prof, dr. MARY FORI)

d,tp[ DumnezeuO perspectiu,i cre;tin ortodoxa

priuind interpretarea blb llc;

Dorul suferului

Tiaducere din limba englezl'de Oana Dumitru

Edigie coordonati de Anca Popescu

E;y;;kBucuresti

CUPRINS

Cuu,intinainte.....

Prefagi

L Psyche si surorile sale: inrerpreti.ri patristice gi urmagii luiSpinoza :............. 15II. Iubireanevoingelor: ascezacitirii Scripturii ....... 53III. inainte de cidere: exegezadin primele secole . . . .. 8lIV.Ces-aintimplat?EvulMediuinApus. .........12gV. Schimblri radicale gi noi diviziuni: Evul Mediu Tirziu qiReforma .....167

I

VI. Pseudo-gtiinga ca solugie uropici: o privire cririci asupracriticii istorice . , .. ...ZZgVIl. Mirele gi fiii lui Dumnezeu ... ..305VII!. Mirturie gi auroritate : ,,Ca si vld frumusegeaDortrrnului". ....:.. ...,...:..37LAnexa I' Principiile de bazi penrru o abordare patrisdci.ortodoxiininterpretareaScriprurii...... ...443Anexa II. Reguli hermeneutice penrru inrerprerarea SfingilorPiringi .......450Anexa IiI. Cum sa invi.tim sa il iubim pe Dumneze u. . . . . . .455

Glosar. .......463

,,f,ie a zis inima rnea:.>."

(Psalmii26,13)

CAPITOLUL I

PSYCHE $I SURORILE SALE:INTERPRE]ARI PATRISTICE SI

URMASII LUI SPINOZA

,,Iar credinga este ,ncredinfarea celor n,id,ijduite, douedirea lucrurilorcelor neudzute. Prin ea, cei din uechirne au dat buna lor rn,irturie."

(Eurei ll,l-Z)

,,Din spusele anora $ ahora auzisem despre Tine,dar acurn, ochiul meu Te-a udzat. Pentru aceea,

mii urgisesc eu pe rnine insurni ;i mi poc,iiesc in praf;i in cenuSd."(Iou 42,5-6)

Dupi ce suspini sufletul? Cum poate cineva si aibi drept

fcl acea rXvnirl realirate? Biblia in intregime poate fi consi-derari un lung rispuns la aceste inuebiri. De la Grldina Ra-iului, de la inceputuri, la gloriosul, cerescul, Nou lerusualim,

in paginile de incheiere, gisim un rS.spuns elocvent, inspirat,

al mai multor autori, din mai multe locuri gi timpuri, togi re-

velAnd, cumva, cum si realizezi cele mai adXnci doringe aleINIMIII. Din acesr modv, labazaoriclrei discuEii despre in-

rDc-a lungul clrgii, cuvincclc scrisc cu majuscule sunt dcfinitc in glosar(sublini erea autoarei).

r6 PROF, DR, MARYFORD

rerpretarea Bibliei, la baza H ERMENEUTICII' vom gisi in-

,r.tari despre devenirea umani' ;i despre adevlr - cu alte cu-uinte, desjr. viaga duhovniceasci 9i dupl ce tXnjegte cu ade-

,rer"t s.rfl.tul, chiar daci aceste preocupiri s-ar Purea si nu fie

direct mengionate' intrebiri precum: Cum putem ;ti ce es-

te adevlrat? Cum putem discerne daci interpretirile noas-

tre sunt corecte 9i Jaci cele despre care se vorbegte sunt ade-

vlrate? Cum influe ngeazlacel adevlr viaga mea 9i a aitora?

Mi conduce spre ceea ce nizuiegte sufletul meu? Azi ar trebui

adi.ugati gi vechea intrebare care, in ultimul dmp' a primit o

noul insufle gire: putern cunoaste ceea ce este adevirat ?

ToEi interpretii, oricit ar fi de diferigi in alte privinge'

implrtigesc cel pugin citeva dintre aceste concePte debaz5,

Din fericire, o anumiti PreocuPare Pentru adevir' cu o riv-

nl de a conribui la devenirea umani, la ajutorarea sufle telor

in a gisi ceea ce cauti indeosebi, este, esengialmente' aportul

care stimuleazl interesul oricirui cercetS'tor de interpretare

biblici.in ultimele citeva sute de ani, la intrebirile despre cu-

noastere, adevir, devenire umani, in interpretarea Scriptu-

rii, rolul jucat de gtiingi 9i de metodele gtiingifice a devenit

cenral. Faptul cl existl un confiict intre ;tiinga modernl 9i

cregtinismul tradigional, in care ;tiinla a triumfat' este astizi

o idee atl.t de larg acceptatS', incit mulgi profesionigci in do-

meniul studiilor biblice; Precum Robert Funk' de la larg me-

diadzatul ,,Seminar al lui Iisus", se simt indreptagigi si pre-

supuni ci gine de ,,cunogtinte generale"' De exemplu' Funk

afirml cu convingere ci:

,,Hristosul credingei 9i al DOGMEI' mentinut Pe Po-

zilie in Evul Mediu, nu mai Poate Porunci celor care au vl-

zut cerurile prin telercopul lui Galilei"' Copernic' Kepler

I)ORUL SUFLETULUI DUPA DUMNEZEU 17

;i Galilei au demonrar miticele regedinge ale zeilor gi au li-sat posteritigii ceruri mundane."r

Pentru Funk si colegii lui de la,,Seminarul lui lisus", du-pi cum explice Richard Hays de la Universiratea Duke, ,,po-vestirea biblici a istoriei 9i a destinului lumii esre o fictiunenarativi care ;i-a pierdut credibilitatea gi utilitatea in mo-dernitatea tirzie". Opinia lui Funk poate fi sintetizati princlcclaragia postmodernisti despre Biblie spusa colegilor sii:,,Ceea ce ne trebuie este o noui 6cgiune..."2

Funk gi membrii colegiului slu reprezinti o extremS" carenu este dominanti in srudiile biblice de astlzi. Totusi, plre-rile lor puternic mediatizate, oglindite in pasajele citate anre-rior, au fost, gi continuS. sl 6e, foarte puternic influente la ni-vel popular;i foarte diunitoare pentru viaga spirituali a mul-tor oameni. Totodati, ei scot in evidengl probleme-cheie ceii privesc pe togi cei interesati in interpretarea corecti a Scrip-rr.rrii, de exemplu, interpretarea ei intr-un mod care incurajea-zi gi susgine viaga duhovniceasci, ajutAnd sufletele oamenilorsi-;i regaseascl nizuinga. Aceste probleme includ:

1. Rolul stiintei si al metodei gtiingifice in studiile biblice

i;i pretengia ci gtiinga moderni este, in mod necesar, in con'flict cu creltinismul tradigional.

2. Rolul nivelului literal de semnificarie, precum gi rolulnivelurilor non-literare, incluzAnd: ce a insemnat textul bi-[rlic la inceputuri; cum a fost folosit; ce insemnitate are pen-rru noi astdzi; cum ar trebui sI-l folosim.

rRoberr V. Funk, RoyJ. Hoover ;i ,,Sen.rinarul lui Iisus'l Ihe Fiue Gos-lrlt: the Search for the Authentic Words of Jesus (New York, MacMillan,I 993); citat de Richard Hays intr-un eseu dintr-o revisti.;tiingificl intitulat,,'JJrc CorrcctcdJcsus", in firsr Things, ma| 1994, p.48.

z Ibideru.

PROF, DR, MARY FORD18

3. Poate Biblia, ala cum a fost ingeleasi in mod tradi-

gional, si inspire oamenii atit de puternic incit si le con-

,or.r. paradigma asuPra viegii ;i si le permiti si ajungi la

deslvirgire ? Aceasta este exprimari une ori ca o intrebare se-

rioasi ri ".trlrn.,

daci ,,povestea" Bibliei gi-a pierdut sau nu

abilitatea de a ajuta irnaginalia 9i astfel, de a inspira vointa

celor din ,,modernismul tirziu'] permigindu-le sa fiureasci

un mod de viag5. bazat pe rneta-naratiuabtblica't Cu alte cu-

vinre, este Biblia, ingeleasi tradigional, incl credibile 9i folo-

sitoare in lumea moderni pentru cei educagi?

4. Ceeace este mai important 9i subiacent celorlalce trei:

este, intr-adevar, posibil si cunogti Adevirul ultim ;i/sau si

il cunogti pe Dumnezeu, si ce implici acest lucru in viaga

spirituala ".,rit" din prezent' Pentru mXntuire' pentru viaga

ve;nici?

Felul cum rispunde cineva la aceste intrebiri-cheie va

determina rispunsurile la primele trei domenii de interes'

intr-adevir, acestot intrebiri despre cunoafterea Adevlru-

lui gi/sau a lui Dumnezeu trebuie sL li se rispundi inainte

de a se stabili daci interpretl'rile fundamentale ale Scriptu-

rii sunt corecte gi dacl revendici'rile fundamentale ale Scrip-

turii sunt adevirate 9i de viagl-dltitoare 9i mlntuitoare sau

,,totul este relativ" ;i depinde doar de interesul individual'

a;a cum susgine Postmodernismul'

intr-adevlr, ar rrebui si. fie evident, din considerarea prin-

cipiilor fundamentale ale teologiei si spiritualitigii' ca 9i ale

istoriei EXEGEZEI, descrise in paginile urmitoare' cl prin-

cipiile fund.amentaie ale interpretirii biblice sunt absolut

-' Ma*-t**"-.onstituie o explicagie comprehensivl' atotcuprinziroa-,",

" ;ii;d"; "rp..," "1.

..*liteii unian' (isio'ia biblici a Alunglrii din

R"i .r,. r.rn .*.-pl* fondamenial de meta-narativi)'

I )()I{TJI- SUFLETULUI DUPA DUMNEZEU r9

iuscparabile de teologie gi de viaga duhovniceasca. Agadar,.rlr,rrdarea acestor patru probleme-cheie este importanti

l)('nrru togi cei preocupati de spiritualitatea persoanelor in-

llrrcntate de culura occidentala contemporanl, precum gi

l)cntru cei care iubesc SfAnta Scriptura;i Adevlrul - pentruroli cei care inci acordi atentie dorului celui mai profund alrrrllctului lor.

,,Ceea ce ne trebuie este o noui ficgiune"(Robert Funk) sau

,,Ce este adevirul?" (Pontiu Pila:.; Ioan 18' 38)

.Si incepem studiul nostru de la declaragia lui Funk de-rlrrt: nccesitatea unei ,,noi ficgiuni" deoarece ,,Copernic, Ke-

lrlcr ;;i Galilei au demontat miticele regedinge ale zeilor gi au

lr\irt posteritigii ceruri mundane". Aceasri afirmagie, plini,lc grcgcli, est€ caracteristici scrierilor celor de la ,,Semina-r rrl ltri Iisus" ;i altor asemenea extremi;ci, oferind un exem-

lrlrr instructiv al slabei erudigii gi al artificiului verbal Pe care

rl 1rt;rctici. ade seori.

ltlccr ci. cerurile erau ,,resedinge ale zeilor" a fost o idee

,,rlr'rrrrntatt']de fapt, in vechime. Vechii greci instruigi;tiaur r .t\('nlcnea Pove$ti erau ficgiunil - prin urmare, telescopu-lrrr ;i irlcilor asociate nu li se poate acorda adeviratul cre-,lrt 1,r'rrtm aceasti ,,descoperire". Deci revendicarea lui Funk,,r .livcrsi irstronomi renascentisti au ,,demontat miticelerr..,r'rlirrtc alc zeilor" este complet falsi.

' I )r'r'xt'rrrFlu, Tlleagenes din Rhegium in sec. al Vilea i.Hr. - cu sute de*i tr,uurc,r Iui Llristos! - considera certurile dintre zeii lui Homer drept o,1, 1,,,, ,, ,, clt'ttrctrtclor naturii precum clldura opusi frigului etc. (v. Manlio,rf n"lr, u i, lliltl.itnl Interpretation in tbe Earl\ Church: An Historical Intro'lrr, rt,,t trt l',ttriilir l:xt:gcszi IEdinburgh: T&T Clark, l99a), p.5).

PROF. DR. MARY FORDz0

Este ;i mai pugin adevlrat cl' datoritl acestei vederi "a

..r,rrilo. prin t.l.s.opul lui Galilei"' avem nevoie de "o no-

ua ficgiune'l Nu existl nici o dovadi cl Galilei' Copernic sau

Kepler - cercetitorii mengionagi nominal de Funk - aveau

,rr- probl.mi cu ,,Hristosul credingei 9i al dogmei"l sau-cl

in mintea Ior exista vreun conf ict intre lucrarea lor gtiingifici

;i crestinisrnul tradigional' Reaiitatea este chiar contrarl' de

vreme ce toti acesti mari oameni dc ;tiingi aveau credingl

puternici in Dumnezeu'

De exemplu, Kepler, luteran cucernic 9i concemporan

al lui Galilei, care ii cuno;tea scrierile' a sPus: "Am vrut si

fiu teolog [.'.] \&eme indelungatl nu mi-am gisit lini;tea'

Totu;i, acum' iatl cum, prin eforcui meu' Dumnezeu este

preamarit in astronomie'i'z Existl nenumirate dovezi cl Ke-

pl.. " fo* un luteran evlavios toati viata sa' Credinga religi-

oasi a lui Copernic era, de asemenea' esengialS' muncii sale

;tiingifice.3 C"tit.i nu a fost niciodati condamnat sau criticat

--t Ui]t *t'*rt,*i susgin, convingltor' cl,gtiingele tnoderne sunt de fapt

"r', pr.J*

"i p"radigmei:;;'t";1i Jl n" ar.fiapiiut in afara acclci paradig-

me universale. D..*.,,r.ti lr't.rarea lui Stanley jah' Oricum' ea a aplrut' in-

tr-adcvlr, in cadrul .ot,u'ito"'qtine (vczi t"pitotU e al accstci clrgi)' Pen-

tru a da un exemplu' Xtplt']" ga"dit cl' deoarece universul este proiectat de

un Creator inteligent, "ti"tt? f"ttgign5ze d,uPa,un tipar logic Penuu el'

id.""r'rnoi univeri haotic era incornpatibili cu ingelepciunea lui Durnnezeu'

^i"

";;;1i' ;"lti alti cercetitori din vechime a' renunlat si mai caute un

,lp"if"gi. ,in'tpi,r. l.irt" t""ttitorilor importanqi care erau crqtini seriosi

cle difcrite confcsiuni ott i"''tga' incluzlnd pc rcnumigii Isaac Ncwton ;i D'

i;.;;;l;"" - primul care a i'n"aginat un tabei periodic al elemencelor'2Dan Gravcs' srirrturi dFuitlt (GrandRapids' Michigan:

KreSel.Pl.

bli.atiuns, 1996)' p' 49' Kcpler a studiar ani indclungaqt ftT f:::::,:]nutrrai ofcrta unui post dc profcsor dc astronomic

datorata gcnluLul sau rrr

,"",.-"4.n l-".oni,r, sPre acea carieri. Pe patul de moarte i-a spus Preotu-

lui de fagl cl el crede "tt;;;i;i '**"i i" siujirea lui Dutnnezeu' in El este

tot linranul, toatl minglierea''rVeziJames g^nn

^, Co'a'' Philosophers: Hou-thc Medieual World Laid

,U r)r"lilri"t o7u'i'" sti'''c' ('ln Books' Ltd'' 2010)' capitolul 17'

II( 'III 'I,

SUFLETULUI DUPA DUMNEZEU

rft' ;rrrtorititile romano-catolice pentru vreo opinie religioa-r,1 tlcvianti., ci doar pentru c5" a respins universul geocentric

'rl lui Aristotel, care era inci acceptat, firl discugie, de ci-Ir rnrrjoriratea savanfilor timpului si.u (;i chiar s-a bucuratrl(' l)iu rorlajul papal cigiva ani). in fapr, profesorii arisroteli-{'t r ! clrru ce i care au lansat prima campanie pentru discre dia-r,',r lrri (lalilei, nu ierarhia bisericeasci. Galilei chiar a scris olll',lr',lr('a ceori€i iui Copernic, in care a citat surse patristice

lr('rrtnl :r rrrita cI teoriile sale nu trebuie si fie considerate in

','rr ll ii't cu Scriptura.r

f i ;rcc;tia rru au fosc primii astronomi orientati re ligios. inr rrrt(',r cirrc l-a ficut celebru2, un remarcabil mistic;i cleric,( ',rrrlirralul Nicolaus Cusanus (tt+S+1, a scris ci, spre a pu-tr',r rc:flccta cllln se cuvine m'iregia lui Dumnezeu, univcrsulIrrlrrric si 6e infinit: ,,Prin urnare, pimAntui nu poate si fielrr r ('rr(ru." A mai scris cipimi"ntul trebuie si fie in rnigcare gi| ,r ('\(c tloar una dintre multele stele, chiar daci este cea mai

Irnlrort;rrrti, Copernic a oferit dovada matematic; a teorieir,rlc rrristice, bazar.l pe teologia sa, iar Galilei a ofbrit dovada

,,I Irrrrr,rrristAstronomyandNicolausCopernicus".Vezi,deasemenea,1iadre-r,r rir. lrri "l)cconstructing Copernicus'l Ia articole, jameshanna.corn. Folo-rrrrrl rrilrrl (lckrr Cinci Evanghclii alc ,,Scminarului lui lisus'l ar trcbui si cx-, I lrrtrrr: ,,Acc;ti:r chiar nu par a fi oanrcni care au probleme cu >1"

| ( iirrrgio cle Santillana, ,,Galileo" in Entyclopedia Britannica, Ma-, r' rlrc(li;r, vol. 7 (1987), p. 852 a. Frica cie a nu oferi gi mai multi muniqiell,l,,rrrr.rlikrr sprc a o folosi impotriva Biscricii Romano-Catolice parc sil' rrn rrrorir, 1>rirrcipal inefortulde a-l regine peGalileode apromovateoriaIr r i ( , rlrcr r l ic. Lu ther gi algi reforrnagi erau firm impotriva teoriei sale helio-' l1rr ir r' pcntru c.i Scriptura, interpretati literal, spunea ci Pimintul nu serrrrr ,1 (('r. P.rnhttii 93, i), 9i ei credeau ci aceasta inseamni, in mod itrevite-lril. r ,r p,rrrrirrtul cra centrul cosmosului.

'Nrrrrritii On Learntd lgnorance, a.ccasti cartc a fbst scrisa dupi cc Ni-

',l,rrrr \ ;r iru.ors din Constantinopol. Deci, ar fi justl presupunerea ci estelr,rr,r.i r.rrr, t cl 1.lurir-r, influcngati dc tcologiaAPOFAfICA a Bisericii Orto-,1,,r,'(v. I I;rtut:ttu, op, cit,,p. 198).

zl

PROF. DR. MARY FORDz2

empirica. Deci, vedem clar cl revendicarea lui Funk poate fi

fic;t;. numai prin ignorarea prezentelor fapte istorice'

Pe de alti parte, ve chile mituri gre cefti' care timp de mul-

te secole ,rr, "t fost crezute drept adevarate in sens literal'

inci mai au o evidenti putere evocativi' Chiar ;i in culcura

seculari de astlzi,nu numai ci aceste mituri sunt in concinu-

are citite, insa foarte populareie romane 9i filme contemPo-

rane se bazeazip. op... Precum Odiseealui Homer (de ex"

O, Brotber, Where Art Tbou! 9i Cold Mountain)'

Daci o ficgiune anticl, recunoscuti drept ficgiune de pes-

te doui mii de ani, este inci folositoare' de ce ar trebui si

inlocuimo meta-narativi ca Biblia cu "o noui 6cgiune"? in

mod clar, o Poveste nu trebuie si fie' in mod literal' adevl-

rati, pentru a fi folositoare sau convingitoare in timpurile

.orr..*por*n.. in mod cert, Funk gtie acest lucru' Deci' alt-

ceva pare si se intimPle.

9i d. f*pr, ,rr,.l. dint,t alte afirmagii ale lui Funk ar pa-

rea sl indice ca, in mod contrar celor afirmate mai devreme'

aceastl ciutare a ,,unei noi ficgiuni" ar fi cumva' in reaiitate'

o ciutare a adevlrului. La limiti, chiar 9i cercetltorii biblici

din ,,seminarul lui Iisus" incearca sd se adreseze celor care

vor si cunoascl ,,adevirul adevirat" despre Povestea biblicA

;i ceea ce susline ea. Mai degrabl decit o noui ficgiune' aces-

,. p.rro^*. vor si ;tie ce anume din vechea poveste bibli-

cl, dacl existl, este ficgiunesi ce anume este adevir' $i' jude-

clnd. dupi numlrul mare de vdnzlLri ale scrierilor care oferl

r.r., "rrf.id".

,,adevir", existl" o mulqime de oameni doritori s5'

descopere gi s5. creadi ceea ce este adevirat'

Aceasti clutare P€ntru,,adevirul adevlrat"' cunoast€rea

,,adevlratf' ,,dincolo" de surse, o avem' cu toate acestea' in

tradigia cre;tini convengio'rali' Este nu numai tema lui Funk

I )oRUL SUFLETULUI DUPA DUMNEZEU

;i a ,,Seminarului lui Iisus", ci 9i a multor interpreti purernicrrrcdiatizati, care apar frecvent cu senzationale ,,Evanghe-lii rS.inuice" sau ,,invitituri adevirare" secrete, sustin3.nd ci..lau in vileag cum au fost ingelagi credinciosii rimp de seco-lc, Exemple contemporane ar fi fictiunea Codul lui Da Vinci

;i puternic mediatizata Euanghelie a lui luda si alre asrfel devcchi texte gnostice. (insfui aceaste atitudine refecti. anu-rrrite tendinte gnostice - dorind si faci parte din elita care('unoaste ,,adevirul adevirat" - ca formi distinctS. gi, in ge-trcral, opusi versiunii general acceptate, crezute de ,,majori-t:rtca" oamenilor)i.

JudecXnd dupi scrierile lor, Funk;i cei asemenea lui ac-rcpti., in mod indubitabil, ci orice adevir derivat din Scrip-trrri trebuie si fie un adevir ,,dincolo" de textele sale sau ce-cr ce Biblia arf trebait s,i spun,i cu adevirat sau ceea ce ar fisprrs, dac5. ar 6 fost scrisi in timpurile moderne, de cltre ceictr o intelegere a realitigii mai Ia zi, datorati gtiingei moder-,r.. in ,"n, mai larg, acest presupus ,,confict" dintre gtiingi;i rcligie, care, conform lui Funk, determini necesitatea de at'jiuta dincolo de texcul Scripturii, este, intr-adevlr, strins le-

rTermenul ,,gnostic" este adeseori folosit, in mod cuprinzitor, pentru,r indica o tcologie dualisti ceracterizatd de invitaturi/cunogtingc dedicatetrnci clite, pentru cigiva ale;i. Teza,,Bauer" sri. in spatele multor opere ca ce-lr rncrrrionatc, prccum;i ai lucrlrilor lui Elainc Pagels si Bart Ehrman, prin-rrc elEii. Teza lui Bauer, proclamata,in 1934, revendici mai ales faptul ci inrccolcle timpurii ale cre;tinismului existau rnulre;i diferite reologii cregtine,rrrclusiv o versiune prevalent gnostica;i ci, din picate, cumva, cre;tinisrnul,rr roclox a reugit sI zdrobcasci toatl aceastl diversitate, si c5. a fost deoscbit,lc rrcfcricit faptul ci gnosticii au fost copie;iti. Aceasti tezi. a fost minugiosrlirt rcrlitati. si este dovedit ci nu are o bazi solidi in datele istorice actuale,,lc r:xcnrplu, in cirgileTbe Heresy of Orthodoxy: How Conternporary Cultareilitv ination aith Dioersity Has Reshaped Our Unde*anding ofEarly Christi-,rttit.y,

PROF, DR. MARY FORD24

gat de vechea intrebare despre adevlr 9i cunoastere: "Ce es-

te adevlrul?", pe care " pr'',-o Pilat' Putem cunoaste adevirul

ultim? Daci da, .o- p.t"- afla acesc adevlr si cl este adevi-rat? in ce cip de cunoastere am Putea avea incredere?

Deoarece acesta se aplici studiilor biblice' s-ar Putea nu-

mi gi o clutare a une i hermeneutici adecvate - care si permi-

tl utilizatorilor sli si stabileasci adevirurile Scripturii ;i' in-

deosebi, Cine este iisus ;i ce vrea sl insemne Pentru fiingele

umane si cum trebuie si trlim' in definitiv' aceste intrebiri

nu sunt doar curioziti"qi pentru cercetltori' ci sunt intrebiri

cruciale Pentru togi oamenii pentru a afla cum si atingl ce-

Ie mai importante qeluri, fie de a glsi cea mai mare ferici-

re in viagi - si afi dup5. ce tAnjqte sufetul - ;i/sau cum sl

dob3.nde;ti fericirea vegnicl in lumea de dincolo sau orice al-

te astfel de intrebiri transcendentale'

in ciuda diferengelor teologice ;i metodologice' togi cer-

cetltorii biblici care folosesc metoda ISTORICO-CRITI-

CA in mod exclusiv (fie ci sunt extremi;ti ca Funk' 6e cl

sunt mai echilibragi, ca marea majoritate) sunt' de fapt' con-

tinuatorii lui Baruch de Spinozar' Acest filosof al secolului

al XVIIlea este considerat, in general' a fi "pi'rintele" CRI-

TICII ISTORICE, intrucAt se Pare cl a fost primul cate a

frcut din Biblie un ,,obiect al gtiingei istorice" - czre' Pentruel, a insemnat cl ,,cercetarea in sens biblic" trebuie "realizatl

[...] ." gi cum nu ar exista Dumnezeu'l Spinoza a insistat cl'

in privinga conginutului Scripturilor' acestea trebuie atribu-

it. ,,."or.1o, mundane, condigiilor istorice ;i presupozigiilor

culurale ale vremii in care au fost scrise" - complet seParate

'Bt".l^,,.1.t' -"lEi algii l-au influenqat pe Spinoza 9i au fost inf uenqagi

dc citrc cl. Vczi, a. r*., n' nt'le in Mo)'ri C'itu"'de Harrisville si Sund-berg, mengionagi mai jos'

I'( ) I{TJI- SUFLETULUI DUPA DUMNEZEU

rlc orice tradigie dogmatici. Adevirul lor trebuie si fie doar

r ccir ce este ,,recunoscut de ragiunea umani nemijlocitt'i ba-

r;rta pe ,yiaga de zi cu zi"t .

Opera lui Spinoza a fost o incercare de a dezvolta o;tiinl'icxcgctici in contrast cu toate exegezele ne;tiingifice anteri-

{);rrc, care pretindeau drept fundament al lor religia revelate

r,rrr, cel putin, un anumit tip de inspiragie divini. El nu nu-

rrriri cI a insisrat pe ide ea cL raliunea urnan,i este singura ba-

'',ii pcntru religie :i studiile biblice, dar a gi susginut ci religia

1i ;tiinga sunr atit de opuse, incit, pe misuri ce una creste'r cllalti trebuie sl descreasci.2

Prin urmare, nu telescopul este cel care a provocat Pro-blcrnele de credingi descrise de Funk atAt de pitoresc. Ci,

rrrrri degrabi, adoptarea orientirii radical noi a lui Spinozain intelegerea Scripturii 9i a sensului ei cu toate ideile asoci

;rrc si schimbarea paradigmelor de gindire pe care acestea le

irnplici, edificate, gradual, in ani indelungagi este ceea ce a

lrrodus problema3.

z5

rRoy A. Harrisville gi rValter Sundberg, The Bible in Modern Culture:ll,trucb Spinoza to Breuard Ch;lds, edigia a doua (Grand Rapids, Michigan:ri(illiarn. B. Eerdmans Publishing Company,2A02), p.42.

1 ldern, op, cit., p. 43; v., de asemenea , pp. 39-48. Discugii suplimentare

1,r ivind ideile lui Spinoza;i rolul gtiingei in studiile biblice se gisesc in Capi-

i,,l rrl 6 al acestei cirgi (sub linierea auto arei).rDesigur, Funk poate si speculeze bine cunoscutele idei preconcepute

,1,'spre Galilei, Kepler gi Copernic, pcntru a pirea ci gisc;te argumente pro-

l,rrricrilor sale - dar probabil ci gi-ar submina credibilitatea in faga multora,l;rt:i ar rccunoagtc concxiunca sa mai dirccti cu Spinoza. Acea conexiunenrr ar rnai fi atXt de amuzanti, pentru cl nu existl concepgii gregite popula-rc rlcspre Spinoza pe care si le ip".rrl.r. retoric. Existi, de fapt, foarte mult,,rrificiu retoric in,,Seminarul lui Iisus";i la mulgi,,cercetitori" extremi;ri,.r ci - ;i, totu;i, sunt cei mai publicagi. Operele lor par si fie erudigie negli-icr rt i ;ii sau lupul agresiv, cu o puternici agendi pirtiniroare, deghizat dreptilri,,,ria impargiali,lxpcrtl, caie iubc;te Adcvirul ;i aude ,,adevirata voce".r lJrrnului Pisror.