n munc. Astfel, art. 225-14 din Codul Penal francez,intrat n vigoare la 1 martie 1994, sancioneaz cu 2 ani de nchisoare iamend penal "fapta de a supune o persoan, abuznd de situaia sa dedependen, la condiii de munc sau de gzduire incompatibile cudemnitatea uman". Acest articol este inclus n capitolul II, intitulat"Atingerea demnitii persoanei" al titlului II din Codul penal.

Codul muncii francez ignor cuvntul "demnitate"18. Cu toateacestea, jurisprudena, urmat ndeaproape de doctrin, recunoatedreptul la demnitate n munc.

nc din 1966 Curtea de Apel Paris a refuzat unui angajator dreptul de autiliza n instan ca prob "nregistrri secrete privind atitudineasalariatului la locul de munc", pentru a stabili existena unei culpe gravea acestuia i, implicit, motivarea desfacerii disciplinare a contractului demunc19. Un an mai trziu, Curtea de Apel Lyon a pronunat o soluiesimilar, preciznd c respinge aceste metode ale angajatorului, "metodeinstaurnd n raporturile dintre angajator isalariai un climat intolerabil denencredere"20. Pentru comentatorul acestei hotrri, profesorul G. Lyon-Caen, fundamentul celor dou decizii l constituie "atingerea demnitii

persoanei care este aici n balan i, n mod special, a demnitiimuncitorului".

n 1991, a aprut n mod explicit noiunea de "atingere a demnitiiumane" cu ocazia unei hotrri privind nregistrarea clandestin a


18/26

18

"cuvintelor i actelor unui salariat". Astfel, instanele au considerat canclcare a demnitii salariatuluiorice sanciune a salariatului fondat peaspectul vestimentar al salariailor (vestimentaia, machiajul salariatuluietc.)21.

Putem astfel afirma c, dei lipsit de un text de lege care s prevad nmod expres dreptul la demnitate n munc, instanele de drept socialfranceze i fundamenteaz deciziile lor pe dreptul la demnitate n munc.

2. Spania22

Salariatul este titular de drepturi fundamentale recunoscute de ConstituiaSpaniei, precum: dreptul la demnitate (art. 10.1), la integritate inediscriminare (art. 14), la via i la integritate fizic (art. 15), la libertateideologic i religioas (art. 16), la onoare i la intimitate (art. 18), lalibertate de expresie i la informare (art. 20) etc.

Aceste drepturi se menin i n cadrul contractului de munc, fr aprejudicia echilibrul existent ntre interesele salariatului i cele aleangajatorului, astfel cum afirm Tribunalul Constituional n sentina nr.120/1983, confirmat n sentine ulterioare, "existena unei relaii demunc implic exerciiul drepturilor [fundamentale]".

"n relaia de munc", muncitorului i este recunoscut (iar angajatorul esteobligat s recunoasc) "dreptul la demnitate" (Art. 4.2. din Estatuto de losTrabajadores23), drept care deriv din principiul constituional al

"demnitii persoanei", unul din elementele fundamentale ale "ordiniipublice i pcii sociale"), art. 10.1 din Constituia spaniol. Demnitatea iintimitatea cuprind n mod expres "protecia mpotriva agresiunii verbale ifizice" (art. 4.2 din Estatuto de los Trabajadores); demnitatea i intimitateatrebuie respectate i: n cazul registrelor privind persoana i bunurilemuncitorului (art. 18 Estatuto de los Trabajadores); n cazurile desupraveghere i control ordonate de angajator (art. 20.3 din Es tatuto delos Trabajadores).

n cazul n care angajatorul nu respect demnitatea salariatului,

acesta din urm poate opta ntre a solicita ncetarea contractului demunc (art. 50.1 Estatuto de los Trabajadores) primind o indemnizaieegal cu cea acordatn caz de concediere nelegal sau de a solicita laJuzgado de los Social (Tribunalul muncii) de a anula decizia care aduceatingere dreptului fundamental i de a obliga angajatorul de a se abine dea mai realiza astfel de acte. Toate acestea fr a prejudicia acordareaindemnizaiei pentru daune morale pe care muncitorul le-ar putea suferi,


19/26

19

precum i posibilitatea de a exercita eventuale aciuni penale24(avnd nvedere principiul non bis in idem).

3. Marea Britanie

n cartea sa "Dignity at work", autorul englez, RandyHodson, definea demnitatea ca "abilitatea de a stabili sensulautorespectului i autovalorii i de a fi respectat de alii"25.

"The Dignity at Work Bill"26a fost supus spre aprobarea CamereiLorzilor n 1997; ncercarea de a introduce aceast lege n CameraComunelor s-a lovit de guvernul conservator al lui John Major. Deiintrodus n mai multe rnduri n cele dou Camere ale Parlamentuluibritanic, a fost adoptat n 2001. n continuare, o vom prezenta, succint.

Seciunea 1 intitulat "The right to dignity at work" (dreptul la demnitate

n munc) prevede c fiecare angajat are dreptul la demnitate n munc,chiar dac acest drept nu este prevzut n clauzele contractului prin careeste angajat cel n cauz. Aadar, dreptul la demnitate n munc va ficonsiderat ca fcnd parte automat din contractul de munc. Alin. 2 alprimei seciuni enumer, preciznd ns c enumerarea nu este limitativ,aciunile angajatorului care pot fi considerate ca fiind nclcri aledemnitii n munc:

a. aciuni care aduc ofens, care sunt abuzive, maliioase, insulttoaresau care au caracter de intimidare, cu condiia s nu se ntmple o

singur dat;b. critic nejustificat, cu condiia s nu se ntmple o singur dat;c. impunerea de pedepse fr nici o justificare rezonabil;d. schimbarea sarcinilor sau responsabilitilor angajatului, n

detrimentul acestuia, fr o justificare rezonabil.

Seciunea 2 prevede c angajatorul ncalc dreptul la demnitate n munci, n cazul n care, un salariat este tratat mai puin favorabil dect ceilalisalariai pe motiv c:

a. a introdus o aciune n justiie, n baza acestei legi, mpotrivaangajatorului sau a altei persoane;

b. a depus mrturie ntr-un proces n legtur cu aciuni introduse deorice alt persoan n baza acestei legi, mpotriva angajatorului sau aaltei persoane;


20/26

20

c. angajatorul cunoate sau presupune c angajatul su intenioneazs fac oricare din aceste aciuni.

n ceea ce privete dreptul la aciune al persoanei care consider c i-afost nclcat dreptul lademnitatea n munc, proiectul prevede c cerereade chemare n judecat se va introduce la Tribunalul muncii. n situaia ncare tribunalul admite plngerea salariatului, poate dispune:

a. "anularea actului prin care dreptul la demnitate n munc a fostnclcat;

b. acordarea unor compensaii financiare."Pentru a determina cuantumul despgubirii, tribunalul va ine cont depersistena actelor angajatorului, precum i de "nivelul" nclcrii acestui

drept.Seciunea III. Coninutul noiunii de demnitate n munc

n relaia de munc, angajatorul are dreptul de a da ordine, iarsalariatul are obligaia de a executa aceste ordine.

Angajatorul are dreptul de a stabili organizarea i funcionareaunitii, atribuiile corespunztoare pentru fiecare salariat, de a dadispoziii cu caracter obligatoriu pentru salariai, de a exercita controlulasupra modului de ndeplinire a sarcinilor de serviciu (ordineleangajatorului) i a constata svrirea abaterilor disciplinare i a aplicasanciunile corespunztoare27. Cu alte cuvinte, angajatorul are prerogativa(puterea) de conducere, de reglementare i prerogativa disciplinar28.

Pe de alt parte, salariatul, ca cetean, are garantateprin Constituie drepturile fundamentale, de care nu poate deroga prinsimpla lui calitate de salariat: dreptul la demnitate n munc, dreptul lavia privat, dreptul la libertate de exprimare etc.

n exercitarea prerogativelor sale, angajatorul nu trebuie s aducatingere nici unuia din drepturile fundamentale ale salariatului.

Care sunt ns aciunile prin care angajatorul poate aduce atingeredemnitii? Vom ncerca s rspundem n ceea ce urmeaz, fr ns aavea pretenia c am epuizat subiectul.

Constituia Romniei29garanteaz dreptul la demnitate alcetenilor, iarLegea nr. 53/ 2003 - Codul muncii,republicat, prevede nart. 6 alin. 1 c "orice salariat care presteaz o munc beneficiaz de


21/26

21

respectarea demnitii i a contiinei sale, fr nici o discriminare", pentrua reitera acest drept n mod expres n art. 39 alin. 1 lit. e) "salariatul aredreptul la demnitate n munc".

Hruirea sexual, hruirea moral, discriminarea pe orice motiv

reprezint nclcri ale demnitii n munc, recunoscute de doctrinajuridic; exist ns i alte aciuni prin care angajatorul poate nclcadreptul la demnitate n munc.

nclcarea demnitii n munc poate avea loc nu doar pe duratacontractului individual de munc (B), ci i la nceputul (A) i la sfritulacestuia (C).

1.nclcarea demnitii n munc cu ocazia recrutrii, n vedereancadrrii n munc

Art. 29 dinCodul munciiprevede c ncheierea contractului individual demunc se face dup verificarea prealabil a aptitudinilor profesionale ipersonale ale persoanei care solicit angajarea. Astfel, realizarea unuiexamen corporal de ctre angajator, cu ocazia verificrii aptitudinilorsalariatului, reprezint, fr ndoial, o nclcare a dreptului laautorespect, la demnitate n munc30.

Alin. 3 al art. 29 dinCodul munciiprotejeaz candidatul la obinereaunui loc de munc, de orice ingerin a angajatorului n viaa sa privat.

Astfel, informaiile cerute de angajator candidatului nu pot avea alt scop

dect acela de a aprecia aptitudinile profesionale i capacitatea acestuiade a ocupa postul respectiv. ntrebrile angajatorului privind, spreexemplu, orientrile sexuale ale candidatului, apartenena sau nu la uncult religios, intenia candidatei de a face sau nu copii reprezint ingerine

n viaa privat a viitorului salariat. Dac aceste ingerine sunt realizate cuscopul de a pune candidatul ntr-o situaie de inferioritate, considerm csuntem n faa unei nclcri a dreptului la demnitate n munc.

Alin. 4 al aceluiai articol prevede c angajatorul poate cereinformaii n legtur cu candidatul de la fotii si angajatori, cu dou

condiii:a) aceste informaii s vizeze doar sfera profesional (funcia ndeplinit idurata angajrii);

b) prealabil obinerii acestor informaii, s obin ncuviinareacandidatului. Obinerea de informaii fr acordul prealabil al salariatului,
http://www.costelgilca.ro/legislatie/document/1050/lege-53-din-2003-codul-muncii-republicat.htmlhttp://www.costelgilca.ro/legislatie/document/1050/lege-53-din-2003-codul-muncii-republicat.htmlhttp://www.costelgilca.ro/legislatie/document/1050/lege-53-din-2003-codul-muncii-republicat.htmlhttp://www.costelgilca.ro/legislatie/document/1050/lege-53-din-2003-codul-muncii-republicat.htmlhttp://www.costelgilca.ro/legislatie/document/1050/lege-53-din-2003-codul-muncii-republicat.htmlhttp://www.costelgilca.ro/legislatie/document/1050/lege-53-din-2003-codul-muncii-republicat.htmlhttp://www.costelgilca.ro/legislatie/document/1050/lege-53-din-2003-codul-muncii-republicat.htmlhttp://www.costelgilca.ro/legislatie/document/1050/lege-53-din-2003-codul-muncii-republicat.htmlhttp://www.costelgilca.ro/legislatie/document/1050/lege-53-din-2003-codul-muncii-republicat.html


22/26

22

cu att mai mult cu ct aceste informaii vizeaz sfera vieii private asalariatului, reprezint o nclcare a dreptului la demnitate n munc.

Articolul 27 alin. 1 dinCodul munciiprevede c o persoan poate fiangajat n munc numai n baza unui certificat medical. Scopul acestui

certificat medical este doar acela de a se constata faptul c cel n cauzeste apt pentru prestarea muncii respective. Obligarea candidatului de a-i face teste medicale pentru a se constata diverse maladii, precum SIDA,pentru a se stabili caracteristicile genetice, reprezint, de asemenea, o

nclcare a dreptului la demnitate n munc31.

2.nclcarea dreptului la demnitate n munc pe durata executriicontractului de munc

Cele mai multe situaii de nclcare a dreptului la demnitate sentlnesc pe durata executrii contractului individual de munc.

Dup cum am artat mai sus, instanele judectoreti franceze auconsiderat c supravegherea salariatului cu mijloace audio-video, frtirea salariatului constituie nclcri ale demnitii n munc. S-aconsiderat c aspectul fizic al salariatului i aparine acestuia, angajatorulneputnd reglementa inuta vestimentar a salariailor si, dect pentrumotive de igien i securitate, pentru a da o "imagine mrcii" ntreprinderiisale sau pentru a ajuta clientela sa (uniformele stewardeselor ntr-unaeroport, permind clientelei companiei de a ti cui s i se adreseze),

ns cu precizarea c inuta nu trebuie s fie "nici ridicol, nicidegradant"32.

Constituie nclcare a demnitii n munc orice comportament alangajatorului abuziv, maliios, insulttor fa de salariat, oricecomportament guvernat de scopul de a intimida salariatul, i criticilenejustificate la adresa salariatului, cu att mai mult cu ct aceste critici auloc n faa tuturor colegilor, fr a se da dreptul la replic, fcute cu scopulde a umili salariatul reprezint o nclcare a acestui drept. Distrugereafizic a lucrrii salariatului, n faa tuturor colegilor, meninerea aceluiaisalariu al unui angajat cu studii superioare cu cel al unui angajat cu studiimedii, cu intenia vdit de a pune salariatul cu studii superioare ntr-osituaie de inferioritate reprezint o nclcare a demnitii umane.

Sunt doar cteva exemple. Rmne instanelor judectoreti sarcina de ase pronuna asupra multor altor forme posibile de nclcare a demnitii nmunc.


23/26

23

3. nclcarea dreptului la demnitate n munc, cu ocazia ncetriicontractului

Greu de crezut c i n aceast perioad, relativ scurt, angajatorulpoate nclca dreptul la demnitate. Practica este adevrat confirmat de

instanele de judecat franceze, a demonstrat c este posibil. Astfel,Conseil des Prud'hommes a condamnat societatea francez SKF la platafiecrui salariat a unei sumei de 30.000 franci, cu titlul de prejudiciu moral,deoarece atunci cnd societatea a decis concedierea unui anumit numrde salariai, dup anunarea concedierii de ctre directorul de resurseumane nu i-a lsat s se rentoarc la posturile lor de munc, obligndu-ide a prsi imediat ntreprinderea n taxiuri special comandate cu aceastocazie, taxiuri care i ateptau deja la poarta societii.

Seciunea IV. Sarcina probei i rspunderea angajatorului

n cazul n care un salariat consider c i-a fost nclcat dreptul lademnitate n munc, acesta poate aciona angajatorul la instanele

judectoreti, potrivitCodului muncii.

n conformitate cu dispoziiile art. 287 (art. 272 dup republicare)dinCodul muncii,sarcina probei revine angajatorului. Aadar, salariatultrebuie s precizeze care sunt aciunile susceptibile de a fi considerate ca

nclcri ale demnitii n munc, urmnd caangajatorul s demonstrezec aciunile sale au o justificare rezonabil i c, n spe, nu poate fivorba de o violare a dreptului la demnitate n munc.

n cazul n care judectorul va constata c aciunile angajatoruluireprezint violri ale dreptului, acesta are posibilitatea:

a. a) de a dispune anularea actului prin care se aduce atingeredemnitii;

b. b) de a obliga angajatorul la ncetarea aciunilor care au dus laviolarea dreptului la demnitate n munc;

c. c) de a obliga angajatorul la plata daunelor morale, dar n condiiilelegislaiei romne a muncii, acest lucru este posibil numai n cazul

discriminrii pe criterii sexuale33.

1Articol publicat n Revista Romn de Dreptul Muncii nr. 2/2004
http://idrept.ro/00061221.htmhttp://idrept.ro/00061221.htmhttp://idrept.ro/00061221.htmhttp://www.costelgilca.ro/legislatie/document/1050/lege-53-din-2003-codul-muncii-republicat.htmlhttp://www.costelgilca.ro/legislatie/document/1050/lege-53-din-2003-codul-muncii-republicat.htmlhttp://www.costelgilca.ro/legislatie/document/1050/lege-53-din-2003-codul-muncii-republicat.htmlhttp://www.costelgilca.ro/legislatie/document/1050/lege-53-din-2003-codul-muncii-republicat.htmlhttp://idrept.ro/00061221.htm


24/26

24

2Articolul 39 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii,republicat n "Monitorul Oficial al Romniei", partea I, nr. 72 din 05februarie 2003.3Publicat n "Monitorul Oficial al Romniei", partea I, nr. 767 din 31

octombrie 2003.4I. T. tefnescu, Tratat de dreptul muncii, vol. I, Ed. Lumina Lex,Bucureti, 2003, pag. 638-639.5J. Rivero, Les libert publiques, citat de Philippe Wagner n Le pouvoirde direction et les liberts des salarisn "Droit social" nr. 12/2000.6Marie-Luce Pavia i Thierry Revet,La dignit de la personne humaine,Ed. Economica, Paris, 1999, p. 5.7Kant, citat de R. Einsner n Kant-Lexikon, Ed. Gallimard, Paris, 1994, p.280.8R. Einsner, op. cit., p. 281.9Olivier de Tissot, Pour une analyse juridique du concept de "dignit" dusalari, n "Droit social" nr. 12/ 199510Art. 2 din Declaraia Drepturilor Omului i ale Ceteanului, votat dectre Adunarea Naional Constituant francez, la 26 august 1789.11Publicat n brour la 1948 de Organizaia Naiunilor Unite.

12Ratificat de Romnia prin Decretul nr. 212/1974, publicat n "Buletinuloficial al Republicii Socialiste a Romniei" nr. 146 din 20 noiembrie 1974.13Adoptat prin consens de Convenia European la 13 iunie i 10 iulie2003 i prezentat preedintelui Consiliului European la Roma la data de18 iulie 2003.14Ratificat de Romnia prin Legea nr. 74/1999, publicat n "MonitorulOficial al Romniei", partea I, nr. 193 din 4 mai 1999.15Gideon Ben-Israel i Ruth Ben-Israel, Personnes ges: dignit social,

statut et droit a la libert d'organisation, n "Revue internationale dutravail", vol. 141, nr. 3/2002, p. 281 i urm.16Publicat n "Buletinul oficial", nr. 22 din 20 februarie 1968.17 Legea nr. 94-653 i 94-654 din 29 iulie 1994, publicat n "Journalofficiel" nr. 175 din 30 iulie 1994.


25/26

25

18Olivier de Tissot, op. cit., p. 974 i urm.19O. Tissot notele citate.20Ibidem.21

Ibidem.22Algfred Montoya Melgar, Derecho del trabajo, Ed. Tecnos, Madrid,2002, p. 311 -312.23 Real Decreto Legislativo nr. 1/1995, din 24 martie 1995, publicat n"Boletin Oficial del Estado", din 29 martie 1994.24Real Decreto-Ley 5/2000 - Ley sobre infracciiones y sanciones en elorden social, publicat n "Boletin Oficial del Estado", din 8 august 2000.25Randy Hodson, Dignity at work, Ed. Cambrige University Press, 2001,

p. 3.26The Dignity at Work Bill, publicat n "Weekly Information Bulletin", nr. 31din 8 decembrie 2001.27Art. 40 alin. 1 din Codul muncii.28I. T. tefnescu,Tratat de dreptul muncii, vol. I, Ed. Lumina Lex,Bucureti, 2003, pag. 638-639.29Art. 3 alin. 2.

30OlivierTessiot, op. cit., p. 976.31A se vedea, n acest sens, i Olivier Tissot, op. cit., p. 976.32 Chambre Criminelle 23.07.1992, n "Recueil Dalloz", citat de OlivierTissot, op. cit., p. 977.33A se vedea I.T. tefnescu,Tratat de dreptul muncii,vol. II, Ed. LuminaLex, Bucureti, 2003, pag. 33-35.


26/26

Bibliografie

- Curs universitar Dreptul muncii ( Claudiu Mihnea Drumea)Ed. Europolis, Constanta, 2008

- Revista de drept socialDemnitatea in munca (Costel Gilca)- I. T. tefnescu Tratat de dreptul muncii, vol. I, Ed. Lumina

Lex, Bucureti, 2003- I. T. tefnescu Tratat de dreptul muncii, vol. II, Ed. Lumina

Lex, Bucureti, 2003

Drepturile Si Obligatiile Angajatului

Documents

Transcript of Drepturile Si Obligatiile Angajatului