7 octombrie 2014

Drept penal partea speciala 1

Curs 1

Bibliografie:

- curs

- seminar

- jurisprudență de la seminar

- Noul Cod Penal+ legea de punere in aplicare

- Cod Penal Comentat CH Beck 2014 comentariu integral pe parte generala parte speciala

- Curs V Cioclei

- Manualul pe codul vechi cu referire la noul cod editura CH Beck 2013 V Cioclei ( la biblioteca)

- Articole explicații pe NCP ( la seminar)

Semestrul 1:

- infracțiuni contra persoanei

- infracțiuni contra patrimoniului

Examen: e posibil sa se treacă la un sistem exclusiv grila (30-50) sau rămâne sistemul vechi cu

grila teorie speță si întrebare punctuala

Grila semideschisa(1,2/3)

Dreptul penal partea speciala- noțiune, obiect de studii, corelații/structura ps

1. Noțiune. Obiect. Corelatii

Dreptul penal reprezintă o ramură autonoma si unitara a dreptului. Din rațiuni de tehnică

legislativă in sensul ca pentru a se cunoaște si aplica mai ușor norma penala, de penal a fost

împărțit in doua subramuri așa cum se regăsesc si in cp: dr penal pg si dr penal ps. Partea generala

ca subramura cuprinde norme cu caracter general, de principiu,care se ap!Ica in raport cu tot ce

înseamnă relații de apărare socială. Dr penal ps se refera la norme ce privesc anumite fapte pe care

legiuitorul le-a incriminat adică se refera la INFRACTIUNI si numai in raport cu acestea. A nu se

confunda pg si ps cu dreptul penal general noțiune folosita in doctrina pt a desemna dr comun

aplicabil in orice situație pt orice persoane(care include si ps si pg numai ca se refera la dreptul

comun) si dreptul penal special aplicabil in împrejurări deosebite cu privire la anumite domenii

sau anumite persoane(poate fi dreptul penal din domeniul fiscal vamal silvic etc sau cel aplicabil

in timp de război calamitate etc).

Obiectul subramurii juridice este incriminarea. Avem doua interpretări ale noțiunii de drept penal

pg si ps(ramura de drept si disciplina sau știință)

Obiectul disciplinei dr penal ps il reprezintă analiza/înțelegerea infracțiunilor in scopul încadrării

juridice corecte a diferitelor fapte. Disciplina tehnica/aplicabila.

In principiu, încadrarea juridica a unei fapte se refera la aplicarea unei FORMULE LEGALE

UNEI SITUATII DE VIATA socotita intolerabila de către legiuitor si pentru care a incriminat

transpunerea in formula a unei fapte penale.

Dreptul penal ps e o disciplina de studiu cu un obiect f clar si in principiu ne interesează

încadrarea juridica a faptelor. Ea nu poate sa ignore alte discipline( dr penal pg- toate

instituțiile/conceptele ps si explicarea lor completează so sunt utilizate in ps prob vinovăție forma

infracțiunii) nu poate fi înțeles fara niste cunoștințe temeinice din pg. Toate analizele infracțiunilor

au la baza o schema logica ce se referă la noțiuni din partea generala( ob juridic ob material SB

infracțiunii eventual situați spre misă vom analiza lătura obiectiva cu componentele ei latura

subiectiva cu elementele ei in special vinovăția, formele infracțiunii, variantele infracțiunii,

sancțiunile, caracterul lor,tipul de sancțiune si chestiuni legate de aspecte procesuale=> procedura

penala).

Schema logica inventata de Vintila Dongoroz urmata dintr-o forma sua ala in mai toate lucrările

de dr penal ps

Schema logica a infracțiunii: are la baza noțiuni din partea generala( enunțate mai sus)

- obiectul juridic se refera la relațiile sociale si valorile ocrotite prin norma de incriminare( ce se

nasc in jurul acestor valori)

Ex: infracțiuni contra vieții: viață sau dr la viață

Infracțiuni contra patrimoniului: relațiile patrimoniale

Exista un ob juridic generic, comun unei categorii mai mari de infracțiuni, si un ob juridic special

care se refera la un fragment din ob juridic generic( dintre valorile general protejate prin anumite

infracțiuni se protejează un anumit fragment din acea categorie mai mare)

Exista pe lângă ob juridic pp si special un ob juridic adiacent adică val protejata in subsidiar( la

tâlhărie e patrimoniu) .

E importanta analiza ob juridic deoarece se poate întâmpla ca ob juridic sa NU EXISTE!!!

Valoarea care e protejata prezumata într o fapta concreta poate sa lipsească. (Împuști un

cadavru=> fapta putativa)

Infracțiune contra patrimoniului: furi un tv din lada de gunoi. E vba de un bun abandonat fara

valoare sau cu valoare nesemnificativa=> nu e infracțiune

- Obiect material reprezintă acea entitate care înglobează întruchipează valoarea protejata si asupra

carei entități se îndreaptă elementul material! E diferit de elementul material al laturii obiective.

Împotriva lui se îndreaptă elementul material. Asupra lui se îndreaptă acțiunea sau inacțiunea

La infracțiunile contra persoanei: corpul persoanei

Contra patrimoniului: bunul mobil/imobil sau mobil si imobil

Eventuala absenta a acestuia( într o infracțiune care presupune asta...sunt unele care nu presupun

existenta acestui obiect) nu exista infractiunea!

- subiecții acțiunii activ si pasiv

SB activ al infracțiunii refera la pers care comite fapta respectiva( pf sau pj) exista infractiuni care

au un subiect activ calificat circumstatiat(trebuie sa aiba o anumita calitate de ex sa fie functionar

public pt inf de serviciu sau sa aiba o anumita varsta in raport cu victima la actul sexual cu un

minor imprejurari in care exista sb activ circumstantiat) daca nu exista calitatea respectiva se

schimbz infractiunea(delapidare )

Problema participatiei penale autor coautor instigator complice

In privinta sb pasiv e vba de pers care sufera in urma actiunii nu ne intereseaza sb pasiv general

cade e statul i cel special!

Uneori de calitatea sb activ depinde chiar infractiunea alteori depinde varianta agravanta sau

calificata a infractiunii. Sb pasiv femeia insarcinata=> omor calificat! Intrerupere a cursului

sarcinii se poate doar daca e gravida. Minor pt a avea o anumita infractiune gen viol etc e mai grav

cu un minor sau act sexual cu un minor

Determinare sau inlesnire a sinuciderii limita de varsta face ca infractiunea sa fie in varianta

agravanta. Exista infractiuni care au situatie premisa adica o imprejurare exterioara faptei fara de

care fapta nu exista. Fapta comisa pe tip de razboi de exemplu e situatie premisa. Abuz de

incredere bun dat cu anumit titlu unei anumite persoane etc.

Continutul obiectiv sau latura obiectiva are 3 componente: elem materia(actiune sau inactiune diin

text de incriminare ce se cere sa faca sau sa nu faca. Apar cele mai multe probleme in analiza

infractiunilor si in încadrarea juridica, iar alteori fapta concreta e greu de fixat pe tiparul

infracțiunii. ),l urmarea imediata ( poate sa constea intr o stare de pericol sau intr un rezultat poate

sa fie diversa la rezultat decesul la i contra vietii la unele oatrimoniale paguba prejudiciu ese

realizeaza rezultatul am infractiune nu se realizeaza nu am. Tentativa daca se putea realiza)t csi

leg de cauzalitate(presupune raportul intre elementul material si urmarea imediata care de multe

ori trebuie dovedit( infractiuni contra vietii).

Pe latura subiectiva ne intereseaza vinovatia care are 3 forme intentie culpa si praeterintentie.

Intentia are doua modalitati: directa(făptuitorul prevede rezultatul si il urmărește- vinovăția

reprezintă atitudinea psihica sau SB a individului fata de fapta si urmările ei) si indirecta( prevede

rezultatul si nu il urmareste dar il accepta)

Culpa : simpla ( nu prevede rezultatul nu il accepta)si cu prevedere( prevede rezultatul dar nu il

urmareste si nu il accepta socoteste fara temei ca nus e va produce)

Mobil si scop! Cauta in curs anu trecut

Formele infractiunii: acte preparatorii fapta consumata etc

Variantele infractiunilro: agravate si atenuate

Cauze de nepedepsire sau de atenusre a pedepsei

Sanctiunile prevazute pt fiecare fapta in parte

Sistemul partii speciale NCP

Pt a asigura cunoasterea si aplicarea coreta si eficienta a normelor referitoare la diferite incriminari

legiuitorul are obligatia sa sistematizele aceste norme. Ca atare sistemult partii soeciale al ncp este

reprezenjtat de clasificarea infractiunilor ps diferite categorii grupe subgrupe luandu se in calcul

toate incriminarile din afara sau din interiorul codului. Nu putem vb de o sistematizare a ps in

general oe intreg sistemul oenal pt ca legile penale speciale djn afara xodukui care contin

incriminari sunt intr o stare nesistemica eke sunt in diferite acte normative care in mare nu sunt

sistematizate. Trebuie sa existe un cod(...)

Putem vb de o sistematizare a ps cp totusi!

Struxtura ps are drept criteriu de baza ob juridic al infractiunilr:

In sensul ca in cp titlurile(13) sunt construite avand la baza valoarea protejata(ob juridic). Un al

doilea criteriu incearca sa regrupeze diferite if din acelasi titlu in baza ob juridic specislsi pe baza

acestui criteriu sunt alcatuite capitolele din interiorul titlului. Vezi cuprins cod penal/ spre

deosebire de cp anterior nu exista sinun al treilea criteriu pe baza caruia inf din interiorul

capitolului sa fie grupate si oe sectiuni. Inainte era in titlu 2 cap 1 omucidere ceva si alta titlu 10 la

alea contra capacitatii de aparare

Structura- un alt element denumirea marginala a infractiunii- ceea ce nu a fost intotdeauna valabil

codul de la 1968 le a kntrodus ca cel in 1936 nu avea.

Titlu 1 contra oers