Legislaie internaional n domeniul antidrogConvenii internaionale Ratificate la nivel naional prin:Convenia unic asupra stupefiantelor din 1961, astfel cum a fost modificat prin protocolul din 1972;Decretul nr. 626 din 19! pentru aderarea Romniei la Conventia unica asupra stupefiantelor din 1961 i laprotocolul privind modificarea acesteia;Convenia naiunilor unite din 1971 asupra substanelor psihotrope;Legea nr. 11" din 1# decem$rie 1992 pentru aderareaRomaniei la Conventia asupra substantelor psihotropedin 1971 i la Conventia contra traficului ilicit de stupefiante i substante psihotrope din 1988;Convenia din 1988 contra traficului ilicit de stupefiante i substane psihotrope;Legea nr. 11" din 1# decem$rie 1992 pentru aderareaRomaniei la Conventia asupra substantelor psihotropedin 1971 i la Conventia contra traficului ilicit de stupefiante i substante psihotrope din 1988;Convenia cadru WHO pentru controlul tutunului, adoptat la Geneva la 21 mai 2003;Legea nr. !!2%2& de aderare a Romniei la Convenia cadru WHO pentru controlul tutunului (!"f! nr! 10##$02!12!200%&;Convenia de cooperare poliieneasc pentru uropa de !ud"st, adoptat la 'iena (n data de % mai 200)!Legea nr. 21'%&2.&.2&& de aderare a Romniei la Convenia de cooperare poliieneasc pentru uropa de !ud"st (!"f! nr! *7%$1)!07!2007&!"Absentul" reprezint prima campanie naional de prevenire a consumului de substane psihoactive (impropriu denumite "droguri legale" sau "plante etnobotanice"), find o intervenie rspuns n planul politicilor publice antidrog la consumul de astfel de substane. JUSTIFICAREA CAMPANIEI!tudiul naional privind prevalena consumului de droguri n r"ndul populaiei generale care evideniaz prevalene ridicate ale consumului de substane psihoactive dea lungul vieii (consum e#perimental), n ultimul an (consum recent) $i n ultima lun (consum actual), la nivel naional dar, mai ales, n %ucure$ti. &ategoria de v"rst cu vulnerabilitate crescut (la risc) este '()* ani. +roblematica consumului de substane cu proprieti psihoactive este de dat relativ recent n toate statele membre ale spaiului comunitar, nee#ist"nd nca un rspuns efcient n plan legislativ care s contribuie la diminuare fenomenului. ,n aceste condiii, singurele tipuri de programe-proiecte- intervenii de impact care pot contribui la diminuarea consumului de substane noi cu proprieti psihoactive oreprezint cele de prevenire prin. informarea populaiei generale $i categoriilor vulnerabile n legtur cu riscurile consumului $i formarea de abiliti de via sntoase care s determine n timp cre$terea in/uenei factorilor de protecie individiali $i sociali $i scderea factorilor de risc. +rogramele alternative de petrecere a timpului liber (e#. +rogramele culturale alternative) reprezint o alt categorie de programe care $i dovedesc efciena n timp.TITLUL I MESAJUL CAMPANIEI0itlul campaniei. "A%!12034". 5esa6ul-sloganul campaniei. "1!01 530A71A 0A. 8979 102:%:0A2;&1". 0itlul $i mesa6ul campaniei au fost pretestate n mediul liceal. 5aterialele campaniei.'.!pot videorealizat cu spri6inul 0rupei de teatru "&A0incai").Af$e?.+liante de informare despre riscurile consumului de substane cu proprieti psihoactive (mituri referitoare la consumul substanelor) $i reeaua serviciilor A2A de asisten medical, psihologic $i social destinate consumatorilor de droguri *.0ricouri personalizate.(.%annere. TIPUL I OBIECTIVUL CAMPANIEI 1ste prima campanie naional din 7om"nia centrat pe acest tip de substane. 0ipul programului de prevenire. program naional de prevenire selectiv (adresat categoriei de v"rst '()* ani), cu o component universal (adresat populaiei generale, mai ales prin difuzarea spotului video). +erioada de implementare a campaniei. )@ iunie?' decembrie )A''. :biectivul principal al campaniei l reprezint sensibilizarea $i con$tientizarea adolescenilor $i tinerilor cu v"rste ntre '( $i )* de ani din unitile de nvm"nt, sistemul rezidenial de protecie a copilului $i comunitate, cu privire la riscurile consumului de substane noi cu proprieti psihoactive.BENEFICIARII CAMPANIEI =rup int principal. adolescenii $i tinerii cu v"rste ntre '( $i )* de ani din unitile de nvtm"nt, sistemul rezidenial de protecie a copilului $i comunitate, n general. =rup int secundar. populaia general.!ituaia drogurilor n perspectiv;n multe privine, raportul de anul acesta este marcat decontraste. +e de o parte, consumul de droguri pare a frelativ stabil in 1uropa. 2ivelurile de prevalen rman, ingeneral, ridicate fa de valorile istorice, ins nu cresc, iarin unele domenii importante, cum ar f consumul de canabisde ctre tineri, e#ist semne pozitive. +e de alt parte, e#istindicii ingri6ortoare in privina evoluiei pieei drogurilorsintetice Bi, la nivel mai general, in privina consumului uneigame mai largi de substane. +oliconsumul de droguri,inclusiv combinarea drogurilor ilegale cu alcool Bi, uneori,cu medicamente Bi substane necontrolate, a devenit tiparuldominant de consum de droguri in 1uropa. Aceast realitateconstituie o problem atat pentru politicile europene indomeniul drogurilor, cat Bi pentru rspunsurile la acestea.;n ma6oritatea statelor membre lipseBte inc un cadru politiccuprinztor pentru abordarea consumului de substanepsihoactive, iar serviciile de tratament trebuie s iBi adaptezepracticile pentru a satisface nevoile clienilor ale crorprobleme cuprind mai multe substane. ;n mod similar, vizareaBi evaluarea impactului msurilor de reducere a ofertei dedroguri necesit luarea in considerare a pieei globale desubstane psihoactive. ;n lipsa acestei perspective mai largi,progresele realizate in ceea ce priveBte un drog pot duce lao deplasare a consumului ctre alte produse. +rezentul raportconine numeroase e#emple privind dinamismul, inovarea Birapiditatea cu care piaa european a drogurilor ilegale seadapteaz atat la oportuniti, cat Bi la msuri de control.;ntroducere;n conte#tul incheierii, in )A'), a actualei strategii a 31 indomeniul drogurilor, prezentul capitol e#amineaz evoluiadin ultimii )A de ani a abordrii comunitare a politicii indomeniul drogurilor. !trategiile adoptate recent de anumiteri non31 sunt analizate in ceea ce priveBte convergenacu sau diferenele fa de abordarea comunitar. Ceasemenea, sunt e#aminate pe scurt ultimele strategii indomeniul drogurilor adoptate in 1uropa.3n rezumat al studiilor realizate de statele membre in ceeace priveBte cheltuielile publice, prezentat in capitolul defa, evideniaz diferitele moduri de abordare a subiectuluiBi necesitatea unei mai bune Bi armonizate colectria informaiilor in acest domeniu. Ce asemenea, in prezentulcapitol sunt e#aminate modifcrile intervenite in rileeuropene in ultimii 'A ani in ceea ce priveBte sanciunilepenale aplicate pentru posesia de droguri, precum Biultimele evoluii ale cercetrii in domeniul drogurilor.1voluii ale politicilor internaionaleBi ale 31Crumul ctre noile iniiative privind politica 31 ndomeniul drogurilor2oul cadru politic in domeniul drogurilor pe care &omisia1uropean il elaboreaz in prezent va f unul dintre primeledocumente de politic in domeniul drogurilor adoptate intemeiul 0ratatului de la 4isabona (a se vedea :1C0, )A'Aa).Activitatea de pregtire include o evaluare e#tern fnala strategiei 31 in domeniul drogurilor pentru perioada)AA()A'). Aceast evaluare are la baz rezultateleinterviurilor cu pri interesate din statele membre, ri tere Bicu organizaii internaionale, precum Bi analiza documentelorde politic Bi a rapoartelor privind evoluiile politicilor. 8orumulsocietii civile in domeniul drogurilor din cadrul &omisiei1uropene va contribui cu un document de poziie. ;n plus,membri ai diferitelor grupuri politice din cadrul +arlamentului1uropean au organizat reuniuni Bi audieri pentru a dezbatepolitica actual Bi viitoare a 31 in materie de droguri. Acestediscuii Bi contribuii diverse, impreun cu evaluarea, vorcontribui la elaborarea unei politici comunitare cuprinztoareprivind drogurile pentru perioada ulterioar anului )A').Cou decenii de politic 31 n domeniul drogurilorCe la inceputul anilor 'DDA, 3niunea 1uropean a adoptatopt strategii sau planuri de aciune in domeniul drogurilor (ase vedea fgura '), modifcrile de coninut ale documentelorsuccesive re/ectand evoluia abordrii europene a problemeidrogurilor. +rimele dou planuri europene privind drogurileau cuprins aciuni care au vizat reducerea atat a ofertei, catBi a cererii de droguri. &onceptul unei abordri integratecare trateaz ambele elemente simultan a aprut pentruprima dat in planul elaborat pentru perioada 'DD('DDD.!trategia adoptat in )AAA descria abordarea 31 cafind atat integrat, cat Bi echilibrat, atribuind o ponderepolitic similar interveniilor pentru reducerea cererii Bi celorpentru reducerea ofertei. Aceast schimbare de abordarese re/ect in titlurile acestor documente de politic ale 31,in care Eplanurile privind lupta impotriva drogurilorF aufost urmate de documente denumite intrun mod mai neutruEstrategii in domeniul drogurilorF Bi Eplanuri de aciuneF.&apitolul '+olitici Bi legislaie'DDA+lanul europeande combatereaGdrogurilor +lanul de acGiune al 31de combatere aGdrogurilor!trategia 31n domeniul drogurilor'DD(H'DDD)AA(H)A')+lanul de acGiune al 31de combatere aGdrogurilor)AAAH)AA*+lanul de acGiune al 31n domeniul drogurilor)AA(H)AAI+lanul europeande combatereaGdrogurilor'DD)+lanul de acGiune al 31n domeniul drogurilor)AADH)A')!trategia 31n domeniul drogurilor)AAAH)AA*'DDA 'DD' 'DD) 'DD? 'DD* 'DD( 'DD@ 'DDJ 'DDI 'DDD )AAA )AA' )AA) )AA? )AA* )AA( )AA@ )AAJ )AAI )AAD )A'A )A'' )A')8igura '. +lanifcarea documentelor de politic european in domeniul drogurilor)A7aportul anual )A''. situaia drogurilor n 1uropa(') :!A este o organizaie regional care reuneBte toate cele ?( de state independente ale Americilor, find principalul forum destinat cooperriiinterguvernamentale.;n ceea ce priveBte coninutul, una dintre cele mai importanteschimbri din ultimele dou decenii a fost c, in documentelede politic ale 31 in domeniul drogurilor, au fost introduseobiective de reducere a riscurilor in capitolul referitor lareducerea cererii.Analiza Bi evaluarea politicilor nu erau menionate in primeledou planuri comunitare, intrucat prioritatea la inceputulanilor 'DDA era crearea unui sistem fabil de informareeuropean privind drogurile. Analiza punerii in aplicare a fostintrodus in planul din 'DD(, ins abia in cadrul strategieiin domeniul drogurilor pentru perioada )AAA)AA* a fostconsolidat evaluarea, ca parte integrant a abordrii 31in ceea ce priveBte drogurile. Ce atunci, toate strategiile 31Bi planurile de aciune in domeniul drogurilor sunt supuseevalurii, iar rezultatele acesteia servesc drept elemente deorientare pentru documentele de politic ulterioare. 2oulcadru politic al 31 in domeniul drogurilor va respecta acestprincipiu Bi, pentru prima dat, se va baza pe o evaluaree#tern a strategiei precedente.+erspectiva internaional;n afara 3niunii 1uropene, mai multe strategii naionale sauregionale au fost publicate recent, in special de Australia,7usia, !tatele 3nite Bi :rganizaia !tatelor Americane(:!A) ('). : analiz a coninutului acestor documentede politic re/ect msura in care alte ri imprtBesccaracteristicile abordrii europene.!trategia !3A privind controlul drogurilor din pentru )A'Aeste prezentat ca o nou direcie in politica in domeniuldrogurilor, in care consumul de droguri este privit, inprincipal, ca o problem de sntate public, iar cerereade droguri este recunoscut drept prim cauz a problemeidrogurilor in aceast ar. !trategia pune accentul peprevenire, tratament Bi recuperare din dependen Bipropune integrarea tratamentului dependenei in medicinaconvenional, la fel ca in cazul altor boli cronice.!trategia !3A se re/ect in !trategia emisferic a :!Aprivind drogurile (Hemispheric Drug Strategy), in caredependena de droguri este descris ca o boal cronicrecidivant, care trebuie tratat ca atare. +rima strategierus in domeniul drogurilor ()A'A)A)A) se bazeaz perecunoaBterea dimensiunii pe care a cptato problemadrogurilor, caracterizat prin creBterea consumului dedroguri ilegale Bi rolul su in rspandirea bolilor infecioase.!trategia :!A, cea rus Bi cea a !3A subliniaz importanaunei abordri echilibrate. !trategia australian in domeniuldrogurilor ()A'A)A'() are sfera cea mai larg de aplicaredintre aceste patru documente de politic, acoperind toatesubstanele psihoactive capabile s provoace dependenBi probleme pentru sntate. alcoolul, tutunul, stupefanteleilegale Bi alte droguri. 5inimizarea riscurilor reprezintabordarea general in cadrul acestei strategii.!trategia :!A, cea australian Bi cea a !3A secaracterizeaz printro abordare bazat pe date concretea reducerii cererii, asociat cu evaluarea rezultatelor. Krilecare adopt strategia emisferic privind drogurile sunthotrate s iBi supun politicile Bi interveniile naionaleunei evaluri periodice independente, ale crei rezultates a6ute la orientarea alocrii de resurse. &ele 'A@ articoleale strategiei !3A in domeniul drogurilor vor f e#aminateBi actualizate anual, pentru a atinge scopurile strategiei,care includ o reducere cu '( L a prevalenei consumuluide droguri in randul adolescenilor (')'J ani) Bi cu 'A L