Concepţia sistemuluiinformaţional-statistic

Dr. Constantin MÎNDRICELU

Ce înseamnă măsurarea performanţelor administrative în adminstraţia publică?

• Măsurarea performanţei în instituţiile şi serviciile publice este procesul continuu de colectare şi analiză a informaţiilor relevante despre modul de desfăşurare a procesului adminstrativ, atât la nivelul administraţiei publice centrale, cât şi la nivel teritorial, înţelegând prin acesta, comună (oraş), judeţ, regiune.

• În acest proces se utilizează două concepte: – evaluarea performanţelor care este utilizat atunci când se fac referiri la

“definirea şi colectarea datelor despre performanţă”;– monitorizare care se foloseşte pentru a circumscrie acţiunea de “utilizare a

datelor” în management şi în sistemele de luare a deciziilor.• Monitorizarea şi evaluarea sunt procese corelate şi interdependente.

Atât monitorizarea, cât şi evaluarea sunt îndreptate spre învăţare din ceea ce se face şi cum este făcut, concentrându-se asupra eficacităţii, durabilităţii şi impactului.

Cine are nevoie de măsurareaperformanţelor?

• Administraţia publică centrală pentru măsurarea gradului de implementare a Strategiei de reformă, în conformitate cu obiectivele şi rezultatele proiectate (MAI, MFP, MS, MECTS, MTI, MADR, MECMA, MDRT, MJ, ANFP).

• Administraţiile teritoriale (agenţii guvernamentale regionale sau judeţene, consiliile judeţene, primării), pentru a urmări rezultatele proiectelor de dezvoltare (acolo unde sunt), a politicilor şi a acţiunilor la nivelul unei colectivităţi (când vorbim de proiecte care au o referinţă mult mai clară în ceea ce priveşte partajarea şi înţelegerea consolidării democraţiei locale şi a guvernanţei teritoriale) sau alocarea responsabilităţilor în furnizarea serviciilor publice locale care sub diferite forme se traduc concret printr-o reorientare a modalităţilor de dezvoltare.

Cum măsurăm performanţele?• Măsurarea performanţor în instituţiile şi serviciile publice se face prin

folosirea într-o manieră sistematică a indicatorilor de performanţă.

• Fiecare din structurile administraţiei publice au cerinţe concrete de apreciere a politicilor, planurilor şi programelor care pot fi exprimate cu ajutorul indicatorilor statistici.

• Fiecare instituţie va utiliza aceste instrumente pentru cerinţele proprii de conducere în funcţie de marja de manevră de care dispune pentru implementarea strategiilor de dezvoltare, de competenţele sale, de organizarea sa şi de mijloacele pe care le are la îndemână în prezent sau în viitor, cât şi pentru cerinţele de raportare pe nivele ierarhice.

Ce se doreşte din punct de vederestatistic prin acest proiect?

• Proiectarea sistemul de indicatori de monitorizare a performanţelor administrative în concordanţă cu cerinţele unităţilor de administraţie publică;

• Crearea de metodologii şi instrumente unitare, standardizate care să permită culegerea, analiza, agregarea şi interpretarea datelor astfel încât să se poată răspunde noilor cerinţe de informaţii din partea administraţiei publice centrale şi locale, dar şi cerinţelor organismelor internaţionale care sprijină dezvoltarea locală;

• Stabilirea necesităţilor de raportare statistică, formularistica de raportare, metodologiile de culegere a datelor, respectiv tipuri de indicatori specifici necesari;

• Elaborarea unui Cod de practici al administraţiei locale în procesul de colectare şi utilizare al informaţiilor statistice.

Cadrul conceptual al Sistemului Statistic• Se va crea un sistem informaţional unic care va integra baze de

microdate de colectare, bază de diseminare, împreună cu instrumentele necesare populării acestora şi instrumente performante de analiză şi raportare, atât la nivel central, cât şi regional, judeţean şi local.

• Popularea bazei de date se va realiza utilizând formulare electronice care vor fi puse la dispoziţia autorităţilor locale şi centrale utilizând instrumente securizate bazate pe Web. Accesul la aceste instrumente va fi diferenţiat şi fiecare autoritate va putea popula sau accesa doar datele specifice activităţii acesteia.

• Diseminarea datelor către beneficiari va fi posibilă online prin intermediul unui web portal care va integra datele de lucru ale proiectului şi va îngloba de asemenea o componentă care permite asocierea informaţiilor utile cu informaţii geospaţiale (geoportal).

Tipuri de indicatori statistici• Indicatorii trebuie să răspundă la întrebările puse de evoluţiile

strategice, utilizându-se mai multe categorii de indicatori de performanţă, structuraţi după cum urmează:

a) Indicatori de bază, definiţi de strategii, programe de dezvoltare etc.;

b) Indicatori adiţionali: indicatori de intrări (care se referă la resursele alocate pentru unităţile de planificare şi analiză a politicilor); indicatori de ieşiri (care se referă la rezultate); indicatori de calitate (care se referă la mediul eficace de luare a deciziilor, în care priorităţile politice sunt coordonate cu necesităţile financiare).

Domenii de activitate (1)• Echiparea teritoriului: consum de energie/locuitor, indicele reciclării

deşeurilor, consum de apă/locuitor, km de străzi modernizate, lungimea căilor de transport;

• Finanţe locale: indicatorii execuţiei bugetelor locale – venituri şi cheltuieli, pe tipuri, valoarea deficitului/ excedentului execuţiei bugetului local, gradul de îndatorare al localităţii;

• Siguranţă şi ordine publică: protecţie civilă - indicatori de prevenţie şi de intervenţie, criminalitate, numărul amenzilor administrative etc.;

• Populaţia: numărul locuitorilor (pe gen şi grupe de vârstă), rata natalităţii, sporul natural;

• Forţa de muncă: numărul populaţiei active şi ocupate, numărul de şomeri, rata ocupării, câştiguri, rata şomajului, ponderea populaţiei ocupate în industrie, agricultură etc.;

• Învăţământ: rata de şcolarizare, rata de alfabetizare, numărul mediu al elevilor/ clase/ nivele de învăţământ;

Domenii de activitate (2)• Cultură şi artă: numărul de cărţi citite/ locuitor, ponderea cheltuielilor pentru

cultură în bugetul local, biblioteci publice şi numărul de titluri, activităţi de spectacole etc.;

• Ocrotirea sănătăţii: numărul de locuitori/ medic de familie, cazuri noi de îmbolnăvire, copii instituţionalizaţi;

• Agricultură, silvicultură, mediu: suprafaţa agricolă după modul de folosinţă, numărul utilaje agricole pe tipuri de utilaje, suprafaţa cultivată, producţia agricolă animală, suprafaţa de lemn exploatată, climă, precipitaţii, temperatura aerului, suprafaţa acoperită cu spaţii verzi etc.;

• Calitatea vieţii şi asistenţa socială: numărul locuinţelor, suprafaţa medie locuibilă pe o persoană, numărul locuinţelor racordate la reţeaua de apă şi canalizare, numărul locuinţelor cu bucătărie/baie/WC în locuinţă, numărcantine de prim ajutor; număr persoane asistate social, cantitatea de deşeuri produse şi stocate, calitatea apei consumate, numărul pensionarilor;

• Controlul activităţii administrative: numărul de angajaţi în administraţie, câştigul salarial mediu în administraţie, numărul petiţiilor şi numărul petiţiilor rezolvate; numărul de minute de audienţă/ lună.

Definirea surselor de date (1)

• Pentru completarea volumului de date necesare şi reducerea gradului de solicitare a furnizorilor de date, prin protocoalele de colaborare se va stabili accesul INS şi al direcţiilor sale teritoriale la datele din evidenţele autorităţilor şi instituţiilor publice

• Tot prin protocoalele de colaborare se va stabili accesul INS şi al direcţiilor sale teritoriale la date individuale din registrele administrative de utilitate publică.

Definirea surselor de date (2)• Se vor stabili modalităţile de preluare a datelor din registrele

administrative nationale disponibile la momentul implementării proiectului,administrate de INS , sau de institutiile centrale: Agenţia Naţională de Administrare Fiscală; Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici;Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;Ministerul Afacerilor Externe;Ministerul Administraţiei şi Internelor;Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional;Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale;Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului;Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri;Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului;Ministerul Finanţelor Publice;Ministerul Justiţiei;Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale;Ministerul Mediului şi Pădurilor;Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului;Administraţia Naţională „Apele Române”;Ministerul Sănătăţii;Ministerul Transporturilorşi Infrastructurii.

Rezultate aşteptate (1)• Raport de analiză a practicilor existente la nivel naţional şi internaţional în

domeniul culegerii, analizei, agregării şi interpretării de date statistice cu relevanţă pentru profilul teritorial;

• Inventar al reglementările legale (naţionale şi europene) în domeniul culegerii, analizei, agregării şi interpretării datelor statistice cu relevanţă pentru profilul teritorial;

• Inventar al necesităţilor informaţionale ale administraţiei publice locale şi domeniile care necesită acoperire prin indicatori statistici, pe baza concluziilor meselor rotunde organizate cu reprezentanţii administraţiei publice centrale şi locale;

• Lista celor mai buni indicatori statistici capabili să descrie performanţa administraţiei publice din perspectiva îndeplinirii nevoilor comunităţii locale;

• Lista setului de indicatori de bază şi adiţionali necesari (minim 50) care să constituie corpul principal al sistemului informaţional de caracterizare a performanţei administraţiei publice locale;

• Lista setului de indicatori de bază şi adiţionali disponibili în Sistemul Statistic Naţional care acoperă setul de bază şi adiţional al indicatorilor statistici, inclusiv a unui sistem de bench-marking pentru caracterizarea performanţei administraţiei publice locale.

Rezultate aşteptate (2)• Lista surselor de date existente (cercetări statistice, surse administrative, date

rezultate din sisteme de monitorizare a mediului etc.) pentru obţinerea indicatorilor de bază şi adiţionali necesari şi disponibili, cu structura definită în condiţiile specificate la „Definirea surselor de date la nivel instituţional central”;

• Manuale metodologice generale de culegere, analiză, agregare, interpretare şi diseminare a datelor statistice ale indicatorilor de bază şi adiţionali necesari pentru care există surse de date, în concordanţă cu strategiile, programele multi-anuale şi anuale ale Sistemului Statistic Naţional;

• Manualul, instrumentarul şi aplicaţia statistică şi informatică a anchetei-pilot necesară pentru un număr de aproximativ 10 indicatori din lista indicatorilor de bază şi adiţionali pentru care nu există surse de date, având ca platformă iniţială de lucru cercetările statistice curente şi celelalte surse identificate, care vor servi ca model pentru dezvoltarea ulterioară a sistemului informaţional;

• Informaţii statistice curente şi noii indicatori integraţi în sistemul informaţional creat, care să permită comparaţii în spaţiu şi în timp a performanţelor administraţiei publice locale, prin raportare la nivele anterioare sau alte nivele de referinţă.

Rezultate aşteptate (3)• Cadrul inter-instituţional creat de culegere, analiză, agregare,

interpretare şi diseminare a datelor statistice pe baza protocoalelor de colaborare cu ministerele de linie şi alte agenţii naţionale, precum şi cu unităţile administraţiilor publice teritoriale;

• Fişe de descriere a indicatorilor pentru un număr minim de 50 de indicatori pentru care se vor dezvolta metodologii/ proceduri de culegere, analiză, agregare/ interpretare şi diseminare;

• Codul de practici al administraţiei locale în procesul de colectare şi utilizare al informaţiilor statistice;

• Indicatori statistici calculaţi.

Vă mulţumesc!