8/18/2019 Dorinta Poporului Român de a Se Uni Într

1/4

Dorinta poporului român de a se uni într-un singur stat naţional independent şisuveran a fost exprimată clar în timpul revolutieidin 1848. La la!" alături de cererileeconomice" sociale şi politice masele adunate şi-au manifestat dorinţa unirii cu #ara$omânească şi %oldova. #ăranii strigau& '(oi vrem să ne unim cu #ara). *n

'Dorinţele +artidei (aţionale din %oldova) redactate %. ,ogălniceanu" se susţinea cufermitate necesitatea unirii +rincipatelor. deea unirii a fost susţinută prin intermediu

 presei şi al cuvântărilor.

*n august 1848" . /lexandri scria lui (. ălcescu că dorinţa cea mai mare amoldovenilor este 'unirea %oldovei cu ala0ia su un singur guvern şi su aceeaşiconstituţie). ălcescu spunea că numai prin luptă revoluţionară poporul român va

 putea să oţină satisfacerea revendicărilor sale naţionale şi sociale.

2ei care îşi doreau cel mai mult unirea au fost masele populare. /cestea auconstituit forţa socială care a acţionat pentru înfăptuirea unirii. +e lângă simpla unire aţărilor pentru ele" unirea avea un conţinut mai vast" acela că legau de înfăptuirea uniriişi împlinirea aspiraţiilor lor sociale. #ăranii îşi doreau unirea în speranţa că vor scăpade oieri şi vor primi pământul pe care îl munceau de secole. /lături de ţărani" păturilesărace ale oraşelor" dornice de reforme şi liertăţi democratice" au participat activ lalupta pentru unire.

urg0e3ia era pentru unire" deoarece era interesată în crearea unei pieţe internelargi şi dorea" în acelaşi timp" să doândească o po3iţie corespun3ătoare în viaţa

 politică a ţării" în conducerea statului. lementele mai avansate ale urg0e3iei legautotodata de unire şi înfăptuirea unor reforme democratice urg0e3e" printre care ceaagrară. +rin po3iţia sa" această parte a urg0e3iei era mai apropiată de nă3uinţelemaselor. *n fruntea luptei pentru unirea #ării $omâneşti cu %oldova au stat elementeînaintate ale vremii" cărturari şi pulicişti cu dragoste de ţară" ca& %. ,ogălniceanu" ./lecsandri" /l. . 2u3a" 2. /. $osetti. 5 parte a urg0e3iei însă" legată prin intereseeconomice de oierime" urmărea prin unire reali3area unui stat care să fie pus în slu!aintereselor ei de clasă şi îndreptat împotriva maselor populare. *n acest scop această

 parte se opunea înfăpturii reformei agrare" alunecând tot mai mult pe cale înţelegerii cu oierimea.

2iocnirea de interese dintre marile puteri europene în această parte a lumii afăcut ca ele să fie indiferente faţă de prolema unirii ţărilor române. /ceastă prolemăa fost discutată în 1867 la 2ongresul de pace de la +aris" care a urmat ră3oiului2rimeii. 2u acest prile!" ranţa" $usia şi alte state europene au spri!init unirea+rincipatelor. 9uvernul ţarist spri!inea unirea +rincipatelor" fiind interesat în slăirea

 puterii mperiului otoman şi în înlăturarea influenţei /ustriei din sud-estul uropei.

ranţa susţinea formarea unui stat naţional român în care voia să işi asigure primordialitatea influenţei sale economice şi politice. $epre3entanţii :ardiniei şi ai

8/18/2019 Dorinta Poporului Român de a Se Uni Într

2/4

+rusiei au susţinut dreptul poporului român de a forma un stat unitar; aceşti diplomaţiurmăreau prin argumentarea lor interesul puterilor europene şi pentru cau3a uniriinaţionale a italiei şi a 9ermaniei.

8/18/2019 Dorinta Poporului Român de a Se Uni Într

3/4

186= au loc alegerile pentru Divanul ad-0oc al %oldovei. /legerile fiind falsificate"antiunioniştii oţin ma!oritatea.

*n pofida terorii desfăşurate de oieri" masele ţărăneşti şi orăşeneşti nu încetea3ălupta. +rin proteste energice ele reuşesc să impună marilor puteri anularea alegerilor cefuseseră falsificate. (oile alegeri pentru Divanul ad-0oc al %oldovei determinăînfrângerea separatiştilor" unioniştii oţinând de această dată ma!oritatea. *ntre timp auavut loc alegeri şi pentru Divanul ad-0oc al #ării $omâneşti" unde au iruit unioniştii.*n septemrie 186=" în Divanurile ad-0oc încep discuţiile în privinţa unirii şi a viitoareiorgani3ări a +rincipatelor.

Deşi repre3entanţii poporului nu se pronunţaseră în cele două Divanuri pentruunire" 2onferinţa puterilor europene ? convocată în vara anului 1868 la +aris ? nu are3olvat această prolemă din cau3a împotrivirii nite ale %oldovei şi ala0iei" fiecare urmând să îşi aleagă un domnitor" givern şiarmată separat.

*n ianuarie 186@ au fost convocate la aşi şi la ucureşti /dunările pentrualegerea domnitorilor. *n %oldova pe 6 ianuarie a fost ales ca domn al ţării colonelul/lexandru oan 2u3a" participant de frunte în revoluţia de la 1848 şi luptător înflăcărat

 pentru cau3a unirii. /legerea lui 2u3a a fost sărătorită în amele +rincipate.

La AA ianuarie" când s-a desc0is /dunarea electivă la ucureşti" grupuri mari deluptători pentru unire" conduşi de fruntaşi unionişti" au pătruns cu forţa în sala deşedinţe a /dunării. %asele populare s-au opus alegerii celor ce au candidat"determinând" la A4 ianuarie" alegerea lui /lexandru oan 2u3a ca domnitor al #ării$omâneşti. *n felul acesta poporul înfăptuise actul istoric a unirii prin alegereaaceluiaşi domnitor în cele două ţări române.

$eali3area măreţului act de la A4 ianuarie 186@ a fost posiilă datorită acţiunii

maselor largi populare" care în tot timpul timpul celor trei 3ile cât au durat de3aterileau fost în permanenţă pe dealul %itropoliei" determinând dula alegerii a lui 2u3a"deci unirea %oldovei cu #ara $omânească.

*nfăptuind actul unirii" poporul a pus ţările române în faţa unui fapt împlinit.>nirea deplină pe plan administrativ a fost înfăptuită peste trei ani la A4 ianuarie 187A./ fost fixată o singură capitală" la ucureşti.

/ctul unirii a desc0is o nouă etapă în de3voltarea istorică a poporului român"având adânci urmări pe plan politic" economic şi social.

Însemnătatea domniei lui Cuza

8/18/2019 Dorinta Poporului Român de a Se Uni Într

4/4

Deşi a condus ţara puţină vreme şi a întâmpinat mari greutăţi" /lexandru oan2u3a a reuşi să îndeplinească multe din dorinţele cele mai mari ale poporului român&unirea %oldovei cu #ara $omânească şi împroprietărirea ţăranilor. $eformele lui 2u3aau a!utat la de3voltarea economică a ţării. /gricultura şi industria au progresat. 2ăile

de comunicaţii s-au îmunătăţit. $omânia a devenit un stat modern. +oporul l-a iuitmult şi îi păstrea3ă o neştearsă amintire.