Dat fiind ca dreptul constitutional reglementeaza relatiile sociale ce se nasc in procesul complex de instaurare,mentinere si exercitare a puterii de stat,stiinta dreptului constitutional nu poate ocoli problema teritoriului deoarece puterea de stat se e

Dat fiind ca dreptul constitutional reglementeaza relatiile sociale ce se nasc in procesul complex de instaurare,mentinere si exercitare a puterii de stat,stiinta dreptului constitutional nu poate ocoli problema teritoriului deoarece puterea de stat se exercita pe un teritoriu determinat.Rolul teritoriului se contureaza gratie functiilor acestuia,printrecare:1)teritoriul este acela care permite situarea statului in spatiu si delimitarea lui de alte state.

2)el constituie baza pe care se realizeaza transformarea intr-o unitate coerenta a populatiilor indefinite si instabile

3)prin determinarea unui cadru teritorial puterea inscrie natiunea pe planul realitatii concrete.Teritoriul este simbolul si factorul de protectie a ideii nationale.El permite realizarea sintezei dintre sol si idei care este esenta insasi a natiunii.

4)teritoriul determina sub aspect fizic si independenta natiunii.El este cadrul natural prin care puterea se realizaeaza si prin care aceasta putere se delimiteaza de alte fenomene si institutii social-politice asemenatoare ei.

5)teritoriul este acela care asigura si accentueaza calitatea insasi a cetatenilor,trasatura lor comuna si funciara de a vietui intr-un anumit spatiu

6)teritoriul este si un mijloc de actiune a statului intrucit cine detine solul,detine locuitorii imprimind acestora un sens comun de existenta

Dar teritoriul are a fi valorizat ca mijloc de actiune si prin resursele lui naturale.Savantii in domeniu al dreptului constitutional mentioneaza ca in cadrul acestei discipline teritoriul se analizeaza doar in legatura cu structura statului (unitar sau compus) si cu delimitarea unitatilor administrativ teritoriale.Insasi definirea categoriei teritoriu variaza de la autor la autor.Asa intr-o opinie teritoriul este definit ca acea parte a globului pamintesc asupra careia un stat i-si exercita dominatia sa publica.Intr-o alta opinie teritoriul este acea parte a globului pamintesc asupra caruia statul i-si exercita suveranitatea in mod exclusiv si deplin.Tudor Draganu : Prin teritoriul statului se intelege partea din globul pamintesc cuprinzind solul,subsolul,apele si coloana aeriana de deasupra solului si apelor asupra careia statul i-si exercita suveranitatea.La o analiza profunda a definitiilor date teritoriului observam conexiunea a 2 elemente :

*o parte a globului pamintesc

*suveranitatea de stat

Aceasta legatura indisolubila dintre aceste 2 elemente constituie esenta definitiei date teritoriului.Teritoriul are 2 proprietati intitulate fie pur si simplu proprietatile teritoriului sau caracterele juridice ale teritoriului.Aceste caractere/proprietati sunt caracterul inalienabil si indivizibil al teritoriului.Aceste proprietati constituie temelia principiului integritatii teritoriale a statului.Principiul integritatii sau inviolabilitatii teritoriului exprima tocmai obligatia existenta in sarcina celorlalte state de a respecta aceasta suveranitate teritoriala a statului.In acest context Carta Organizatiei Natiunilor Unite stabileste :Statele participante se vor abtine de asemenea fiecare de a face din teritoriul celuilalt obiectul unei ocupatii militare sau al unor masuri de folosire directa sau indirecta a fortei in contradictie cu dreptul international sau obiectul unei dobindiri prin asemenea masuri sau prin amenintarea cu ele.Nici o ocupatie sau dobindire de aceasta natura nu va fi recunoascuta ca legala.Potrivit prevederilor articolului 3(1) din constitutia RM : Teritoriul Republicii Moldova este inalienabil.Aceasta prevedere constitutionala are urmatoarele consecinte:-in primul rind ea implica constatarea ca teritoriul sau nu ar putea fi modificat fara sa se aduca atingere vointei poporului care il locuieste

-in al 2-lea rind consacrarea prin constitutie a acestui principiu duce la consecinta ca potrivit ei micele modificari ale frontierei de stat cerute de anumite imprejurari locale sau prin care se urmareste o mai buna delimitare a ei,adica ceea ce in mod obisnuit se desemneaza prin notiunea rectificari de frontiere nu se pot efectua decit printr-o modificare de constitutie.Intr-adevar din moment ce prin aceasta proprietate se consacra pe cale constitutionala frontierele de stat actuale este firesc sa se ajunga la concluzia ca nici o rectificare a lor nu este posibila decit tot pe cale constitutionala .In acest context art3 al constitutiei RM (2) se stabileste ca frontierele tarii sunt consfintite prin lege organica respectindu-se principiile si normele unanim recunoscute ale dreptului international.Asa fiind frontierele de stat sunt parte componenta a teritoriului iar legea organica consacra intr-o descriere amanuntita situatia existenta a acestor frontiere-in al 3-lea rind principiul inalienabilitatii implica interzicerea de catre constitutie a luarii oricarei masuri,oricare ar fi forma in care ar fi imbracata de natura sa implice recunoasterea in folosul altui stat a unor atributii de putere pe o portiune a teritoriului statului.Aceasta consecinta nu este incompatibila de recunoasterea de catre stat a imunitatilor si privilegiilor reprezentantelor diplomatice pe teritoriul sau.Imunitatile diplomatice constau in faptul ca in scopul infaptuirii egalitatii suverane a statelor este necesar ca reprezentantii si reprezentantele lor diplomatice sa se bucure pe baza de reciprocitate de anumite drepturi de natura sa le faca posibila indeplinirea atributiilor.

Principiul suveranitatii teritoriale presupune si caracterul ca teritoriul statului este indivizibil,nu se farimiteaza prin frontiere,nu se instraineaza,etc.

Definirea categoriilor structura de stat.

Problematica teritoriului ca dimensiune materiala a statului se include tocmai in definitia data dreptului constitutional ca ramura de drept prin expresia bazele organizarii puterii.Insusi teritoriul in cazul dat ne intereseaza prin structura de stat.Literatura de specialitate da diverse definitii structurii de stat.Asa spre exemplu d-nu doctor-profesor Gheorghe Avornic mentiuoneaza : Structura de stat caracterizeaza organizarea puterii in teritoriu. La rindul sau domnul doctor-profesor Boris Negru considera :Structura de stat ( sau forma de organizare statala) inseaman impartirea interna a statului in unitati administrativ-teritoriale sau in parti politice autonome si raporturile dintre stat considerat ca intreg in partile sale componente.In viziunea lui Tudor Draganu ,notiunea forma de stat este utilizata in mod obisnui in tratatele de drept constitutional pentru a desemna modalitatile in care se poate infatisa puterea de stat constituita pe un teritoriu determinat.In viziunea lui Ion Deleanu structura de stat desemneaza organizarea puterii de stat in anumite limite spatiale,adica pe un anumit teritoriu,raporturile specifice ce se constituie intre elementele alcatuitoare ale ansamblului statal(unitati administrativ tertitoriale sau formatiunii statale) precum si legaturile specifice dintre intreg si partile lui componente.Asadar structura de stat reprezinta organizarea de ansamblu a puterii in raport cu teritoriu ea indicindu-le ca un stat este constituit din unul sau mai multe state-membre.Structura de stat se refera la stat privit ca entitate,ca unic subiect al dreptului international pe plan extern,iar pe plan intern ca organizare in ansamblu a puterii de stat in raport cu propriul teritoriu.Identitatea statului sub aspectul structurii de stat,adica integralitatii sistemului puterii de stat,a modului de organizare a acestei puteri pe un anumit teritoriu se exprima sub forma de stat federativ,stat unitar sau state unitare sau compuse.Intr-adevar gruparea statelor unitare si federative distinct de asociatiile si uniunile de state se explica prin aceea ca primele sunt fenomene ale vietii statale interne,sunt subiecte unitare de drept in timp ce asociatiile si uniunile de state sunt fenomene ale vietii internationale,iar statele membre continua sa ramina subiecte individualizate de drept..Formele structurii de statIdentitatea statului sub aspectul structurii de stat se expriam fie sub forma unui stat unitar(simplu) fie sub forma unui stat federativ(compus).In conceptia d-lui doctor-profesor Tudor Draganu : Un stat este unitar atunci cind asupra tuturor indiviilor care-i populeaza teritoriul i-si exercita autoritatea un singur sistem de organe inzestrat cu suveranitate interna si externa .Aceesi parere o impartaseste si savantul francez Pier Pachte care metionaeza caatita vreme cit asupra tuturor organelor statului competente asupra unui teritoriu determinat se exercita controlul unei singure autoritati centrale,suverane ce are dreptul de a decide in ultima instanta ne gasim in prezenta unui stat unitar.Intr-un mod plastic Ion Deleanu mentioneaza ca statul unitar se aseamana cu figura geometrica a piramidei si se caracterizeaza prin urmatoarele:

a)el constituie o singura formatiune statala

b)are un regim constitutional unic consacrat printr-o singura constitutie

c)i-si constituie un singur rind de organe de virf (legiuitoare,administrative,judecatoresti) care exprima autoritatea lor la nivel central in raport cu intregul teritoriu si cu intreaga populatie,cu alte cuvinte aceasta unica organizare politica si juridica dispune exclusiv de totalitatea competentelor etapice neexistind nici o alta organizatie concurenta de acelasi tip cu care sa-si partajeze competentele pe acelasi teritoriu si cu privire la aceeasi populatie

d)populatia sa are de regula o singura cetateniee)unitatile administrativ teritoriale constituite in teritoriul sau sunt subordonate organelor centrale si i-si desfasoara activitatea prin propriile lor organe numai in limitele prescrise de organele centrale si sub controlul si supravegherea acestora

f)el este insusi si numai el subiect de drept international

Statul unitar are asadar un singur centru de impulsuri politice si guvernamentale.Arhitectura unitara a statului nu este determinata nici de identitatea lui teritoriala,nici de forma de guvernamint,nici de regimul politic,etc.

Literatura de specialitate mai caracterizeaza statele unitare ca fiind :

*centralizate

*descentralizate

Statele centralizate se caracterizeaza prin organizarea ermetic-centralizata a institutiilor etapice ignorind realitatile concrete si specifice din unitatile administrativ teritoriale,fapt pentru care nu este recomandabila.Statul unitar nu este incompatibil cu descentralizarea,unica conditie este ca organele situate in unitatile administrativ-teritoriale dispun de automie locala si tutela ierarhic superioara.