DREPT ADMINISTRATIV PARTEA II

MULTIPLE CHOICE

1. Precizati care este obiectul contractelor administrative, din punct de vedere al regimului juridic conform legii 554/2004 – legea contenciosului administrativ.

2. Care este obiectul contractelor administrative, din punct de vedere alregimului juridic conform legii 554/2004 – legea contenciosului administrativ?a. numai achizitiile publiceb. numai prestarea serviciilor publicec. punerea in valoare a bunurilor proprietate publica, executarea lucrarilor de

interespublic, achizitiile publice.

3. Precizati care sunt caracterele contractelor administrative.a. sunt contracte cu titlu gratuitb. sunt contracte nenumitec. sunt contracte cu executare succesiva in timp

4. Care sunt caracterele contractelor administrative?a. sunt contracte unilateraleb. sunt contracte solemnec. contracte cu titlu gratuit

5. Intre cine se incheie contractul de concesiune reglementat prin legea219/1998 – privind regimul concesiunilor?a. un concedent - persoana fizica si un concesionar persoana juridicab. un concedent – autoritate publica si un concesionar persoana fizica sau persoana

juridica de drept privat romana sau strainac. orice fel de persoane fizice si juridice, indiferent ce calitate au ei, de concesionar si

concedent.

6. In numele cui autoritatea publica poate detine calitatea de concedent incadrul unui contract de concesiune?a. in numele unei persoane fizice de drept privat cu sediul în Româniab. in numele statului (ministere)c. autoritatea nu poate detine calitatea de concedent in cadrul unui contract de concesiune

7.Ce dobandeste cu titlu definitiv sau temporar o persoana juridica denumitaautoritate contractanta in cadrul unui contract de achizitie publica?a. produse, lucrari sau servicii

a. punerea in valoare a bunurilor proprietate publica, executarea lucrarilor de interes public, prestarea serviciilor publice

b. numai executarea lucrarilor de interes publicc. numai prestarea serviciilor publice

b. imobile proprietate publicac. valori mobiliare apartinand unor persoane fizice

8. Pe baza caror principii se realizeaza atribuirea contractului de achizitiepublica?a. principiul liberei circulatii si principiul eficientei utilizari a fondurilor publiceb. principiul transparentei procesului de atribuire a contractului si principiul legalitatiic. principiul legalitatii si principiul prioritatii in atribuirea contractului de achizitie publica

9. Precizati care sunt primcipiile pe baza carora se realizeaza atribuireacontractului de achizitie publica.a. principiul prioritatii in atribuirea contractului de achizitie publica si principiul legalitatiib. principiul liberei circulatii si principiul eficientei utilizari a fondurilor publicec. principiul transparentei procesului de atribuire a contractului si principiul liberei circulatii

10. Prin ce procedee se poate face atribuirea contractului de achizitie publica?a. licitatie - deschisa sau restransab. atribuirea directa a contractului de achizitie publicac. licitatia inchisa

11. Precizati prin ce procedee se poate face atribuirea contractului de achizitie publica.a. atribuirea directa a contractului de achizitie publicab. licitatia inchisac. negocierea - competitiva sau cu o singura sursa

12.Care sunt partile contractului de inchiriere a bunurilor proprietate publica astatului si a unitatilor administrativ teritoriale?a. o persoana de drept public denumita locator si o persoana de drept privat denumita

locatarb. numai persoane fizice cu domiciliul in Romaniac. numai persoane juridice cu sediul comercial in Romania

13. Care tip de contract administrativ are ca obiect executia uneia sau maimultor lucrari de constructii in schimbul unui pret?a. contract de lucrari publiceb. contract pentru concesiunea de lucraric. contract de asociere in participatiune

14. Care tip de contract administrativ – contract de achizitie publica, acordaexecutantului concesionar dreptul de a exploata sau administra rezultatul lucrarilor pentru o perioada de timp determinata?a. contract de lucrari publiceb. contract pentru concesiunea de lucraric. contract de asociere in participatiune

15. Ce fel de bun se remite spre folosinta temporar, gratuit – unei persoane de

drept privat – unui comodatar cu obligatia de a-l restitui in natura, in cazulcontractului de comodat incheiat de catre organele administratiei publice?a. un bun aflat in proprietatea statului sau unitatilor administrativ teritorialeb. un bun imobil aflat in proprietate publicac. un bun imobil aflat in proprietatea unei persoane fizice

16. Ce fel de bun poate fi bunul ce face obiectul contractului de comodat incheiat de catre organele administratiei publice?a. un bun aflat in proprietatea statuluib. un bun aflat in proprietatea unitatilor administrativ teritorialec. un bun aflat in proprietatea statului sau unitatilor administrativ teritoriale.

17. Conform art.17 din Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică siregimul juridic al acesteia si prevederile OG nr.124/1998 privind organizarea si functionarea cabinetelor medicale pot fi date în comodat - imobile din patrimoniul de stat sau unitătilor administrativ teritoriale pentru ce destinatii?a. persoane juridice fara scop lucrativ care desfasoara activitati numai de binefacereb. persoane juridice fara scop lucrativ care desfasoara activitati numai de binefacere sau

de utilitate publicac. cabinete medicale.

18. Ce are ca obiect, dupa caz, contractul de parteneriat public-privat?a. proiectarea, finantarea, constructia si exploatarea, intretinerea si transferul oricarui bun

publicb. instrainarea bunului public dupa finalizarea lucrarilor impuse prin contractc. numai finantarea si transferul oricarui bun public

19. Ce fel de acte juridice sunt contractele administrative?a. actele juridice pe care le incheie organele administratiei publice cu cei

administratib. actele juridice care se incheie intre persoane fizicec. actele juridice care se incheie intre persoane juridice

20. Cum sunt clauzele contractelor administrative?a. clauzele nu sunt negociabileb. clauzele sunt negociabilec. clauzele nu sunt stabilite prin lege

21. Cum este definit contractul de concesiune?a. contractul prin care o autoritate publica, numita concedent, transmite pentru o perioada

de cel mult 49 de ani unei alte persoane, numita concesionar, dreptul si obligatia deexploatare a unui bun, a unei activitati sau a unui serviciu public, in schimbul unei redevente

b. contractul incheiat intre Fondul Roman de Dezvoltare Sociala si reprezentanti aigrupurilor din comunitatile rurale sarace etc. prin care Fondul, pe baza unui proiectintocmit de beneficiari, transmite acestora, cu titlu gratuit, sume de bani

c. contractul incheiat in forma scrisa prin care o persoana juridica, denumita autoritatecontractanta, dobandeste un titlu definitiv sau temporar produse, lucrari sau servicii prinatribuirea unui contract de achizitie publica unui ofertant in urma aplicarii uneia dintre

procedurile prevazute.

22.Cum este definit contractul de achizitie publica?a. este acel contract administrativ incheiat intre o autoritate publica si o persoana de drept

privat, numita executant, si care are ca obiect executia uneia sau mai multor lucrari deconstructii, in schimbul unui pret

b. este contractul incheiat in forma scrisa prin care o persoana juridica, denumitaautoritate contractanta, dobandeste un titlu definitiv sau temporar produse, lucrari sauservicii prin atribuirea unui contract de achizitie publica unui ofertant in urma aplicariiuneia dintre procedurile prevazute

c. contractul incheiat intre Fondul Roman de Dezvoltare Sociala si reprezentanti aigrupurilor din comunitatile rurale sarace etc. prin care Fondul, pe baza unui proiectintocmit de beneficiari, transmite acestora, cu titlu gratuit, sume de bani.

23.Cum este definit contractul de lucrari publice?a. este contractul incheiat in forma scrisa prin care o persoana juridica, denumita

autoritate contractanta, dobandeste un titlu definitiv sau temporar produse, lucrari sauservicii prin atribuirea unui contract de achizitie publica unui ofertant in urma aplicariiuneia dintre procedurile prevăzute

b. contractul prin care o autoritate publica, numita concedent, transmite pentru o perioadade cel mult 49 de ani unei alte persoane, numita concesionar, dreptul si obligatia deexploatare a unui bun, a unei activitati sau a unui serviciu public, in schimbul unei redevente

c. este acel contract administrativ incheiat intre o autoritate publica si o persoana de dreptprivat, numita executant, si care are ca obiect executia uneia sau mai multor lucrari deconstructii, in schimbul unui pret

24. Cum este definit contractul pentru concesiunea de lucrari?a. este acel contract administrativ incheiat intre o autoritate publica si o persoana de drept

privat, numita executant, si care are ca obiect executia uneia sau mai multor lucrari deconstructii, in schimbul unui pret

b. este acel tip de contract de achizitie publica, asemanator contractului de lucrari, cudeosebirea ca autoritatea publica, in contrapartida lucrarilor executate, acordaexecutantului-concesionar dreptul de a expolata sau de a administra rezultatul lucrarilorpentru o perioada de timp

c. este contractul incheiat in forma scrisa prin care o persoana juridica, denumitaautoritate contractanta, dobandeste un titlu definitiv sau temporar produse, lucrari sauservicii prin atribuirea unui contract de achizitie publica unui ofertant in urma aplicariiuneia dintre procedurile prevazute

25.Cum este definit contractul de grant?a. este acel contract administrativ incheiat intre o autoritate publica si o persoana de drept

privat, numita executant, si care are ca obiect executia uneia sau mai multor lucrari deconstructii, in schimbul unui pret

b. este acel tip de contract de achizitie publica, asemanator contractului de lucrari, cudeosebirea ca autoritatea publica, in contrapartida lucrarilor executate, acordaexecutantului-concesionar dreptul de a expolata sau de a administra rezultatul lucrarilorpentru o perioada de timp

c. este contractul incheiat intre Fondul Roman de Dezvoltare Sociala si reprezentanti aigrupurilor din comunitatile rurale sarace etc. prin care Fondul, pe baza unui proiectintocmit de beneficiari, transmite acestora, cu titlu gratuit, sume de bani

26. Precizati ce are ca obiect contractul de parteneriat public privat?

a. proiectarea si finantarea oricarui bun publicb. intretinerea si transferul oricarui bun public

c. dupa caz, proiectarea, finantarea, constructia, exploatarea, intretinerea si transferul oricarui bun public.

27.Ce reprezinta obiectul contractului de asociere in participatiune?a. realizarea unui interes publicb. proiectarea si finantarea oricarui bun publicc. nerealizarea unui interes public

28. Cine are competenta sa verifice utilizarea grantului, potrivit proiectului aprobat?a. Fondul Roman de Dezvoltare Socialab. Statulc. Parlamentul.

29. Aratati daca din punct de vedere al regimului juridic aplicabil, contracteleadministrative sunt asimiliate actelor administrative.a. nu sunt asimilate actelor administrativeb. sunt asimilate faptelor administrativec. sunt asimilate actelor administrative.

30. In ce sens se explica caracterul sinalagmatic al contractelor administrative?a. in sensul ca numai autoritatea administrativa are obligatii in executarea contractuluib. in sensul ca numai persoana de drept privat are obligatii in executarea contractuluic. in sensul ca atat autoritatea administrativa, cat si persoana de drept privat au obligatii

in executarea contractului

31. Precizati ce fel de caracter au contractele administrative.a. ele au caracter onerosb. ele au caracter gratuitc. ele nu au un anumit character juridic.

32. Ce fel de contracte sunt contractele administrative?a. ele sunt contracte nenumiteb. ele sunt contracte numitec. ele sunt contracte commune, ca si contractele civile.

33. Ce fel de reglementare juridica au contractele administrative?a. aceste contracte au o reglementare specificab. aceste contracte nu au o reglementare specificac. aceste contracte au o reglementare specifica contractelor civile.

34.Cine isi cunoaste intinderea obligatiilor in cazul contractelor administrative?a. numai autoritatea administrativa isi cunoaste intinderea obligatiilorb. numai persoana de drept privat cunoaste intinderea obligatiilorc. ambele parti, atat autoritatea administrativa, cat si persoana de drept privat

cunosc intinderea obligatiilor inca din momentul incheierii contractului.

35. Precizati cum sunt clauzele contractelor administrative.

a. clauzele sunt negociabile de catre ambele partib. clauzele sunt stabilite in mod unilateral de catre autoritatea administrativac. clauzele sunt stabilite in mod bilateral de catre autoritatea administrativa si persoana

de drept privat

36. Precizati ce fel de sanctiune se aplica in cazul contractelor administrative in cazul in care nu au fost indeplinite formele si procedurile prevazute de lege, avand in vedere faptul ca acestea sunt contracte solemne.a. se aplica sanctiunea nulitatii relativeb. se aplica sanctiunea nulitatatii absolutec. se aplica atat sanctiunea nulitatii absolute, cat si a nulitatii relative

37. In ce poate consta obiectul contractelor administrative?a. punerea in valoare a bunurilor proprietate publicab. activitatile de neexecutare a lucrarilor de interes publicc. activitati de neprestare a serviciilor publice

38. Precizati daca activitatile de prestare a serviciilor publice pot face obiectul contractelor administrative.a. acestea pot face obiectul contractelor administrativeb. acestea nu pot face obiectul contractelor administrativec. acestea pot face numai obiectul contractelor civile si comerciale

39. Pentru ce pot fi utilizate contractele administrative de catre autoritatilepublice?a. vinderea bunurilor proprietate publica a statului catre persoane juridice de drept privat

straineb. darea in folosinta gratuita, pe termen nelimitat, a bunurilor proprietate publica a

statului, persoanelor juridice fara scop lucrativ, care desfasoara activitati de binefacerec. concesionarea serviciilor publice de interes national

40.Care sunt principiile ce stau la baza atribuirii contractului de achizitiepublica?a. principiul liberei circulatii si principiul neconfidentialitatiib. principiul eficientei utilizari a fondurilor publice si principiul tratamentului egalc. principiul transparentei decizionale a procedurii de atribuire a contractului si principiul

confidentialitatii

41.Cum se poate atribui contractul de achizitie publica?a. prin concurs de oferteb. prin negociere cu o singura sursac. prin cerere competitiva de solutii in cadrul licitatiei electronice

42. Intre cine se incheie contractul de lucrari publice?a. acest contract se incheie intre doua autoritati publice si se acorda, de regula, prin

negociere directab. acest contract se incheie intre o autoritate publica si o persoana de drept privat si se

acorda, de regula, prin concurs de ofertec. acest contract se incheie intre o autoritate publica si o persoana de drept privat si se

acorda, de regula, prin licitatie organizata de autoritatea publica.

43. Precizati ce fel de drept acorda autoritatea publica, concesionarului, in cazul contractului pentru concesiunea de lucrari.a. dreptul de a exploata rezultatul lucrarilor pentru o perioada determinatab. dreptul de a administra rezultatul lucrarilor pentru o perioada

nedeterminatac. dreptul de a folosi gratuit rezultatul lucrarilor pentru o perioada determinata

44. Ce poate constitui obiect al contractului de comodat incheiat de organeleadministratiei publice?a. un bun aflat in proprietatea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale, inchiriat

pe o perioada determinatab. un bun aflat in proprietatea unei unitati administrativ-teritoriale, dat in folosinta

gratuita pe o perioada determinatac. un bun aflat in proprietatea publica sau privata a statului, dat in folosinta gratuita pe o

perioada nelimitata de timp

45. Care sunt partile contractului de parteneriat public-privat?a. o autoritate publica centrala sau locala si una sau mai multe persoane de drept privatb. o autoritate publica centrala sau locala si, ca beneficiar, o persoana de drept privatc. orice personae fizice si juridice de drept public si privat, romane si straine.

46. Precizati ce are ca obiect contractul de grant, incheiat intre Fondul Roman de Dezvoltare Sociala si reprezentanti ai grupurilor din comunitãtile rurale sarace.a. transmiterea de sume de bani, cu titlu gratuit, pe baza unui proiect intocmit de

beneficiarib. transmiterea de sume de bani, cu titlu gratuit, pe baza unui proiect intocmit de Fondc. transmiterea de sume de bani, cu titlu oneros, pe baza unui proiect intocmit de Fond si

de beneficiari

47. Ce contract administrativ are ca obiect realizarea unui interes public?a. contractul de asociere in participatiuneb. contractul de grantc. contractul de parteneriat public

48. Precizati care contract administrativ are ca obiect executia unuia sau multor lucrari de constructii , in schimbul unui pret.a. contractul de grantb. contractul de lucrari publicec. contractul de asociere in participatiune

49. Ce se intelege prin caracterul oneros al contractelor administrative?a. autoritatea administrativa urmareste realizarea unui interes public, in timp ce persoana

de drept privat urmareste obtinerea unui castig materialb. ambele parti ale contractului au obligatii in executarea acestuiac. nu se pune problema caracterului oneros al contractelor administrative, deoarece

acestea sunt contracte care se incheie cu titlu gratuit.

50. Explicati de ce contractele administrative sunt contracte de adeziune.a. deoarece clauzele sunt stabilite in mod unilateral de catre autoritatea administrativa

prin caietul de sarcini, in baza prevederilor legaleb. deoarece clauzele sunt stabilite in mod bilateral, atat de catre autoritatea

administrativa, cat si de catre cealalta parte a contractuluic. contractele administrative nu sunt considerate ca fiind contracte de adeziune, ci doar

simple contracte civile.

1.Bunurile care apartin statului si unitătilor administrativ-teritoriale constituie:a. un element component al regiilor autonome de interes public localb. una din principalele directii de actiune ale administratiei publicec. una din principalele pârghii utilizate în scopul realizării sarcinilor generale

ale sistemului organelor administratiei publice.

2. Domeniul public este alcătuit din următoarele categorii de bunuri:a. bunurile prevăzute în anexa la Legea administratiei publice localeb. bunurile prevăzute în anexa la Legea nr.213/1998;c. orice alte bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de

interes public si sunt dobândite de stat sau de unitătile administrativ-teritoriale prin uzucapiune.

3. Ca institutie juridică, în raport cu proprietatea publică sau în functie desfera de cuprinde, domeniul public:a. este o institutie publică complexă;b. se suprapune cu notiunea de proprietate publicăc. poate cuprinde atât bunuri mobile cât si bunuri imobile

4. Bunurile care apartin domeniului public:a. sunt inalienabile, imprescriptibile si sesizabileb. sunt imprescriptibile extinctiv si achizitivc. nu mai fac obiectul dreptului de proprietate publică în cazul în care sunt

dobândite de către un tert prin uzucapiune, în conditiile legii

5. Proprietatea publică se dobândeste:a. numai pe căi juridice specifice dreptului comunb. numai pe căi juridice specifice dreptului publicc. atât pe căi specifice dreptului comun cât si pe căi specifice dreptului public

6. Dreptul de proprietate publică poate fi dobândit:a. pe cale naturalăb. prin acte de donatie sau legate acceptate de statul român, prin Ministerul Finantelor

Publicec. în orice mod prevăzut de Legea privind organizarea Guvernului.

7. Serviciul public reprezintă, potrivit opiniilor exprimate în literatura de specialitate:a. chintesenta administratiei publiceb. vietii socialec. fundamentul dreptului privat

8. Serviciul public reprezintă, potrivit opiniilor exprimate în literatura de specialitate:a. chintensenta principiului securitătii socialeb. fundamentul dreptului public modernc. activitatea prestată în serviciul comunitătii de către agentii economici privati

9. Serviciile publice au apărut ca urmare a constatării:a. aparitiei nevoilor statului de a asigura controlul asupra diferitelor comunitătib. constatării necesitătii de multiplicare a formelor de interventie a statului în activitatea

agentilor economicic. aparitiei nevoilor sociale ale comunitătii a căror satisfacere face necesară interventia

statului

10. În raport cu aparitia dreptul public si dreptul privat, serviciul public:a. prevalează dreptului publicb. prevalează dreptului privatc. este ulterior aparitiei dreptului international privat

11. Sarcinile de prestatie ale administratiei publice se clasifică în:a. sarcini de interes particularb. sarcini de interes localc. sarcini de importantă redusă pentru a căror satisfacere nu este necesară interventia

statului

12. Activitatea de reprezentare diplomatică a Statului Român:a. este un serviciu publicb. este de interes particularc. este o sarcină de prestatie ce revine si Ministerului Finantelor Publice

13.Sunt sarcini de prestatie de interes local ce revin administratiei publice:a. serviciul de pază si protectieb. serviciile de asistentă socialăc. serviciile de reeducare

14. Sunt sarcini de prestatie de interes local ce revin administratiei publice:a. reprezentarea internationalăb. alimentarea cu energie eolianăc. canalizarea

15. Activitătile juridice si materiale ale administratiei publice se împart în:a. activităti cu caracter de recomandareb. activităti cu caracter comercialc. activităti cu caracter de dispozitie

16. Prin serviciu public se întelege:a. activitate cu caracter de recomandareb. restructurarea economico-administrativăc. organizatia de stat sau a colectivitătii locale, înfiintată de autoritătile

competente, cu scopul de a asigura satisfacerea unor cerinte ale membrilorsocietătii, în regim de drept administrativ sau civil, în procesul de executare alegii

17. Este un serviciu public:a. serviciul de igienizare a spatiilor comercialeb. activitatea de legiferare realizată de Parlamentc. serviciul de asistentă sportivă

18. Potrivit Constitutiei, sunt principii de bază ale administratiei publice locale:a. principiul independentei serviciilor publiceb. principiul eficientei si eficacitătii în administrarea finantelor publice localec. principiul deconcentrării serviciilor publice

19. Este serviciu public:a. serviciul public de reprezentare în justitieb. serviciul public de solutionare de către instantele judecătoresti a litigiilor de

drept public si de drept privatc. serviciul public de reconstituire

20. Pentru a ne afla în prezenta unor servicii publice sunt necesare cel putin următoarele conditii:a. existenta unei solicitări exprese adresate statuluib. înfiintarea serviciului să se facă prin ordin al ministruluic. activitatea serviciului să se desfăsoare în realizarea autoritătii de stat

21. Pentru a ne afla în prezenta unor servicii publice sunt necesare cel putin următoarele conditii:a. existenta unei legi care să reglementeze înfiintarea serviciuluib. adoptarea sau emiterea de către autoritatea competentă a actului de înfiintare a

serviciului publicc. activitatea serviciului să se desfăsoare printr-un agent economic

22. Regimul juridic aplicabil serviciilor publice este format:a. numai din regulile instituite prin actul de înfiintare, organizare si functionare a serviciuluib. din totalitatea normelor de drept aplicabile înfiintării, organizării si prestării serviciului

publicc. numai din norme de drept public

23. Regimul juridic aplicabil serviciilor publice:a. este format din norme de drept public si de drept privatb. este reprezentat de normele de drept public aplicabilec. constă în reglementările de drept public adoptate sau emise de autoritătile competente

24. Sub aspectul denumirii si în raport cu utilitatea publică, serviciul public:a. mai este cunoscut si sub denumirea de serviciu de utilitate publicăb. se diferentiază de serviciul de utilitate publicăc. este o specie a serviciului de utilitate publică

25.Serviciul public se diferentiază de serviciul de utilitate publică prin unadin următoarele caracteristici care îi sunt specifice:a. este realizat de o structură organizatorică de drept privat, cum este cazul

societătilor comerciale care asigură serviciul public de salubrizareb. nu este supus tutelei administrativec. este supus reglementărilor si controlul statului cu privire la formarea si

utilizarea resurselor financiare

26. În raport de forma de organizare, serviciile publice se împart în:a. organe ale administratiei publice; institutii publice; regii autonome, societăti

si companii nationale de interes publicb. organe ale administratiei publice si societăti comercialec. institutii publice si agenti economici

27. Sub aspectul înfiintării si finantării, serviciile publice care functioneazăsub formă de organe ale administratiei publice:a. pot fi înfiintate prin hotărâre a consiliului de statb. sunt finantate exclusiv din resurse bugetare, constituite din taxele si tarifele

percepute pentru serviciile prestatec. pot fi înfiintate de Parlament

28. Sub aspectul înfiintării, serviciile publice care functionează sub formă deorgane ale administratiei publice:a. pot fi înfiintate de consiliul de statb. pot fi înfiintate prin decret-legec. pot fi înfiintate prin ordin al ministrului

29. Sub aspectul activitătii desfăsurate, a sumelor percepute pentruactivitatea desfăsurată si al periodicitătii si ritmicitătii activitătii, serviciile publice care functionează sub formă de organe ale administratiei publice:a. îsi desfăsoară activitatea numai în mod gratuit si din oficiub. pot percepe taxe, tarife si contraprestatii pentru serviciile prestatec. îsi desfăsoară activitatea în mod continuu si ritmic, după programe aduse

la cunostinta publicului

30.Sunt principii de organizare si functionare a serviciilor publice:a. principiul independenteib. principiul proportionalitătiic. principiul continuitătii

31. Sunt principii de organizare si functionare a serviciilor publice:a. principiul inamovibilitătiib. principiul independenteic. principiul eficientei si eficacitătii

32. Sunt servicii publice:a. serviciul de alimentare cu energie eolianăb. serviciul de transport în regim de taxic. serviciul de administrare a domeniului privat al unitătilor

administrativteritoriale

33. Sunt servicii publice:a. producerea energiei eoliene în sistem centralizatb. furnizarea energiei termice în sistem centralizatc. reducerea zgomotului

34. Sunt servicii publice:

a. serviciile comunitare de utilizări publiceb. canalizarea si epurarea apelor riveranec. distributia de energie termică în sistem centralizat

35. Sunt servicii publice:a. salubrizarea incintelorb. administrarea domeniului public si privat al unitătilor administrativ-teritorialec. transportul local în regim de taxi

36.Sunt servicii publice:a. serviciul public de lecturăb. eliberarea biletelor de tratament medicalc. înmatricularea bicicletelor

1. Trăsăturile actului administrativ sunt:a. este forma juridică principală de activitate a administratiei publice;b. reprezintă o manifestare de vointă expresă, bilaterală si supusă unui regim de putere

publică;c. nu produce efecte juridice, adică nu dă nastere, modifică sau stinge raporturi

juridice de drept administrativ

2. Sunt caracteristici ale actului administrativ:a. actul administrativ este, în principiu, irevocabilb. actul administrativ este adoptat/emis de către o autoritate publică în

vedereaorganizării executării legii si executării în concret a acesteia

c. actul administrativ trebuie învestit cu formulă executorie

3. Principiul legalitătii actului administrativ presupune:a. actul administrativ să respecte doar conditiile de oportunitate existente în

momentul emiterii/adoptării acestuia;b. actul administrativ să fie emis/adoptat în limitele competentei legale a

autoritătiipublice ierarhic superioare;

c. calitatea actului administrativ de a corespunde Constitutiei si legii în baza si în executarea căreia a fost emis.

4. Principiile care stau la baza procedurii administrativ-jurisdictionale sunt:a. principiul contradictorialitătii si principiul asigurării dreptului la apărareb. principiul subordonării activitătii administrativ-jurisdictionale celei judiciarec. principiul disponibilitătii.

5. Reclamantul poate introduce actiunea în contencios administrativ la:a. instanta de la sediul autoritătii publice pârâteb. la alegere între instanta de la domiciliul/sediul reclamantului si cea de la sediul

autoritătii publicec. mai întâi la instanta de la sediul autoritătii publice pârâte si ulterior la domiciliul

reclamantului

6.Sistemul dualist de jurisdictie în materia contenciosului administrativ este reglementat în:

a. Franta, Belgia, Italia, Germania;b. România si Spaniac. Finlanda si Anglia.

7. Temeiul constitutional al contenciosului administrativ este:a. numai art. 52 din Constitutie, republicata;b. numai art. 126 alin.(6) din Constitutie, republicatac. art. 52 si art. 126 alin. (6) din Constitutie, republicata.

8. Contenciosul administrativ se referă la:a. totalitatea litigiilor dintre autoritătile publice si particulari, solutionate de

instante judecătoresti specializateb. activitatea de control exercitata asupra autoritătilor executive;c. ori procedura prealabila solutionata pe calea recursului gratios sau ierarhic

9. Ministerul Public participă în litigiile de contencios administrativ în următoarele situatii:a. sesizează instanta de contencios administrativ competentă, când apreciază că

prin emiterea unui act administrativ normativ se vatămă un interes legitim publicb. în orice fază a procesului la solutionarea cererilor în contencios administrativ,

având ca obiect anularea unui act administrativ individual;c. când instanta de contencios administrativ dispune, din oficiu, introducerea în

cauză a Ministerului Public, pentru apărarea unor drepturi si interese legitime private.

10. In cazul actiunilor promovate de Agentia Nationala a Functionarilor Publici procedura prealabilă este:a. facultativab. obligatorie;c. poate fi urmată concomitent cu actiunea în contencios administrativ

11. Pot fi persoane vătămate, în sensul legii contenciosului administrativ si:a. un grup de persoane fizice, cu personalitate juridică, titular al unor drepturi si interese

publiceb. organisme sociale care invocă o vătămare, printr-un act administrativ, a unui interes

legitim publicc. un grup de persoane fizice, fără personalitate juridică, titular al unor drepturi si

interese legitime publice

12. Notiunea de „autoritate publică”, reprezintă potrivit dispozitiilor legiicontenciosului administrativ:a. orice organ de stat sau al unitătilor-administrativ teritoriale care actionează,

în regim de putere publică, pentru satisfacerea interesului public generalb. orice formatiune politică reprezentată în Parlamentul Românieic. persoane fizice, care au statut de utilitate publică sau prestează un serviciu

public, în regim de putere publică.

13. Forma scrisă a actului administrativ este ceruta de.a. publicarea în Monitorul Oficial al Românieib. executarea si respectarea întocmai de către cei cărora li se adreseazăc. posibilitatea revocării de către organul emitent sau cel ierarhic superior.

14. Controlul de tutela administrativă se exercită prin:a. Prefect

b. Guvernc. Agentia Natională de Administrare Fiscală

15. Prefectul poate ataca în contencios administrativ urmatoarele acte administrative:a. hotărârile de guvern;b. actele pe care le consideră nelegale, emise de autoritătile publice locale;c. actele autoritătilor publice centrale

16.Agentia Natională a Functionarilor Publici poate ataca în contenciosadministrativ urmatoarele acte administrative:a. actele autoritătilor publice centrale în conditiile Codului Munciib. actele autoritătilor publice centrale si locale prin care se încalcă legislatia privind functia

publicăc. actele autoritătilor publice centrale sau locale prin care se aduce atingere interesului

public.

17. Conditiile de admisibilitate a cererii de sesizare cu exceptia denelegalitate sunt, potrivit art. 4 din legea contenciosului administrativ:a. obiectul exceptiei de nelegalitate să vizeze un act administrativ unilateral;b. să nu existe pe rolul instantelor judecătoresti un alt proces în legătură cu acelasi

act administrativc. solutionarea litigiului pe fond să nu depindă de actul administrativ a cărui

nelegalitate se invocă.

18. Caracteristicile procedurii de solutionare a exceptiei de nelegalitate sunt:a. competenta de solutionare apartine instantei învestită cu judecarea fondului litigiului;b. exceptia de nelegalitate se judecă de urgentă, cu citarea părtilor si a emitentului actului

administrativc. recursul împotriva solutiei primei instante se declară în termenul de 15 zile

prevăzut de Codul de procedură civilă

19. Nu pot fi atacate în contenciosul administrativ actele administrative care:a. care privesc raporturile dintre instantele judecătoresti siParlament;b. ordinul prefectului de numire în functii publicec. actele de comandament cu caracter militar

20. Sunt exceptate de la controlul judecătoresc al instantei de contencios si urmatoarele acte administrative:a. actele administrative care fac obiectul unei jurisdictii administrative specialeb. actele administrative pentru modificarea sau desfiintarea cărora se prevede, prin

lege organică, o altă procedură judiciară;c. actele administrative emise, cu exces de putere, pentru aplicarea stării de asediu.

21. Jurisdictiile administrative speciale au,potrivit legii actuale, următoarele caracteristici:a. sunt obligatoriib. sunt guvernate de principiul celeritătiic. facultative.

22. Situatiile care pot genera conflictele solutionate pe calea contenciosuluiadministrativ sunt următoarele:a. emiterea unui act administrativ considerat vătămătorb. refuzul nejustificat al unei autorităti publice de a aproba proiectul unei hotărâri de guvern;c. încheierea unui contract între o autoritate publică si un membru al Guvernului

23. Plângerea prealabilă poate fi formulată, potrivit art. 7 din legeacontenciosului administrativ, de:a. persoana vătămată într-un drept sau interes legitim printr-un act administrativ unilateralb. persoana vătămată care a optat pentru procedura administrativ-jurisdictională

prevăzută prin lege specială;c. persoana care se consideră vătămată printr-un act administrativ normativ

adresat altui subiect de drept

24. Din punct de vedere al necesitatii parcurgerii aceste proceduri,plângerea prealabilă are caracter:a. facultativ;b. obligatoriuc. de sesizare a instantei de contencios administrativ

25. Termenul de formulare a plângerii prealabile este, potrivit dispozitiilorLegii contenciosului administrativ:a. 30 de zile de la emiterea actului administrativ individualb. oricând pentru actul administrativ unilateralc. 30 de zile de la comunicarea actului administrativ individual

26. Potrivit legii actuale ,in cazul contractelor administrative, plângerea prealabilă semnifică:a. încetarea efectelor contractuluib. încercarea unei concilieri, potrivit dispozitiilor Codului de procedură civilă

referitoare la litigiile comerciale;c. ori desfiintarea de drept a contractului administrativ

27. Termenul de 6 luni pentru formularea plângerii prealabile în cazulcontractelor administrative începe să curga de la data:a. încheierii contractului, în cazul litigiilor legate de încheierea lui;b. încetării obligatiilor contractuale, în cazul litigiilor legate de executarea luic. producerii efectelor juridice ale contractului

28. Natura juridică a termenului de 6 luni de la emiterea actului, prevăzut deart. 7 alin. 7 din Legea contenciosului administrativ, este:a. de decădereb. de prescriptie;c. de recomandare.

29. Conditiile de fond ale exercitării actiunii în contencios administrativ sunt:a. actul atacat să fie act administrativ normativ, în formă tipică sau asimilatăb. actul atacat să emane de la un organism social care apără valori de interes general;c. actul atacat să vatăme un drept recunoscut de lege sau un interes legitim privat sau

public.

30. Sunt conditii de formă si procedurale ale exercitării actiunii în contencios administrativ:a. îndeplinirea procedurii prealabile, prin formularea recursului gratios si/sau a

recursului administrativ ierarhicb. sesizarea cu actiune directă a instantei de contencios administrativ competentec. persoana vătămată să se adreseze într-un termen rezonabil instantei de contencios

administrativ

31. Sunt conditii de exercitare ale actiunii în contencios administrativ:a. introducerea actiunii într-un termen de 30 de zile de la comunicarea

răspunsuluila plângerea prealabilă sau a refuzului nejustificat de a solutiona cererea

b. actul administrativ atacat să nu fie din cele exceptate de la controlul instantei decontencios administrativ

c. actiunea să aibă ca obiect anularea unui act administrativ individual.

32. Prin actiunea formulata, persoana vătămată poate solicita instantei de contencios administrativ:a. anularea în tot sau în parte a actului administrativ;b. revocarea actului administrativc. reducerea pagubei cauzate prin actul administrativ vătămător.

33. Persoana vătămată mai poate solicita instantei de contencios administrativ si:a. declararea ca neconstitutională a unei ordonante de guvernb. reparatii pentru daune moralec. obligarea autoritătii pârâte la retragerea actului administrativ vătămător.

34. Instanta de contencios administrativ poate pronunta următoarele solutii:a. să răspundă reclamantului în sensul rezolvării favorabile a cererii;b. să acorde daune materiale si/sau morale în cazul anulării actului

administrativ;c. să respecte legea în executarea căreia a fost emis actul administrative.

35. Litigiile privind contractele administrative, pe care instanta de contenciosadministrativ le poate solutiona sunt:a. exclusiv cele legate de încheierea si executarea contractelor administrative;b. cele privind durata executării contractului administrativ;c. cele legate de faza premergătoare încheierii contractului, precum si cele în legătură cu

încheierea, modificarea, interpretarea, executarea si încetarea contractului administrativ.

36.Principiul după care se solutionează litigiile având ca obiect contractul administrativ este:a. principiul securitătii raporturilor juridiceb. regula subordonării principiului libertătii contractuale fată de principiul

prioritătii interesului public

c. principiul libertătii contractuale

37. Conditiile de exercitare a actiunii în contencios administrativ de cătrepersoana vătămată prin ordonante sau dispozitii din ordonante, sunt:a. invocarea pe cale principală a exceptiei de neconstitutionalitateb. introducerea unei actiuni principale, însotită de exceptia de

neconstitutionalitate;c. obiectul principal al actiunii să fie constatarea neconstitutionalitătii

ordonantei sau a dispozitiei din ordonantă.

38. Persoana vătămată prin ordonante sau dispozitii din ordonante poatesolicita instantei de contencios administrativ si:a. anularea actelor administrative emise în baza ordonantei;b. pronuntarea unei hotărâri judecătoresti care să înlocuiască ordonanta declarată

neconstitutională;c. anularea ordonantei si amendarea emitentului actului

39. Competenta materială de solutionare în fond a litigiilor privind acteleadministrative emise sau încheiate de autoritătile publice locale revine:a. tribunalelor administrativ-fiscale;b. sectiilor de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel, în cazul

litigiilor privind taxe si impozite si accesorii ale acestora în valoare de până la 500.000 lei;c. instantei judecătoresti care exercită un control de plină jurisdictie

40. Sectiile de contencios administrativ si fiscal ale Curtilor de Apel au competenta să judece:a. în primă instantă, litigiile privind actele administrative emise de autorităti publice locale;b. ca instantă de recurs, recursurile declarate împotriva sentintelor pronuntate de

sectiile civile si comerciale ale tribunalelorc. litigiile privind taxe si impozite, contributii, datorii vamale, precum si accesorii

ale acestora în valoare mai mare de 500.000 lei.

41. Litigiile de contencios administrativ se solutionează:a. în sistemul triplului grad de jurisdictie (fond, apel, recurs);b. în sistemul dublului grad de jurisdictie (fond si recurs);c. în primă si ultimă instantă, în cazul Sectiei de contencios administrativ si

fiscal a Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

42. Competenta teritorială în materia contenciosului administrativă este:a. exclusivă;b. alternativă;c. obligatorie

43. Prin plângerea prealabilă, persoana vătămată poate solicita:a. anularea actului administrativ;b. emiterea unui alt act administrativ;c. reexaminarea actului administrativ cu caracter normativ sau individual

44.Natura juridică a termenelor de 6 luni, respectiv 1 an prevăzute de art. 11alin. (1) si (2) din legea contenciosului administrativ este:a. ambele termene sunt de prescriptie;b. ambele termene sunt de recomandarec. termenul de 6 luni este de prescriptie, iar cel de 1 an este termen de

decădere.

45. Sunt exceptate de la respectarea termenului de 6 luni prevăzut de art. 11alin. (1) din legea contenciosului administrativ:a. actiunile privind actele administrative cu caracter normativ;b. actiunile introduse împotriva actelor administrativ-jurisdictionalec. actiunile formulate de Prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public si

AgentiaNatională a Functionarilor Publici.

46. La primirea actiunii, instanta de contencios administrativ este obligată:a. fie să ceară autoritătii al cărei act este atacat să-i comunice de urgentă

acel act;b. să dispună citarea părtilor;c. să amendeze conducătorul autoritătii publice dacă autoritatea nu trimite, în

termenul stabilit, lucrările solicitate de instantă

47. Suspendarea executării actului administrativ în temeiul art. 14 din legeacontenciosului administrativ se poate dispune:a. când se face dovada sesizării instantei judecătoresti cu actiune în anularea actului

administrativ;b. când sunt întrunite cumulativ conditia existentei cazului bine justificat si

necesitatea prevenirii unei pagube iminentec. la solicitarea Ministerului Public

48. Suspendarea de drept a executării actului administrativ intervine:a. când se emite un nou act administrativ în conformitate cu dispozitiile legaleb. când s-a admis de instanta de fond actiunea în anularea actului administrativc. când se atacă de către Prefect sau Agentia Natională a Functionarilor Publici un act emis

de autoritătile administratiei publice centrale sau locale, în virtutea dreptului de tutelă administrativă.

49. Solutionand actiunea , instanta de contencios administrativ poate pronunta următoarele solutii:a. să anuleze în tot sau în parte actul administrativ individual sau normativ;b. să oblige autoritatea publică să îsi revoce actul administrativ vătămător;c. să amendeze persoana fizică sau juridică, destinatară a actului

administrativ

50. În cazul litigiilor având ca obiect contracte administrative, instanta poate

pronunta următoarele solutii:a. obligă autoritatea publică să desfiinteze contractulb. suplineste consimtământul unei părti când interesul public o cere;c. stabileste un termen de încetare a contractului

51. Conditiile de exercitare a actiunii pentru despăgubiri, pe cale separată sunt:a. actiunea să fie introdusă în termen de 1 an de la data la care persoana vătămată

a cunoscut sau trebuia să cunoască întinderea pagubeb. instanta de fond să fi omis să se pronunte cu privire la cererea accesorie

privinddespăgubirile;c. când cererea de acordare a despăgubirilor a fost respinsă ca neîntemeiată de

către instanta învestită cu solutionarea actiunii în anularea actului administrative.

52. Instanta de contencios administrativ învestită cu judecarea unui recurs declarat împotriva unei hotărâri pronuntate în primă instantă, poate adopta una dintre următoarele solutii:a. să respingă recursul ca inadmisibil;b. să modifice sau să caseze hotărârea atacatăc. să trimită cauza spre solutionare la autoritatea publică emitentă a actului

administrativ atacat

53. Instanta de recurs va pronunta o solutie de casare cu trimitere sprerejudecare în următoarele situatii:a. când instanta de fond a solutionat cauza în temeiul unei exceptii de ordine publică;b. când prima instantă a solutionat, în mod nelegal, fondul cauzei;c. întotdeauna când va constata nelegalitatea si netemeinicia sentintei atacate.

54. Este motiv de revizuire a solutiilor pronuntate de instantele de contencios administrativ:a. judecarea pricinii în lipsa unei părti care nu a fost legal citată;b. când s-a încălcat principiul prioritătii dreptului comunitar, reglementat de

art.148 alin. 2, coroborat cu art. 20 alin. 2 din Constitutia Românieic. când solutionarea cauzei depinde de un înscris nou.

55. Obligatia publicării în Monitorul Oficial al României există pentru următoarele hotărâri judecătoresti pronuntate în materia contenciosului administrativ:a. hotărârile prin care se anulează un act administrativ unilateralb. hotărârile de lămurire a dispozitivului unei sentinte judecătorestic. hotărârile judecătoresti definitive si irevocabile prin care s-a anulat în tot

sau înparte un act administrativ cu caracter normativ

56. Hotărârea judecătorească irevocabilă privind admiterea unei actiuni încontenciosul administrativ trebuie executată:a. la cerereb. în termenul de 6 luni prevăzut la art. 11 din Legea contenciosului

administrativ

c. în 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii

57. Neexecutarea hotărârii judecătoresti irevocabile de către autoritatea publică poate atrage:a. sanctionarea conducătorului autoritătii publice sau a persoanei obligate cu amendăb. obligarea autoritătii publice la plata dobânzii de referintă B.N.Rc. răspunderea contraventională a celui obligat prin hotărâre judecătorească

58. Semnificatia notiunii de „exces de putere” este potrivit legii contenciosului administrativ:

a. exercitarea dreptului de apreciere al autoritatiilor publice, in limita competentelor atribuite prin lege

b. exercitarea dreptului de apreciere al autoritătilor publice cu încălcareadrepturilor si libertătilor cetătenilor

c. exercitarea dreptului de apreciere al autoritătilor publice, cu încălcareaordinelor emise de organul ierarhic superior

59. Institutia Curtii Federale Administrative, ca instantă de jurisdictie administrativă, există în:a. Frantab. Germaniac. Italia.

60. Sistemul de jurisdictie administrativă având cele mai multe similitudini cu cel din România este:a. cel al Spanieib. cel al Franteic. cel al Italiei.

61. Prima reglementare proprie de organizare si functionare a contenciosuluiadministrativ român s-a realizat în perioada:a. 1866-1905, după adoptarea primei Constitutiib. după adoptarea Constitutiei din 1923;c. prin Legea nr. 1/1967 a contenciosului administrativ

62.Consiliul de Stat care a functionat în perioada 1864-1866, după UnireaPrincipatelor, avea următoarele atributii:a. judecătorestib. de solutionare a litigiilor dintre administratia publică si particulari cu privire la acte

administrativec. singurul organ cu puteri executive al tării

63. Potrivit Legii contenciosului administrativ din 23 decembrie 1925, erauexceptate de la controlul judecătoresc:a. actele de guvernământb. decretele regalec. actele primului-ministru

64. În cazul în care autoritatea emitentă a actului constată că acesta este

nelegal are următoarele posibilităti:a. să solicite organului ierarhic superior revocarea actuluib. să revoce el însusi actul administrativ, după ce acesta a intrat în circuitul

civilc. să solicite instantei de contencios administrativ anularea propriului act,

dacă acesta a produs efecte juridice.

65. Pot avea calitate procesuală pasivă în litigiile de contenciosadministrativ:a. functionarul care se face vinovat de refuzul de a rezolva o cerere

referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim;b. o persoană tertă fată de actul administrativ individual, când autoritatea

publică emitentă, solicită anularea propriului actc. ori doar persoanele cărora li se adresează, în mod direct, actul

administrativ considerat vătămător.

66. Criteriile de stabilire a competentei materiale a instantei de contenciosadministrativ sunt:a. criteriul naturii juridice a actului administrativ atacat,b. criteriul valoric în cazul actelor administrative care au ca obiect taxe si

impozite, contributii, datorii vamale si accesorii ale acestorac. criteriul modului de adoptare/emitere a actului administrativ

67.Sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar,potrivit legii contenciosului administrativ, actiunile:a. toate actiunile formulate în contencios administrativ;b. actiunile introduse de Prefectc. actiunile formulate de functionari publici, în temeiul Legii nr. 188/1999.

68. In cazul admiterii sale, efectele exceptiei de nelegalitate sunt:a. instanta va putea dispune atât anularea actului, cât si să constate

nelegalitatea lui;b. hotărârea judecătorească prin care a fost solutionată exceptia de

nelegalitate produce efecte „erga omnes”;c. solutia pronuntată asupra exceptiei de nelegalitate produce efecte doar

între părtile litigiului.

69.Principiile recomandate de Comitetul Ministrilor guvernelor statelormembre ale Consiliului Europei în ceea ce priveste garantia împotriva eventualelor efecte dăunătoare ale executării actului administrativ sunt:a. posibilitatea acordată reclamantului de a solicita autoritătii jurisdictionale,

înainte ca aceasta să se pronunte, de a cere măsuri de protectie provizorie împotriva actului administrativ;

b. măsurile de protectie provizorie pot consta în retragerea actului administrativ;

c. procedura urmată în fata autoritătii jurisdictionale să fie parcursă într-un termen rezonabil.

70. Refuzul nejustificat de a solutiona o cerere reprezintă, potrivit legii actuale:a. exprimarea explicită, cu exces de putere a vointei de a nu rezolva cererea;b. refuzul exprimat verbal de un functionar în privinta rezolvării unei cereric. ori refuzul nejustificat de a primi cererea in vederea solutionarii

71. Plângerea prealabilă poate fi formulată, potrivit art. 7 din legeacontenciosului administrativ, de:a. persoana vătămată într-un drept sau interes legitim printr-un act administrativ unilateral;b. persoana vătămată care a optat pentru procedura administrativ-jurisdictională prevăzută

prin lege specialăc. persoana care se consideră vătămată printr-un act administrativ normativ adresat altui

subiect de drept.

72. Cand persoana vatamata a cerut anularea actului administrativ, fara a cere in acelasi timp si despagubiri, termenul de prescriptie pentru cererea de despagubire curge de la data:a. emiterii actului administrativb. cand aceasta a cunoscut sau trebuia sa cunoasca intinderea pagubei;c. cand hotararea judecatoreasca de anulare a actului administrativ a devenit irevocabila

73. Potrivit reglementarii actuale, instanta de executare a unei hotărâri de contencios administrativ este:a. instanta care a pronuntat hotararea de fondb. instanta de recurs care a rejudecat fondul cauzeic. instanta a cărei hotărâre a rămas definitivă si irevocabilă

74. Un decret prezidential prin care se declară stare de asediu poate fi atacat potrivit legii actuale, la:a. poate fi atacat la instanta de contencios administrativb. nu poate fi atacat la instanta de contencios administrativc. poate fi atacat la instanta de contencios administrativ numai pentru exces de putere.

75. Potrivit reglementarii actuale, in urma deliberării asupra cauzei, instanta poate da una din următoarele solutii:a. să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativb. să pronunte o hotarare care sa tina loc de act administrativc. sa oblige autoritatea parata la rectificarea actului contestat

76. Din punct de vedere al fazei procesuale, exceptia de nelegalitate poate fi ridicată:a. numai la instanta de fond;b. numai la instanta de recurs;c. atât în primă instantă cât si în faza căilor de atac

77. Prin sintagma de „pagubă iminentă” se întelege, potrivit art. 2 alin. (1) lit. n)din Legea contenciosului administrativ:a. prejudiciul material viitor si previzibil;b. perturbarea gravă, existentă la momentul emiterii actului administrativ, a

functionării unei autorităti publicec. prejudiciul născut, cert si actual.

78. Din punct de vedere al reglementarii, institutia contenciosului administrativ reprezintă unul din domeniile pe care legiuitorul le-a rezervat:a. reglementării legii ordinare;b. reglementării prin hotărâri ale guvernuluic. reglementării legii organice.

79.Sunt asimilate actelor administrative, conform Legii 554/2004 următoarelecontracte încheiate de autoritătile publice:a. contractele de vânzare cumpărareb. contractele de achizitii publicec. contractele de locatiune

80. Termenul de sesizare a instantei în cazul actiunilor care au ca obiectcontracte administrative, curge de la data:a. încheierii procesului verbal de finalizare a procedurii concilieriib. încheierii contractului in cazul litigiilor legate de incheierea lui;c. stabilita prin contract, cu acordul partilor

81. Din punct de vedere al executarii hotararii atacate, introducerea recursului produce urmatoarele efecte:a. suspendă executareab. nu suspendă executareac. suspenda executarea numai pana la inceperea dezbaterilor asupra

fondului cauzei.

82.Recursul în contencios administrativ se introduce în termen de:a. 15 zile de la comunicare ;b. 30 de zile de la pronuntare sau comunicarec. 10 zile de la pronuntare sau comunicare

83. Recursul ierarhic se exercită la:a. aceeasi autoritate care a emis actul administrativ supus recursuluib. organul ierarhic superior organului care a emis actul ce a produs

vătămareac. organul de control administrativ de specialitate

84. Instanta de executare în materia contenciosului administrativ este, potrivit legii actuale: a. judecătoria, ca instantă de drept comun;b. instanta care a solutionat fondul litigiului de contencios administrativ;c. sectia de contencios administrativ a tribunalului

85. Împotriva unui act administrativ individual adresat unui subiect de dreptpoate introduce actiune:a. numai persoana căreia i se adresează;b. si altă persoană dacă prin emiterea actului i se vatamă vreun drept subiectiv sau

vreun interes legitim

c. Avocatul Poporului, din oficiu

86. Executarea hotărârii la care se refera art.22 din Legea contenciosuluiadministrativ, se face în termenul:a. prevăzut de legeb. dupa investirea cu formula executorie, potrivit dreptului comunc. în cel mult 30de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii – dacă nu se prevede alt

termen

87. Din punct devedere al obiectului actiunii, pot fi atacate in contencios administrativ:a. numai actele normativeb. numai actele individualec. atat actele normative cat si actele individuale

88. Din punct de vedere al caracterului sau, plangerea prealabila are următoarele caracteristici:a. ca regula generala, are un caracter obligatoriub. se poate realiza concomitent cu promovarea actinunii in contencios administrativc. este obligatorie in cazul tuturor actiunilor adresate instantelor de contencios administrativ.

89. Potrivit reglementarii actuale, Avocatul Poporului poate introduce o actiune in contencios administrativ dacă:a. ilegalitatea actului sau refuzul autoritatii administrative de a-si realiza

atributiile legale nu poate fi inlaturat decat prin justitie;b. în orice situatie in care constata ca este necesarc. apreciaza ca s-a incalcat un drept sau un interes legitim.

90. In cazul refuzului nejustificat de a solutiona o cerere, termenul de sesizare a instantei incepe sa curga de la data:a. depunerii cereriib. comunicarii refuzului nejustificat de solutionare a cereriic. nu exista nici un termen, iar cererea poate fi adresata instantei oricand.

91. Ordonantele de urgenta ale guvernului, precum si cele adoptate in bazaunei legi de abilitare pot fi atacate:a. la instanta de contencios administrativ, printr-o actiune insotita de exceptia de

neconstitutionalitate, in masura in care obiectul principal nu este constatarea neconstitutionalitatii ordonantei sau a dispozitiei din ordonanta;

b. nu pot fi atacate la instanta de contencios administrativc. pot fi atacate numai la Curtea Constitutionala

92. Actele administrative cu caracter normativ pot fi atacate la instanta decontencios administrativ în termenul de:a. 6 luni prevazut de legeb. oricand;c. un an prevazut de lege.

93. Sectiile de contencios administrativ si fiscal ale Curtilor de apel vorjudeca, in prima instanta:a. litigii referitoare la acte administrative care privesc impozite si taxe,

contributii, datorii vamale mai mari de 500.000 leib. litigii referitoare la actele administrative emise de autoritatile publice localec. litigii referitoare la acte administrative atacate de prefect.

94. Din punct de vedere al instantei competente teritorial, actiunea in contencios administrativ va fi introdusa :a. obligatoriu la domiciliul paratului;b. obligatoriu la domiciliul reclamantuluic. la domiciliul paratului sau la domiciliul reclamantului.

95. Regula care trebuie respectată, potrivit Legii contenciosuluiadministrativ, la solutionarea litigiilor privitoare la contractele administrative este :a. primeaza principiul libertatii contractuale;b. principiul libertatii contractuale este subordonat principiului prioritatii interesului publicc. primeaza principiul prioritatii interesului general

96. Cand obiectul actiunii in contencios administrativ il constituie un contractadministrativ, instanta poate dispune:a. anularea acestuia in tot sau in parteb. se va declara necompetenta si va trimite dosarul instantei de drept

comercialc. va putea suplini consimtamantul oricareia dintre parti

97. Neexecutarea, in termen, a unei hotarari irevocabile a instantei decontencios administrativ atrage:a. aplicarea unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pentru

fiecare zi de intarziere conducatorului autoritatii careia i se opune hotarareab. aplicarea unei amenzi de 10% din salariul minim brut pe economie pentru

fiecare zi de intarziere conducatorului autoritatii careia i se opune hotarareac. aplicarea unei amenzi de 15% din salariul minim brut pe economie pentru

fiecare zi de intarziere conducatorului autoritatii careia i se opune hotararea

98.Hotararea judecatoreasca prin care s-a anulat o hotarare de Consiliu localse publica in:a. Monitorul Oficial;b. Monitorul judetuluic. nu exista obligativitatea publicarii

99. Potrivit Legii contenciosului administrativ, fapta de a nu executa ohotarare definitiva si irevocabila a unei instante de contencios administrativ poate constitui:a. infractiuneb. contraventie;c. abatere disciplinara

100. Neexecutarea unei hotarari definitive si irevocabile a unei instante decontencios administrativ are drept consecinte:a. se sanctioneaza numai cu amendab. se sanctioneaza contraventionalc. se poate pedepsi cu inchisoare

101.Din punct de vedere al persoanei care o poate invoca, exceptia de nelegalitate poate fi invocata de:a. numai de reclamantb. de oricare dintre partic. numai de instanta

102.Din punct de vedere al instantei in fata careia poate fi invocata, exceptia de nelegalitate se poate invoca:a. în fata oricarei instanteb. numai in fata instantei de drept comun ;c. c.numai in caile extraordinare de atac.

103.Din punct de vedere al obiectului, prin ridicarea exceptiei de nelegalitate se poate invoca:a. numai nelegalitatea unui act administrativ normativ;b. numai nelegalitatea unui act administrativ individualc. ori nelegalitatea unui act administrativ normativ sau individual

104.Solutia instantei competente sa judece exceptia de nelegalitate poate fi atacată:a. cu recurs in termen de 5 zile de la comunicare;b. este definitivă si irevocabilac. cu recurs, in termen de 15 zile de la comunicare

105.Din punct de vedere al cailor de atac, impotriva hotararilor date de instantele de contencios administrativ:a. exista posibilitatea folosirii cailor extraordinare de atacb. se poate folosi numai contestatia in anulare;c. nu poate fi folosita decat calea de atac a recursului.

106.Ministerul public poate sesiza instanta de contencios administrativ cind:a. apreciaza ca incalcarile drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale

persoanelor se datoreaza existentei unor acte administrative unilaterale individuale aleautoritatilor publice emise cu exces de putere;

b. la cererea partii interesatec. partea vatamata este un minor

107. Prin „persoana vătămată” se întelege, potrivit art. 2 alin. (1) lit. a dinLegea contenciosului administrativ:a. orice persoană fizică sau juridică, titulară a unui drept ori a unui interes

legitimb. persoană vătămată de o persoană juridică de drept privat;c. vătămarea dreptului sau a interesului legitim să fie produsă printr-un act

administrativ sau prin nesolutionarea în termenul legal a unui cereri.

108. Functionarul public care a elaborat, a emis sau a incheiat actuladministrativ, sau dupa caz se face vinovat de refuzul de a a rezolva o cerere are următoarele posibilităti:a. îl poate chema in garantie pe functionarul sau ierarhic de la care a primit ordinul ;b. va chema in garantie autoritatea publica in cadrul careia este angajat ;

c. nu are calitate procesuala pentru a formula o astfel de cerere

109. Pentru cererile formulate in baza Legii contenciosului administrativ se percep taxele de timbru/nu se percep taxe de timbru:a. cea prevazută de Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu

modificarile si completarile ulterioare, pentru cauzele neevaluabile in bani;b. nu se plateste taxa de timbru ;c. taxa de timbru se stabileste de instanta de contencios administrativ, in

functie de obiectul cererii

110.Din punct de vedere al competentei judecatorului, contenciosul obiectiv se refera la:a. posibilitatea judecatorului investit sa cerceteze conformitatea actului

administrativ cu dreptul obiectiv, cu legeab. posiblitatea judecatorului investit cu cererea de a stabili daca reclamantul a

suferit sau nu o vatamare a drepturilor sale subiectivec. posibilitatea judecatorului de a dispune anularea sau modificarea actului administrativ

111.Din punct de vedere al competentei judecatorului, contenciosul subiectiv se refera la:a. posibilitatea judecatorului investit sa cerceteze conformitatea actului

administrativ cu dreptul obiectiv, cu legeab. posibilitatea judecatorului investit si competent sa constate existenta si

intinderea unor drepturi subiective al caror titular este reclamantulc. posibilitatea judecatorului investit si competent sa solutioneze cauza de a

dispune anularea sau modificarea actului administrativ

112.Contenciosul administrativ de anulare este definit ca find:a. este contenciosul in cadrul caruia judecatorul investit va trebui sa cerceteze

conformitatea actului administrativ cu dreptul obiectiv, cu legeab. este contenciosul in cadrul caruia judecatorului investit si competent va trebui

sa constate existenta si intinderea unor drepturi subiective al caror titular este reclamantul;c. este contenciosul in cadrul caruia judecatorul este competent sa pronunte

anularea sau modificarea actului administrativ constatat a fi nelegal

113. Din punct de vedere al instantelor competente sa judece, in Franta, contenciosul administrativ a fost incredintat pentru primadata printr-o lege din 1790:a. unor tribunale administrative care faceau parte din sistemul administratiei

publice, avand in frunte Consiliul de Stat;b. instantelor de drept comunc. Curtilor Administrative de Apel

114.Prin organisme sociale interesate se intelege, potrivit legii actuale:a. totalitatea autoritatilor publice care desfasoara proiecte de asistenta sociala ;b. structuri neguvernamentale, sindicate, asociatii, fundatii si altele asemenea, care

au ca obiect de activitate protectia drepturilor diferitelor categorii de cetateni sau, dupacaz, buna functionare a serviciilor publice administrative;

c. totalitatea autoritatilor publice care au ca obiecte de activitate buna functionare aserviciilor publice administrative

115.Notiunea de plangere prealabila desemneaza, potrivit legii actuale:a. cererea formulata in fata instantei de contencios administrativ

b. cererea prin care persoana vatamata intr-un drept al sau solicita acordarea de despagubiri;

c. cererea prin care se solicita autoritatii publice emitente sau celei ierarhicsuperioare, dupa caz, reexaminarea unui act administrativ cu caracter individual saunormativ, in sensul revocarii sau modificarii acestuia

116. In cazul actelor admistrative atacate de Prefect si de Agentia Nationalaa Functionarilor Publici, actul administrativ atacat este suspendat:a. ope legisb. suspendarea acestuia este lasata la aprecierea instanteic. doar la cererea partii interesate, in conditiile art.14 si 15 din Legea

nr.554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare

117. Actele administrative ale autoritatilor publice care privesc raporturile acestora cu Parlamentul pot fi atacate in fata instantelor de contencios administrativ:a. la instanta de contencios administrative, dar numai pentru exces de putereb. nu pot fi atacate la o instanta de contencios administrativc. la instanta de drept comun, pe calea exceptiei de nelegalitate

118. Jurisdictiile administrative speciale sunt, potrivit legii actuale:a. Obligatoriib. sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevazute de Lg.146/1997,c. sunt facultative si gratuite

119. Termenul de 6 luni prevazut pentru procedura prealabila este un termen:a. de decadereb. de recomandarec. de prescriptie.

120.Persoanele fizice si persoanele juridice de drept privat pot formula capete de cerere prin care invoca apararea unui interes legitim public în următoarele modalităti:a. pe calea actiunii principaleb. pe cale de exceptiec. numai in subsidiar, in masura in care vatamarea interesului legitim public

decurge logic din incalcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat

121. Persoana vatamata intr-un drept recunoscut de lege sau intr-un intereslegitim printr-un act administrativ unilateral poate solicita:a. daune cominatoriib. daune interesec. reparatii pentru daune morale

122. Dupa pronuntarea Curtii Constitutionale asupra neconstitutionalitatiiordonantei sau a dispozitiei din ordonanta, instanta de contencios administrativ va proceda in felul urmator:a. se pronuntă pe fondul cauzei in Camera de Consiliub. repune cauza pe rol si solutioneaza litigiul potrivit deciziei Curtiib Constitutionalec. repune cauza pe rol si da termen, cu citarea partilor.

123. Daca reclamantul a optat pentru instanta de la domiciliul paratului sepoate invoca exceptia necompetentei teritoriale:a. numai pana la primul termen de judecatab. nu se poate invoca exceptia necompetentei teritorialec. pana la terminarea dezbaterilor

124. Ordonantele sau dispozitiile din ordonante care se considera a fineconstitutionale, precum si actele administrative cu caracter normativ care se considera a fi nelegale pot fi atacate in termen de:a. 6 luni de la luarea la cunostintab. oricândc. în termenul general de prescriptie de 3 ani.

125. Hotararile pronuntate de instantele de contencios administrativ seredacteaza si se motiveaza în cel mult:a. 15 zile de la pronuntareb. 60 de zile de la pronuntarec. 30 de zile de la pronuntare

126.Cand persoana vatamata a cerut anularea actului administrativ, fara a cere in acelasi timp si despagubiri, termenul de prescriptie pentru cererea de despagubire curge de la data:a. emiterii actului administrativb. cand aceasta a cunoscut sau trebuia sa cunoasca intinderea pagubeic. cand hotararea judecatoreasca de anulare a actului administrativ devenit irevocabila

127. In momentul de fata, pana la constituirea tribunalelor administrativfiscale,litigiile de contencios administrativ se solutioneaza :a. de catre instantele de drept comunb. de catre sectiile de contencios administrativ ale tribunalelorc. de catre Curtile de Apel

128. Din punct de vedere ale competentei materiale a organuluiadministratiei publice care le adoptă sau emite, actele administrative sunt:a. acte administrative care produc efecte pe întreg teritoriul tării, precum hotărârile

adoptate de Guvern;b. acte administrative cu caracter generalc. acte administrative de specialitate, care vizează unul sau mai multe domenii de

activitate.

129.Actul administrativ jurisdictional reprezintă potrivit legii actuale:a. actul administrativ emis de către o autoritate administrativă cu atributii jurisdictionale;b. actul administrativ emis după o procedură bazată pe respectarea dreptului la

apărare si pe contradictorialitatec. actul administrativ care este emis de o autoritate administrativă învestită, prin

lege organică, cu atributii de jurisdictie administrativă specială

130. Actul administrativ cu caracter individual va intra în vigoare la:a. data înmânării sau comunicării actului către persoana vizatăb. o dată prevăzută în act, anterioară datei la care a fost comunicat sau

înmânatc. în termen de 30 de zile de la data adoptării sau emiterii actului

131.Un act administrativ poate fi revocat de către:a. organul administrativ ierarhic superior celui care l-a adoptat sau emis la data

când a constatat nelegalitatea actului;b. până în momentul când actul produs efecte juridice, intrând în circuitul civil, de către

organul emitentc. în termen de 6 luni de la data intrării actului în vigoare

132. Constituie forme de control ale activitătii organelor administratiei publice:a. controlul legislativ exercitat de presedintii celor două Camere aleParlamentului;b. controlul executiv-administrativ executat de către Guvernul României si

Presedintele României, ca sefi ai puterii executivec. controlul judecătoresc exercitat de către instantele judecătoresti asupra

oportunitatii actelor administrative

133. Controlul ierarhic este exercitat de către organe supraordonateautoritătii controlate si poate avea un caracter:a. general, cuprinzând toate aspectele activitătii autoritătii controlateb. personal, vizând persoanele vinovate de emiterea unui act administrativ

nelegalc. specializat, fiind exercitat de organe speciale.

134. Controlul exercitat prin jurisdictiile administrative este o formă decontrol care vizează legalitatea unor categorii de acte administrative, fiind exercitat de:a. organele jurisdictionale din cadrul sistemului Curtii de Conturib. autoritătile învestite cu atributii de jurisdictie administrativă specială aflate

în cadrul sistemului administratiei publice;c. instantele jurisdictionale din sistemul autoritătii judecătoresti

135.Din punct de vedere al obiectului sau, controlul exercitat de Avocatul Poporului vizează:a. activitatea Camerei Deputatilor si Senatului, Presedintelui României,

Guvernului, Curtii de Conturi si Consiliului Legislativb. activitatea deputatilor, senatorilor, judecătorilor Înaltei Curti de Casatie si Justitie si ai

Curtii Constitutionale care, prin actele lor au vătămat drepturile si interesele cetătenilor;c. activitatea organelor administratiei publice, institutiilor si serviciilor publice, a institutiilor

de interes public care, prin actele lor au adus atingere drepturilor si libertătilor cetătenilor.

136.Sunt caracteristici generale ale controlului judecătoresc:a. controlul judecătoresc se exercită asupra tuturor autoritătilor administrative, în

ceea ce priveste legalitatea actelor administrative adoptate sau emise;b. controlul judecătoresc vizează legalitatea, oportunitatea, precum si eficienta si

eficacitatea actelor administrative;c. controlul judecătoresc este exercitat din oficiu de către instantele de contencios

administrativ.

137.Contenciosul obiectiv este definit ca fiind:a. contenciosul în cadrul căruia judecătorul învestit trebuie să fie obiectiv si impartial;

b. contenciosul în cadrul căruia judecătorul este competent să cerceteze exclusiv conformitatea actului administrativ cu legea, fără a cerceta vătămarea unor drepturi si

interese legitime;c. exercitat de Avocatul Poporului, ca urmare a controlului realizat, potrivit legii,

în baza unei sesizări a unei persoane fizice

138.Contenciosul administrativ de anulare este contenciosul administrativ în cadrul căruia:a. judecătorul învestit este competent să se pronunte asupra existentei si întinderii

pagubelor, indiferent dacă acestea s-au produs sau nu ca urmare a actului administrativ atacat;

b. judecătorul învestit este competent să pronunte anularea sau modificarea actuluiadministrativ constatat nelegal, fără a cerceta existenta sau întinderea pagubei;

c. judecătorul învestit este competent să se pronunte asupra existentei si întinderiipagubelor, numai dacă acestea s-au produs si sunt urmarea actului administrativ pe care

139. In Romania, prima lege a contenciosului administrativ a fost adoptată:a. după adoptarea Constitutiei din 1866;b. după intrarea în vigoare a Constitutiei din 1923c. înainte de adoptarea prin referendum a Constitutiei din 1991

140. În Franta, în momentul de fată, contenciosul administrativ este realizat prin intermediul:a. organelor administratiei publiceb. Consiliului de Stat si instantelor administrative inferioarec. instantelor de contencios administrativ, care au în frunte Curtea Administrativă Supremă

a Frantei.

141. În sistemul juridic anglo-american, litigiile de contencios administrativ sunt în competenta:a. instantelor de contencios administrativ specializate pe domeniile de activitate ale

administratiei publiceb. Curtilor administrativec. instantelor de drept comun

142. Sistemul contenciosului administrativ în România, care functionează înbaza Legii nr.554/2004, este mai apropiat de sistemul corespunzător existent în:a. Uniunea Europeană;b. Frantac. Spania

143.Potrivit sistemului actual, functionează ca instante specializate de contencios administrativ în România:a. sectiile de contencios administrativ si fiscal din cadrul Înaltei Curti de Casatie si Justitie;b. sectiile de contencios administrativ si fiscal din cadrul Curtilor de apelc. tribunalele administrative

144.Ca subiecte de sesizare a instantei, se poate adresa instantei de contencios administrativ si:a. persoana vătămată în drepturile sale sau interesul legitim prin prevederi

neconstitutionale ale unor legib. persoana vătămată în drepturile sale sau interesul legitim prin ordonante

sauprevederi din ordonante ale Guvernului declarate neconstitutionale;

c. persoana vătămată în drepturile sale sau interesul legitim printr-un actadministrativ revocat de autoritatea competentă sau abrogat

145. Sunt subiecte de sesizare a instantei de contencios administrativ, încadrul litigiului de contencios administrativ:a. Avocatul Poporului, când apreciază că poate interveni în favoarea persoanei vătămate;b. Prefectul care, în urma controlului de autoritate tutelară, poate ataca în fata instantei de

contencios administrativ actele nelegale ale autoritătilor administratiei publice locale;c. Agentia Natională a Functionarilor Publici poate ataca actele administrative ale

autoritătilor administratiei publice centrale si locale prin care se încalcă legislatia privindfunctia publică si functionarii publici

146. Obiect al litigiului de contencios administrativ pot fi:a. contractele administrative încheiate între particularib. actele administrativ-jurisdictionale, care pot fi atacate direct la instanta de

contencios administrativ în termen de 15 zile de la comunicarec. ordonantele si ordonantele de urgentă adoptate de Guvern potrivit art.115

din Constitutie, republicată

147. Sunt conditii de formă si procedurale ale exercitării actiunii decontencios administrativ:a. conditia ca subiectele de sesizare să îndeplinească procedura prealabilă a recursului

gratios;b. conditia ca sesizarea instantei de contencios administrativ să se facă în termen

de 6 luni de la data primirii solutiei la plângerea prealabilăc. conditia ca persoana vătămată să se adreseze cu actiune presedintelui instantei

de contencios administrativ

148.Sunt competente să judece în fond în materia contenciosului administrativ:a. sectiile de contencios administrativ si fiscal ale tribunalelor, pentru litigiile care

privesc actele administrative date de autoritătile publice centrale;b. sectiile de contencios administrativ si fiscal ale tribunalelor pentru litigii care privesc taxe

si impozite, contributii, datorii vamale si accesorii ale acestora, de până la 500.000 lei;c. sectiile de contencios administrativ si fiscal ale Curtilor de apel, pentru litigiile care au ca

obiect taxe si impozite, contributii, datorii vamale si accesorii ale acestora, de până la 500.000 lei.

149.Din punct de vedere al competentei teritoriale, reclamantul se poate adresa cu actiune si va sesiza:a. instanta de la sediul autoritătii publiceb. instanta de la domiciliul săuc. oricare dintre cele două instante, la alegere

150. Suspendarea executării actului administrativ intervine de drept, cândactul administrativ este atacat de:a. persoana vătămatăb. Prefectc. Avocatul Poporului

151. Când temeiul cererii de suspendare îl formează prevederile art.14 din Legea nr.554/2004, instanta va putea dispune suspendarea actului administrativ până la:a. solutionarea recursului gratios;b. până la sesizarea instantei de contencios administrativc. până la pronuntarea instantei de fond asupra actiunii privind anularea actului

administrativ.

152. Când temeiul cererii de suspendare îl formează prevederile art.15 dinLegea nr.554/2004, instanta poate dispune suspendarea actului administrativ atacat până la:a. solutionarea actiunii privind anularea actului administrativ atacatb. până la solutionarea definitivă si irevocabilă a cererii vizând anularea actului administrativc. până la sesizarea instantei de recurs

153. In perioada 1866-1905, contenciosul administrativ a evoluat in Romania in sensul ca:a. legiile de contencios administrativ au fost date unor instante specializateb. au fost lasate in competenta Consiliului de Statc. au fost trecute in competenta instantelor de drept comun

154. In perioada 1905-1925, cu exceptia anilor 1910-1912, asupra legalitatii actelor administrative s-a pronuntat:a. s-au pronuntat instantele de drept comun, dupa regulile dreptului comunb. s-au pronuntat tribunalele administrative specializatec. s-a pronuntat Sectia a III-a a Instantei Curti de Casatie si Justitie, care putea fi sesizata

pe calea actiunii directe

155. Perioada 1925-1948, dupa dupa intrarea in vigoare a Legii din anul 1925 contenciosul administrativ s-a caracterizat rin aceea ca:a. litigiile dintre administratie si particulari au fost date in competenta unor

tribunale specializate din sistemul administratiei publice,pe modelul tribunalelor administrative franceze

b. instantele de contencios administrativ au dobandit o competenta deplina asupra legalitatii actelor administrative

c. instantele de contencios administrativ au dobandit o competenta deplina asupra litigiilor de contencios administrativ, pe modelul englez

1. Raspund contraventional:a. persoana fizica in virsta de 14 anib. persoana juridica inregistrata la Registrul Comertului cu cel putin 30 de zile

inainte de savarsirea contraventieic. cainii vagabonzi violenti care sunt sanctionati cu incarcerarea in

adaposturiile speciale

2. Sanctiunile contraventionale sunt:a. Avertismentul ,amenda contraventionala si prestarea unei activitati in

folosul comunitatii

3. Angajarea raspunderii administrativ-patrimoniale a unei autoritati se poate face:a. in cazul existentei unor pagube materiale si/sau morale cauzate persoanei

vatamate prin actul nelegal emisb. introducerii actiunii de catre Avocatul Poporuluic. participarii procurolului la judecarea procesului respectiv

4. Pot fi confiscate:a. bunuriile destinate, folosite sau rezultate din contraventii

.

5. Sanctiuniile contraventionale sunt:a. Sanctiuni principale si sanctiuni complementare

6. Confiscarea bunuriilor reprezinta o sanctiune:a. principalab. complementarac. accesorie

7. Contraventia reprezinta:a. o specie a infactiunii,reglementata de legi speciale fara caracter penalb. o fapta ilicita de natura civilac. o forma a ilicitului administrativ

8. Pericolul social al contraventiei:a. este inferior celui al infractiunilorb. este identic cu cel al infractiunilorc. nu are relevanta sub aspectul incriminarii contraventionale

9. Nu pot fi reglementate contraventii prin:a. dispozitii ale Primaruluib. hotarari ale guvernuluic. hotarari ale Consiliului Judetean

10. Raspunderea in dreptul administrativ: a. intervine si in absenta comiterii unei fapte ilicite b. intervine in prezenta ilicitului administrativ c. intervine ca urmare a comiterii unor infractiuni

11. Masuriile de constringere administrative: a. au intotdeauna un carácter sanctionator b. un au niciodata carácter sanctionator c. pot avea carácter sanctionator

12. Raspunderea administrative-disciplinara a functionarilor publici: a. este o raspundere subiectiva b. este o raspundere obiectiva c. intervine numai pentru abateriile disciplinare comise cu intentie

13. Pericolul social al contraventiei: a. este inferior celui al infractiunilor b. este identic cu cel al infractiunilor c. un are relevanta sub aspectul incriminarii contraventionale

14. Procesul verbal contraventional: a. nu poate fi contestat b. poate fi contestat prin plangere inregistrata la organul din care face parte agentulconstatator c. poate fi contestat numai pe cale administrativa la organul emitent sau la organul ierarhic superior