Drept administrativ - I 28

2. ORGANIZAREA ADMINISTRATIV Ă A TERITORIULUI ŞI ORGANIZAREA ADMINISTRA ŢIEI PUBLICE

Obiective specifice:

La sfârşitul capitolului, vei avea capacitatea:

• să realizezi analiza generală a organizării administrative a teritoriului;

• să identifici modurile de organizare a administraţiei publice;

• să ilustrezi modul de funcţionare a administraţiei descentralizate;

• să evidenţiezi deosebirile dintre descentralizare şi deconcentrare.

Timp mediu estimat pentru studiu individual: 4 ore

2.1. Consideraţii generale privind organizarea administrativ ă a teritoriului

29

2.2. Moduri de organizare a administraţiei publice 30

Obiectivele specifice unităţii de învăţare

Rezumat 33

Teste de autoevaluare 34

Răspunsuri la întrebările din testele de autoevaluare 34

Lucrare de verificare 35

Bibliografie minimal ă 35

Vasilica Negruţ Organizarea administrativă a teritoriului şi organizarea administraţiei publice

Drept administrativ - I 29

2.1. Consideraţii generale privind organizarea administrativă a teritoriului

Organizarea administrativă a teritoriului. Aspecte generale

Din punct de vedere administrativ, teritoriul statului unitar este împărţit în unităţi administrativ - teritoriale.

Expresia „unitate administrativ - teritorială” are două sensuri distincte: de circumscripţie administrativ-teritorială şi de colectivitate teritorială locală (Popescu, 1999, p. 32 şi urm.).

Într-un prim sens, unităţile administrativ - teritoriale semnifică circumscripţiile administrativ - teritoriale, ierarhizate, în care îşi exercită competenţa teritorială organele deconcentrate ale judeţului.

De exemplu, se poate vorbi de circumscripţie administrativă judeţeană în cazul prefectului, al direcţiei generale judeţene a finanţelor publice sau se poate vorbi de circumscripţie comunală sau orăşenească în cazul postului comunal de poliţie sau al poliţiei orăşeneşti. Tot astfel, există circumscripţii ale judecătoriilor, ale tribunalelor sau curţilor de apel.

Într-un al doilea sens, unităţile administrativ - teritoriale reprezintă colectivităţile teritoriale locale, respectiv locuitorii care trăiesc pe o anumită porţiune a teritoriului de stat.

Trebuie precizat că unitatea administrativ - teritorială este subiect de drept numai atunci când are accepţiunea de colectivitate teritorială locală şi nu atunci când reprezintă o circumscripţie administrativ – teritorială.

Potrivit art. 22 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, delimitarea unităţilor administrativ - teritoriale se stabileşte prin lege.1 Orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua numai în temeiul legii şi după consultarea cetăţenilor din unităţile administrativ – teritoriale respective, prin referendum.

Organizarea administrativă a teritoriului este definită ca fiind „delimitarea teritoriului unui stat în unităţi administrativ-teritoriale, delimitare făcută în scopul realizării unitare a puterii” (Muraru, 1997, p. 148).

În organizarea administrativă a teritoriului sunt avute în vedere mai multe criterii: relieful şi reţeaua hidrografică; configuraţia zonelor de influenţă a principalelor localităţi, în special a celor urbane; accesul locuitorilor la reşedinţa de judeţ; relaţiile tradiţionale; posibilitatea punerii în valoare, în mod eficient, a resurselor naturale; zonarea etnografică şi zonarea eparhială ş.a.

În sensul Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, comuna este unitatea administrativ-teritorială de bază care cuprinde populaţia rurală unită prin comunitate de interese şi tradiţii, alcătuită din unul sau mai multe sate, în funcţie de condiţiile economice, social-naturale, geografice şi demografice.

1 Legea nr.2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României (publicată în Buletinul Oficial nr. 54-55 din 27.07.1981), abrogată prin Legea nr. 2/1989 privind îmbunătăţirea organizării administrative a teritoriului R.S.R. (publicată în Buletinul Oficial nr.15/25.04.1989) şi repusă în vigoare prin Decretul - Lege nr. 38/1990 (publicat în Monitorul Oficial nr. 14/23.01.1990), modificată şi completată.

Vasilica Negruţ Organizarea administrativă a teritoriului şi organizarea administraţiei publice

Drept administrativ - I 30

Reţine criteriile avute în vedere în organizarea administrativ ă a teritoriului!

Oraşul este o unitate administrativ-teritorială de bază în cadrul organizării administrativ-teritoriale. El constituie un centru politico-administrativ dezvoltat, cu un potenţial economic, social-cultural şi edilitar gospodăresc ridicat. Oraşele care au un număr mai mare de locuitori, o însemnătate deosebită în viaţa economică, social-politică şi cultural-ştiinţifică a ţării au fost declarate municipii.

Municipiul Bucureşti are un regim juridic şi politic asemănător cu cel al judeţului. Fiind capitala ţării, municipiul Bucureşti are o organizare proprie, pe sectoare.

Judeţul este unitatea administrativ-teritorială ce joacă rolul de verigă intermediară în cadrul organizării administrative a judeţului. Judeţul este unitatea administrativ - teritorială complexă din punct de vedere economic şi social-cultural şi o unitate de coordonare şi control din punct de vedere politico-administrativ. Delimitarea judeţelor (în număr de 41) s-a făcut astfel încât, fiecare din acestea să fie echilibrate ca suprafaţă, număr de locuitori şi potenţial economic. Suprafaţa medie a unui judeţ este de aproape 6100 Km, iar populaţia în medie de peste 450.000 locuitori.

Organizarea administraţiei şi realizarea în concret a legii şi a tuturor actelor bazate pe lege, în unităţile administrativ - teritoriale se asigură prin autorităţile administraţiei publice locale, care sunt create şi funcţionează în comune, oraşe, municipii şi judeţe, conform prevederilor legale (art. 20, alin.(1) din Legea nr.215/2001).

De la apariţia sa, organizarea administraţiei publice a cunoscut o evoluţie continuă, ca urmare a dezvoltării structurilor statale şi a influenţei factorilor geografici, politici, militari, economici ş.a.

Sarcina de lucru 1 Defineşte organizarea administrativă a teritoriului şi precizează care sunt criteriile care se au în vedere la organizarea administrativă a teritoriului.

2.2. Moduri de organizare a administraţiei publice 2.2.1. Consideraţii generale

Statul unitar este un stat centralizat din punct de vedere politic. Însă, din punct de vedere administrativ se poate vorbi de mai multe regimuri juridice în relaţiile dintre centru şi teritoriu şi anume, de un regim de centralizare administrativă, de un regim de deconcentrare administrativă şi de un regim de descentralizare administrativă (Santai, 1998, p. 112). Acestea se pot constitui concomitent şi în principii care stau la baza organizării administraţiei publice. Prin aceste principii se încearcă rezolvarea celor două tendinţe care se

Vasilica Negruţ Organizarea administrativ

Drept administrativ - I

manifestă în guvernarea diversitate.

Conform opiniei exprimate de profesorul Antonie Iorgovan, organizarea administrativă nu exprimdescentralizare, exo ţară sau alta constând în partea recunoscutoriginalitatea administra

Potrivit principiilor care guverneazadministraţiei, pe întreg teritoriul, este dependentadministraţii centrale administrativ - teritoriale. Gradul de dependenadministraţia centralcele descentralizate.

Centralizarea concentreaznaţional în persoana statului. Prin descentralizare se fac concesii conunitate administrativcircumscripţiile administrativ interese (Oroveanu, 1998, p. 385)

2.2.2. Centralizarea administrativ

Prin centralizare se înlocale şi speciale sunt numite de autoritatea publicacesteia” În sistemul centralizconduce, iar autorit(Negulescu, 1934, p. 610)

În regimul centralizadministra. În acest sistem statul înaţional, satisfacerea cerinse organizează circumscripnistrativă colectivităţ

Un stat centralizat înseamn(Văraru, 1928, p. 306)

- centralizarea ar lipsi statul de unul din atributele esenprogresului naţiunii;

- regimul centralizator suprimpiardă deprinderea de a

Centralizarea îmbracadministrative.

Concentrarea constăsuperioare ale ierarhiei administrative. de pregătire şi execu

Prin deconcentrare administrativrevin organelor centrale, unor organe subordonate care functeritoriu şi care, din acest punct de vedere, sunt organe locale, dar sunt

Organizarea administrativă a teritoriului şi organizarea administra

I

în guvernarea şi administrarea unei ţări: tendinţa de unitate

Conform opiniei exprimate de profesorul Antonie Iorgovan, organizarea ă nu exprimă niciodată numai centralizare sau numai

descentralizare, existând întotdeauna un dozaj între una şi alta, diferen sau alta constând în partea recunoscută descentralizării, fapt ce determin

originalitatea administraţiei din fiecare ţară.

Potrivit principiilor care guvernează statul unitar, soluţionarea problemelor iei, pe întreg teritoriul, este dependentă de existenii centrale şi a unei administraţii locale, organizate în toate unit

teritoriale. Gradul de dependenţă a administraţia centrală reprezintă criteriul care separă sistemele centralizate de

cele descentralizate.

Centralizarea concentrează ansamblul sarcinilor administrative pe teritoriul ional în persoana statului. Prin descentralizare se fac concesii con

unitate administrativă, acordându-se administraţiei colectivităţilor locale din iile administrativ - teritoriale sarcina de a satisface propriile

(Oroveanu, 1998, p. 385).

Centralizarea administrativă

Prin centralizare se înţelege „regimul administrativ în care autorităţ

i speciale sunt numite de autoritatea publică centrală, fiind subordonate acesteia” În sistemul centralizării „autoritatea publică centrală ia deciziile conduce, iar autorităţile locale raportează şi execută deciziile primite”(Negulescu, 1934, p. 610).

În regimul centralizării nu se recunoaşte colectivităţilor locale dreptul de a se acest sistem statul îşi asumă, pentru ansamblul teritoriului

ional, satisfacerea cerinţelor de interes general. Într-un regim centralizat pur ă circumscripţii teritoriale, dar nu se acordă autonomie admi

colectivităţilor umane locale.

Un stat centralizat înseamnă de fapt negarea intereselor regionale raru, 1928, p. 306). Alte dezavantaje ale centralizării:

centralizarea ar lipsi statul de unul din atributele esenţiale: asiguraprogresului naţiunii;

regimul centralizator suprimă spiritul de independenţă, face ca poporul s deprinderea de a-şi exercita voinţa.

Centralizarea îmbracă, de regulă, forma concentrării şi a deconcentr

Concentrarea constă în atribuirea puterii de decizie în totalitate autoritsuperioare ale ierarhiei administrative. Autorităţile din teritoriu nu au decât un rol

i execuţie a deciziilor

Prin deconcentrare administrativă se înţelege transferul unor atriburevin organelor centrale, unor organe subordonate care funcţ

i care, din acest punct de vedere, sunt organe locale, dar sunt

organizarea administraţiei publice

I 31

a de unitate şi de

Conform opiniei exprimate de profesorul Antonie Iorgovan, organizarea numai centralizare sau numai

i alta, diferenţa dintre rii, fapt ce determină

ionarea problemelor de existenţa unei

ii locale, organizate în toate unităţile a administraţiei locale de

sistemele centralizate de

ansamblul sarcinilor administrative pe teritoriul ional în persoana statului. Prin descentralizare se fac concesii conceptului de

ţilor locale din teritoriale sarcina de a satisface propriile

elege „regimul administrativ în care autorităţile publice , fiind subordonate ă ia deciziile şi

deciziile primite”

ilor locale dreptul de a se , pentru ansamblul teritoriului

un regim centralizat pur autonomie admi-

de fapt negarea intereselor regionale şi locale

ţiale: asigurarea

, face ca poporul să

i a deconcentrării

în atribuirea puterii de decizie în totalitate autorităţilor ile din teritoriu nu au decât un rol

elege transferul unor atribuţii care revin organelor centrale, unor organe subordonate care funcţionează în

i care, din acest punct de vedere, sunt organe locale, dar sunt

Vasilica Negruţ Organizarea administrativ

Drept administrativ - I

subordonate organelor centrale al

Se poate spune cădescentralizare.

Ceea ce o apropie de centralizare este faptul caleşi de electoratul local, ci numi

Ceea ce o apropie de descentralizare este faptul ccompetenţa să rezolve problemele locale, fşefului lor ierarhic.

Potrivit legislaţiei actuale, deconcentrarea constcompetenţe administrative specialitate ale administraspecialitate din teritoriu.

2.2.3. Descentralizarea administrativ

Descentralizarea permite colectivităţstatului, care le conferautorităţi proprii ş

Esenţa descentralizautorităţi centrale unor autoritadministrativ - teritoriale.

Descentralizarea se asigurproblemelor locale, prin alegerea repreadministraţiei publice locale, ceea ce sus„democraţia aplicat

Potrivit prevederilor art. 2descentralizarea, aceasta reprezintfinanciară de la nivelul administrapublice locale sau c

Principiile pe baza curmătoarele2:

a. principiul subsidiaritcătre autoritatea administraadministrativ cel mai apropiat de cetadministrativă

b. principiul asigurtransferate;

c. principiul responsabilitraport cu competenstandardelor de calitate în furnizarea serviciilor publice publică;

2 Art. 3 din Legea nr. 195/2006.

Organizarea administrativă a teritoriului şi organizarea administra

I

subordonate organelor centrale ale administraţiei publice.

Se poate spune că deconcentrarea este o centralizare atenuată

Ceea ce o apropie de centralizare este faptul că titularii puterii locale nu sunt i de electoratul local, ci numiţi de autorităţile centrale.

Ceea ce o apropie de descentralizare este faptul că titularii puterii locale au ă rezolve problemele locale, fără să le mai înainteze, în acest scop,

efului lor ierarhic.

ţiei actuale, deconcentrarea constă în redistre administrative şi financiare de către ministere şi celelalte organe de

specialitate ale administraţiei publice centrale către propriile structuri de specialitate din teritoriu.

Descentralizarea administrativă

Descentralizarea reprezintă un sistem de organizare administrativpermite colectivităţilor umane să se administreze ele însele, sub controlul statului, care le conferă personalitate juridică, le permite constituirea unor

i proprii şi le dotează cu resursele necesare.

a descentralizării constă în transferul unor atribuţii ale diverselor i centrale unor autorităţi locale care funcţionează în unit

teritoriale.

Descentralizarea se asigură de către cetăţeni prin participarea lor la rezolvarea problemelor locale, prin alegerea reprezentanţilor care vor constitui autorit

blice locale, ceea ce susţine afirmaţia că descentralizarea este ia aplicată la administraţie”.

Potrivit prevederilor art. 2 lit. l) din Legea nr. 195/2006 privind descentralizarea, aceasta reprezintă transferul de competenţă administrativ

de la nivelul administraţiei publice centrale la nivelul administrapublice locale sau către sectorul privat.

pe baza cărora se desfăşoară procesul de descentralizare sunt

principiul subsidiarităţii, care constă în exercitarea competentre autoritatea administraţiei publice locale situată

administrativ cel mai apropiat de cetăţean şi care dispune de capacitate administrativă necesară;

principiul asigurării resurselor corespunzătoare competen

principiul responsabilităţii autorităţilor administraţiei publice locale în raport cu competenţele ce le revin, care impune obligativitatea realizstandardelor de calitate în furnizarea serviciilor publice ş

organizarea administraţiei publice

I 32

deconcentrarea este o centralizare atenuată sau o slabă

titularii puterii locale nu sunt

titularii puterii locale au le mai înainteze, în acest scop,

în redistribuirea de i celelalte organe de

tre propriile structuri de

un sistem de organizare administrativă care se administreze ele însele, sub controlul

, le permite constituirea unor

ţii ale diverselor ionează în unităţile

lor la rezolvarea ilor care vor constitui autorităţile

descentralizarea este

lit. l) din Legea nr. 195/2006 privind ţă administrativă şi

iei publice centrale la nivelul administraţiei

procesul de descentralizare sunt

în exercitarea competenţelor de iei publice locale situată la nivelul

i care dispune de capacitate

toare competenţelor

iei publice locale în ne obligativitatea realizării

standardelor de calitate în furnizarea serviciilor publice şi de utilitate

Vasilica Negruţ Organizarea administrativ

Drept administrativ - I

Reţine aceste

condiţii!

d. principiul asigurbazat pe criterii autorităţilor administralocală financiar

e. principiul echitserviciile publice

f. principiul constrângerii bugetare, careautorităţile administrasubvenţiilor pentru acoperirea deficitelor finale ale bugetelor locale.

Descentralizarea presupune dou

Prima condiţie a oriccategorii de probleme locale distincte de problemele na

A doua condiţie constumane locale prin care li se asigurresurse financiare nu se pot administra singure.

Aceste două condiţ

Descentralizarea apare numai în momentul în care autoritcare realizează administraemană de la colectivitanumită autonomie.

Descentralizarea este o modalitate de organizare adminisDin acest punct de vedere, descentralizardeosebită de federalism.

Termeni cheie: deconcentrare administrativ

Identifică deosebirile dintre federalism.

Rezumat Organizarea administrativunui stat în unitrealizării unitare a puterii.

Organizarea administrabazate pe lege, în unit

Organizarea administrativă a teritoriului şi organizarea administra

I

principiul asigurării unui proces de descentralizare stabil, predictibil, bazat pe criterii şi reguli obiective, care să nu constrângă

ăţilor administraţiei publice locale sau să limiteze autonomia financiară;

principiul echităţii, care implică asigurarea accesului tuturor cetserviciile publice şi de utilitate publică;

principiul constrângerii bugetare, care interzice utilizarea de căţile administraţiei publice centrale a transferurilor speciale sau a iilor pentru acoperirea deficitelor finale ale bugetelor locale.

Descentralizarea presupune două condiţii :

ţie a oricărei descentralizări o reprezintă recunoacategorii de probleme locale distincte de problemele naţionale.

ţie constă în recunoaşterea personalităţii juridice a colectivitumane locale prin care li se asigură autonomia financiară, deoarece, fresurse financiare nu se pot administra singure.

condiţii sunt necesare, dar insuficiente.

Descentralizarea apare numai în momentul în care autorităţile publice locale ă administraţia în circumscripţiile administrativ

de la colectivităţile umane locale, iar nu de la stat şi au fa autonomie.

Descentralizarea este o modalitate de organizare administrativăDin acest punct de vedere, descentralizarea administrativă este fundamental

de federalism.

Termeni cheie: centralizare administrativă; concentrare administrativdeconcentrare administrativă; descentralizare administrativă.

Sarcina de lucru 2 ă deosebirile dintre descentralizare, deconcentrare

Organizarea administrativă a teritoriului reprezintă delimitarea teritoriului unui stat în unităţi administrativ teritoriale, delimitare făcut

rii unitare a puterii.

Organizarea administraţiei şi realizarea în concret a legii şi a tuturor actelor bazate pe lege, în unităţile administrativ-teritoriale se asigură prin autorit

organizarea administraţiei publice

I 33

rii unui proces de descentralizare stabil, predictibil, nu constrângă activitatea

limiteze autonomia

asigurarea accesului tuturor cetăţenilor la

interzice utilizarea de către iei publice centrale a transferurilor speciale sau a

iilor pentru acoperirea deficitelor finale ale bugetelor locale.

recunoaşterea unei

ii juridice a colectivităţilor ă, deoarece, fără

ăţile publice locale iile administrativ - teritoriale

i au faţă de stat o

trativă, nu politică. este fundamental

; concentrare administrativă;

descentralizare, deconcentrare şi

delimitarea teritoriului ăcută în scopul

şi a tuturor actelor ă prin autorităţile

Vasilica Negruţ Organizarea administrativ

Drept administrativ - I

administraţiei publice locale, care sunt create oraşe, municipii ş

Moduri de organizare a administra

1. Centralizarea administrativ

- concentrarea administrativ

- deconcentrarea administrativ

2. Descentralizarea administrativprincipii:

a) principiul subsidiarit

b) principiul asigur

c) principiul responsabilitraport cu competen

d) principiul asigurbazat pe criterii

e) principiul echit

f) principiul constrângerii bugetare

Teste de autoevaluare

1. Unitatea administrativ

a) are accepţiunea de circumscripb) când are accep

2. Moduri de organizare a administra

a) numai centralizare administrativb) descentralizare administrativc) federalism.

3. Administraţia public

a) o administrab) o administra

Răspunsuri la întreb1. a); 2. b); 3. b).

Organizarea administrativă a teritoriului şi organizarea administra

I

iei publice locale, care sunt create şi funcţioneazăşi judeţe, conform prevederilor legale.

Moduri de organizare a administraţiei publice

Centralizarea administrativă, cu cele două forme:

concentrarea administrativă;

deconcentrarea administrativă.

Descentralizarea administrativă, care se desfăşoară pe baza urm

a) principiul subsidiarităţii;

b) principiul asigurării resurselor corespunzătoare competenţelor transferate;

c) principiul responsabilităţii autorităţilor administraţiei publice locale în raport cu competenţele ce le revin;

d) principiul asigurării unui proces de descentralizare stabil, predictibil, bazat pe criterii şi reguli obiective;

e) principiul echităţii;

incipiul constrângerii bugetare.

Teste de autoevaluare

Unitatea administrativ-teritorială este subiect de drept atunci când:ţiunea de circumscripţie administrativ-teritorială;

când are accepţiunea de colectivitate teritorială locală.

Moduri de organizare a administraţiei publice: numai centralizare administrativă; descentralizare administrativă şi centralizare administrativă; federalism.

ţia publică din România, conform Constituţiei este: o administraţie centralizată; o administraţie descentralizată.

spunsuri la întrebările din testele de autoevaluare a); 2. b); 3. b).

organizarea administraţiei publice

I 34

ionează în comune,

e baza următoarelor

ţelor transferate;

iei publice locale în

rii unui proces de descentralizare stabil, predictibil,

drept atunci când:

rile din testele de autoevaluare

Vasilica Negruţ Organizarea administrativ

Drept administrativ - I

Lucrare de verificare aferent

1. Argumentează necesitatea

proiectul Codului de procedur

2. Rezumă într-o pagindeconcentrării,

Nota Bene. Lucrarea va fi transmisanunţului de executare a ei, iar rezultatul evaluacesta sau prin platforma eLearning.

Bibliografie minimal

Alexandru, Ioan; Cadministrativ. Ediţ

Apostol Tofan, Dana103.

Iorgovan, Antonie (2005). Bucureşti: All Beck, pp. 528

Negruţ, Vasilica (2008). Pedagogică, pp. 58

Petrescu, Rodica-pp. 53-59.

Vedinaş, Verginia

Organizarea administrativă a teritoriului şi organizarea administra

I

Lucrare de verificare aferentă capitolelor 1 şi 2

ă necesitatea codificării normelor administrative, pornind de la proiectul Codului de procedură administrativă.

o pagină elementele esenţiale ale descentraliz moduri de organizare a administraţiei publice.

Lucrarea va fi transmisă tutorelui în termen de 7 zile de la data ului de executare a ei, iar rezultatul evaluării î ţi va fi comunicat prin

acesta sau prin platforma eLearning.

Bibliografie minimal ă

xandru, Ioan; Cărăuşan, Mihaela & Bucur, Sorin (2009). administrativ. Ediţia a III-a, Bucureşti: Universul Juridic, pp. 155

Tofan, Dana (2008). Drept administrativ. Bucureşti: C. H. Beck, pp. 92

Iorgovan, Antonie (2005). Tratat de drept administrativ, vol. I, editi: All Beck, pp. 528 şi urm.

(2008). Drept administrativ. Bucureşti: Editura Didactic. 58-66.

-Narcisa (2009). Drept administrativ. Bucureşti: Hamangiu,

(2006). Drept administrativ. Bucureşti: Lumina Lex, pp

organizarea administraţiei publice

I 35

administrative, pornind de la

iale ale descentralizării şi

tutorelui în termen de 7 zile de la data i va fi comunicat prin

Bucur, Sorin (2009). Drept Universul Juridic, pp. 155-170.

ti: C. H. Beck, pp. 92-

, vol. I, ediţia 4-a.

ti: Editura Didactică şi

Bucureşti: Hamangiu,

ti: Lumina Lex, pp. 9-36.