Doreen Virtue - Calea Purtatorului de Lumina

- ----

CALEAow

PURTATORULUIow

DE LUMINA,

Trezirea puterii tale spirituale de acunoa~te ~i de a vindeca

Prof. Dr. Doreen Virtue

Traducerea din limba engleza:Cristian HAND

ADEVAR ~ DIVIN

Br~ov. 2009

Bunicilor mei, Ben Reynolds #Fount Leroy Merrill, ale caror

vizite din fmparalia de dincolo m-auajutat sa fmi amintesc cine sunt fn

realitate.

~" TOfi profefii, clarviiziitorii, fnleleplii #

mantuitorii din istoria lumii au ajuns ce au

ajuns ~i au avut puterile pe care Ie-au avut fn

urma unui proces cat se poate de natural. Cu

tolii au realizat i'n mod con~tient unitatea lor cu

Viala Infinitii ".

.-

- Ralph Waldo Trine,metafizician §i autor allucrarii

La unison cu infinitul (1897)

. - - ~. .0

CUPRINS

Cuvt1ntlnainte de Louise L. Hay ~ 9

Prefalii 13

Mu1Iumiri 17

Introducere: Eliberarea spiritului 19

PARTEAI: CALATORIA UNUIPURTATORALLUMINll

Capitolull: Primele miracole 25

Capitolul2: Influenta familiei 33

Capitolul3: Mintea §imateria...~ 47

Capitolul4: 0 vizita din lumea de dincolo 65

Capitolul5: Incredereain spirit ;: 77

Capitolul 6: Spitalul CareUnit 91

Capitolul 7: Planul divin 105

Capitolul 8: "Se va deschide 0 noua poartii" 123~

Capitolul 9: Prezenta 135

CapitolullO: Trezirea 151

'-ilI'IlUlUI u; v IL.1U1Ilall;: uarunJOr punarorulUllUIDlnll IbJ

Capitolul12: Deschiderea celui de-al treilea ochi 181

Capitolul13: Destramarea valului 193

Capitolul14: Impacarea cu Dumnezeu 211

~ 7

~

I

CALEA PURTATORULUI DE LUMINA

Capitolul15: Miracolele unitatii 225

Capitolul16: Calea iIuminarii 233

PARTEA II: GillD PENTRU COMUNICAREA PSIHICA. ~IVINDECAREA SPIRITUALA.

Introducere: Lumile paralele ale energiei §i spiritului 245

Capitolul17: Pregatirea in vederea vindecarii psihice

§i spirituale .: 249

Capitolul18: Amplificarea receptivitatii psihice 271

Capitolul19: Realizarea unei §edinte de lectura

psihica §i de vindecare energetica 279

Capitolul20: Mediumnitatea §i eliberarea spiritelor 299

Capitolul21: Invocarea ingerilor 313

Capitolul22: Vindecarea spirituala 317

Capitolul 23: Vindecarea lumii 347

Rugaciuneapurtatorului de lumina 359

Nota editorului : 363

Despre autoare 363

Note: Caietulpurtatorului de lumina 364

8 ~

~,.

,..

..-:;~~

.~;\"I

c U V ANT iNAINTE

de Louise L. Hay

"In infinitatea Vietii care ne cupril).depe toti, tot ce

exisHieste perfect, desavar§it §i complet. Acesta esteadevarul fiintei noastre. Atunci cand ne na§tem,noi cunoa§~emacest adevar. Din pacate, dupa ce cresc, foarte multi dintreoameni il uita. Unii sunt crescuti de parinti care s-au obi§nuitsa priveasdi viata prin ochii fricii. Generatii la rand au cultivataceasta teama. Parintii, bunicii §i strabunicii no§tri au uitat deacest adevar. Atunci dnd e§ticrescut de oameni speriati, estefoarte u§or sa pierzi din vedereesenta fiintei tale. Personal,cred cu toata convingerea dl noi suntem Expresii Divine §iSublime ale Vietii §i di dispunem de puteri uluitoare. Oriceom dispune de talente §icapacitati pe care nici macar nu §i Iebanuie§te.

Capacitateade a vindecaexista in fiecaredintre noi. Este 0calitate normala§inaturala,pe care 0 avemcu totii.Unii oamenivorbescd~"vindecareaprin punereamainilor"ca de ceva ciudat

§ipeobi§nuit. ~i totu§i, atunci cand il doare ceva, orice om l§ipune in mod natural mainile pe locul dureros pentru a se simtimai bine.Toatalumeaprocedeazain acestfpl h,\f'm"; :-~_.._-

...~o"I>~Ult:Sle natural §i normal. La fel ar trebui considerate §icelelalte modalimti de vindecare. Daca simti 0 "chemare" sapractici 0 munca de vindecare, sau chiar lecturi energetice, afla

ca dispui de toate calitatile necesare pentru a reu§i. Doresc sa-iincurajez pe toti cei care considera ca ar putea avea insu§iri devindeditori I medium sa i§i Urmeze visele §i sa invete dlt maimulte lucruri despre metodele de vindecare.

'" 9, t


Gfu1durile noastre sunt atat de putemice incat ne creeazachiar circumstantele vietii in care traim. Ceea ce gandim desprenoi in~ine, despre ceilalti ~i despre viata contribuie decisiv la

felul in care tdiim. ExisHi 0 lege spirituala care spune ca totceea ce emani in exterior se intoarce asupra ta. De aceea, daddore~tisa traie~tiin armonie~ibunastare,trebuiesa cultiviconstantin atmosfera ta mentalaganduri armonioase~ipline deiubire. Nimeni nu poate ajuta aceasta planeta dadi ii critica ~iii condamna in permanenta pe ceilalti oameni, celelalte locuri~i celelalte evenimente. Daca dore~ti sa devii un vindecator,trebuie sa iti concentrezi energia mentala asupra laturilorpozitive ale realitatii, indiferent de natura circumstantelorexterioare.

Ori de cate ori aud de un membru al unei organizatiicriminale, de un politician corupt, de un baron al drogurilor, deun dictator sau de orice alt om care contribuie la amplificareadurerii in aceasta lume, il binecuvantez ~i ii transmit IubireaDivina, fiindperfect con~tientaca in adancurile fiintei lui rezidabinele suprem, la fel ca in noi toti. Orice om are capacitateade a-~i revela intr-o singura clipa acest aspect al fiintei sale.Daca aud de 0 criza sau de un dezastru, imi trimit imediat

iubirea ~i energia vindecatoare asupra acestui loc. Vizualizezzilnic ca traiesc intr-o lume 'armonioasa ~i vindecata, in caretoam lumea are ce manca ~idispune de un adapost ~ide haine.Imi imaginez ca toti oamenii desfa~oara0 activitate creatoare~i ca obtin suficiente venituri pentru a trai decent, ~i ca toatefamiliile ~i natiunile traiesc in pace ~i armonie. Pe scurt, imifolosesc mintea pentru a trimite cat mai multa energie pozitivain ::Itmn(:fpr~ ~r~C'tAt:"'1 4 n__::: .:: ~ : _""_:u.~:;",;, u lU~11

putem contribui la vindecarea acestei lumi prin con~tiintanoastra colectiva.

Daca ti se pare ca e~ti prea neinsemnat pentru a face 0munca de vindecare, aminte~te-ti ca sursa puterii noastrede vindecare este intotdeauna sinele superior ~i Dumnezeu.

10 :$if

- -- ---.--

Cuvant inainte

Increderea in sine nu are nimic de-a face cu vindecarea. Cu

totii ne bazam pe 0 putere superioara, sperand sa ne ajute. Oride cate ori intram in comuniune cu aceasta putere superioara,in jurul nostru incep sa se produca miracole. Doreen Virtue ascris 0 carte plina de iubire, intitulata Calea purtatorului delumina, capabiHisa Ii inspire ~i sa Ie transmita putere tuturorcelor care s-au angajat pe calea vindecarii.

- Louise L. Hay

PRE FAT A

PurtatOrii luminii I sunt toti acei oameni care s'"au oferit

voluntar, inca inainte de a se na§te, pe cand traiauin imparatia spiritelor, sa ajute aceasta planeta §i locuitoriiei sa i§i transceanda frica §i sa se vindece de efectele ei.Fiecare purtator al luminii se afla aici pentru un scop .sacru.Din pacate, se intampHiadeseori ca viata §i accentul excesivpus pe materialism sa genereze un fel de amnezie in randulpurtatorilor luminii, care i§i uita identitatea divina perfecta §icapacitatea lor de a ajuta intr-o maniera miraculoasa aceasrnplanern §i pe locuitorii ei. Atunci cand purtatorii luminii i§iuita adevarata identitate §iadevarata menire, ei se simt pierduti§i intra in panica.

Te poti considera un purtator alluminii daca:

..

.simti chemarea de a-i vindeca pe ceilalti oameni;dore§ti sa rezolvi problemele sociale §i de mediu alelumii in care traim;

crezi dl metodele spirituale pot vindeca in oricesituatie;

N. Tr. Cuvantul original folosit In text: ligh/Workers. este foarte greu de tradus In limbaroman!, IntrucAtnu are un echivalent direct. Tentativele de a-I traduce textual. prin expresii de

genul: "Iucr!tor In lumin!" sau .JucJi!torcu lumina", care apar in unele ciirti ~ipe diferite site-uri,

ni se par neromane~ti §i neadecvate. Nimeni nu lucreaz! cu lumina sau in lumina spiritual!... inmod evidcnt, sensul expresiei este de pur/ii/or a/ /umillii. adic! de fiin~ n!scut! pe P!mant ca

purt.!toare a tortei. pentru a Ie lumina celorJalti oameni calea ~i pentru a Ie revela astfel adevarul

(lumina divina). De aceea. in \extul tradus se va reg!si pretutindeni aceast! sintagmii, care aparede altfel in muhe c!rti §i site-uri franceze. Am considerat necesar s! d!m aceste exp1icatiiIntrucat

este un concept important. care a devenit foarte popular in ultimele decenii.

~13

' --

CALEA PURTATORULUl DE LUMINA

. ai trait experiente mistice (de pilda, dad ai avutpremonitii psihice sau intalniri cu ingerii);. ai avut de indurat experiente de viata devastatoare,care te-au fl1cutsa uiti de perfectiunea ta divina;. dore§tisa iti vindecimaiintaipropriaviata,ca unprim pas catre vindecarea lumii in care traim;. simti 0 indinatie de a scrie, de a preda sau dea-i consilia pe altii pornind de la propriile taleexperiente vindecatoare;. §tiica te afli aici pentru un scop superior, chiar dacanu-ti dai inca seama ce ai de flicut §icum iti potiindeplini aceasta menire.

La ora actuala, pretutindeni pe planeta se produce 0trezire a purtatorilor luminii, care incep sa i§i aduca aminte dece s-au intrupat pe acest pamant. Ei aud 0 chemare interioaracare nu poate fi ignorata §icare Ie reaminte§teca a sosit timpulsa inceteze cu visele §isa treaca la treaba.

Multi purtatori ai luminii i§i descopera daruri spiritualeinnascute, cum ar fi comunicarea psihica §i capacitatea de a

vindeca prin metode spirituale. Acestea sunt darurile pe cares-au oferit voluntar sa Ie foloseasca pentru a vindeca aceasta

planeta §i pe locuitorii ei: in timpul deceniilor cruciale dedinainte §i de dupa noul mileniu. Toate profepile din lume auprezis venirea noastra, a purtatorilor luminii, iar acum a sosittimpul sa ne implinim menirea divina. Intreaga lume depinde ,"~~! I

Aceasta carte descrie propria mea caIatorie interioara,felul in care mi-am adus ~mint.. ,1- :..: :.u a mea reaIa §i

..:~"'apd~llaI11emele de purtator al luminii. Scopul ei este de

a te ajuta sa iti aminte§ti la randuI tau de misiunea ta divina§i de capacitatile tale naturale §i spirituale de vindecare. Inacest scop, mi-am propus sa descriu in detaliu felul in caremi-am redobandit inzestrarile native, precum darul comunicarii

14 :»

Prefala

psihice, al manifestarii §i al vindecarii spirituale. Mi-am propusde asemenea sa descriu diferite studii §i metode §tiintifice

care te pot ajuta sa iti redobande§ti la randul tau viziunea §iinzestrarile spirituale. Multi purtatori ai luminii simt nevoia sascrie caqi §i articole pe tema experientelor traite de ei, dar sesimt confuzi §i intimidati de lumea editurilor. Din acest motiv,

am indus in aceasta carte §i 0 serie de informatii referitoare lafelul in care iti poti publica lucrarile.

In toata perioada in care am scris acest manual pentru tine,

m-am simtit direct ghidata de Spirit. De§i vorbesc in carte despreeducatia mea §i despre interactiunile mele cu diferite religii, inspecial cu ~tiinta Cre§tina, aceasta nu este 0 carte religioasa. Ea

nu contine decat propriile mele experiente legate de religie §ifelul in care s-a intersectat aceasta cu calea mea spirituala, cu

procesul meu de cre§tere §i de trezire. De§i "spiritualitatea" §i,,religia" se intersecteaza adeseori, eu una nu cred ca cele douaconcepte descriu aceea§i realitate. Din toate aceste motive,

am indus in aceasta carte §i experientele mele de vindecare acicatricilor Hisate de "abuzurile religioase".

Consider ca scrierea acestei c~i reprezinta un aspectimportant al menirii mele sacre de purtatoare a luminii. Lafel ca §i tine, §i eu ma aflu aici pentru a lumina calea pentrunenumaratii purtatori ai luminii care abia incep sa se trezeasca§i sa i§i reveleze adevarata identitate.

Pacea fie cu tine!

- Prof. Dr. Doreen Virtue

-Ie.15

MULTUMIRI

PUblicareaacestei caqi nu ar fi fostposibiHitara ajutoruldirect §irara inspiratia primita de la anumiti ingeri care

se afla printre noL Mai intm de toate, doresc sa ii multumesclui Jill Kramer, cea care mi-a sugerat sa scriu aceast1icarte. Jillnu este numai 0 editoare minunata, ci §i 0 prietena devo,tata§io purtatoare a luminii plenar trezit1i.In continuare, doresc sa iimultumesc lui Louise L. Hay, care reprezinta un model pentrutoti purtatorii luminii din lume. Louise ne-a demonstrat tuturordi daca te abandonezi pe deplin in fata vointei lui Dumnezeu,exprimandu-ti recuno§tinta pentru tot ce prime§ti de la el,toate detaliile vietii tale se aranjeaza automat de la sine. Iimultumesc de asemenea lui Reid Tracy, vicepre§edinte alediturii Hay House, care m-a sprijinit direct in toate proiectelemelepublicistice.KristinaTracy mi-adaruit0 mareparte din tim-pul ei personal, din energia §i din entuziasmul ei, ajurnndu-masa raspandesc iubirea lui Dumnezeu. Ma simt onorata sa lucrezcu ea. Ii sunt de asemenea profund recunoscatoare lui JeannieLiberati, care calatore§te pretutindeni, indeplinindu-§i rolul depurtatoare a luminii, §i care m-a ajutat foarte mult." Dorescde asemeneasaIemultumesccelorlaltimembriai.personalului editurii Hay House care m-au ajutat sa corectez§i sa public aceasta carte. Printre ei se numara: Ron §i HeidiTillinghast, Christy Salinas, Jenny Richards, Adrian EddieSandoval, Barbara Spivak, Margarete Nielsen, Polly Tracy,Gwen Washington, Lisa Keirn, Lynn Collins, §i altiL

Inima mea este plina de recuno§tinta pentru mae§triimei,printre care se numara: Iisus Hristos, Phineas Quimby, MaryBaker Eddy, Ernest Holmes, Forrest Holly, Joan RandolphPrice, Betty Eadie, Dannion Brinkley §iRosemary AItea.

-Ie.17

--.---

CALEAPURT1TORULUl DE LUMINl

In toata perioada in care am scris aceasta carte, am primitnenumarate indicatii §i un ajutor nepretuit de la doi purtatoriai luminii care au jucat un rol esential in viata mea: PearlReynolds §iTed Hannan. La multumesc amandurorapentru caau patruns in visele mele §imi-au oferit la timp informatiiledecare aveam nevoie!

Le multumesc de asemenea membrilor minunatei melefamilii, care m-au sprijinit atat de mult: lui Steven Farmer,Grant Schenk, Charles Schenk, Ken Hannan, §iangelicei mele

pisici, Romeo.Sunt profund recunoscatoare pentru ajutorul concret pe

care I-amprimit de la editorul-§efal revistei Complete Woman,Bonnie Krueger, §i de la editorul adjunct Martha Calrson,care m-au ajutat sa ii cunosc personal §i sa Ii intervievez pemulti dintre mae§trli care mi-au transformat viata. Doresc deasemenea sa Ie multumesc lui Beverly Hutchinson, MicheleGold, Nancy Griffin §i dr. Jordan Weiss, pentru darurile lorde lumina. Ii port 0 recuno§tintaetema ingerului meu pazitor,Frederique. Va multumesc tuturor! Dorinta mea cea maiprofunda este sa transmit mai departe darurile primite de lavoi.

~~~

18 ~

I N T ROD U C ERE

ELIBERAREA SPIRITULUI

Tatal decedat al clientei mele Lauren se afIa ehiar

langa umarul ei drept, cerandu-i iertare'. Laurensimtea prezenta tatalui ei, dar nu il putea vedea sau auzi. Deaceea, mi-am folosit calitatile de medium §i de vindeeatoarepentru a modera conversatia dintre cei doi.

"Spune ca nu §tie cum sa se mai scuze pentru compor-tamentullui abuziv fata de tine, i-am spus lui Lauren. Iti im-plora compasiunea §iiti transmite ca Ii pare cumplit de diu §ica te iube§te.Repeta intr-una: ,Te rog, iarta-ma'''.

Lauren statea cu bratele incruci§ate pe piept. Din ochi iicurgeau lacrimi. Cu vocea intretaiata de suspine, §i-aexprimatdorinta de a-§i ierta tatal pentru tratamentul crud pe care i I-aaplicat.Se temeainsa ca aceastaiertare sa nu fieconfundata eu 0acceptarea abuzului. Lauren i§idadea seamaca resentimentelefata de tatal ei, pe care le-a intretinut arata vreme, interferaucu dorinta ei profunda de a deveni 0 vindecatoare spirituala§i 0 autoare de caqi. ~tia ca trebuie sa se elibereze de toataaceasta manie acumulata daca dorea sa devina 0 vindedltoare

p.firjpnt!l rJ" ~-- _:.:;;-~:.~_.:__:: :~: ":vn"" ~u auevaraL sa 1§1ierte tata!. La urma urmelor, acesta 0 chinuise enorm.

In timp ce Lauren i§i cauta cuvintele, un al doilea spirita aparut in camera. Era 0 silueta inalta, cu obrajii rumeni §icu barba incalcita. Mi-am dat seama ca trebuie sa fi fost un

om putemic inainte sa moara. Dupa ce ii-am descris, LaurenI-a identificat imediat, spunandu-mi ca este bunicul ei dinspre

~ 19


tata. Personalitatea lui puternica a devenit evidenta atunci candi-a spus lui Lauren: "Eu sunt eel care are nevoie de iertarea ta.Eu am fost eel care I-a batut atat de mult cand era mic incat

I-am transformat intr-un om manios, a§a cum eram §i eu. Afost vina mea dl §i-a varsat intreaga manie asupra ta".

Bunicul lui Lauren ne-a mai explicat ca a baut foartemult ca sa i§i inabu§e astfel teama de a nu-§ipierde afacereafamiliei. Acest lucru I-a condus la toate abuzurile fizice care ii

permiteau sa i§i refuleze mania acumulata. Fara sa incerce sa, .scape de responsabilitatea care ii revenea, bunicullui Laurenn~-a rugat sa ii intelegem punctul de vedere §i rolul jucat deel in crearea copilariei traumatizante a lui Lauren. El a rugat-ope Lauren sa ii ierte pe amandoi, astfel incat sa fie eliberati depovara pe care 0 duceau.

Auzind aceste cuvinte, Lauren a suspinat, §tergandu-§iochii cU,lbatista.Cople§ita §iincapabila sa spuna ceva, ea a datdin cap §i §i-a ridicat mana dreapta in aer, ca §i cum ar fi vrutsa spuna: "Da, te iert, bunicule". Spiljtul bunicului ei a prins-ode umeri cu bratullui eteric §i i-a dat 0 ultima imbrati§are deramas bun. Am vazut apoi un spirit feminin escortand celedoua spirite catre 0 platforma luminoasa de culoare galbena,dupa care au disparut cu tptii.

Dupa ce Lauren s-a relaxat timp de cateva minute, amrugat-o sa se intinda pe canapeaua mea. Inainte de inceperea§edintei, chakra plexului ei solar fusese destul de dilatata:<I-am scanat din nou chakrele cu mana mea dreapta §i amconstatat ca acestea erau echilibrate, emanand 0 energie pura§i stralucitoare. Lauren s-a a§ezat pe sofa, zambind. In timpM ~:. :L_:'';:_~_':_.::_ _~L'":: w.:u.oQU;)Clc1UUlaJUUZl,ea s-a

uitat in oglinda din apropiere §i a constatat ca petele pe care Ieavusese mai devreme pe fata au disparut.

Mai tarziu, Lauren m-a sunat ca sa imi povesteasca

progresele pe care le-a facut de la ultima noastra §edinta.Am aflat astfel ca se simtea eliberata de toate temerile care

20 ~

Introducere

au impiedicat-o pana acum sa dea curs aspirapilor salevindecatoare. Vestea mi-a tacut placere, dar nu m-a luat prinsurprindere, intrucat majoritatea clientilor mei imi spuneaulucruri asemanatoare. De fapt, propriile mele calitati psihice§i spirituale vindecatoare au ie§it Ie iveaHidupa 0 calatorie pecare am tacut-o in lumea iertarii §i a eliberarii spirituale, nufoarte diferita de cea a lui Lauren. Imi amintesc ~iacum cat deinspaimantata am fost atunci cand am pa§itprima data pe caleapurtatorului de lumina.

~~~

I

PARTEAI

CALATORIA

UNUI

PURTATORAL LUMINII

"---------

Nota autoarei: Toate istoriile povestite in aceasta carte

sunt adevarate. Nu am schimbat dedit numele §i datele

de identificare ale c1ientilor mei, cu scopul de a Ieproteja intimitatea.

~~~

(Pentru a evita ve~nica precizare a pronumelor

personale "el / ea, a lui / a ei", am folosit de reguliipronumele "el", care are fnsii un sens neutru. Precizez

cii aceastii carte se adreseazii deopotrivii biirbafilor ~i

femeilor, fiirii nicio'discriminare).

CAPITOLUL 1

PRIMELE MIRA COLE

,,0. Doamne, puterea Ta este mai mare dedit orice aitaputere. Daca ne lasam calauzili de TIne, noi nu ave(1lde

ce ne teme. Tu e~ti cel care ne-a daruit puterea profeliei.permilandu-ne astfel sa prevedem ~i sa interpretam toate

evenimentele ".

- Rugaciunea Dinka (Sudan),

specifica religiei traditionale africane

Prima amintire legam de puterea Spiritului care imi vinein minte se refera la un miracol care mi-a rezolvat 0 criza

a copiHlriei. Mama mea, crescum ea insa§i in tradipa metafizidi,

m-a invatat sa folosesc puterea vizualizarii, a rugaciunii §i aafmnatiilor pozitive inca de pe vremea dind eram foarte mica.Intr-o seara de toamna, la 0 varsm inca foarte frageda, am avutocazia sa constat puterea acestor practici spirituale.

In timp ce ma urcam in pat, mi-am dat seama di gentuta

mea ro§ie imi disparuse. Mi-am adus aminte ca, in timp ce ma

intorceam de 1::1~rn::lHi rll n,.;ptpn;; nn n_ -:--=~ :'.: :_~:: 1"- ~

platforma de incarcare a marfurilor, in spatele unui magazin, §ica mi-am Hisatgentuta acolo. Aveam inauntru nu doar banii delapte pentru toata saptamana, ci §i cateva din comorile mele,pe care Ie pretuiam atat de mult ca §i copil. In timp ce majucam cu prietenii mei, am parasit platforma lasand in urmagentuta mea ro§ie.

~ 25

.,.<# 11".I't.~<i c.


Am strigat-o repede pe mama. Pierderea gentutei mi separea la fel de dureroasa ca §ipierderea unei jucarii preferate.Nu-mi pasa prea mult de banii din ea, cat de neglijenta de caredadusem dovada. Ma simteam de parca mi-a§ fi abandonatcu buna §tiinta jucaria preferata §i mi-am imaginat cat desingura trebuie sa se simta aceasta in noaptea racoroasa §iin ace! mediu strain. Nu imi mai doream nimic altceva decat

sa imi repar gre§eala §i sa ma vad din nou cu gentuta alaturide mine.

Auzind ce s-a intamplat, mama m-a prins de maini §imi-a spus: "Doresc sa repeti urmatoarea afirmatie, Doreen:,Nimic nu se pierde in mintea lui Dumnezeu"'. I-am acordatmamei increderea mea, rara nicio rezerva §i am dimas absolutconvinsa ca aceste cuvinte ma vor ajuta sa imi gasesc gentuta.Mi-am inchis ochii §i am repetat aceste cuvinte pana cand amadormit, din cauza oboselii. Dimineata, primul gand care mi-atrecut prin minte a fost unul referitor la gentuta mea. Mi-amdeschis ochii, sperand din toata inima sa 0 vad langa mine :jichiar am viizut-o, stand ia iocui ei obi:jnuit,ianglipatui meu!M-am simtit foarte entuziasmata, dar deloc surprinsa. La urmaurmelor, mama imi promisese ca rugaciunea va functiona.Multi ani mai tarziu, am intrebat-o pe mama daca ea fuseseaceea care a gasit gentuta, punand-o langa patul meu. Mi-ajurat ca nu a avut nicio legatura cu misterioasa reaparitie agentutei. Am crezut-o §i 0 cred §i acum, caci de atunci amrepetat de foarte multe ori aceasta rugaciune §i ea a function at .~

de fiecare data.

La urma urmelor, ce motive a§ avea sa nu cred inA

HIll Q\,..Ul\,.. ~1 HI V UIU""'-"aJ. "",u. ~pU.J.LUU.1U. ~ .I.U~U~J. J.U lu I. ",",U J.uvu. o.J u.

produs ca urmare a unei rugaciuni a mamei mele rncuta lao §edinta colectiva de rugaciune. Parintii mei erau nefericitica dupa foarte multi ani de casnicie inca nu aveau copii. Deaceea, mama a inceput sa se roage. Ea nu s-a rugat atat demult lui Dumnezeupentru un copil, ci a declarat ca :jtieca un

26 ~

Primele miracole

copil se indreapta catre ea. La mai putin de 0 luna dupa aceastarugaciune am fost conceputa eu.

Aceasta abordare afirmativa a rugaciunii, in care nufaci altceva decat sa afirmi ca ai obtinut deja rezultatul dorit,are la baza faimoasa afirmatie din Noul Testament: "Credetica ati obtinut deja ceea ce cereti prin rugaciune §i vi se vada". Invocarea unui bine inexistent are la baza .un sentiment

de teama. Legea cauzei §i a efectului raspunde intotdeaunaconvingerii noastre cele mai profunde; de aceea, exista toate§anseleca aceasta teama sa se materializeze.

Imi amintesc ca pe vremea cand eram cor;>il,aveamnumeroase viziuni spirituale, indeosebi ale unor ingeriinvaluiti in halouri de lumina verde §i albastruie. Dupa ce ammai crescut, devenind adolescenta, iar mai tarziu adulta, amcontinuat sa vad aceste lumini, sub forma unor flash-uri alb-stralucitoare. Intre timp, am ajuns sa imi dau seama ori de cateori un inger se afla in apropiere dupa micile stelute luminoasepe care Ie vad, ca ni§tejerbe de scantei.

Vederea spirituala mi-a permis de asemenea sa vadspiritele, de§i pe vremea cand eram copil credeam ca ceea cevedeam erau oameni obi§nuiti. I-am povestit mamei de aceioameni, dar ea m-a convins ca nu erau decat ni§tereflexii aletelevizorului aprins din sufragerie. Convinsa di mama aveadreptate, ca de obicei, mi-am blocat singura capacitatea de avedea spiritele, care nu mi s-a trezit din nou decat multi animai tarziu.

La ora actuala sunt con§tienta ca puteam vedea dincolode valul moqii §i ca puterile mele mediumnice au devenitUJ<UJU~1>l~ Jd V V<U1>ld JVdJl~ Hd!;~Ui:1. U~ i:1JU~J, UU}Ji:1 l-',"~J~i:1

mea majoritatea copiilor, daca nu chiar toti, sunt c1arvazatori.Prietenii lor invizibili sunt ghizi spirituali pe care nu ii potvedea decat ochii puri ai copiilor §i ai anumitor adulti antrenati.Am vazut recent la te1evizor un interviu luat unui barbat care a

trecut printr-o experienta de moarte iminenta §i care a dec1aratIIfI

~ 27


di singurii care 11mai puteau vedea in fonna sa spirituaH\eraucopiii. Intr-un studiu §tiintific efectuat in anu11995, WilliamMacDonald de la Universitatea de Stat din Ohio a descoperitca tinerii sunt mult mai predispu§idin punct de vedere statisticsa prezinte capacitati clarvazatoare §i telepatice dedit adultiF.

Adultii ar trebui sa fie extrem de prudenti atunci dindvorbesc cu copiii despre aceste viziuni, intrudit ei au putereade a-i convinge pe micuti ea viziunile lor sunt incorecte saunerealiste.Daca ajung sa creada acest lucru, copiiii§iblocheazacapacitatea de clarviziune (a§acum am tacut §ieu), pentru a Ieface pe plac parintilor lor. In schimb, dad am trata acest darcu deschidere §i cu iubire, am constata ca aptitudinile psihiceale copiilor no§tri, la fel ca §i propriile noastre capacitati demedium, reprezinta 0 resursa naturala, la fel de frumoasa ca §ioricare aIta.In calitatea noastra de purtatori ai luminii, menireanoastra este sa cultivam §i sa ne bucuram la maxim de acestecalitati.

La ora actuala, multi purtatori ai luminii incepsa i§iaduca aminte de aceasUiputere uimitoare pe care 0 poseda inmod natural. Oat fiind ca suntem creati cu totii dupa chipul§.iasemanarea lui Dumnezeu, noi suntem inzestrati cu puteriincredibile, chiar daca nu: suntem con§tienti de cele maimuIte dintre ele. Purtatorii luminii au puterea de a vindeca inintregime aceastaplaneta prin simpla lor putere de concentrarementaHi.

Parintii mei m-au crescut spunandu-mi mereu ca omulnu are limite, iar pe vremea dind eram copil mic eram absolutconvinsa ca once este posibil. Imi amintesc de pilda caobi§nuiam sa stau In curtea §COl11§l sa 11poruncesc vanruJUIsasufle. De fiecare data, simteam 0 pala de vant care imi rasfiraparul §i imi mangaia obrajii.

1 William L. MacDonald. ,,Efeetele credinlei religioase §i ale tensiunilor structurale asupra

experienlelor paranormale" (1995), articol ap1irutin revista Journal for the Scientific Study of

Religion. vol. 34, pag. 366-376.

28 sJ-

Primele miracole

Nu §tiu nici astazi ce m-a flicut atunci sa cred ca Ii potporunci vantului sa sufle. Poate ca era §i aceasta 0 fonna deaducereamintea capacitatii pe care 0 avem cu totii de avindecaPamantul. Daca un numar suficient de mare de oameni §i-arrecunoa§teacest dar §il-ar aplica, ei ar putea vindeca multe dinvechile tipareprin care se manifesta marile calamitap naturale,cum ar fi cutremurele, tomadele, uraganele §iinundatiile.

Studiile §tiintifice referitoare la conexiunile dintregandurile §i emotiile oamenilor, pe de 0 parte, §i modificarileatmosferice,pe de aIta parte, au confinnat in laborator ceea cenumero§i purtatori ai luminii au afinnat vreme indelungata:ca gandurile noastre influenteaza vremea, structura norilor,a apelor, precum §i temperatura aerului §i a apeP. Teamacreeazaintotdeauna structuri distructive, iar iubirea Ie vindeca,Umanitatea nu este obligata sa accepte tragediile naturale,considerandu-Ie inevitabile. Acestea nu reprezinta in niciuncaz ."acte ale lui Dumnezeu"4, decat poate dadi ne gandimla legea divina a cauzei §i efectului, care face ca gandurilenoastre sa se transfonne in realitate. Din fericire, aceea§i legeIe permite purtatorilor luminii sa adudi pacea pe Pamant prinsustinerea unor ganduri de iubire §i de lini§tein mintea lor.

3 Roger D. Nelson. ,,oorinla de a avea parte de vreme frumoasA:un experiment natural filcut la

nivelul con§tiinleide grup" (1996),lucrare prezentatAlacea de-a 15-aadunare anualAa SocietAliipentru Explornri ~tiinlifice, bazatApe un studiu realizat la Universitatea Princeton de Unitatea deCercetare a Anomaliilor.

L.N. Pyatnisky §i VA Fonkin. "lnftuenJa con§tiinlei umane asupra structurii vremii", articol

ap1irutin revista Journal of Scientific Exploration. vol. 9, pag. 10 (1995).

Laurie J. Robinson. "Risipirea norilor: un experiment referitor la energia orgonicli" (1995),

Franklin Pierce College (lucrare nepublicatAreferitoare la un studiu filcut pe 20 de subieeli

cAroraIi s-a spus sAse concentreze asupra risipirii unui nor ales la intAmplare.Rezultatele au

toS[ anallzau: pnn III~UJUa Vi1lUnUIUJ LIU =il au VIIUUo:»Id '"'VU U£.IU 'j' u n_._

a§teptAriprobabilistice.Gertrude R. Schmeidler. ,,Efeetele psihokineziei asupra temperaturii inregistrate continuu".

Journal of the American Societyfor PsychiCalResearch. vol. 67, nr. 4, pag. 325-340 (1973).

L. Barth. "Atitudinea seetarAin domeniul orgonomiei". Bulletin of the Intersciences Research

Institute. vol. 3. nr. 2, pag. 125-140 (1961).

4 N. Tr. SintagmA larg folositA in Statele Unite, indeosebi in domeniul legislativ §i a1asigurArilor.

~ 29


Pana la vfu"stade zece ani, mama m-a dus la ~coala deDuminica a Bisericii Unite din North Hollywood, California.Nu-mi mai amintesc nimic despre Invataturile legate demetafizica, de religie sau de Biblie. Imi amintesc In schimbca obi§nuiam sa coloram caqi de colorat §i ca citeam caqiobi§nuite pentru copii, dupa care ne Intalneam cu congregatiaadultilor, Impreuna cu care cantam imnuri ce marcau Incheierea

slujbei de duminica. In mod surprinzator, una dintre cele maiprofunde experiente. din viata mea s-a petrecut chiar In acestcontext.

Aveam opt ani §i tocmai ie§isem de la §coala de duminica,Impreuna cu mama. Era 0 zi caIduta, cu cerul senin §i Insorit,care facea ca aleea pe care ne plimbam sa para extrem de

str~Hucitoare. Subit, 0 forta invizibila m-a oprit din mers §im-am simtit paralizata, ca §i cum timpul s-ar fi oprit In loc. Inc1ipa urmatoare m-am trezit In afara corpului fizic, privindu-

ma de la aproximativ 30 de centimetri. Nu-mi dadeam seamacum de am ie§it din corp, dici totul s-a petrecut Intr-o fractiune

de secunda. Eram chiar §ocata ca trupul meu putea sa steaIn continuare In picioare, chiar daca "eu" nu ma aflam Ininteriorullui.

Am auzit atunci 0 voce masculina puternica. Aceastavenea de deasupra umarului meu drept §iImi spunea: "lata cetrebuie sa predai In aceasta lume, Doreen: aceasta diviziuneIntre minte §i corp pe care 0 experimentezi In clipa de fata.Menirea ta este sa Ii Inveti pe oameni ca mintea este cea carecontroleaza corpul, §i nu invers". La fel de subit, m-am trezitapoi Inapoi in com. In mod snrnrinz:Hor pxnpripnt!'lnil m_<>

speriat deloc. Eram doar nedumerita, nelntelegand exact cedorea sa spuna vocea atunci cand a vorbit de "diviziuneadintre minte §i corp". A fost nevoie sa mai treadi multi anipana cand am putut pune laolalta toate piesele acestui puzzlepe care I-am trait In timpul experientei mele extracorporale(EEC) din timpul copilariei.

30 !i!f

Primele miracole

In cartea lui, Transformat de lumina, Melvin Morse,M.D., analizeaza EEC-urile traite de mai multi adulti §i copii.Morse a descoperit ca oamenii care au EEC-uri sau experientede moarte iminenta sfar§esc prin a avea 0 activitate psihicamult mai intensa decat oamenii obi§nuiti,lucru verificabil princomparatie cu alte grupuri de control5.Convingerea mea esteca, la fel ca toti copiii, §i eu m-am nascut cu abilitati psihice.Cred de asemenea ca aceste canale naturale de comunicare

cu lumea spiritelor s-au deschis in mare masura datoritaexperientei mele extracorporale din copilarie.

In momentulln care s-a petrecut evenimentul, nu auzisemniciodata de EEC-uri. De§i familia mea m-a crescut intr-oatmosfera de deschidere spirituala, nu obi§nuiam sa discutamImpreuna despre fenomenele psihice. Parintii mei nu eraupreocupati in mod deosebit de acestea.

Auzindu-ma povestind despre experienta mea dincopilarie, multi oameni m-au rugat sa Ie recomand carti saucursuri referitoare la EEC-uri. Obi§nuiesc sa Ie raspund caexperienta mea s-a petrecut spontan, nu la vointa. De altfel,chiar daca a§fi §tiutla vremea respectiva ca parasirea corpuluifizicesteposibila, cu sigurantanu mi-a§fi dorit sa experimenteza§a ceva. De§i am vazut ca au aparut tot felul de carti despreEEC-uri, nu mi-am dorit niciodata sa citesc vreuna dintre ele.

Totu§i,daca exista oameni care simt chemarea de a face acest." lucru, citind caqi sau participand la cursuri specializate, Ie

recomand sa l§i urmeze cursul inimii. Am convingerea ca nuexista doua cai spirituale identice §i ca fiecare trebuie sa i§i11",,",,0'700 ;n ;.., :...:.." ... :." 1 x 1 _':!!1~ ~.~_:

~.. J '-' J. .. - ---

In ceea ce ma prive§te.nu sunt convinsa ca fortarea uneiEEC este neaparat benefica (vorbesc strict de cazul meu). Inmeditatiile meIe mi s-a intamplat de multe ori sa caIatorescin lumea de dincolo. iar aceste calatorii au fost cat se poate

5 Melvin Morse. TransJonnat de lumina: puternicul eject al experienlelor de moarte iminenta

asupra vietii oamenilor. 1992.

~ 31


de autentice §i de vii. Am vazut cu ochii spirituali c1adiridin cristal §i peisaje eterice straIucitoare. Nu mi-am propusinsa niciodata sa experimentez in mod con§tient 0 experientaextracorporala. Am trait adeseori parasirea corpului fizic decatre con§tiinta mea, dar am perceput intotdeauna acest lucruca pe 0 experienta secundara, nu ca pe un scop in sine.

In perioada imediat urmatoare experientei meleextracorporale nu am remarcat schimbari importante inviata mea. Nu am povestit nimanui despre acea experientadecat multi ani mai wziu. Nu am tacut acest lucru deoareceexperienta mi s-a parot absolut naturala, ca §icum mi-ar fi fostpredestinata, chiar daca imi dadeam seama ca era ie§ita dincomun. La ora actuala, am convingerea ca mi-am prestabilitsingura acest eveniment, impreuna cu ghizii mei, inca inaintede a ma fi intrupat, pentru a-mi rearninti astfel de scopulvietii mele. Experienta a fost surprinzatoare, dar nu .§ocanta,a§a cum mi s-au parot multe din celelalte experiente misticeulterioare.

In capitolul u~ator voi descrie §i alte influente timpuriipe care Ie-am experimentat in primii mei ani de viata.

~~~

32 ~

CAPITOLUL 2

INFLUENT A FAMILIEI

" Grice sujlet este nemuritor,dici tot ceea ce seajlo. intr-o mio$care perpetuo. este nemuritor. Sujl~tu/

fieco.rui om afost un spectator al adevo.rului etern;

in caz contrar, nu ar fi putut po.trunde niciodato. in

lumea noastro. muritoare. $i totuo$i, oamenii ar suporta

cu dificultate so. Ii se reaminteasco. in permanenlo. de

trecutullor prin inso.o$iexistenla lor actualo. ".- Platon

Cand eram copil, tata lucra ca ilustrator tehnic §isupervizor grafic la Space Electronics Corporation,

un program spatial al NASA. Venitul farniliei era confortabil,dar tata nu era deloc incantat sa lucreze in lumea corporatistii.

Cand am implinit §apteani, Space Electronics a fuzionatcu 0 aIta companie §i a devenit Space General Corporation.

_ Noua firma §i-amutat sed~ulin indepartata suburbie din sudul.<

t

' Califomiei, EI Monte. Pentru a evita transmutarea familiei,tata a optat sa devina consultant lucrand acasa. Acest lucru

I i-a dat posibilitatea sa faca §i alte lucruri, mai apropiate de&_..~u~ 1 1 ,-..5--- , &&LI _&&~... L.a~V.."'" U,", J.v V1"'"" }-I'"'

tema aeromodelismului, pasiunea sa din copilarie. Facea deasemenea munca voluntara pentru un mic editor care locuia inapropiere de casa noastra.

Intr-ozi, tata s-adecis sarenuntela slujba sadeconsultanta§i la munca sa voluntara. Impreuna cu doi prieteni, el §i-a

~ 33


creat 0 afacere de planuri pentru aeromodelism care puteau ficomandate prin po§ta. In cele din urma, cei doi prieteni I-aulasat singur, fapt care I-a determinat pe tata sa scrie mai multecaqi de aeromodelism. Impreuna, parintii mei au transformatfirma initiala de comenzi prin po§ta a modelelor de avioaneintr-o firma specializata in caqi de aeromodelism (care puteaufi comandate de asemenea prin po§ta).

De§i ditiva ani mai tarziu afacerea avea sa infloreasca,initialveniturilenoastreauscazutdramatic.Tatalucratot timpulin biroullui. Statea acasa toata ziua,dar rareoriil puteam vedea.I§i petrecea cea mai mare parte a timpului scriind articole §icarti, §i desenand planuri pentru modele de avioane. In week-end-uri participa la int1Uniricu pasionatii aeromodelismului,deopotriva pentru a scapa de stresul acumulat §i pentru a-§iprezenta modelele unor clienti potentiali. Ori de cate orimama se plangea ca intreaga viata a lui tata se invartea in jurulmodelelor sale de avioane, acesta ii raspundea: "Bine eel putinca nu ma invart in jurul altor modele!"

Cand nu luera, tata imi acorda foarte multa atentie,incercand sa compenseze astfel pentru perioada in care erafoarte ocupat. Imi dadea tot timpul proiecte interesante derncut, care ma captivau, intrucat imi placeau provocarile, §ioricum doream sa ii fac placere tatei.De asemenea, ma antrenain lungi dezbateri prietene§tiin care arializamdiferite concepteretorice, urmarind sa imi antreneze astfel mintea logica prinanalizarea detaliata a unor concepte filozofice.

Tata este un om politicos §i un vegetarian suplu, carecredein propria sa spiritualitate.Nu este adeptulniciuneireligiiformale, dar practica deschis virtutilebunatatii si generozitatii.un ae care on mergeam undeva impreuna, tata obi§nuia sairni faca educatie, predandu-mi bunele maniere. U§a lui eraintotdeauna deschisa pentru straini §i nu-i pasa daca ace§tiaii multumeau vreodata pentru serviciile {acute sau nu. EI afost eel care m-a invatat ca totul se petrece pentru un motivprecis §i ca nu exista coincidente. Obi§nuia sa-mi spuna ca

34 ~

Infiuenfafamiliei

daca mentii suficient timp un gand in mintea ta, ai tendintasa il atragi in viata ta reala. Odata, rni-a vorbit despre "legeacurgerii", spunandu-mi: "Noi suntem ca ni§te tuburi. Toateexperientele curg prin viata noastra, dar noi trebuie sa Ie damdrumul, dad! nu dorim sa devenim blocati. A§a se explica, depilda, de ce dau intotdeauna mai departe caqile §iarticolele pecare Ie primesc, incercand sa scap de ele cat mai rapid dupace Ie citesc. ~i totu§i, primesc intotdeauna mai mult decatd11ruiesc".

Tata trebuie sa fi mo§tenit generozitatea §i natura luispirituala de la parintii sai. Bunicul meu natural, Ted Hannan,a fost un distribuitor Amway de mare succes. A ajuns' pe 0pozitie foarte inaM in ierarhia companiei, demonstrandu-Ieclientilor potentiali cat de u§or este sa te bucuri de abundenta.Ted obi§nuia sa lipeasca dolari de argint intre doua caqi devizita gaurite astfel incat banii sa poata fi vazuti. Pe cartilelui de vizita scria: "Vrei mai multi bani? Suna-l pe TedHannan". Distractia favoriHi a lui Ted era sa Ie pHiteascataxa de autostrada §oferilor care veneau dupa el, a§teptand in

fata podului de langa casa lui din Washi!lgton State. Buniculobi§nuia sa spuna: "Imaginati-va surpriza acestor §oferi candajungeau in fata cabinei de colectare a taxei §i Ii se spunea caaltcineva a platit pentru ei!"

Bunica mea, Pearl, a influentat de asemenea natura

_ spirituaIa a tatalui meu. Ori de cate ori 0 vizitam acasa, bunica'ma punea sa imi dau in beti§oarele de ghicit. Similare caqilor

de tarot, acestea aveau gravate pe ele numere. Iti puneai 0intrebare, dupa care trageai un betisor si ~jtP.:'Ijr~(:nl1n.ml~n

carte a care explica semnificatia numerelor. Cartea §ibeti§oarelema fascinau literalmente, cu atat mai mult cu cat raspunsurileprimite pareau intotdeauna direct legate de intrebarile pe caremi Ie puneam.

Bunica Pearl era 0 femeie frumoasa, deopotriva din punctde vedere fizic §i sufletesc. Era 0 mare cititoare, terminand

~ 35


nu de putine ori doua sau trei carti pe saptamana. Ii placeaude asemenea du1ciurile, indeosebi ciocolata, dar nu a avut

niciodata probleme cu greutatea. L-a cunoscut pe bunicul Tedpe cand lucra ca vanzatoare intr-un magazin de marunti§uri.Bunicul a intrat inauntru §i a intrebat-o ce cadou i-ar putea

cumpara celei mai frumoase fete pe care a Vllzut-ovreodata inviata lui, adica ei.

Din pacate, casnicia lor s-a terminat cu un divort, §iamandoi s-au recas~torit.Totu§i, Ted a continuat sa Ii trimitalui Pearl trandafiri ro§ii in fiecare an, de ziua ei. Ma indoiescsincer ca cei doi soti ai lor §tiaude aceasta practica. Intre timp,Pearl s-a recasatorit cu Ben, pe care obi§nuiam sa 11numesc

cu afectiune "Pop-pop". Tot timpul cat am fost copil, Ben afost cel pe care I-am considerat adevaratul meu bunic. Timpde multi ani la rand, cei doi au locuit in apropiere de noi, inSan Fernando Valley. Dupa ce Ben s-a pensionat, cei doi s-aumutat in Bishop, 0 localitate din centrul Californiei, unde putea

pescui in lacurile din apropiere. 0 data sau de doua ori pe an,bunica Pearl §i Pop-pop veneau din Bishop sa ne viziteze,bucuria fiind la fel de mare de ambele paqi.

Familia mamei mele a avut de asemenea preocupari

spirituale profunde. Multi :ani de zile, bunica Ada a fostmembra a religiei Noii Gandiri Cre§tine,la fel ca §istrabunicamea dinspre mama. Prima casnicie a bunicii, cea cu buniculmeu natural, Fount Leroy Merrill, a fost una tumultuoasa, maiales datorita faptului ca bunicul obi§nuia sa bea foarte mult.Cei doi se certau tot timpul, pana cand pe bunica 0 apucaudurerile de stomac. Fount Leroy a murit de 0 boaHiasociatacu alcoolismul inainte ca eu sa ma nasc. Nimeni din familie

nu vorbea despre el, a§a ca multi ani la rand am crezut caadevaratul meu bunic era cel de-al doilea sot al Adei, Lloyd

Montgomery.Ambii mei parinti au suferit in copiHirie din cauza

certurilor parintilor lor, una din principalele cauze fimd

36 !<f

Inftuenfa fami/iei

a1coolul. De aceea, atunci cand s-au casatorit, parintii meiau tacut un juramant solemn sa nu se certe niciodata in fatacopiilor lor. De asemenea, au fost abstinenti de-a lungulintregii vieti, nepunand decat foarte rar vreo picatura de a1coolin gudi. Pana in ziua de azi, nu-mi amintesc de vreo ceartaintre parintii mei. ~tiu di au avut dezacordurile lor, dar nu potdecat sa banuiesc ca §i Ie rezolvau in timpullungilor plimbaripe care obi§nuiausa Ie faca impreuna, §ipe care continua sa Iefaca inclusiv Ia ora actuala.

In luna noiembrie a anului 1968, cand aveam zece

ani, ne-am mutat cu totii la Escondido, in partea d~ nord aDistrictului San Diego. Personal, am fost foarte afectata dincauza acestei mutari, intrucat aveam numero§i prieteni inHollywood, deopotriva la §coala §i pe langa casa. Viata mise parea magica, dar parintii mei erau ingrijorati din cauzacriminalitatii, smogului §i traficului in continua cre§tere dinLos Angeles. De aceea, mama a cautat §ia gasit cateva modelede case expuse la vanzare in Escondido.

Ne-a dus pe toti sa vedem casa aleasa, iar decoratiileei viu colorate, de tip mediteranean.. m-au incantat. Unuldin dormitoare avea un elefant indian impletit din dichita§i ornat cu oglinjoare. Imi amintesc cat de fericita am fost,convinsa ca acesta era dormitorul meu. Elefantul §i celelaltedecoratii indiene din casa mi se pareau adorabile! De aceea,cand ne-am mutat efectiv, am ramas §ocata sa descopar caintreaga casa era goala! In naivitatea mea de copil, fusesemconvinsa ca mobilierul din casa avea sa ne raroana noua odata('11 £-11..,.,I"\X..." ,.. ~ L~1u1 .

M-am trezit astfel intr-un ora§ nou, intr-o casa noua,tara sa cunosc pe nimeni. Cand am intrat la §coala din SanDiego, notele mele aratau ca eram 0 eleva deasupra mediei,a§a ca profesorii m-au trecut direct in clasa a §asea,de§i abiaabsolvisem clasa a patra. In loc sa ma simt incantata de aceastaavansare, m-am simtit destul de stanjenita, caci m-am trezit

~ 37

CALEAPURTATORULUlDELUMINl

di sunt cea mai tan!lr!leleva din clas!l.Imi lipseau foarte mult

popularitatea §i acceptarea de care ma bucuram la §coala dinHollywood. Mai multe fete m-au luat peste picior, facand hazde hainele §i de coafura mea, pe care Ie considerau demodate.Ce conta felul in care erai imbr!lcat, m-am intrebat, ori dac!lerai la moda sau nu?

La ora actuaUiimi dau seama ca cea care i-a facut pe

ceilalti elevi sa ma evite era propria mea con§tiinta de sine.In fiecare dimineata, obi§nuiam sa ma ingrop sub patura,

rugandu-ma cu ardoare sa ma trezesc din nou in Hollywoodatunci cand voi deschide ochii. Din pacate, ori de cate orideschideam ochii, ma trezeam intotdeauna in Escondido.Cred di atunci am inceput sa primele indoieli cu privire laeficacitatea rugaciunii.

Imediat dupa ce ne-am mutat, ne-am inscris cu totii labiserica unit!l din Escondido. Mama petrecea foarte mult

timp cantand la vioara, a§a ca in scurt timp a fost primita inorchestra Colegiului Comunitatii din Palomar. Acolo, ea acunoscut 0 femeie pe nume Lois Crawford, care era a§ezaHichiar langa ea in orchestra. Lois era 0 adepta a religiei Noii~tiinte Cre§tine, a§a ca a invitat-o pe mama sa vina cu ea laun seminar al bisericii sale. Mama a acceptat cu pIacere §i s-a

simtit foarte inspirata de discursurile auzite acolo.Chiar in seara seminarului, bunica Ada, bunicul Lloyd,

strabunica §i unchii mei din partea bunicilor (fratele §i sorabunicii) au suferit un accident de ma§ina, fiind loviti in timpce se aflau cu totii in microbuzul lor marca Volkswagen.Masina s-a rostogolit, dar centurile de siguranta i-au salvat pe

pasageri. Singurii care au suferit rani grave au fost bumcuILloyd §istrabunica Ruby.

Auzind vestea, mama mi-a spus: "Adev!lrurile pe careIe-am auzit la acest seminar mi-au fost de mare folos §i am

convingerea ca ii vor ajuta pe bunici sa se vindece". Intr-adevar, bunicul Lloyd §i strabunica Ruby s-au vindecat rapid,

38 S3f

lnjiuenla familiei

fapt care i-a intarit §i mai mult credinta mamei in religia Noii~tiinte Cre§tine.

Aceasta demonstratiede vindecare a inspirat-o pe mama,care s-a aIaturatbisericii locale a Noii ~tiinte Cre§tine.Ea ne-aluat deoparte pe fratele meu mai mic, Kenny, §i pe mine, §ine-a explicat ca ne yom duce la 0 biserica noua. A adaugat cadore§te sa mergem la §coala de duminica a bisericii §i ca nuadmite nicio scuza.Nu §tiunici astazide ce a fost atat de fermain aceasta privinta. Poate ca nefericirea datorata mutarii ne-afacut sa parem indisciplinati. Cert este ca in scurt timp m-amtrezit inscrisa la §coala de duminica a Bisericii hii Christos,apaqinand Noii ~tiinte Cre§tine, din Escondido.

~coala de duminica mi-a pl!lcutinca de la primele ore.Era ca 0 oaza pentru mine, intrucat ma simteam acceptata inintregime de toata lumea. Profesorii mi se pareau fascinanti.In fiecare saptamana, ei ne dadeau tot felul de exemple,explicandu-ne cum influenteaza mintea noastra realitatea incare traim. De pilda, am auzit povestea unei femei care §i-apierdut barbatul in timpul razboiull!i.Din clipa in care acestaa murit, timpul a parut sa inceteze complet pentru aceastafemeie, care nu a mai imbatranit deloc. De altfel, ea nu rncea

altceva decat sa stea toata ziua in balansoarul ei, a§teptandu-§isotul care nu avea sa semaiintoarcavreodataacasa.De§i autrecut anii, pielea §iparul ei au ramas exact la fel ca in ziua incare timpul s-a oprit in loc pentru ea. Am auzit de asemeneanumeroase istorii legate de oameni care s-au vindecat dediferite boli §i leziuni prin alinierea gandurilor cu rugaciunile...V' I. A.'W',""U""'" V.I.,"-, .I..I..1U UJ.UJ.U"''''UU U,,", \,VL """'" ~JJl.l .;)pu~'"'.;)'" lua1114 }.Ie;

vremea cand eram foarte mica.

Unul din profesorii de la §coala de duminica, ForrestHolly, era un om uimitor, care a l!lsat 0 impresie foarteputemica asupra mea. De altfel, se pare ca el a lasat 0 impresiefoarte putemica inclusiv asupra altor oameni, dat fiind ca in

~ 39


anul 1996 s-a flicut un film de televiziune §i a aparut 0 carteintitulata Ce se vedeprill ochii iubirii6,despre viata sa.

Forrest era orb, dar era un adevarat vizionar din multe

puncte de vedere. Departe de a se simti un handicapat, ellucrain constructii, unde avea un mare succes, folosind beti§oarede balsa pentru planurile sale arhitecturale, astfel incat sa Iepoadi pipai. ~i-a conceput singur frumoasa casa in care locuiaimpreuna cu familia sa, situata pe un deal din Escondido. Scriachiar un articol saptamanalla ziarullocal, la rubrica "Intreabaconstructorul". Sotia lui, Jean, era §iea oarba, la fel ca §i unuldin cei patru copii ai lor, Hap. Principala lectie pe care aminvatat-o de la Forrest a fost aceea ca singurele limitari realepe care Ie avem sunt cele autoimpuse. In afara de aceste limite,nimic nu ne poate sta in cale.

Intr-o zi, Forrest s-a folosit de un aparat Viewmastercare prezenta imagini 3D pentru a face 0 demonstratie demetafizidi la §coala noastra de duminica. EI a comentat felulin care mintea noastra preia imaginile bidimensionale §i Ietransforma in imagini tridimensionale.Forrest ne-a explicat caacest exemplu ilustreaza perfect cum creeaza perceptia noastraimpresia ca materia este reala, de§i ea nu reprezinta decat 0iluzie a mintii noastre. Unul dintre elevi s-a uitat la 0 fotografiedeosebit de frumoasa a unui p~isaj montan maiestuos, dupacare a exc1amatincantat §i i-a transmis aparatul elevului delanga el, spunandu-i: "Uita-te la asta!" ,"

Forrest I-aoprit pe baiat §ii-a spus: "Oare de ce ne grabimatat de des sa renuntam la 0 experientadeosebit de frumoasa,inloc sa ne bucuram plenar de ea vreme de catP.V::Im;nnt..')" "-T_-,

_..t'::~"LUpUJlUlurorImportantaacceptarii complete a bunatatii§i a evitarii impulsului de a transmite imediat frumuseteaunei alte persoane atunci cand ne ciocnim accidental de ea."Absorbiti mai intai in intregime frumusetea in voi in§iva,ne-a spus el, §iabia apoi imp1irta§iti-ocu altcineva".6 Susan Vreeland. Ce se vede prin ochii iubirii: un roman biografic, 1996.

40 S!f

Influelliafamiliei

Mamei ii flicea de asemenea placere sa mearga la bisericaNoii ~tiinte Cre§tine, cu atat mai mult cu cat aceasta fusesereligia in care a fost crescuta. Ea s-a inscris la cursurile

bisericii §i a devenit in scurt timp un practicant licentiat alNoii ~tiinte Cre§tine. Dupa ce §i-a primit licenta, clientela eia crescut rapid, pana cand §i-a dat seama ca are nevoie de un

birou nou, mai spatios, in afara casei noastre. AGest lucru nu iiimpiedica pe c1ientii ei sa 0 sune acasa la noi. De altfel, mamaera complet absorbita de munca ei de vindecare.

Ori de cate ori ne taiam sau ne intorceam acasa cu

vanatai, mama ne aplica mie §i fratelui meu tratamentul eispiritual. Imi amintesc ca de mUlte ori cicatricele s~u vanataile

dispareau literalmente sub ochii no§tri. Vazand cu ochii mei

aceste vindediri miraculoase efectuate de mama asupra mea, afratelui meu, a celorlalti c1ienti sau a colegilor ei de la biserica,

am inceput sa cred din nou in Dumnezeu. L-am iertat pe acestapentru mutarea noastra la Escondido §i am inceput sa ma simtdin nou impacata cu viata mea.

OdaHi, pe cand ne aflam la §coala de duminidi, am afIat

povestea unui spargator de apartal1}ente care s-a intors acasa

"de la lucru", dar a constatat ca propria lui casa fusese sparta deun "coleg". "Datorita convingerii sale in necinste, ne-a explicat

profesorul, el a atras aceea§i vibratie in propria lui viata". Dinfericire, povestea s-a terminat cu bine: hotul §i-a dat seama ca

cea care a creat conditiile mentale pentru spargerea propriuluiapartament era insa§i activitatea sa criminala, a§a ca a decis sarenunte la ea.

~n1l1lCamea u§or impresionabila de copil adora astfel depove§ti, care imi intareau convingerea ca realitatea noastra de

zi cu zi este creata de propria noastra minte. In noaptea care aurmat pove§tii cu hotul convertit, am avut un vis viu in care se

flicea ca sunt un adult care traie§te in propriullui apartament.Un barbat a spart u§a de la intrare §i m-a amenintat. In 10c sa

ma supun indicatiilor sale, i-am strigat: "Nu!", dupa care am

~ 41


adaugat cu putere: "Dumnezeu este bunatate!" Auzind acestecuvinte, intrusul a inghetat, dupa care a parasit tara niciuncuvant apartamentul meu.

M-am trezit din acel vis simtindu-ma mai puternidi.Imi dadeam seama di de§i experienta nu fusese decat un vis,implicatiile ei erau cat se poate de reale. Am inteles atunci dieu sunt singura care i§i poate stabili propriile limite legate deceea ce dore§te sa accepte de la viata §i de la ceilalti oameni.

Aceasta putere re"Centdescoperita mi-a folosit in anumitedomenii ale vietii, dar din pacate nu §i in cel al vietii melesociale de la §coala. Unul din motivele pentru care simteamca nu pot stabili legaturi cu ceilalti copii era acela ca familiamea prefera sa nu vorbeasca despre practicile sale spirituale.Eram intele§i cu totii sa nu vorbim despre vindecarile noastremiraculoase, pentru ca lumea sa nu ne creada increzuti. Dealtfel, am observat in mai multe oCaZii0 anumita respingeredin partea colegilor care ma intrebau la ce biserica ma duc. Oride cate ori dispundeam: "La biserica Noii ~tiinte Cre§tine",colegul sau colega de c1asaimi spunea: "Aha, voi sunteti aceiacare nu cred in medici!" Simtind dispretul §i sarcasmul dinvocea lor, m-am invatat sa imi pastrez secrete convingerile§i practicile spirituale, cu exceptiaprietenilor mei cei maiapropiati.

Doua astfel de prietene, Anita §i Silvia, au venit cumine la §coala de duminica de cateva ori §i au parot sa sesimta bine. Anita s-a vindecat de 0 acnee cronica pe carefarmacistul parintilor ei nu a reu§it sa 0 vindece, de§ia tratat-ocu cele mai variate medicamente de ultima generatie. Inurma tratamentului snirit..'>1:-..:- ~~,r':" "alC Ullpractlcant al

olsencIi se ruga pentru ea, dandu-i sa citeasca zilnic pasaje dinBiblie, fata Anitei s-a curatat complet de acnee, ajungand sastraluceasca de frumusete. De§i nu vorbea aproape niciodatadespre Dumnezeu sau despre spiritualitate, mi-am dat seamaca viata Anitei s-a schimbat dramatic in bine ca urmare a

42 ~

Inftuenfa familiei

,f'

acestei experiente miraculoase. Fata parea mai fericita §i mai

impacata cu sine, fapt care ii amplifica §i mai mult frumuseteastralucitoare a tenului.

In afara de Anita §i de Silvia, niciunul din colegii mei

de §coala nu §tia de miracolele care devenisera curente infamilia noastra. Intre timp, m-am inscris impreun~ cu mama la

intalnirile de miercuri seara ale membrilor bisericii, unde am

aflat cum aplicau aIti oameni tratamentul mental §i spiritual in

viata lor. Imi amintesc ca am auzit exemple de vindecari decancer, lipiri ale oaselor fracturate sau vindecari miraculoasein cazul unor accidente de ma§ina. '

Pentru cei care nu sunt familiarizati cu Noua ~tiinta

Cre§tina, doresc sa fac cateva referiri scurte la origineaacesteia. Fac mentiunea di nu doresc sa aduc aceste precizari

pentru a face propaganda in favoarea acestei religii, ci doarpentru a explica mai bine mediul in care am crescut. Dat fiindca Noua ~tiinta Cre§tinaajucat un rol atat de important in viatamea, am optat pentru includerea acestui material in cartea defata, astfel incat sa puteti intelege rpai bine in ce au constatinfluentele spirituale de care am avut parte in timpul primilormei ani de viata.

Pe scurt, Noua ~tiinta Cre§tina este 0 religie a mi§carii

"Noii Gandiri". La baza aparitiei sale a stat interpretareainvataturilor lui Iisus Hristos date de vindecatorul spiritualPhineas Quimby (1802-1866). Una din pacientele lui Quimbya fost Mary Baker Eddy, cea care a fondat in anul1879 Noua

~tiinta Cre§tina. Cativa ani mai tarziu, 0 pacienta a doamneiFrlrI~, 1:1 r ::::_ ::vt':~:"'" a l11\..Cl'Ul sa predea cursuridespre filozofia luiQuimby. Cativa dintre studentii lui Hopkinsau fondat alte ramuri ale Noii Gandiri. Spre exemplu, ErnestHolmes a fondat ~tiinta Religioasa, in anul 1927, Charles §i

Myrtle Fillmore au fondat Biserica Unitatii in anul 1889, iarNona Brooks, Fannie James §i Althea Small au fondat ~tiintaDivina, in anull898.

~ 43


Quimby, supranumit "Parintele Noii Gandiri", a avut 0origine modesta, fiind un om sarac §i lipsit de educatie, daravand 0 curiozitate nestavilita in legatura cu §tiinta §i cuspiritualitatea. Dupa ce a participat la un seminar tinut deFranz Mesmer, parintele hipnotismului modem, lui Quimbyi-a venit ideea de a incerca sa Ii hipnotizeze pe oameni pentrua-i vindeca. Practicand acest nou procedeu, el a descoperit capoate afla prin clarviziune gandurile care stau la baza bolilorde care sufera oamenii. In continuare, Quimby obi§nuia sadiscute cu pacientii sai despre aceste convingeri gre§ite, panacand simptomele bolii dispareau cu desavar§ire. Succesul pecare I-a avut el a fost atat de mare, incat practica I-a acaparatcu totul, motiv pentru care nu a mai avut timp sa publice decatfoarte putine articole despre filozofia pe care 0 aplica.

Intr-unul din aceste rare articole, el a scris:

Orice boala este 0 inventie a omului, neavando identitate la nivelul Intelepciunii, ci doar in minteacelor care cred in ea, pentru care reprezinta unadevar. Oamenilor sanato§i li se pare ciudat ca pot fiafectati de propriile convingeri. In realitate, intreaganoastra realitate este creata de convingerile noastre.Acestea reprezinta intregul capital §i toate resurselede care dispune omu!. Nimic nu poate fi schimbat inom decat numai convingerile sale. Din pacate, mareamajoritateaoamenilornu par sa se gandeascalafaptulca ei singuri sunt responsabili pentru convingerilelor. Daca §i-aranaliza aceste convingeri, ei ar ajungesa se cunoasca pe ei in§i§i, iar aceasta este §tiintacea mai InaltJl Omnl 011 ionnr~ rI"f'~t un ";n~..r 1..~_.

important: ca suferinta sa are la baza propriile saleconvingeri. Chiar daca acest proces este incon§tient,e] are consimtamantu] omu]ui in cauza7.

7 Annetta G. Dresser. Fi/ozofia lui P.P. Quimby. care include selecliuni din manuscrisele sale $i

o schilii a vielii lui.

44sJ.

Infiuenla familiei

Quimby credea cu convingere ca medicamentele §iplantele medicinale sunt eficiente exclusiv datorita credinteipacientu]ui in ele §i in medicul sau. El a criticat comunitateamedicala, invinovatind-o ca ii "condamna" pe pacienti lamoarte sau la boaHi prin punerea unor diagnostice pe care

ace§tia Ie accepta, considerandu-§isoarta pecetluita.Mary Baker Eddy, studenta §i pacienta a'lui Quimby, a

comp]etat filozofia acestuia cu propriile ei revelatii referitoarela Dumnezeu, ]a originea omu]ui §i a bolii. Atat Quimbycat §i doamna Eddy au insistat asupra cauzelor mentale alesuferintei umane, dar §iale vindecarii acesteia. Cd doi nu s-auinteles insa in toate privintele. Spre exemp]u, Quimby credeadi gandurile gre§ite creeaza dezechilibre la nivelul fluidelor§i temperaturilor corporale, care mai devreme sau mai tarziuconduc la boala. Doamna Eddy afirma ca gandurile gre§itecreeaza iluzia bolii, i3J fluidele, temperaturile §i celelalte

functii corpora]e sunt la fel de iluzorii ca §i bolile propriu-zise. Quimby aplica tratamentul mintii, focalizandu-se asupragandurilor pacientului, in timp ce doamna Eddy sustinea ca"mintea muritoare" a omului este complet ireala §i ca numaiintoarcerea la Mintea Unica a lui Dumnezeu ii poate readuce

pe oameni la 0 stare de sanatate perfecta8.La ora actuaIa, bisericile Noii Gandiri aplica tratamente

vindecatoare care folosesc puterea rugaciunii §i a afirmatiilor

pozitive. Practicantii acestei religii considera ca, in sine,cuvintele nu au 0 putere speciala, dar ca ele pot fi folosite

pentru alinierea gandurilor vindecatoru]ui §i pacientului cuDumnezeu §i cu energia christica. Cuvinte]e vindeca pentrusimp]u]motiv ca ne ajuta sa ne ridicam frecventa de la vibratiaInCHla cea a lUOlnl.

Practicantii §i adeptii ~tiintei Cre§tine fo]osesc intratamentele lor vindecatoare 0 afirmatie pe care 0 numesc

"Afirmatia ~tiintifica a Fiintei". Ei repeta de nenumarate

8 John DeWitt §i Erwin D. Canham. Calea $/iinlei Crqtine. 1962.

~ 45


ori aceasta afirmatie, pana cand mintea lor renunta la falseleconvingeri care stau la baza mortii, a boIii §i a limitariIor:

"Nu existii vialii, adeviir, inteligenlii sausubstanlii in sanul materiei. Tot ce existii este Mintea

infinitii # manifestiirile ei infinite, ciici Dumnezeu

este Totul-in-toate. Spiritul esteA deviirul nepieritor;

materia nu este decat 0 eroare muritoare. Spirituleste real ~i etern; 1hateria este irealii # efemerii.Spiritul este Dumnezeu, iar omul este creat dupiichipul ~i asemiinarea Sa. De aceea, omul nu este 0

fiinlii materialii, ci una spiritualii9".

Cuvintele afirmative ne ajuta sa ne focalizam atentiaasupra realitatii eteme §i sa scapam de capcanele fricii. Dacarenuntam la teama §i ne concentram asupra realitatii imuabilea vietii - respectiv asupra armoniei, sanatatii §i fericirii _situatia exterioara va incepe sa reflecte a§teptarile noastrepline de iubire. Altfel spus, cuvintele afirmative ne vindeca

ganduriIe, iar legea cauzei §i efectului reflecta aceste gandurivindecate in lumea in care traim.

~~~

9 Mary Baker Eddy. $/iinla $i sanara/ea in lumina scriplurii.

46 ~

--

CAPITOLUL 3

MINTEA ~I MATERIA

"Legea guverneaza intreaga existenla. Aceasta Lege nl{ esteinteligenta, ci este Inteligenla insa$i".

- Ralph Waldo Emerson (1803-1882),

autor §ifilozof american

Cand am intrat la liceu, ma simteam divizata. Pe deo parte, ma simteam fericita §i in siguranta acasa

§i la §coala de duminica. Eram fericita sa 0 am in viata meape prietena mea Anita, alaturi de care am petrecut multe oreminunate dUarind §ijucandu-ne cu animalele noastre de casa,printre care se numarau pisici, iepuri, §oparle§ichiar cobai.

Am rncut rost de cobai pentru un proiect §colar,in cadrulcaruia imi propuneam sa studiez efectele aglomeratiei asupraagresivitatii. in timpul acestui proiect, mi-am pus cobaii'in

,< cu§tidin ce in ce mai mici, numarand de fiecare data cate acteagresive comiteau in intervalul de timp respectiv, cum ar fizgarieturi cu ghearele §i mu§caturi. in mod evident, cobaii audevenit din ce in ce mai agresivi pe masura ce soatiul vit~11i~-!Ireuus. ill scurt tlmp, experimentul s-a incheiat §ieu am obtinutrezultatelepe care scontam.in final, mi-am mutat cobaii intr-unspatiu mai mare, dar mi-am dat seama ca m-am ata§at de ei.De aceea, m-am decis impreuna cu Anita §i cu fratele meu saIi pastrez ca animale de casa. Erau ni§te animaIute frumoase,cu blana pufoasa, de culoare neagra cu pete albe, iar mustatile

~ 47

- .---


Ii se mi§cau intr-o maniera adorabila atunci cand mestecau

legumele, fructele §i sandviciurile cu unt de arahide §i gem pecare Ii Ie dadeam. Anita §i cu mine ne duceam pretutindeni cucobaii no§tri, inc1usivla biserica.

Intr-o zi, pe dind ne jucam cu cobaii prin curte, atentiane-a fost atrasa pentru 0 c1ipa de altceva, iar animalele auscapat. I-am cautat pretutindeni, impreuna cu Anita, dar nui-am gasit. Mi-am amintit atunci de lectia spirituala pe caremi-a predat-o mama atunci cand mi-am pierdut gentuta,a§a ca am prins solemn mainile Anitei §i am repetat aceastafraza: "Nimic nu se pierde in mintea lui Dumnezeu". Ne-amreamintit apoi reciproc ca de§i noi nu Ii vedeam, Dumnezeu

§tia foarte bine unde sunt cobaii no§tri, §i astfel, ace§tia nuerau cu adevarat pierduti.

Pacea instaurata de acest tratament spiritual alungagreaua povara a fricii, care inhiba armonia. Faimosul textspiritual intitulat Curs de miracole afirma: "Miracolele suntabsolut naturale. Atunci cand nu se petree, inseamna ca omul a

gre§itundevalO".Personal, cred ca acest "ceva" care impiedicaaparitia naturala a miracolelor este atitudinea noastra rigida§i teama pe care 0 cultivam. Atunci cand afirmi ca: "Aceastasituatie este vindecata, chiar acum", efectul de alinare alacestor cuvinte alunga teama §ipermite manifestarea naturalaa miracolelor.

In cIipa in care am afirmat ca animalele noastre nu sunt

pierdute in mintea lui Dumnezeu, am avut 0 intuitie putemica.Parca 0 voce interioara mi-ar fi spus: "Gande§te la fel cumar gandi un cobai §i Ii vei gasi". Instinctul m-a mcut sa maorientez asupra copacilor de sequoia care margineau aleea-~.- ..:...'"''"'"'"'''L1\.<\.<<10:><1uuaMra. "vaca a§ II un cobai, i-am spusAnitei, m-a§ simti protejata sa merg de-a lungul acestor copaciuria§i". De-abia am mcut cativa pa§i de-a lungul copacilor cane-am gasit animalele jucandu-se la umbra unuia dintre ei.

10 Curs de miracole, Glen Ellen, Foundation foflnner Peace.

48 ~

--~ '.

Mintea # materia

',~

Vindecarea spirituala este foarte eficienta ill cazul

animalelor. Unul dintre motive este §i acela ca gandurile§i emotiile umane infIuenteaza starea de sanatate fizica aanimalelorde casaII. Adevarul este ca iti poti 0 forma 0 pareredestul de completa despre starea de sanatate emotionaUia uneifamilii examinand sanatatea fizica a animalelor §icopiilor carecresc in casa acesteia. Ascultand marturiile diferitor oameni

§i cunoscand rezultatele obtinute de mama prin practica eivindecatoare, mi-am dat seama ca animalele §i copiii absorbstresul din casa la fel ca ni§te bureti. Atunci cand cuplurilese cearta in mod repetat, caminele lor se incarca cu 0 energietoxica ce creeaza imediat probleme pentru copiii §i animalelelor.

Din fericire, copiii §i animalele reactioneaza la fel derapid daca pacea §i armonia sunt reinstaurate in casa. Propriamea familie a experimentat 0 anumita doza de stres la scurttimp dupa ce am adoptat un pui de pisica pe care I-am numitAlfalfa. Pisicuta parea destul de sanatoasa, de§i era mai slabadecat alti pui de pisica. Era un animal sfios, dar bland, pe care11simpatizam cu totii. La un moment dat, s-a intamplat cevaoribil, iar pisicuta s-a imbolnavit §ia murit. Nu §tiunici acumdaca a mancat ceva care nu i-a cazut bine, daca a absorbit 0

parte din stresul familiei sau pur §isimplu daca destinul ei era~a ne invete pe toti puterea iubirii. Tot ce §tiu este ca a muritsubit.

Imi amintesc ca mama a continuat sa Ii mangaie muMvreme trupul neinsufIetit, in timp ce statea cu picioareleInr.nJr.i~:!tp. np. linnlpnmnl clin hllr?it?irip I'n t,mn 1"1" <>11

plangeam cu suspine, insistand sa faca ceva. "Adu-o inapoi!Adu-o inapoi!", repetam intr-una. Saraca Alfalfa nu a apucatII G.K. Watkins, A.M. Watkins & R.A. Wells, "Studii referitoare la resuscitarea unui §oarece

anesteziat", Research in Parapsychology, pag. 157-159 (1972).

G.K. Watkins & A.M. Watkins, ,,0 posibil3 inftuenl3 psihokinetic3 in resuscitarea unui §oarece

anesteziat, Journal of Parapsychology, vol. 35, nr. 4, pag. 257-272 (1971).

-1e. 49

'~._,


nici m1kar sa experimenteze ce inseamna adevarata viata §inu puteam suporta gandul ca nu ma voi mai bucura niciodata

de afectiunea ei. Durerea mea era cople§itoare, dar aveamincredere ca mama 0 va putea salva.

"Nu va temeti. Credeti, §iea se va face bine", s-a adresat

Iisus unei multimi care asista la ridicarea din moqi a uneifete12.Cand eram copil, aveam exact acest gen de credintaabsoluta in puterea mamei mele de a-mi vindeca pisicuta.Mama §i-a inchis ochii §i pe fata i s-a a§temut familiarulzambet, care exprima 0 iubire atat de celesta. I-a spus pisiciiceva de genul: "Nu exista moarte" §i"Totul este iubire". Subit,mi-am dat seama ca micutul ghem de blana a inceput sa semi§te.Am crezut ca imaginatia imi joaca 0 festa, dar pe de aItaparte aveam 0 incredere deplina in puterea mamei mele de a 0

readucepe Alfalfala viata. .

A§ezata la 0 jumatate de metru de mama §i de Alfalfa,am asistat uimita la revenirea la viata a pisicii mele. De§i cucateva clipe mai devreme era rigida §i inerta, acum parea sarevina la viata, la fel ca gheata care se tope§te §i incepe sacurga. Imi puteam citi propria uimire reflectata in ochii seniniai mamei. Parea u§or ametita. Cred ca a intrat intr-o stare de

con§tiinta modificata. Pana in ziua de astazi nu-§i mai aduceamintedecat anumite fragmentedin episodul vindecariipisicii,de§ialtminteri este 0 persoana lucida §i extrem de con§tienta.

Acest miracol m-a rncut sa-mi dau seama de importantadeta§ariide atentiacon§tientain timpulprocesuluidevindecare.Nimeni nu poate foqa acest proces. Tot ce putem face noi estesa ne concentram putemic asupra adevarului divin din inima

~.::, :..:.::. .. Uv (..a~a Ulloaut: lfUCreJe aCJlUml noastre. Altfel

spus, noi trebuie sa lasam Legea Iubirii Divine sa i§i urmezecursul natural.Toate studiilereferitoare la vindecareaspiritualainsista asupra faptului ca succesul in acest tip de vindecare

12 Luca 8:50.

50 ~

-----

----

Mintea ~i materia

.<

este asociat cu capacitatea vindecatorului de a-§i mentinea§teptarile pozitive, dar tara a incerca excesiv sa influentezerezultatul obtinut13.

Unul din principalele blocaje care impiedica procesulde vindecare este intelegerea mortii, a bolii sau a ranilor cafiind conditii reale, care trebuie "reparate". Vindecarea nuse poate produce decat prin recunoa§terea realitatii eteme.Daca recuno§ti inclusiv ceea ce este temporal, considerand diaceasta realitate efemera este autentica, procesul de vindecare

nu se produce. Descoperirile fizicii cuantice confirm~ faptulca a§teptarile§iobservatiile noastre influenteaza realitatea dinfata noastra, influentand astfel sanatatea §iboalal4.

Sa presupunem ca dore§ti sa devii un canal de vindecarea bolii unui prieten. Importanteste sa nu pome§ti de la premisaca boala reprezinta 0 stare reala, incercand apoi sa 0 anihilezi.Tentativa de vindecare care are la baza gandul: "Boala,dispari!" pome§te de la 0 premisa incorecta, §ianume aceea caexista 0 problema care trebuie rezolvata. Procedand in acestfel, nu faci decat sa ii transferi energi~ §i puterea ta mentalarealitaJiicare nu exista, fapt care te va convinge ca boala are 0viata §i 0 minte a ei. In realitate, ea nu are 0 astfel de realitateconcreta.

Atuncicand practicivindecareaspirituaIa,ceea ce conteazaeste sa iti reaminte§tiin permanenta ca nu exista probleme,

13 Erlendur Haraldsson ~i Joop M. Houtkooper, "Efectele ap3r1irii percepluale, ale personalitJIlii

~i convingerilor asupra percepliei extrasenzoriale", Persol!alitatea # diferel!lele Il!dividuale. vol.

13, nr. 10, pag. 1085-1096 (1992).

Harvey J. Irwin, "Personalitalea ~i performanla psi: linii directoare ale cercetJIrilor actuale",

ParapsycholoJ(VReview. vol. ]7. nr ~. n.o 1_4

14 Vean Radin ~i Roger D. Nelson, "Efecte asociate cu con~tiinla in sistemele fizice haotice",

Foul!datiol!s of Physics. vol. ]9, pag. ]499-1514 (1989).

H. Schmidt, "Teste de psihokinezie cu numere-s3mftnl3 pre-inregistrale ~i pre-verificate", Journal

of Parapsychology. 45, 87-98 (1981).

H. Schmidt, "Poate preceda un efect cauza sa? Un model al unei lumi necauzale", FoundatiollS of

Physics. 8, 463-480 (1978).

E.P. Wigner, "Observalii referiloare la problema continuum-ului minte-corp", Omul de ~tiil!lii

speculeazii. 1962 (Ed. I.J. Good).

~ 51

_.4 _ __


moarte, boli, afectiuni sau rani. De aceea, nu exista nimic devindecat, de reparat sau de schimbat, dici tot ce este real estedeja perfect. Atunci cand experimentam in mod con§tientacestadevar, chiar §i numai pentru 0 secunda, iubirea ne vindecamintea de teama, iar experienta noastra materiala reflecta noulcadru mental.

intreaga materie reactioneaza la gandurile noastre,nu doar a§a-zisa materie organica (organele §i tesuturile).Impactul mintii aslipra materiei a fost studiat de cercetatoriiRobert Jahn §i Brenda Dunne de la Princeton, care au folositvoluntari pe care i-au a§ezat in fata unei ma§ini care aruncaaleatoriu monede. Voluntarii trebuiau sa se concentreze §i saincerce sa influenteze mental caderea monedelor (de pilda,cu "capul" in sus). Majoritatea voluntarilor au putut influentacaderea monedelor, intr-o maniera determinata statistic. Mai

tarziu, cei doi cercetatori §i-au reconfirmat descoperireafolosind un aparat cu bile numerotate. Voluntarii trebuiau sa seconcentreze ca bilele sa cada in ni§tecutii cu acelea§inumere.~i acest experiment a avut succes, fiind semnificativ din punctde vedere statisticl5.

Rezultatele obtinute de Jahn §i Dunne nu ar trebui sa nesurprinda. La urma urmelor,de ce nu am putea controla noimateria prin gandurile noastre? In fond, tot ce exista in lumeamateriaIa este 0 simpHiilustrare a gandurilor §i convingerilornoastre muritoare. Toti purtatorii luminii ar trebui sa-§ireaminteasca acest lucru, caci principala lor contributie lavindecarea planetei se realizeaza in planul mental §i in eelspiritual. Daca un purtator alluminii se simte frustrat deoarecenu reuseste sa ..contrihllip"1"";nrl~,.n¥~n:-1~_ '~: :u _~~.~_.::v

15 R.D. Nelson, OJ. Bradish, Y.D. Dobyns. OJ. Dunne §i R.O. Jahn, "Anomalii ale cAmpului

electromagnetic in situalii de grup", Journal oj Scientific Exploration. vol. 10, or. I. pag. III(1996).

B.J. Dunne §i R.O. Jahn, "Experimente referitoare la inleracliunea dintre oameni §i 0 ma§inArie

aflatlila dis1anl~",JourtlaloJScientific Exploration. vol. 6, nr. 4, pag. 311-332 (1992).

Robert O. Jahn §i Brenda J. Dunne, Marginile realitlil;;:rolul con~t;;nleiin lumeafizica, 1987.

52 S#

-_._---

Mintea ~i materia

.'O,j.'

sale corporale, aceste ganduri de frustrare Ii blocheazaadevaratele capacitati de vindecare. In mod similar, dacaun purtator al lurninii se simte ingrijorat din cauza anurnitorprobleme lume§ti,ingrijorarea sa nu face decat sa se adauge lacon§tiintaplanetara a fricii, amplificand-o §imai multo

Materia din care este a1catuit trupul uman nu diferacu nimic de celelalte forme de materie. Intreaga materie

reactioneaza la rugaciune §i la gandirea corecta. Personal, aminvatat acest lucru inca de la 0 varsta foarte frageda, dnd maintorceam acasa impreuna cu mama dintr-o vizita fllcuta laun mare magazin local. Cand ne a§teptam mai putin, motorulFordului nostru marca Pinto s-a oprit, iar noi am dimas pe

marginea drumului, cu portbagajul plin de produse congelatecare se topeau. Mama a incercat sa dea drumulla motor, daraprinderea nu functiona.

Fara sa ezite, mama a inceput sa repete cu voce tareAfirmatia ~tiintificaaFiintei, declarandprin cuvinteafirmativeca intreaga situatie era deja vindecata. M-am alaturat la randulmeu mamei. Dupa cinci sau zec~ minute, mama a incercatdin nou motorul, care a pornit lin, ca §i cum nimic nu s-ar

fi intamplat mai devreme. De fapt, nimic nu s-a intamplat,cu exceptia gandurilor noastre gre§ite care au ereat situatiarespectiva. De-a lungul vietii, am asistat la numeroase astfelde vindecari ale ma§inilor, ca1culatoarelor§i altor ma§inariiartificiale.

De§i adevacurile §i vindecarile spirituale i§i gaseau cuu§urintain mine 0 mare rezonanta naturala, am avut mult timpdificultati in a aplica aceasta cunoa~terepropriei mele imaginilegate ae slOe.Mutarea tamiliei noastre §i faptul ca am sarit 0clasa mi-au afectat dramatic respectul fata de sine. Au trebuitsa treaca foarte multi ani pana cand cre§terea mea spiritualami-a perrnis sa reinstaurez armonia in viata mea.

Am inceput primul an de liceu impreuna cu Anita dupao vacanta de vara care s-a dovedit de-a dreptul magidi. Am

~ 53

-----.-----


diUitorit impreuna §i ne-am petrecut dupa-amiezile calarindpe cai mecanici, sarind §ichiar participand la curse cu butoaieorganizatein timpul unor festivaluride dUarielocale.Corpurilenoastre au crescut §i s-au maturizat in timpul acestei vacante.Anita s-a transformat intr-o fata frumoasa, inalta, supla §iblonda, careia baietii ii dadeau foarte multa atentie, oricum,mult mai multa decat imi acordau mie (fapt pe care trebuiasa il recunosc, de§i acest lucru nu-mi facea nicio pIacere). Defapt, Anita devenea din ce in ce mai populara in §coaIa, nudoar in fata baietilor, ci §i a fetelor, in timp ce eu ma temeamca imi voi pierde astfel cea mai buna prietena.

Datorita educatieiprimite la bisericaNoii ~tiinteCre§tine,eu urmam anumite reguli de viata care ma faceau sa ma simtdiferita de restul colegilor mei de c1asa. De pilda, religia necerea sa evitam chimicalele care modifica starea de con§tiinta,de genul cafeinei, alcoolului §i tigarilor, care interfereaza cuprocesul de comunicare divina, rncandu-ipe oameni sa i§i facaun "idol" pe care il pun inaintea lui Dumnezeu.

De asemenea, Noua ~tiinta Cre§tina ne cerea sa evitammas-media §i acele cursuri care ne invata ca bolile §i moarteasunt reale. De vreme ce gandurile noastre sunt cele carecreeaza bolile, prin evitarea programelor de televiziune petema medicinii oficiale noi ne putem pastra mai bine stareade sanatate. Oamenii, animalele §i copiii care se imbolnavescde boli de care inainte nu §tiau nimic datoreaza acest lucrufaptului ca au absorbit ganduri despre boala respectiva dincon§tiinta colectiva a umanitatii. De aceea, daca ne ferimmintea de teoriile medicale referitoare la boli, noi nu numai ca"&6 for; , rI J 1~ ...J n_ ~ n

}- ,; ...V , ..1..\ ,,",u5U

lume in care traim.

Ori de cate ori vad la televizor 0 rec1ama sau 0 emisiune

referitoare la 0 boala, eu schimb intotdeauna canalul sau

parasesc camera. Mai mult, repet imediat Afirmatia ~tiintificaa Fiintei, pentru a ma elibera astfel de gandurile nesanatoase

54 s?

Milltea ~i materia

care au patruns in mintea mea. Banuiesc ca a§a se explica dece ma imbolnavesc atat de rar.

Legea americana Ie permite copiilor care fac parte dincultul Noii ~tiinte Cre§tine sa nu ia parte la cursurile legate desanatate. Nedorind insa sa fiu diferita de ceilalti colegi ai mei,

la inceput am insistat sa particip la aceste curs':lri. La primaora de profil, profesorul ne-a vorbit despre accidente §i desprefelul in care ne putem feri de rani acasa §i in ma§ina. Acestecuvinte contraziceau convingerile mete, potrivit carora nu

exista accidente, ci doar consecinte ale gandirii noastre corectesau incorecte. De aceea, la sfar§itul orei, cand profesorul ne-acerut sa scriemun eseu in care sa definimce inseamna unaccident, am fost nevoita sa scriu ceea ce credeam cu adevarat,ca: "Un accident reprezinta 0 minciuna §i0 iluzie provoeata de

gandirea gre§itaa celui accidentat".Dintr-un motiv sau altul, profesorul nu s-a suparat §i

nu a considerat ca raspunsul meu la test era un fel de glumabuna. In schimb, m-a tras deoparte §i mi-a recomandat sa

completez formularul de scutire d~ curs din cauza ea suntadepta a Noii ~tiinte Cre§tine, mutandu-ma apoi la un altcurs. De atunci, in loc sa mai particip la cursurile de sanatate,

la fel ca §i ceilalti copii ai §colii, am preferat sa urmez uncurs suplimentar de arta. Imi placeau la nebunie cursurile depictura, de desen §i de literatura. Din pacate, renuntarea lacursul de §tiinta a reprezentat 0 noua lovitura pentru viatamea sociala, aditandu-mi din nou cat de diferita sunt de restul

colegilor mei de c1asa.Intre timp, Anita a inceput sa se intalneasca cu eei mai

PUPUl'Ul Ua1\ ~l U111 ~""vuu U""" J..l.uv"''''''''''''' y _.u u ,

conducea ma§ini scumpe §i ne trata pe noi, fo§tii ei prieteni,cu indiferent~LVenitul familiei sale era considerabil mai maredecat al familiei mele, fapt care ii permitea sa se imbracenumai cu haine de firma. Familia mea depindea de venitul

pe care il obtinea tata din mica lui afacere cu modele de.1e. 55

--'- ---.- --


avioane comandate prin po§Ui§i de practica vindeditoare amamei. Chiar §i valorile in care credeau panntii mei difereau

fundamental de cele in care credeau pm-intiiAnitei. De aceea,nu m-am bucurat de niciun fel de simpatie cand Ie-am spusalor mei di doresc sa ma imbrac §i eu ca §i ceilalp copiipopulari din §coala. Cu rabdare, ei mi-au explicat ca nu este

deloc pragmatic sa cheltuie§ti prea multi bani pe tendinteleschimbatoare ale modei. Este de preferat sa investe§tiin stilurivestimentare care nu se schimba atat de rapid.

De aceea, cand Anita a inceput sa cultive din ce in ce mai

mult prieteniaelevilor populari din §coala,eu am inceput sa-mipetrec timpul cu ceilalti "tocilari" ca mine. Mi-am dat seamaca intre mine §iAnita exista 0 prapastie sociala, iar acest lucrunu mi-a facut deloc placere, reactualizand vechiul sentimentde respingere cu care m-am luptat atata vreme.

Intr-ozi, Anita mi-a spusca a inceput sa fumezemarijuanaimpreuna cu noii ei prieteni, dupa care mi-a dat un ultimatum:"Nu mai am de gand sa ies vreodata cu tine daca nu fumezi

§i tu marijuana". Mi-a spus aceste cuvinte pe un ton rigid, pecare nu i-I recuno§team.La ora actuala sunt perfect con§tientaca marijuana a fost cea care mi-a furat-o pe Anita cea pe careo cuno§team §i 0 iubeam eu. La vremea aceea, nu am simtitdecat 0 stare de §oc §i foarte muM manie.

In urmatoarele zile am evitat-o in mod deliberatpe Anita,simtindu-ma tradata §i intristata ca fumeaza marijuana. Amcontinuat sa ma intalnesc cu noii mei prieteni "tocilari", darmi-am dat seama ca imi lipse§tecompania mult mai savuroasaa Anitei. Intre timp, aceasta s-a imprietenit rapid cu doua fete

care lorlli"l113n:X1:~_..1r: o- ::",u. vua uuurt: eJe, lammy,era inalta, supHi§ifrumoasa, la fel ca Anita, in timp ce cealalta,Amy, era 0 baietoaica ce locuia la 0 ferma din apropiere §iavea un cal de curse. In fiecare dupa-amiaza, cele trei prietenese drogau, dupa care incepeau sa calareasca, in timp ce eueram nevoita sa ma multumesc cu caii din pozele cm-tilormele56 ~

--.-.-----

Mintea ~i materia

scrise de Marguerite Henry §ide Wesley Dennis. Pe scurt, imilipseau foarte mult experientele pe care Ie traia Anita §i viatatraita la maxim.

Intr-o zi, pe cand ma intorceam acasa, m-am intalnit nasin nas cu Anita, care mi-a descris incantata petrecerile la careparticipa impreuna cu noii ei prieteni, la care berea curgeain valuri. Mi-a explicat ca totii elevii "cool" obi§nuiau sa seintalneasca in livezile de portocali de langa ranch-ullui Amy,in regiunea San Pasqual. Unul din fratii mai mari ai unui colegde-al nostru aducea bere cu camioneta sa, dupa care toatalumea bea, asculta muzica §i se distra. Privindu-ma 'piezi§,Anita m-a intrebat: "Vrei sa vii la petrecerea pe care 0 damsambata asta?"

Amintireaprieteniei§ia momentelorminunatepetrecutecuAnitam-autentat,darmi-amexprimatcuvocetareingrijorareacaparinpimei nu-mivorda voiesa staupana tfu-ziula petrecere.Dealtfel,datorimprohibitieipe caremi-o impuneareligiacu privirela bauturile alcoolice,nici macar nu pnusem vreodamin mana

un pabar cu bere, ca sa nu mai vorbim sa ~beau, a§a ca nu §tiamcum ma voi descurcamtr-o situatieatat de delicarn.Anita mi-aspulberat pe loc motivele de ingrijorare, spunandu-mi: "Nu-tiface probleme!Mamalui Tammy e cool §ine lasa sa srnm afaratoam noaptea. Nu ai decat sa Ie spui parintilor tai ca iti petreci

.. noaptea acasa la ea".In aceasta privinta, Anita a avut dreptate. Mama nu s-a

impotrivit deloc auzind ca doresc sa petrec 0 noapte acasa laTammy. Ca sa-mi impac con§tiinta,mi-am repetatca i-am spusmamei adevacul. intrucat chiar avp.::Im ~~ imi nptrpr nn"nt.."

acasa la Tammy. Ce-i drept, am uitat sa Ii pomenesc mameide celelalte detalii, cum ar fi: ,,0, apropo, mama. Ma due la 0petrecere cu bere intr-o livada de portocali din apropiere. Sperca nu te deranjeaza acest lucru!"

Sambarn seara, mama m-a condus cu ma§ina acasa laTammy. Primullucru pe care I-am observat a fost acela di

~ 57


boxe]e bubuiau, dintand ]a maxim Grand Funk Rai]road,fapt care nu par-easa 0 deranjeze de]oc pe mama ]ui Tammy.Aceasta se multumea sa fiarba 0 oa]a cu spaghete in bucatarie,in timp ce Tammy fuma tara sa se ascunda 0 tigara VirginiaSlims, se intreba cu voce tare ce cercei de piercing sa poarte lapetrecere §i injura in gura mare in fata ei. Am fost deopotriva§ocata§iimpresionata. Injuraturile, cerceii de piercing, muzicarock-and-roll §i tigarile erau comp]et interzise acasa ]a mine.

De fapt, pana atunci nu mai auzisem vreodata ca un par-intesaIe tolereze atat de deschis. De aceea, nici nu mi se parusedlatractive. In schimb, vazand natura]etea ]ui Tammy, dintr-odata toate aceste ]ucruri mi s-au parut cool.

Tammy mi-a aruncat 0 privire, dupa care mi-a spus:,,0, nu! Cama§a pe care 0 porti nu este deloc potrivita". ~i-adeschis imediat dulapul §imi-a dat un tricou a]bcu ro§u,marcaPendleton, pe care mi I-ampus imediat pe mine. Acum aratam

la fel ca Anita, Amy §i Tammy, a§a ca am pornit impreunacu cele trei fete catre petrecerea ce urma sa aiba ]oc in livadasituata ]a 0 jumatate de kilometru.

In mod evident, surprize]e nu aveau sa se opreasca aici.Nu mica mi-a fost mirarea cand am vazut trei dintre cei mai

draguti e]evi din liceu band bere fc1rasa-§i faca probleme, intimp ce stateau pe 0 stanca din livada de portocali. Pana atunci,nu-mi permisesem nici macar sa ii sa]ut pe cei trei, §i dintr-odata m-am trezit band bere cu ei §i tacand haz de profesorii§colii. Intreaga seara mi se parea un basm §i pana sa-mi dauseama, bausem deja mai multe beri. Nu am realizat cat deametita sunt pana cand nu m-am ridicat in picioare, dandu-mise::Jm:1r~ ~,..PC't~f)ro~n X x -- ~ - _~~ ::. .:' "'.\.a: "\';J.~1 a Uc;\,..Ul ~a

un vis, razand §i prostindu-ne a]aturi de cei mai frumo§i baietidin §coa]a.

In ]unile care au urmat, m-am obi§nuit sa fumez. Tammy,Amy §i Anita fumau deschis ori de cate ori ne aflam intr-o

cafenea sau intr-un mall. In schimb, eu eram ingrozita la gandu]58 S!!f

Minlea ~i materia

ca un membru al bisericii me]e ar putea intra pe nea~teptate,prinzandu-ma cu fumatul. Tigarile erau comp]et interzise incongregatia noastra. De aceea, inainte de a-mi aprinde 0 tigara,obi§nuiam sa ma uit in toate directiile, ca sa ma asigur ca nuvad vreo fata familiara.

Ori de cate ori aveam ocazia, participam ]a petr~cerile cubere impreuna cu Anita sau calaream impreuna cu Amy. Intr-odupa-amiaza ploioasa, ne aflam toate patru in hambarul uscat§i placut, cand Amy a scos din buzunar 0 tigara cu marijuanarasucita de mana, pe care §i-aaprins-o.A tras cu putere in piept,dupa care a trecut-o mai departe. Cand tigara a ajuns hi mine,am luat-o §iam privit-o, ne§tiindce sa fac cu ea. Celelalte fete§tiaudi nu sunt familiarizatacu marijuana,a§aca mi-au explicatcu bunavointa cum trebuie sa "trag" din ea. Mi-au spus sa tinfumul cat maimult timpin pIamani,darcand am incercat, m-aminecat §i am tu§it dureros. Celelalte fete imi tot spuneau cat deametitese simt, dar eu una nu simteamnimic.

Fumatul marijuanei alaturi de Amy, Tammy, Anita§i ceilalti copii din §coala ma tacea sa !TIasimt ca 0 initiata,intrand §i eu in categoria elevilor "cool". De aceea, prieteniimei "tocilari" au inceput sa ma evite, notele me]e au scazut,iar personalitatea §i interesele mele s-au schimbat dramatic.Am renuntat ]a orele de vioara pe care mi Ie platise mama §i

< am inceput sa cant la chitara. Cand nu eram cu prietenii, ma. inchideam in camera mea §i incercam sa imit sunetele scoase

de Led Zeppelin §i Robin Tower. Aveam 0 ureche muzicalafoarte buna, a§a ca in scurt timp am putut sa cant majoritateacantecelor lui Jimmy Page.

I-am rugat pe parmtl Sa-ml cumpere 0 chitara e]ectricaFender Te]ecaster. Tata a fost de acord, dar numai cu conditiasa aduc acasa un camet plin cu note de zece. Am acceptatprovocarea §i mi-am concentrat toate eforturile asupra §colii.In semestrul respectiv am luat numai note de zece §iun singurnoua, iar tata mi-a cumparat 0 chitadi electridi Telecaster §i

-\§>.59


un amplificator Fender Twin-Reverb. M-am inscris intr-oformatie de rock ai direi membri fiiceau parte din BisericaCre§tinilorRenascuti Intru Emanuel, impreuna cu care cantamla petreceri, inclusiv la cele de la §coalamea.

De§i m-am trezit dintr-o data cu mai multi prieteni decatimi permitea orarul sa am, nu prea m-am bucurat de ei. Eleviicare acum cateva luni i§i bateau joc de mine, spunand casunt 0 tocilara, acum se bateau pe favorurile mele. Aceastapopularitate recent dobandiHi mi s-a parut falsa §i ipocrita,a§a ca am preferat sa imi limitez viata sociala la companiaAnitei, a lui Amy §iTammy, precum §ia noii mele "prietene",marIJuana.

Membrii formatiei mele rock §i-au dat rapid seama cafumez marijuana, a§a ca intr-o buna zi mi-au cerut socoteala:"Dadi nu incepi sa vii la biserica noastra, mi-au spus ei, aiie§it din formatie". Fara sa stau 0 clipa pe ganduri, mi-amimpachetat chitara electrica §iam plecat.

Continuam sa merg la §coala de duminica a BisericiiNoii ~tiinte Cre§tine, dar mahmureala pe care 0 simteam inurma petrecerilor din zilele de sambata nu-mi permitea sa magandesc prea profund la cele auzite acolo. Cateodata, Anita §icu mine ne duceam drogate la biserica, lucru care ni se pareateribil de amuzant. Cand a sosit timpul saplec in traditionalaexcursie de vara la tabara de tineret a Bisericii Noii ~tiinteCre§tinedin Colorado, mi-am pus in bagaje §icateva tigari cumarijuana.

La tabara din Coloradoobi§nuiamsa imbinam seminariile

religioase cu activitatile in aer liber, cum ar fi urcatul pe munti,calaritul §icoboratulcu canoeape unraudinapropiere.In timpultaberelor din trecut Detn~r.lltp<I;"; n~ ~ ~~__: -~":""~U!'"' 1lIlULt~

ue numero§i adepti faimo§i ai religiei Noii ~tiinte Cre§tine,cum ar fi Jean Stapleton de la emisiunea "All in the Family",Ginger Rogers §i Alan Young de la emisiunea "Mister Ed". In

aceasta vara am preferat insa sa ma izolez de ceilalti copii §i sama retrag singura in padure ca sa fumez marijuana.60 ;;;j-

Milltea ,yi materia

Dupa un astfel de episod, m-am intors in camera §i mi-amdat seama ca cineva mi-a rascolit prin bagaje. Instantaneu,mi s-a fiicut parul maciuca, intrucat imi dadeam seama ce

insemna acest lucru. Cu siguranta, mi-au fost cautate drogurile§i probabil ca Ie-au gasit! ~tiam ca 0 sa am probleme, iar

stomacul mi s-a intors pe dos, a§teptand inevitabila pe~eapsa.Drogurile nu erau tolerate in nicio tabara de tineret, dar aceastaera 0 tabara a Noii ~tiinte Cre§tine, a§a ca nimeni nu avea voiesa foloseasca droguri, indiferent sub ce forma.

Pedeapsa a fost blanda. 0 consiliera a taberei m-a condusintr-o ma§ina a administratiei la biroul central care conduce a

tabara. Aici, am ramas intr-o camera goal a, in timp ce consilierai-a sunat pe ai mei dintr-un birou alaturat. Parintii mei au fost

nevoiti sa imi plateasca un bilet de avion pentru a ma intoarcechiar atunci in California.

Cand am vazut ochii inro§iti §i umeziti de lacrimi ai

parintilor mei in clipa in care am coborat din avion, m-am simtitprofund ru§inata. Tata era furios, dar nu-§i gasea cuvintele sama certe. Pe tot drumul catre casa, mama nu a fiicut altceva

decat sa priveasca in got, rara sa-mi adreseze niciun cuvant.Banuiesc ca se ruga. Cat despre mine, eu ma simteam din cein ce mai vinovata, cu fiecare nou kilometru care ma apropiade casa.

Prietenele mele, Anita §i Amy, s-au amuzat, considerand

ta alungarea mea din tabara de tineret a bisericii era cool, iarcand au auzit povestea au ras in hohote. Cu cat deveneam maiapropiata de ele, cu atat mai mult ma indeplirtam de Dumnezeu

§i de parintii mei. Devenisem dependenta de mariiuana. ci::tr~ioe aprooarea §l de tovara§ia prietenelor mele.

In afara banilor (nu prea multi) pe care Ii ca§tigam cantand

la chi tara, mi-am deschis 0 mica afacere prin care vopseam cumainile goale nori §i pasari exotice pe tricouri, dupa care Ievindeam la liceu. Produsele erau atat de populare incat in scurt

timp au inceput sa se yanda la magazinul §colii. In ceea ce

~ 61


ma privea, imi placea la nebunie sa creez scene frumoase dinnatura pe care sa Ie vactapoi purtate de prietenii §i de profesoriimei. De multe ori, eram complet drogata atunci cand taceamaceste picturi.

Intre timp, mama a devenit din ce in ce mai activa incadrul Bisericii Noii ~tiinte Cre§tine. Cabinetul ei eraintotdeauna ticsit cu clienti, iar ea a devenit asistent de lector(echivalentul unui asistent de preot) in cadrul bisericii. Hiceamund! de voluntariat la camera de lectura din Escondido §i eraconsiderata un veritabil stiHpal bisericii. Continuam sa merg §ieu la biserica, de§i imi dacteam seama ca multi membri auzisedide "aventurile" mele din tabara de tineret. Din acest motiv, ma

simteam criticaHi pe la spate de diferiti membri adulti §i tineriai congregatiei. Mi-am asurnat totu§i responsabilitatea pentruacest statut social, a§a di in loc sa-i invinovatesc, am preferatsa-i evit la randul meu.

De§i la vremea respectiva nu-mi dacteam seama, mamaimpreuna cu alti membri ai bisericii se rugau cu ardoare pentruca eu sa renunt la marijuana §i la fumat. Dupa ce am fostizgonita din tabara, am avut 0 discutie intima cu mama desprefolosirea drogurilor. M-am simtit suficient de confortabil sa Iispun exact ce gandeam la acea vreme, inclusiv convingereamea ca fumatul marijuanei nu-mi facea,in niciun fel rau. Mamanu mi-a tinut nicio prelegere, ci doar s-a limitat sa ma asculte.

Mama se pricepea de minune sa se descurce in astfel desituatii, preferand de departe rugaciunile discutiilor aprinse §ipedepselor. Intr-o zi, m-am trezit din somn §i am constatat canu mai simt deloc nevoia de a fuma marijuana. Cand prietenelemele §i-auaprins la §coala 0 tigara cu ,Jarba" §imi-au transmis-o,am refuzat. Pare increclihil ~".. ~..~ -, __~_~ uU pc;ut:cu£1ucrurile:

uc;}Jt:lloenlamea de marijuana s-a evaporat de la 0 zi la alta.Rugaciunile mamei m-au vindecat, fara §tirea mea §i fara caeu sa-mi dau consimtamantul.

In cartea sa, Cuvinte care vindecii, Larry Dossey, M.D.,

descrie mai multe studii §tiintifice referitoare la eficacitatea

62 ~

Milltea $i materia

J.'t"

rugaciuniil6.Numeroase studii arata ca rugaciunea are un efectsemnificativ, masurabildin punct de vedere statistic, indiferent

daca pacientul §tiede rugaciuni sau nu. De pilda, exista studiicare arata ca plantele §imicroorganismele pentru care se roagacineva cresc considerabil mai rapid decat cele pentru care nu

se roaga nimenj17.Autorul afirma in aceasta carte de §tiinta cavindecarea spirituala reprezinta ceva mai mult decat un simpluefect placebo datorat a§teptarilorpozitive ale pacientului.

Vindecarea mea subita §i nea§teptata de dependenta de

marijuana - pe care nu mi-am dorit-o §i nu mi-am propus-o,nefiind con§tienta de ea, nici de faptul ca alte petsoane se

roaga pentru mine - mi-a demonstrat 0 data pentru totdeaunaeficacitatea fantastica a puterii rugaciunii. Am primit atunci 0

lectie exceptionala, care avea sa-mi influenteze mai tarziu inmare masura cariera de psihoterapeuta specializata in tratarea

dependentelor.Folosirea marijuanei mi-a intunecat procesul gandirii §i

dupa ce am renuntat la ea mi-au trebuit circa trei zile pentruca mintea mea sa se purifice. M-am simtit uluita, dar fericitade aceasta disparitie subita a dorintei mele de a consumamarijuana, alcool §i tutun. Nu pot sa spun ca am regretatvreodata ca am renuntat la ele. Vindecarea s-a produs intr-omaniera naturala, la fel cum ai trece dintr-o camera in alta.

Cu mintea eliberata de influenta drogurilor, m-am apucat

cu §i mai multa hotarare de studiile mele spirituale din cadrul§colii de duminica. Vindecarea mi-a amplificat mult interesul16 Larry Dossey. Cuvinte care vindeca: puterea nIgaciunii ~i praclica medicinii, 1993.

17 William G. Braud. "lnteractiuni1e c:nndiintP',... ..;, ~I. I' . _' .- _'o.I~O&..,...1~"tC;;

"WU'i"U"~ uUllnUie Inten\lOnat", Subtle Energies Joumal, vol. 2, nr. I, pag. 1-46.

Dolores Krieger. Fundamente ale sanatalii holistice: praclici care alina, 198!.

C.M. Pleass ~i N. Dean Dey, "Condi\ii care par s~ favorizeze interac\iunile extrasenzoriale dintre

hamo sapiens ~i microorganisme", The Jounral of Scientific Exploration, vol. 4, nr. 2, pag. 213

(1990).

C.B. Nash, "Test de control psihokinetic al muta\iilor bacteriilor", Jounral of the American Society

for Psychical Research. vol. 78. nr. 2, pag. 145-152 (1984).

J. Barry, "Studiu general ~i comparativ al efeclului psihokinelic asupra unei culturi de spori",

Jounral of Parapsychology, vol. 32, pag. 237-243 (1968).

~ 63

---".- --- _._,--


fata de problema conexiunilor dintre minte §i corp, a§a ca aminceput sa sorb fiecare cuvant pe care il puteam citi sau auzipe aceasta tema. Fericirea pe care 0 simteam depa§ea cu multtot ce am experimentat vreodata pana atunci, inclusiv ametealaprovocata de droguri.

~~~

-----

CAPITOLUL 4

o VIZITA DIN LUMEADE DINCOLO

"Ah, spiritele stramo$ilor mei au privit in Jo.s din eer,

veghind asupra mea $i aJutdndu-ma".- Nihon Sho/d 3,

text spiritual shintoist (Japonia)I

"

Prin petrecerile la care am luat parte, prin spectacolelepublice in care cantam la chitara §i prin afacerea

mea Cllpictarea tricourilor, mi-am indeplinit telul de a devenipopulara. Victoria mi se parea insa superficiala, intrucat §tiamca ceilalti elevi ma placeau exclusiv pentru ceea ce fllceam,nu pentru ceea ce reprezentam in interiorul meu. Pe scurt,popularitatea dupa care tanjisem atata vreme nu mi-a oferitnicio satisfactie. Singurii oameni de a caror prezenta mabucuram cu adevarat erau cei care mi-au fost prieteni inaintede a deveni cunoscuta ca artista §ichitarista.

Dupa cum s-a dovedit, ace§ti prieteni erau cei de acasa§i cei de la biserica. Familia mea a ramas tot timpul alaturi demine, inclusiv in perioada cand eram de-a dreptul imposibiladin cauza starilor schimbatoare de spirit induse de marijuana.T n 9"~nr1n1 A~ '-'11 ,::IIovrop.nt1'.],..atnr,,!:) npr~n!:)np f~mili~ mp~ rlin

cadrul bisericii mi-a aratat tot timpul 0 iubire neconditionarn.Cei care au ramas alaturi de mine ma iubeau pentru ceea ceeram: un copil stant al lui Dumnezeu, la fel ca toti ceilaltioameni. Meritam iubirea lor, la fel cum 0 merita toti oamenii,

pentru simplul motiv ca eram un copil allui Dumnezeu.

~ 65


Iubirea subiectiva pe care am primit-o la §coala palea princomparatie cu aceasta iubire neconditionatit Privind in urma,

imi dau seama astazi ca majoritatea colegilor mei de §coalanu §tiau cum sa i§i arate iubirea. Multi dintre ei proveneau

din carnine dezbinate sau dificile. ~i mai rau este faptul caatunci cand drogurile iti intuneca gandurile §i sentimentele,

con§tiinta prezentei iubirii este intunecata la randul ei. A§a seface ca de§i eram inconjurata de prieteni bine intentionati, masimteam tot timpul sihgura in mijlocul multimii.

Cand am implinit vacsta de 17 ani, bunica mea din parteatatalui, Pearl, §i bunicul meu vitreg, "Pop-pop" Ben, au venitcu ma§ina din Bishop pentru a petrece impreuna cu noi catevazile. Irni amintesc cat de incantata eram a§teptand sosirea lor.

Ascultam incordata sa vad daca nu aud sunetul boxelor ma§iniilor pe aleea noastra. Vizita bunicilor a fost minunata. Cand au

plecat, i-am condus cu privirile §i in timp ce ma§ina lor seindeparta, m-am simtit mai apropiata ca oricand de ei.

La cateva ore dupa ce au plecat, a sunat telefonul. Tata a

fost cel care a raspuns. Dupa ce a ascultat vocea din receptor,I-am vazut cum se cutremura. "Ben §i mama au suferit un

accident de ma§ina, ne-a spus el agitat. Se pare ca un §oferbeat le-a taiat calea §i i-a izbit in plio; Mama se afla la spitaL..iar Ben este mort".

Am exclamat cu totii, cu lacrirni in ochi: "Nu! Nu!" Am

alergat imediat in dormitorul meu intunecat §i mi-am strans

la piept chi tara, incercand sa gasesc alinare prin acest gest.

Am inceput sa-i ciupesc corzile, iar muzica mi-a readus paceain suflet. Ii auzeam pe parinti §i pe fratele meu plangand laparter si ma simtt':am vinn11"tX ~X-.. L :---r::"::~"''''' ~Ul"lC;i:1.~l

iubeam pe Pop-pop la fel de mult ca pe ceilalti oameni. ~tiamca Ii voi simti din plin lipsa, dar in profunzimile inimii mele nu

ma simteam deloc trista pentru moartea lui. De fapt, singurulmotiv de disperare pe care il simteam era tocmai faptul ca nusimteam niciun fel de durere.

66 S!f

o vizitii din /umea de dinc%

In acel moment, 0 lumina stralucitoare a aparut lapicioarele patului meu §i mi-a captat atentia. Am privit ce seintampla §i in fata mea a aparut imaginea lui Pop-pop Ben, lafel de clara ca oricand. Arata exact a§acum I-am viizut ultimadata, imbracat cu 0 cama§a§icu pantaloni confortabili, dar eramai mic de inaItime §i u§or transparent. Culorile.hainelor saleerau u§or distorsionate de luciul alb-albastrui care parea saemane din fiinta lui. L-am auzit atunci clar, vorbindu-mi intr-omaniera telepatica: "Ai perfecta dreptate sa te simti astfel,Doreen. Ma simt perfect §i totul este bine". Apoi imagineas-a dizolvat §i el a disparut. In ceea ce privea, am ramas cuimpresia certa ca era normal sa ma simt impacata.

Cand Ie-ampovestit mai tacziuparintilor aceasdi viziunea lui Ben, ei mi-au spus ca fratele lui, care locuia foarte departede casa noastra din Escondido, I-a vazut §i el pe Ben la scurttimp dupa moartea acestuia. Oare ne vizitase Ben pe toti, chiardaca ceilalti membri ai familiei nu I-au putut vedea? Poate cadurerea intensa a parintilor mei §ia fratelui meu i-a impiedicatpe ace§tia sa Ii observe prezenta, sau poate ca tocmaiintensitatea sentimentelor lor a blocat apropierea lui Ben deei. Nu §tiu care este adevarul, dar de un lucru sunt absolutsigura: de§i durerea este 0 emotie perfect normala, care poateservi vindecarii, ea poate totodata bloca con§tientizarea vietiide dupa moarte de catre oameni.

Sobrietatea mea, moartea lui Ben §i sentimentele meleamestecate legate de relatiile de la §coala mi-au creat 0 starede confuzie. Ma simteam mult mai in vacsta decat cei 17 anipe care Ii aveam, dar nu §tiamincotro sa 0 apuc. Din fericire,:.. y",.:vu':uJ1u-a",aLUlm mana 0 carte care m-a salvat dincapcana auto-invinovatirii. Cartea, care se numea Nu tu e$ti/inta §iera semnata de Laura Huxley18,s-a dovedit un adevaratbalsam pe rana pentru egoul meu de adolescenta. Cuvintele luiHuxley m-au convins ca nu eram 0 victima §i ca imi puteam

]8 Laura Huxley,Nu /u e~/ifin/a. 1963.

~ 67

-'- --


asuma controlul asupra gandurilor §i sentimentelor mele. Amcitit de atatea ori cartea pana cand paginile ei au inceput sase desprinda din cotor. Recunoscatoare, m-am decis ca atuncicand voi cre§te sa scriu eu insami 0 carte de acest fel, care sa-iajute pe alti oameni aflati in situatia mea.

Scrisul a fost intotdeauna 0 pasiune a mea, incepand cu

eseurile din §coala elementara §i continuand cu incercarile mele

de mai tarziu de a scrie.la revista liceului. Tata, autor al peste12 carti §i al unui articollunar intr-o revista de aeromodelism,m-a incurajat intotdeauna sa scriu. EI insu§i a lucrat inc1usiv caredactor la 0 mica editura de langa Los Angeles, specializatain lucran legate de avioane. In aceasta perioada, pre§edintelecompaniei a descoperit un autor necunoscut care a scris articoledespre conversatiile pe care le-a avut cu 0 pasare. Pre§edintele

I-a convins pe autor sa i§i reuneasca articolele intr-o carte, iartata a editat manuscrisul care a rezultat.

Imi amintesc de perioada cand stateam pe scaunul din

spate al microbuzului Volkswagen al tatalui meu, pe vremeacand eram copil. A§a cum fac adeseori copiii, obi§nuiam sa

ma plang §i eu de lungimea calatoriei care nu parea sa se maitermine. Odata, pentru a-mi distra gandurile §i pentru a scapade ve§nicele intrebari: "Mai avem mult?", tata s-a intors §i mi-adat un manunchi de hartii batute la ma§ina. Era manuscrisul

cartii pe care 0 redacta. Am citit cu cel mai mare interesoriginala filozofie de viata a pasarii descrisa de autorul cartii.

De-a lungul procesului de publicare, autorul s-a decis sa

i§i duca lucrarea la 0 editura mai mare. ~eful tatalui meu i-apermis acest lucru, de§i nu tara parere de rau. Cartea (pe carenu 0 voi numi aici la ruj?;amintea tatalui mp.lI) ~ rlp\1pn,t un

Dest-sel1er mternational.In mod firesc, tata §i §efullui au fost dezamagiti ca un

alt editor a profitat de munca lor asidua. Pe de alta parte, s-aubucurat ca au contribuit prin eforturile lor la aparitia unei carticare a ajutat foarte multi oameni. Intr-o buna zi, autorul ei a

68 :l!f


aparut la un talk-show televizat §i a tacut 0 serie de remarcidureroase la adresa editurii la care lucra tata. In consecinta,

§eful tatalui meu s-a decis sa dea in judecata autorul pentruincalcarea contractului. A urmat un proces uria§, care a tacutvalva, iar tata a fost nevoit sa petreaca zile intregi alaturide avocati pentru a depune tot felul de depozitii..In aceastaperioada, tata ne-a statuit pe fratele meu §i pe mine sa nuraspundem la intrebarile puse la telefon sau la u§a de diferitistraini. Pe mine, incidentul m-a invatat in cate feluri poateinfluenta 0 carte vietile oamenilor.

In ultimul an de liceu, sobrietatea mea §i entuziasmulrecent reinnoit pentru scris mi-au crescut considerabil note1ela §coala.Schimbarea a fost atat de dramatica incat profesorulmeu de istorie m-a suspectat chiar ca a§ copia la 1ucran. Cuputin timp inainte de absolvire, el ne-a dat ca proiect sa scriemun eseu despre 0 personalit~tepe care 0 admiram.

Am optat pentru Charles Lindbergh §i am inceput sa faccercetan despre subiectul ales. Dupa multe vizite la biblioteca,m-am simtit suficient de inspirata sa-mi incep eseul. In timpce bateam la ma§ina, cuvintele imi curgeau cu u§urinta prinminte, tara sa fac vreun efort deosebit. Imaginati-va uimirea§i dezamagirea mea cand profesorul mi-a inapoiat lucrareasaptamana urmatoare cu un 4 mare mazgalit in partea de sus.Cand I-am intrebat pe profesor de ce mi-a dat nota 4, acesta

,\" mi-a raspuns ca lucrarea era prea buna, a§adl era cu sigurantaplagiata.

Amprotestat,afirmandcalucrareaera operameaoriginala,dar profesorulnu a vrut sa ma asculte.Nota 4la istorie echivalacu 0 corijenta, punand in pericol absolvirea mea. De aceea, am. v. :'-:. vU una "4 v1114 J4 U~CU ~l :sa vuroeasca cU proresorul,

pentru a-I convinge de originalitatea lucdlrii mele. Cu putintimp inainte de absolvire, profesorul mi-a schimbat nota 4 cuun 10+, iar la ceremonia de absolvire §i-a cerut in mod repetat

scuze de la mine pentru ca m-a judecat gre§it.

Dupa absolvirea liceului, am intrat la Colegiul Comunitatii

~ 69


Palomar din San Marcos, California, urmand cursurile de

muzid1§i de jurnalism. Am invatat teoria muzicala §i gamele,am studiat cursuri de chitara jazz §i am scris interviuri §ieseuri pentru revista colegiului. Intr-o zi, am auzit de 0 slujbade editorialist la 0 mica revista saptamanala numita The San

Marcos Outlook. Am rncut cerere pentru slujba respectiva,de§i abia invatasem alfabetuljurnalismului.

Editorul revistei, William Carroll, m-a intrebat de ce imidoresc aceasta slujba. I-am vorbit de visul meu de a deveni

scriitor profesionist §i i-am povestit de cursurile de jurnalismpe care Ie urmam. Dupa interviu, m-am rugat sa ma angajeze.Doua zile mai tarziu am primit slujba. Am renuntat la colegiu§i m-am angajat cu norma intreaga la revista The San MarcosOutlook.

Noua mea slujbapresupunea foa~e multe sarcini, inclusiv

citirea, corectarea, editarea §i scrierea de articole. De§i era 0revista mica, ce aparea saptamanal, presiunea era enorma

§i munca non-stop. Slujba imi consuma cea mai mare partea timpului din cursul saptamanii, iar serile mi Ie petreceamalergand prin ora§ dupa §tiri sau planificand diferite intalniride afaceri.

La vremea aceea ma intalneani cu un baiat pe numeLarry. Avea 20 de ani, fiind mai in varsta decat mine cu un

an. Ne-am intaInit la 0 petrecere, la scurt timp dupa ce am cititun articol in care se spunea cum sa cucere§tiun tip mentinandcontactul vizual cu el timp de §ase secunde. La petrecere, amrncut glume cu prietena mea Laurie pe tema articolului, dar

ne-am decis sa tesrnmeficacitatea metodei. Ne-am ales drepttintal1ntiln~rl'n"It";n.X.~--- ___u_ :..."'; YULU1>CldUIIUl:lUOara. '.pana atunci. I-am surprins privirea, iar Laurie a numarat pana

la §ase. Mi s-au parut cele mai lungi §ase secunde din viatamea. Metoda a functionat insa, iar tanarul s-a apropiat de mine.Abordarea lui a fost cat se poate de direcrn, lucru care m-a

inspaimantat, a§a ca am cautat un pretext pentru a sdipa de el.70 ~

o vizita din /umea de dinc%

:;~

Cu cat ma straduiaminsa mai tare sa il evit, cu atat mai hotaratparea sa se intaIneasca cu mine. Ma simteam ca 0 prada.

Dupa zece minute dejoaca de-a §oarecele§ipisica, m-amtrezit in bucatarie, inconjurata de 0 mare multime. M-amindreptat glont catre un barbat care parea inofensiv §i I-amimbrati§at impulsiv, de§i nu-l vazusem in viata mea. S-a uitatuluit la mine, in timp ce eu i-am explicat: "Te rog"sa pretinzica e§ti iubitul meu. Ma urmare§teun barbat". Baiatul care m-a"salvat" era Larry, §i de atunci am devenit un cuplu stabil.

Larry s-a obi§nuitrapid cu programul meu foarte incarcatla revista. De regula ma a§tepta in apartamentul. pe careI-am inchiriat in apropiere de sediul revistei, a§teptandu-masa vin de la cine §tie ce eveniment de presa. Relatia mea cuLarry era minunat de romantica, de§i mediile spirituale dincare proveneam erau foarte diferite, iar eu preferam sa nu-iimparta§esc prea multe in aceasta privinta. Orele lungi delucru §i timpul petrecut alaturi de Larry ma indepartau tot maimult de calea mea spirituala. Nu mai fusesem pe la biserica §inu mai citisem un text spiritual de luni de zile. De aceea, nu-ide mirare ca intr-o seara am fost de acord sa fumez impreunacu Larry 0 tigara cu marijuana.

De§i nu mai fumasem marijuana de ani buni, am cazutimediat din nou in mrejele dependentei §i a stilului de viatacare 0 caracterizeaza. Nu §tiu de ce rugaciunile mamei pentruvindecarea mea spirituala nu au avut un efect de lunga durataasupra mea. Banuiesc ca efectele rugaciunii au fost risipite deliberul meu arbitru, adidi de decizia meade a face din nou abuzde marijuana. Am convingerea ca toti oamenii sunt inzestraticu un liber arbitru care Ie nermitf': ~II i~ C'PtiPr'i7ii rlMp"" -hI"

bune, fie distructive. Din fericire, ori de cate ori ma ratacescde pe calea spirituala, se pare ca 0 forta invizibila ma atragedin nou pe carare.

Intr-o noapte, dupa ce am consumat a1cool§i marijuana,m-am a§ezat singura in balansoarul din dormitorul meu,incercand sa adorm. In acel moment, in fata mi-a aparut

~ 71


imaginea unui mare co§ de gunoi argintiu. Co§ul a continuat

sa creasca in inaltime, dupa care s-a arcuit inapoi la pamant, lafel ca jucariile spiralate pe care Ie folosesc copiii. Viziunea afost insotita de 0 voce putemica, ce mi-a spus: "Prin folosireamarijuanei, iti irose§ti singura viata §i talentele, aruncandu-Iela co§ul de gunoi. Opre§te-te chiar acum!"

Viziunea m-a cutremurat, a§a ca m-am lasat de marijuana,de alcool §i de tutu".. Am continuat in schimb sa folosesc

pastile anticonceptionale, intrucat incepusem sa practic relatiisexuale cu Larry. Odata, am dimas rara pas tile, iar din cauza

programului incarcat nu am reu§it sa imi reinnoiesc reteta.

Mi-am propus sa fac acest lucru chiar a doua zi, lucru care s-a §iintamplat. Acest lucru nu m-a impiedicat insa ca in acea noaptesa raman insarcinaffi cu copilullui Larry. Aveam 19 ani.

Nu §tiam ce sa fac! De§i anii 60~70 schimbasera dramatic

atmosfera sociala §i tabuurile sexuale, mamele nemaritate

purtau inca un stigmat in societate. Am luat de la bun inceput

decizia sa nu fac un avort, iar mama lui Larry ne-a convins peamandoi sa nu ne casatorim, intrucat eram prea tineri §i traiamintr-un cIimat de insecuritate financiara.

Familia lui Larry a facut presiuni asupra mea sa mainscriu la 0 agentie de adoptie penitu mamele necasatorite,circumscrisa bisericii catolice de care apaqineau ei. Amacceptat cu reticenta, intrucat ma indragostisemdeja de copilulpe care iI purtam in pantec. De aceea, ori de cate ori consilieriide la agentie bateau la u§a mea, pretindeam ca nu sunt acasa.I-am evitat atat de muM vreme, incat in cele din urma au

renuntat sa ma mai caute. In cele din urma, i-am anuntat pen~nntii 1n1T -:.rru 1"10 rJ'O,...;"7: ", ...I.- _~ d_ _ _ ., 1 .. T

.I. r A.& '''''"

nicio ezitare sa fac acest anunt, dar totu§i nu eram pregatitapentru stanjeneala pe care am simtit-o in legatura cu noul meustatut social, de tanara femeie insarcinata §i nemaritata. Cand

sarcina a inceput sa se vada, am renuntat de ru§ine la slujba dela revista §i am inceput sa fac sandviciuri la un fast-food din

72~

o vizita din /umea de dinc%

apropiere.Singurele momente din viata mea cand m-am dus la

medic au fost cele de dinainte de na§tere.In timpul consultatieiobstetrice, medicul a facut cateva comentarii referitoare la

starea mea excelenta de sanatate, §i rara sa vreau m-am trezitca fac referire la Noua ~tiinta Cre§tina. "A, da, Noua ~tiintaCre§tina,a spus medicul. Am un vecin care face parte din acestcult. Banuiesc ca putem da credit faptului ca emotiile joaca unanumit rol in starea de sanatate a corpului".

M-am bucurat sa constat ca medicul meu nu resp,ingeceeace majoritatea oamenilor din acea perioada considerau incadrept 0 idee ciudata: aceea ca mintea §i corpul sunt conectateintre ele. Personal,am fostcrescuta in ideeaca mintea nu numai

ca detine controlul absolut asupra corpului, dar di num~i eaexista. Corpul nostru reprezinta 0 iluzie ireala, proiectata deego. Oricum, nu m-a§ fi a§teptat sa aud un medic spunandca gandurile noastre ne influenteaza starea de sanatate. Imiamintesc ca pe vremea cand eram copil doream sa imi aduccontributia la progresul acestei lumi_demonstrand din punctde vedere §tiintific validitatea teoriei conexiunii dintre minte§i corp. Nici prin cap nu-mi trecea in acea perioada ca va venio vreme cand §tiinta va accepta principiile metafizice in caream fost crescuta.

In timpul sarcinii, s-a intamplat 0 data ca analizele sa imifie facute de un alt medic. M-am plans acestuia ca fatuI malove§teadeseori,foarte tare, intrebilndu-macu voce tare daca nucumva stresul de la locul meu de munca iI determina sa acti-oneze in acest feI. Medicul s-a amuzat copios, spunandu-mi:;,.J 1.(4. U&..I.,-",':".&.I.. , UUP" """.1.'-' U "'''''.1.1.1.U..UJLU.. .I.U,t'..I.U ~uu...""'''''\.u .l. I...u. '\.n."".u."LJ

ca nu crede ca stresul ar putea afecta starea de sanatate a uneipersoane. De altfel, la acea vreme foarte multi oameni refuzau

sa creada acest lucru. Ideea nu a fost acceptata pe scara largadecat foarte recent.

Multi oameni ma intreaba de ce nu merg la doctor adeptii

~ 73

CALEA PURTATORULUJ DE LUMINA

Noii ~tiinte Cre§tine. Ei fac deseori referire la articolele dinmas-media in care sunt descrise cazuri ale unor copii care aumurit deoarece parintii lor au refuzat sa ii duca la medic. Dincauza unor astfel de defaimari, multi oameni au tras conc1uziagre§itaca adeptii Noii ~tiinte Cre§tinesunt un fel de extremi§ticare sacrifica cu buna §tiintabunastarea copiilor lor. Nu putinisunt cei care imi pun intrebarea retoridi: "Oare Dumnezeu nui-a creat deopotrlva §i pe medici §i §tiintamedicala?"

In realitate, nu se pune problema ca adeptii Noii ~tiinteCre§tine nu cred in medici sau au ceva cu ei. Tot ce afirmaaceasta credinta este ca Dumnezeu este singura putere reala.Nimeni nu contesta faptul ca medicina oficiala da rezultate,dar convingerea noastra este ca aceste rezultate se datoreazaexc1usiv credintei pacientilor. De aceea, optiunea noastraeste de a elimina acest intermediar (medicina), bazandu-ne intotalitate pe credinta.

Dupa cum scrie Mary Baker Eddy in cartea ei, $tiinla ~isCl11iitateain lumina Scripturilor:

Medicina materiaIa inlocuie§te puterea luiDumnezeu (sau a Mintii Divine) cu medicamentelechimice, incercand astfel sa vindece corpul. Chiar §iin cazul bolnavilor care se vindeca in urma folosirii

medicamentelor, cea care ii vindecaeste credinta lorindividuaUi.Efectele vindecarii depind intotdeaunade marimea acestei credinte. Noua ~tiinta Cre§tinaevalueaza §i vindeca boala lucrand direct la nivelmental. Ea refuza medicamentele §i se bazeazaexc1usiv pe puterea Mintii. consirlprl\n(Ln :n.,1plllll.aplUVlfioecator.Principala premisa de la carepome§te ea este ca intreaga putere sala§luie§teinMintea Divinal9.

Cercetarile §tiintifice recente au confirmat faptul ca

19 Mary Baker Eddy, op. cit.

74 S!f


puterile curative ale medicinii au la baza a§teptarile pozitiveale medicilor §i ale pacientilor lor. Un exemplu dramatic ilconstituie faptul di numeroase medicamente, precum vitaminaE sau analgezicul metobramat nu sunt eficiente decat dacasunt administrate de medici care cred cu tarie in eficacitatealor. Daca aceste medicamente sunt administratede alti medici,care se indoiesc de eficacitatea lor, ele nu functioneaza. Dupa

toate aparentele, atitudinea medicului se transmite bolnavului,influentand astfel credinta sau lipsa de credinta a acestuia inmedicamentul respectiv20.

Eficacitatea rugaciunii deriva inc1usivdin legea cauzei

§i efectului, care spune c1arca: "Omul experimenteaza exactceea ce se a§teapta§ice crede ca va experimenta". Atunci candruglkiunea nu conduce la rezultatele scontate, acest lucru sedatoreaza de regula faptului ca beneficiarul ei nu reu§e§te sase elibereze 0 perioada suficient de lunga de timp de teamapentru a-§iputea restabili astfel sanatatea §iarmonia interioara.El se gande§tetot timpulla moarte §i la distrugere, iar acesteganduri se manifesta in realitatea lui personala, datorita legiicauzei §i efectului. ° alta lege care poate actiona este cea aliberului arbitru, care se manifesta atunci cand pacientul alege

singur moartea sau boala.Atunci cand temerile unei persoane blocheaza eficacitatea

rugaciunii, bunul simt ne spune ca el ar trebui sa apeleze la unmedic. Adevaratii adepti ai Noii ~tiinte Cre§tine nu ii sustin pe

parintii care refuza sa i§i duca la medic copiii, preferand sa iivada ca sufera fizic decat sa con suite un doctor. Astfel de parinti

nu sunt suficient de con§tienti din punct de vedere spiritual si

uu PVllOUlOllllCvana Ia capat ganoul Ja adevar, motiv pentru care

,J>

20 R. Gillian, B. Mondell ,i l.R. Warbasse, "0 evaluare canlilalivA a vitaminei E in IratamenlUl

anginei pectorale", American Hearl Journal, vol. 93. pag. 444-449 (1977).

T.W. Anderson, ,.Adminislrarea vitaminei E in tratamentul anginei peclorale", Canadian Medical

Association Journal. vol. 110, pag. 401-406 (1974).

E.H. Uhlenhuth ,i allii. "RAspunsul simplomatic la fannacolerapie in funclie de alitudinea verbalA

a medicului care administreau medicamenle ,i de climalul clinic", Psychopharmacologia. vol.

9, pag. 392-418 (1966).

~ 75

---------

----------


nu reu§esc sa creeze climatul mental necesar vindedirii. Bunul

simt §i sinceritatea legadi de propria capacitate de a sustineganduri despre adevar ar trebui sa decida in anumite cazuri in

favoarea luarii unor masuri materiale pentru restabilirea stariide sanatate. CAPITOLUL 5

iNCREDEREAiN SPIRIT

" Corpul este templullui Dumnezeu. Dumnezeu se aflain orice corp, indiferent daca posesorul acestuia fl

recunoa~te sau nu. Dumnezeu este eel care te inspira safaci fapte bune ~i care te avertizeaza sa nu comi{i fapte

rele. Asculta de aceasta voce interioara ~i nimic nu te va

mai putea afecta vreodata".

- Sathya Sai Baba,

renumit lider spiritual indian

Fiul meu, Charles Wesley Schenk II, numit astfel dupatatallui Larry (actualmente decedat), s-a nascut pe

data de 7 iunie 1978. Cand rni-am luat copilul in brate §i aminceput sa illegan, m-am simtit in paradis. Trei luni mai tarziu,m-am maritat cu Larry. Peste alti doi ani, am dat na§tere unui

,;. a1doilea copil, Grant William Schenk, nurnit astfel dupa tatalmeu. Inca de mic, Grant arata §i actiona la fel ca un heruvim.

Cu cativa ani inainte, am vazut doi copila§i jucandu-sepe una din strazile din San Marcos. Aratau absolut adorabil

~n DlUgllJor murC1an,a§a ca m-am rugat lui Dumnezeu sa irnidaruiasca §i mie doi baieti. Ca de obicei, Dumnezeu a raspunscererii mele, de§i nu ma a§teptam sa faca acest lucru pe canderam atat de tanara.

lmediat dupa viziunea descrisa in capitolul anterior, amrenuntat sa mai fumez marijuana. Din pacate, Larry nu numai

~77


ca nu a renuntat, dar chiar a devenit din ce in ce mai dependentde ea. Starile lui deveneau din ce in ce mai irascibile ~i seplangea tot timpul. Banuiesc ca acesta a fost principalul motivpentru dificultatile noastre financiare ~i maritale. De cateva

ori, a cedat in fata rugamintilor mele, incercand sa renunte ladrog. In astfel de perioade devenea insa ~imai irascibil, facand

adevarate crize de manie. Am ajuns chiar sa il rog in timpOIunei perioade de detoxificare, cand devenise de-a dreptulabuziv, sa fumeze din nou marijuana, numai ca sa ma lase inpace.Alteori,Larry reveneala vechiulsau obicei,ascunzandu-seinsa de mine.

In pofida consumului lui de droguri, am incercat sa ne

construim impreuna 0 familie traditionala. Larry lucra indiferite magazine de produse electrice, in timp ce eu stateamacasa ~iii cre~teampe Chuck ~ipe Grant. lmi placea la nebuniesa Ie cos hainele §i sa privesc impreuna cu ei emisiunile

"Sesame Street" §i "Mister Rogers". Obi§nuiam sa ne jucamdiferite jocuri §i sa cantam impreuna.

Stateam foarte prost cu banii. 0 vreme, nu ne-am pututpermite nici macar un pat, a§a ca mi-am petrecut 0 parte dinlunile primei sarcini odihnindu-ma neconfortabil pe paturilea§ezatedirectpe podea. Bunicul meu;Ted Hannan, distribuitorAmway ajuns pe "nivelul diamant", §i parintii mei ne faceauadeseori mici daruri ~ine dadeau bani, care ne-au ajutat sa 0scoatem cat de cat la capat.

La scurt timp dupa moartea bunicului Ted, am inceput saprimesc ajutor financiar in tot felul de maniere miraculoase.Intr-o zi, ma plimbam pe Grand Avenue din Escondido. Para

sa vreau, am intrat intr-un ma!!azin ('MP "inrl~,> nh;I;~_ : ,_,:

dormitoare. Era ziua de deschidere a magazinului, a§a ca seacorda promotional un pat uria§, prin tragere la sorti. Mi-amscris numele pe un biletel §i,doua zile mai tarziu, am aflat caam ca§tigat patul §i un set complet de a§ternuturi!Patul ne-afost livrat la scurt timp dupa na§terea lui Chuck, a§a ca m-am78 ~

!ncrederea In spirit

\1,-'

simtit recunoscatoare ca nu mai trebuia sa dorm pe podea. Cuo alta ocazie, cand toate utilitatile erau pe punctul de a ne fiHiiatedin cauza nepIatii facturilor, am primit un cec de 1000de dolari de la un concurs la care participasem candva §i decare intre timp am uitat. Am simtit tot timpul (la fel cum simt§i asHizi)mana invizibila a bunicului Ted care n~-a sprijinitdin punct de vedere financiar pe mine §i pe fratele meu Kenprin energia sa angelica. Pardi il vadpe bunicul Ted zambindincantat in barba ori de cate ori ne ajuta pe Ken §ipe mine sascapam de un necaz financiar.

Darurile miraculoase primite de la Ted ne-au ajutatintrucatva pe mine §i pe micuta mea famiIie, dar tot eramnevoiti sa facem eforturi considerabile pentru a ne platifacturile. Larry se certa adeseori cu ~efii§ii§iparasea frecventslujbele. La randul meu, ma simteam de multe ori nefericitadin cauza vietii ostile, trnita in nesiguranta financiara, cucare nu eram farniliarizata. Larry §i cu mine aveam manierecomplet diferite de rezolvare a numeroaselor diferente carene despaqeau. Personal, proveneam djntr-o farnilie de oameniintrovertiti care i~i discutau in lini§te problemele sau careIe ignorau pur §i simplu, sperand ca vor disparea de la sine.Spre deosebire de mine, Larry era eel mai tanar membru alunei familii foarte numeroase, a§a ca invatase sa-§i sustina cuvoce tare drepturile.De aceea,i se parea perfectnormal satipe §i sa sparga ce~tilede cafea ori de cate ori avea 0 criza demanie. Vazand astfel de manifestari, ma cutremuram toata despaima.

Mi-am refulat aceste sentimente mancand non-stop

j

I

I

I

IIIIII

" 1 . 1 'I , 'I

---0---5-"- -- -- --"'J -...-

plecat la serviciu, scoteam repede un bol cu inghetata dincongelator §i Ii consumam repede continutul, rara sa scot unsunet. Textura fina a inghetatei §i gustul delicios de ciocolatapareau sa imi mai aline suferinta interioara, directionandu-migandurile catre 0 alta dimensiune, in care totul era armonios §i

~ 79


fericit. Au trebuit sa treaca ani pana cand mi-am dat seama ca,de fapt, nu taceam altceva decat sa ma droghez cu chimicalelepsiho-active din ciocolata, pentru a-mi alina cat de catdepresia.

Nenumaratele inghetate pe care Ie-am consumat in aceaperioada m-au facut sa ma ingra§ considerabil, iar Larry ainceput sa se planga ca sunt urata §igrasa. "Ai noroc ca ma aidrept sot, caci niciun alt barbat nu s-ar uita la tine!", obi§nuiasa-mi spuna el. Gu cat ma cople§ea mai mult cu sarcasmelesale, cu atat mai dependenta deveneam de mancare. In celedin urma, m-am ingra§at cu 25 de kilograme peste greutateamea normala. Insultele lui Larry au devenit astfel din ce in cemai personale §i mai pline de cruzime. Imi spunea adeseori casunt proasHi,incompetenHi§i lipsita de valoare. Ma simteamneputincioasa §i incapabila sa ripostez, Iasand opiniile luiLarry sa imi modeleze imaginea legata de sine. La acea vremenu §tiamnimic despre comportamentul abuziv, a§aca nu mi-atrecut nicio c1ipaprin minte ca aveam dreptullegitim sa ii spunsa se opreasca sau sa ii raspund cu aceea§i moneda. De altfel,ma temeam mult prea tare de izbucnirile lui zgomotoase ori decate ori ma invinovatea de ceva.

La ora actuaIa, imi dau seama ca sotul meu ma abuza dinpunct de vedere psihic. La fel cain cazul atator supravietuitoriai abuzurilor, "neajutorarea mea dobandita" ma faceam sa ma

simtca paralizata.Atuncicandun om abuzeazape altcineva,,<

acesta din urma renunta la propria sa putere personala,ajungand la conc1uziaca numai tortionarul lui are dreptate.Vocea putemidi §i ve§nic conflictuaHi a sotului meu m-aconvins la acea vreme ca opiniile lui erau mult mai corectedecat ale mele. De aceea, daca el imi SDuneac~ 011':11nthlln:SUC1l11111l:,msemna ca a§a este. Aceasta neajutorare dobanditade oamenii sau animalele abuzate se coreleaza adeseori cu

depresia paralizanta.Mama §i bunica Ada i§i dadeau seama ca mariajul meu

se destramavazand cu ochii.Ele se intrebau tot timpul ce era de

80 ~

lncrederea in spirit

fiicut, §i imi imaginez ca s-au rugat foarte mult pentru mine.Cert este ca, in scuft timp, viata mea a cunoscut 0 noua cotituradramatica, dar miraculoasa.

Intr-o dupa-amiaza, pe cand ii schimbam scutecele luiGrant, am vazut 0 imagine mentaHi a mea. Era ca §i cumm-a§ fi uitat la un film alb-negru in care apar~am eu insami,implicata in actiune. In acea viziune, m-am vazut intr-o cutotul alta ipostaza: eram supHl,atragatoare §i fericita. Eram 0autoare publicata §i realizata §i 0 vindecatoare profesionistacare ii ajuta pe oameni prin invataturile ei.

Mi-am strans pleoapele, incercand sa scap de aceastaviziune. In loc sa imi faca placere, ea mi-a amplificat §i maimult durerea din suflet, facandu-masa ma simt §imai derizoriein actuala mea ipostaza. Mi se parea un gest de masochismsaintretin ganduri despre 0 viata care nu parea sa aiba nimiccomun cu realitatea mea. In zilele care au urmat, viziunile

au continuat §i au devenit din ce in ce mai dese. Vedeamintotdeauna acelea§iimagini; doar detaliile difereau. De pilda,odata m-am vazut vorbind la un talk-show la 0 televiziune

nationala, in timp ce locuiam intr-o casa minunata, pe malulmarii.

Viziunile dispareau ori de cate ori mancam inghetatll.De aceea, ca sa scap de ele, am inceput sa mananc din ce ince mai mult. Era 0 modalitate de a ignora ghidarea divina incare nu avusesem niciodata 0 incredere absoluta. Consumul

inghetatei era maniera mea de a-mi baga degetele in urechi§i de a-i spune lui Dumnezeu: "Nu te aud!" ~i totu§i, pe unanumit nivel de con§tiinta continuam sa-l aud foarte bine, iar,:~:~u::v u.. .v.."LlL 111l1UllCUll i:1~pt:l:lue care Ultasem de mutt

timp.Intotdeauna am fost foarte creatoare in domeniul muzicii,

al artei §i al scrisului. Din pacate, in toata aceasta perioadami-am ignorat cu buna §tiinta aceste talente creatoare, cuexcePtia faptului ca Ie croiam copiilor mei hainele. Cuvintele

~ 81


lui Larry ma convinsesera ca eram proasta. De§i fusesem tottimpul 0 eleva numai cu note de zece, ma intrebam uneori daca

perioada in care am fumat marijuana nu mi-a distrus cumvacelulele creierului. In loc sa consider opiniile lui Larry abuzive§i incorecte, Ie-am luat de bune.

Viziunile m-au determinat sa imi gasesc noi supapecreatoare, cum ar fi gradinaritul §i pictura. In scurt timp, amconstatat ca aceste activitati ma revigoreaza. Atunci cand maocupam de gradinant, obi§nuiam sa meditez, iar viziunile legatede viata mea ca scriitoare deveneau §i mai intense, schimbandu-§iimaginile din alb-negru in imagini color. Gandul de a scriecarti care sa Ii ajute pe oameni, la fel cum m-a ajutat pe mineLaura Huxley, imi crea 0 stare de entuziasm nestavilit. Nu-mi

puteam imagina insa cum a§putea deveni eu, 0 femeie casnica,grasa §i needucata, 0 autoare de succes. Daca era adevarat ca

eram proastli, a§a cum pretindea sotul meu, cum a§ fi pututscrie caqi care sa Ii ajute pe alti oameni? Scriitorii publicati mise pareau 0 aIta rasa, mult superioara celei din care fliceam euparte. Publicarea parea un domeniu rezervat unei elite alese,care nu avea nimic in comun cu publicullarg.

Norocul meu a fost ca ingerii se manifesta adeseori inviata noastra prin inspiratia de a lua de pe raft 0 anumita carte,care vine intotdeauna la momentul potrivit pentru noi. Ingerul

meu salvator a fost 0 astfel de carte, intituiatHmaginile pozitive

§i semnata de Norman Vincent Peale21. Dr. Peale vorbe§te inea despre puterea afirmatiilor pozitive §i a vizualizarii asupragandurilor noastre, pe care Ie poate schimba radical, dandu-Ieo orientare mai benefica. Citind aceasta carte, am aflat ca

realitatea este creata de a~teptarilf" "0"" "::"" <1u~varuleste

r~ --:._--1,"'Pl<1lsa am e§ecuri §i probleme cu banii", am traseu concluzia, citind mai departe cartea Imaginile pozitive.

Fara sa vreau, mi-am adus aminte de perioada in caremama m-a invatat sa repet afirmatii pozitive §i sa aplic

21 Nonnan Vincent Peale, Imaginile pozilive. 1982.

82 ~

---.

fncrederea in spirit

procedeul vizualizarii. In perioada adolescentei, dind erampreocupata de silueta mea, mi-a recomandat sa ma vizualizeztot timpul supla §i putemica. In acea vreme eram preocupataindeosebi de acumularea de grasime in zona abdominala,

a§a ca mama m-a ajutat sa imi creez §i sa sustin 0 imaginementala a unui corp cu un abdomen foarte plat. :panain zilelenoastre am continuat sa imi pastrez abdomenul plat, inclusiv

in perioada in care m-am ingra§at foarte mult. Grasirnea s-adepus intotdeauna pe alte paqi ale corpului in cazul meu.

Cartea m-aconvins de putereauimitoare a vizualizarii §iaafirmatiilorpozitive, dar ma temeamca increderea mea in minea scazut atat de mult incat nici chiar aceste legi rnetafizice nu

ma mai puteau ajuta. Cartea doctorului Peale m-a determinatinsa sa imi acord 0 noua §ansa.M-am bazat atunci pe cuvinteIesale, care il citau pe Iisus atunci cand a spus ca nu avem nevoiedecat de 0 credinta "de marimea unui bob de mu§tar" pentru aputea muta muntii din viata noastra.

Neputand sa-mi permit cumpararea unei benzi decasetofon preinregistrate,am preferat sa imi inregistrez singurao astfel de banda. Am notat cateva afirmatii pozitive derivatedin viziunile mele, cum ar fi: "Sunt 0 autoare publicata", "Am

un corp atragator", "Atrag in viata mea numai oameni plinide iubire" sau "Ajut numero§i oameni prin munca mea". Aminregistrat apoi aceste afirmatii, rostindu-Ie cu 0 voce plinade incredere, a§a cum m-a invatat dr. Peale prin cartea sa.Acesta sustinea ca este important sa afirmam ca am primit dejalucrurilebunepe careni Iedorimc:; coX ~-'~~_.u:...pClllruacest1._

Am citit a§adaraceste afirmatii in timp ce imi inregistramcuvintele pe 0 banda de casetofon, dupa care am ascultataceasta banda de doua ori pe zi, timp de aproape doua luni.Nu am spus nimanui ce taceam, fiind convinsa ca dadi sotulsau prietenii mei mi-ar fi criticat aceasta actiune, a§fi renuntatprematur la ea. La inceput, respectul meu de sine era la un nivel

~ 83


atat de redus incat aproape di nu puteam suporta sa imi ascultpropriavoce. Practic,nu numaid1nu ma pretuiamdeloc,darchiar ma dispretuiam singura. De aceea, ori de cate ori imiascultam propriile afirmatii inregistrate, ma intrebam daca nucumva imi pierd timpul, creand premisele pentru 0 dezamagireulterioara inca §i mai mare. Pe de aIta parte, continuam sa imiaduc aminte de promisiunile tacut de dr. Peale §i de cele alemamei mele legate de puterea afirmatiilor pozitive.

Dupa circa () luna de ascultare a afirmatiilor potrivitcarora eram 0 autoare de succes, am inceput sa ma simtmotivata sa scriu. Mi-am scos ma§ina de scris din debarauain care 0 incuiasem §i am a§ezat-ope masa din bucatarie. Oride cate ori baietii mei dormeau, bagam 0 foaie de hartie in ea,asigurandu-ma ca am pozitionat-o corect.

Primelemele incercan de a scrie au fostmai multearticole

pe care Ie trimiteam la diferite reviste nationale §i locale.Am incercat sa scriu eseuri despre casnicie §i despre viatade familie. Din pacate, nu §tiam mare lucru despre uzanteleprocesului de publicare, care cereau sa ii trimiti mai intaieditorului 0 scrisoare prin care sa il intrebi daca este interesatsa iti citeascaarticolul.De regula,editoruliti raspundeprintr-untelefon sau printr-o scrisoare trimisa in plicul autoadresat §itimbrat pe care trebuie sa il trimiti impreuna cu cererea ta.Ne§tiind toate aceste lucruri, nu am tacut nicio astfel de cerere§i nu am trimis plicuri autoadresate, sabotandu-mi astfel orice§ansade a fi publicata.

De aceea, m-amdecis sa maintorc la ColegiulComunitatiidin Palomar, ca studenta cu norma paqiala. In viziunile meleeram inclusiv 0 vindecatoilrp:nrofpo:inni..tX1\T..:.:~- -- ~:~..:_vindecatoare ar fi trebuit sa devin, dar de vreme ce tot doreamsa scriu caqi prin care sa-i ajut pe oameni, m-am decis sastudiez psihologia. In acest scop, m-am inscris la trei cursuri:Psihologie 101, Aerobica §i Calcularea Impozitului pe Venit.Am ales cursul de psihologie ca sa testez in ce masura mi-ar

84 S!f

- -

increderea In spirit

.;t

pHicea acest subiect sau nu. Orele de aerobica urmau sa maajute sa scad in greutate, iar cele de calculare a impozitului pevenit mi se pareau pur §i simplu practice. Ma gandeam ca ma

vor ajuta sa imi calculez propriul impozit pe venit, §i cine §tie,

poate chiar sa mai ca§tig ceva bani lucrand part-time.Cursurile de la colegiu s-au dovedit exact terapia de care

avea nevoie sufletul meu ranit pentru a-§i vindeca problemele

legate de respectul de sine. La orele de calculare a impozituluipe venit am descoperit 0 parte din mine care iubea matematica.Pana atunci nu ma considerasem niciodata buna la aceasta,

§tiinta a calculelor, considerand-o un teritoriu exclusiv albarbatilor §i al emisferei cerebrale stangi. Din fericire, amexcelat la aceasta materie, §icand am primit nota zece, mi-amdat seama ca inteligenta §i celulele mele cerebrale erau incaintacte.

Orele de aerobica mi-au topit kilogramele in plus, a§a

ca am inceput sa ma simt mai bine in propria mea piele. Oride cate ori plecam de acasa, eram ceva mai atenta la felul incare ma imbracam §i uneori chiar ma fardam. Larry a devenit

suspicios, acuzandu-maca flirtez cu alti barbati. M-a avertizatapoi sa nu incerc sa il parasesc, amenintandu-ma:"Dadi pleci,am sa obtin custodia asupra lui Chuck §i Grant". Alteori imispunea: "Nici un alt barbat nu te-ar putea dori cu doi copiimici. Nimanui nu-i plac femeile cu copii de crescut". Dinfericire, sarcasmele lui aveau un impact din ce in ce mai mic

asupra mea, intrucat ma simteam din ce in ce mai putemica §imai increzatoare in sine.

La §coala mi-am tacut noi prieteni, de ambele sexe. ImipIaceau indeosebi cei din clasa de psihologie. Profesoara mea,Barbara Erickson-Williams,era 0 asistenta psihiatridi plina denerv, care obi§nuia sa ne spuna numeroase istorii minunate,care taceau ca orele ei sa para mult mai interesante. I~i incepeamulte fraze cu cuvintele: "In calitatea voastra de psihologi,

vei descoperi ca...", de parca am fi avut cu totii doctoratul in~ 85


psihologie. Cuvintele ei imi stimulau imaginatia §i ma rnceausa ma simt deja un psiholog. M-am inscris cu norma intreagala colegiu, lucrand in schimburi cu Larry, astfel incat unul dinnoi sa fie tot timpul acasa cu copiii. Am continuat sa iau notedin ce in ce mai bune, dar §i sa pierd in greutate. Incredereamea in sine a ajuns la un nivel maxim, dar acest lucru nu-irncea deloc placere lui Larry, care m-a acuzat ca intretin relatiiextraconjugale §ia inceput sa ma haquiasca in timpul vizitelormele prin magazine. 'Nu de putine ori mi s-a intamplat cavanzatorii din magazine sa ma intrebe: "Nu va suparati, vanumiti Doreen?" Candraspundeamca da, imi dadeau telefonul,spunandu-mi: "Va cauta sotul dumneavoastra".

"De ce ti-a luat atat de mult timp sa ajungi la magazin?"ma lua direct Larry, spunandu-mi ca, dupa ca1culelelui, ar fitrebuit sa ajung cu cinci-zece minute mai devreme. Odata,cand i-am rncut 0 vizita prietenei mele Sylvia, aceasta maa§teptacu telefonul in mana: "De ce ti-a luat atat de mult timpsa ajungi? m-a intrebat Larry, manios. Te-ai oprit cumva acasala un alt barbat?"

Inainte, Larry se plangea sa sunt proasta §i prea grasa.Acum, ca slabisem §i aveam note marl la facultate, el acontinuat sa se planga, dar pe aite teme. Imi spunea zilnic ca~tiesigur ca 11in§el, ignorand orice incercare de a-I asigura defidelitatea mea. In cele din urma, am inceput sa ma deta§ezdince in ce mai mult de el. Mi-am dat seama cat de mult ne-am

indepartat unul de celalalt in ziua in care amandoi am uitat caeste aniversarea casniciei noastre. Nici macar nu ne-am dat

seama de acest lucru decat 0 saptamana mai tarziu!.. _ 0." A. ....

&& "' - 1"'... & ,

cand Larry s-a trezit din somnul de dupa-amiaza §i mi-a cerutsa ii fac 0 cafea. Probabil ca nu am auzit cand m-a rugat acestlucru. Cert este ca 30 de minute mai tarziu a inceput sa tipe

din toti rarunchii: "De ce nu mi-ai rncut cafea, a§a cum te-amrugat?" I-am privit fata contorsionata de furie §i am constatat

86 ;;;,f

.. \oJ ...

increderea In spirit

ca nu simt nimic. Nu simteam nici manie, nici dispret, niciiubire - doar indiferenta.

Am incercat sa mergem amandoi la cateva §edinte deconsiliere maritala, dar de la bun inceput acestea ni s-au parotinutile. La vremea aceea nu mai practicam de mult tehnici

spirituale, a§aca nici prin minte nu mi-a trecut sa ma rog sausa aplic metode de vindecare spirituala, care ar fi putut salvarelatia noastra. Priveam casnicia noastra dintr-o perspectivapur umana, iar aceasta parea absolut hidoasa privita prin acestfiltru.

Ne-am decis sa ne separam, a§aca am fost nevoita sa imicaut noi surse de venit. Toate slujbele pentru care am depus

cerere plateau salariul minim pe economie, a§a ca nu eramconvinsa ca ma voiputea intretine pe mine §ipe cei doi copii aimei dintr-un venit atat de mic. De aceea, am convenit cu Larry

sa ma mut la panntii mei. Mama §itata nu puteau accepta insadoi copii mici in casa lor, care le-ar fi dat complet viata pestecap. De aceea, am convenit sa ma mut mai inrni singura, apoisa imi caut 0 slujba §iin cele din urma sa ma mut intr-o casa amea, luandu-mi inapoi copiii.

Ziua despaqirii de Larry a fost cea mai dureroasa din viatamea. Nici noua, nici copiilor no§tri nu ne convenea situatia,

dar simteam ca nu avem de ales. Ca sa imi lini§tesccon§tiinta,imi repetam intr-una: "E mai bine ca baietii mei sa creasca

." cu 0 mama divoqata decat intr-un carin in care prevaleaza

certurile §iizbucnirile de manie".Nu imi illlaginam insa ce va urma. Cand i-am sunat pe

baieti ca sa vorbesc cu ei, mi-a raspuns un robot care spunea('~nl1m~mlp.r~deconectat. Larry plecase cu baietii mei, iar eu

nu aveam nicio idee unde erau! Eram disperata, caClresurselemele financiare erau atat de limitate incat nu-mi permiteamnici macar sa angajez un detectiv particular.

De aceea, am inceput sa fac singura anumite sapaturi.In cele din urma, am afIat ca Larry se mutase intr-un ora§el

~ 87


indepartat din Colorado in care locuia un frate allui. Am luat

imediat un avion pana acolo, ca sa imi revad copiii. Intre timp,incepusem sa lucrez ca secretara la 0 agentie de asigurari, pentrua-mi asigura astfel existenta §ipentru a-mi pIati taxele de colegiu.

Doream sa ii tin pe baieti la mine, a§a cum convenisem initial cuLarry, dar intre timp acesta i§i schimbase parerea §i a refuzat saIi lase sa vina cu mine. Dupa despaqirea noastra, resentimentelelui Larry fata de mine s-au amplificat considerabil. I§i construise

in minte 0 imagine atat de negativa despre mine incat a ajuns sa seconvinga singur ca ii proteja pe baiep de 0 mama denaturata prinpastrarea custodiei asupra lor.

Dupa ce m-am intors in California, mi-am angajatun avocat §i am inceput un proces pentru custodia copiilor.

Baietii erau prea mici pentru a putea fi implicati in proces, a§aca intreaga decizie Ii apartinea judecatorului. Avocatul meu§icel allui Larry ne-au impro§cat pe amandoi cu insulte, fiecare

incercand sa il prezinte pe celalalt ca un parinte nepotrivit.Acest lucru a creat 0 dihotomie de tip om bun I om rau. Eu §icu avocatul meu ne straduiam sa il prezentam pe Larry ca pe

un om rau, in timp ce el §i cu avocatullui taceau acela§i lucruin ceea ce ma privea.

In ziua in care judedltorul a dat sentinta, eram absolutconvinsa ca voi ca§tiga. La urma urmelor, eram mama baietilor,

§i nimeni nu putea contesta faptul ca eram 0 mama buna. Deaceea, cand judecatorul a decis in favoarea lui Larry, subpretextul dl baietii au petrecut deja cateva luni impreuna cu el

§i s-au acomodat, am crezut ca 0 sa le§in din cauza §ocului.Nu mai auzisem niciodata ca 0 mama sa piarda custodia

rnn111nr,::at Prt1n'\ ".,,"U;_,.,X x _n ~ 1_ ,..;.-~.- - ...--

criminale riscau sa li se ia copiii de langa ele. Imposibilul sepetrecuse insa, iar acum nu-mi mai puteam vedea copiii decatin week-end-uri. Profund intristata §iincredibil de ru§inatadincauza statutului meu, de mama lipsita de custodia copiilor ei,m-am mutat intr-un alt ora§ §i nu am spus nimanui ca aveam

88 S!f

increderea in spirit

:."

copii. M-ar fi durut prea tare intrebarile de genul: "De ce nulocuiesc cu tine copiii till?"

Abia cu doi ani in urma am aflat ca in America tdiiesc maimult de doua milioane de femei care nu au obtinut custodia

copiilor lor. Marea majoritate au pierdut aceasta custodie inconditii similare cu ale mele. Contrar multor stereotipuri,numai un mic procent din aceste mame pierd custodia copiilorlor din cauza unor gre§eli flagrante in modul in care i§i cresc

copiii.Am tacut 0 noua petipe pentru custodiacopiilor§i mi-am

angajat un avocat care era §eful Baroului §i judecator cunorma partiala in Districtul San Diego. Noul meu avocati-a spus judecatorului ca Larry nu ma Iasa sa ii vizitez pecopii in timpul perioadelor desemnate de vechea sentintajudecatoreasca. Judecatorul i-a tinut lui Larry 0 prelegere petema importantei ambilor parinti in viata copiilor. In ceea cema privea, i-am promis judecatorului ca daca imi va ceda miecustodia copiilor, ii voi lasa pe ace§tiasa i§i vada regulat tatal.Cu trei zile inainte de Craciun am ca§tigat custodia copiilor,

iar Chuck §iGrant au venit sa locuiasca cu mine.In aceasta perioada ma intalneam cu un barbat pe nume

Dwight Virtue, pe care I-am cunoscut la colegiu. Dwight, careera ,student la psihologie, la fel ca §i mine, avea 0 memoriefotografica absolutuimitoare.De fapt, unul din motivele pentrucare am fost atrasade ella inceput erau tocmai notele lui foarte

marl (cele mai mari din clasa). In realitate, Dwight pretindeaca nu invata decat cu 0 ora inainte de examenul propriu-zis.Era budist, inalt §i chipe§. TataI lui era francez-canadian, iar

9: ~__.J... : n + , ~ 1n r1.o trf'1lF;ro

& J-r --- c

aerian in cadrul Marinei militare, §i mi-a spus ca visul sau erasa devina controlor de trafic in cadrul Administratiei AviatieiFederale (FAA). La vremea respectiva, visul i se parea destulde indepartat de realitate. Evenimentele s-au derulat apoi incascada.

-'€. 89


In vara anului 1981, membrii Organizatiei ControlorilorProfesioni§tide Trafic Aerian au organizat un mar§ de protest.Controlorii din intreaga tara au pichetat administratia §i aucerut conditii de munca mai bune. Sistemul aerian din intreagatara a fost dat peste cap, iar pre§edintele Reagan le-a cerutsa se intoarca imediat la mundi; in caz contrar, urmau sa fie

concediati. Convin§i ca Reagan blufeaza, controlorii §i-aucontinuat greva generala. Doua zile mai tarziu, Reagan s-atinut de cuvant §i niarea majoritate a controlorilor de traficaerian din America au fost concediati pe loc.

FAA a dat anunturi de angajare a unor inlocuitori, fiinddispusa sa angajeze orice persoana care avea experienta incontrolul traficului aerian din timpul armatei. Dwight a fostunul din primii aplicanti care au fost trimi§i la §coala FAAdin Oklahoma City, dupa care a fost numit controlor de traficaerian cu norma intreaga. Nedorind sa ne despaqim, Dwight §icu mine ne-am casatorit. In final, Dwight a acceptat postul decontrolor pentru intreaga regiune a Los Angeles-ului la centruldin de§ertul californian. Ne-am inceput viata familiala intr-ocasa modesta din Lancaster, iar eu m-am transferat cu studiilela Colegiul din Antelope Valley.

In perioada cursurilor am 'continuatsa lucrez ca secretara,dar nu mai eram deloc satistacuta de aceasta munca de

functionar. Pe scurt, ma simteam pregatita sa practic consilierepsihologica. Cine m-ar fi angajat insa tara sa am 0 diplomade absolvire a unui colegiu? Raspunsul a venit sub formaunei intuitii care mi-a spus sa devin voluntar la un centrupentru sanatate mentala. Munca de voluntariat avea sa-mi dea

- .. - A _......:"'c ~AJ- -- -. -_&&& ' v -, """',1..1,,,",.11.&\ 1.'"' ill 111-«1 11

putut ajuta astfel sa ma angajez.

~~~

90 ;i!f

CAPITOLUL 6

SPITALUL CAREUNIT

"Mintea care roste~te verbal adeviirul sau care fl

gande~te con~tient poate aduce lumii fntreaga satisfaclie

pe care 0 cautii aceasta. Nici un element material nu

fi poate fntiiri pe oameni, dar Adeviirul Omnipotent Ie

poate transfera acestora puterea Adeviirului".- Emma Curtis Hopkins

autoarea cartii Practica mentalii fn Noua $tiinliiCre~tinii

"

In ziua in care am inceput sa sun la diferite institutii

pentru sanatate mentala, intreband daca nu au nevoiede un voluntar care sa faca munca de asistenta, ma simteam

ingrozitor de nervoasa.Cele mai multe raspunsuripe care Ie-amprimit au fost: "Nu, multumim". In sfar§it, un barbat pe numeAndy Palmer, de la un spital pentru tratarea alcoolismului, m-ainvitat cu amabilitate sa vin la un interviu.

Andy m-a intrebat daca aveam vreun fel de experientacu "cei 12 pa§i". Am fost nevoita sa recunosc ca nu aveam.Nici macar nu auzisem de ace§ti pa§i! De§i eram 0 novice inUU1l1CI11Ul c11\,..VUlHUllUJUJ, pJ.vuuvu "'u J.1UU] 'iA. U. U"'"" &U_ --

eram bine intentionata. Sau poate ca Spiritul care ffi-a inspirat

pe mine sa fac munca de voluntariat i-a influentat decizia...Cert este ca Andy mi-a spus ca pot face munca de asistenta launitatea de detoxificare timp de patru ore pe saptamana §i ca

voi fi supervizata de el. Eram in al noualea cer!

~ 91


Prima mea zi de voluntariat la Spitalul CareUnit dinPalmdale a flicut 0 impresie putemidl asupra mea. Ma aflam

langa un barbat in pijamape numeDave, care stateapejumatateadormit pe patuI sau din camera de detoxificare. Am discutat

cu el despre viata lui, despre familie §i despre motivele pentrucare ajunsese in spital. Mi se parea ca sunt conectata cu el peun nivel spiritual §i eram fericWlca pot sa fac cuiva un bine.

Imaginati-va surpriza mea cand I-am vazut data urmatoare peDave, iar acesta nu' §i-a adus aminte de mine sau de ce am

discutat cu el! Transa indusa de medicamente i-a §terscompletdin memorieamintireaprocesuluide detoxificare.Experientelemele cu ceilalti pacienti care au trecut prin acest procedeu aufost mai mult sau mai putin similare cu aceasta.

M-am initiat rapid in lumea alcoolismului§iadependenteide droguri. Am invatat pe pielea mea la cate lucruri se preteazadependentii pentru a-§i procura drogurile de care au nevoie.

Odata, un pacient s-a jurat in fata mea ca i-a murit bunicul,rugandu-ma sa illas sa iasa din spital pentru a putea participala inmormantare. ~i-a asezonat povestea cu numeroase lacrimi§i cu tot felul de detalii picante despre multiubitul lui bunic.Cand i-am povestit asistentei-§efli ce s-a intamplat, aceasta

§i-a dat ochii peste cap §i a telefonat imediat familiei pentrua-i confirma decesul. Se pare ca bunicul tanarului murise intr-adevar, dar cu zece ani inainte!

Dupa doua saptamani, am ajuns sa muncesc doua ore pezi. Principalele mele indatoriri constau in a Ie lua pacientilorrecent intemati interviuri. Altfel spus, Ie puneam acestora

intrebari despre familie §i despre istoricul dependentei lor,...,,~;--" -"-':. _u ,,_:.w.~vu<up~UIU::;Ul;IaJ. una dmi'ntrebarilechestionarului se referea la numarul de arestari pe care Ie

suferisera pacientii. Aproape toti pacientii fusesera arestati 0data sau de mai multe ori, unii chiar pentru crime grave. Infinal, am ajuns sa-i intreb direct pe noii veniti: "De cate ori aifost arestat §ipentru ce motive?"

92 ~

Spitalul CareUnit

Odata, ma aflam singura in camera de consiliere §i luamun interviu unui barbat care parea extrem de dificil. Cand amajuns la intrebarea despre arestari, acesta mi-a spus ca a statla inchisoare pentru crima. Nu i-am cerut detalii, dar m-amgrabit cu restul intrebarilor, ca sa scap cat mai repede de el.La urmatoarea intrebare, in loc sa-mi raspunda, barbatul m-aprivit direct in ochi. In cele din lirma mi-a spus: ;,~tii ce? Aratiexact ca fosta mea prietena, cea care m-a parasit!" Nu mi-amai trebuit altceva, a§a ca m-am grabit sa gasesc un pretext§i sa plec. Am vorbit cu un asistent de sex masculin, care aincheiat chestionarul in locul meu.

Dupa ce am flicut munca de voluntariat timp de patruluni, i-am cerut directorului de programe al spitalului sa maangajeze cu plata. Acesta a fost de acord, a§a ca mi-am datdemisia din cealalta slujba, cea de secretara, §i am inceput salucrez ca psiholog consilier. Cu putin timp inainte am primitdiploma de absolvire a cursului de arte. Intre timp, mi-amcontinuatcursurile la seralpentru a obtinediploma de absolvirea facultatii de psihologie din cadrul Universitatii Chapman.

Dupa cum mi-a spus de afatea ori tata, nu existacoincidente. La vremea respectiva nu §tiam acest lucru, darfratele bunicii mele, Pearl, pe nume Bill, a murit chiar inspitalul Palmdale la care lucram eu. In timp ce traversa stradade langa spital, acesta a fost lovit de 0 ma§ina§ia fost adus lacamera de urgenta, dar nu §i-amai revenit. Oare destinul mi-acondus pa§iicatre acest spital pentru a implini karma familiei,sau vreo afacere neterminata a lui Bill? Nu cunosc raspunsulnici la ora actuala.Faptul ca doi membri de familie §i-au sfar~itzuele m acela§lSpltallll1C,la toarte multi kilometri de locul incare traiam cu totii, ma uime§te §iastazi.

Continuam sa imi doresc cu ardoare sa scriu dlrti care saIe fie oamenilor de folos, dar nu gaseam niciun subiect caresa ma atraga. La vremea respectiva nu credeam dl cineva arfi interesat sa citeasca 0 carte pe tema alcoolismului sau a

4e. 93


dependentei de droguri. Faimoasa carte a lui Melodie Beattie §iJohn Bradshaw despre disfunctiile familiale §i co-dependentanu aparuse inca la acea epoca. De aceea, continuam sa maintreb: "Oare despre ce subiect mi-ar placea sa citesc, desprecare nu s-a scris inca nirnic?"

Raspunsul mi-a venit fulgerator. $tiam ca este un raspunsinspirat de Divinitate, intrucat imi oferea 0 viziune complern.Aveam sa scriu 0 carte pentru parintii care tree printr-unproces de custodie asupra copiilor. La vremea respectiva nuexista inca 0 astfel de carte, iar mie una mi-ar fi prins binecu cativa ani inainte. Singura problema care ma impiedica saincep era sentimentul profund de ru§ine pe care 11simteaminca datorita fostului meu statut de mama lipsita de custodiacopiilor ei. Pentru a avea autoritate in domeniul abordat,trebuia sa renunt la confidentialitate §i sa imi descriu propriileexperiente. Intre timp, imi ascunsesem atata vreme secretulincat acesta crescuse §i se transformase intr-un monstru hidos.

Eram absolut convinsa ca daca noii mei prieteni ar afla despreperioada in care nu mi-am putut tine langa mine copiii, ace§tiam-ar judeca §i m-ar respinge.

In cele din urma, dorinta mea profunda de a-mi aducecontributia §i de a scrie 0 carte de care foarte multi oameniaveau nevoie a invins temerile egoului meu. Mi-am cumparatun manual intitulat Cum sa scrii 0 propunere de carte, deMichael Larsen22, dupa care m-am decis sa irni scriu propriapropunere de carte. La inceput, am tot amanat scrierea ei.Dorinta mea de a fi publicata era atat de mare incat presiuneape care 0 simteam in interior era aproape dureroasa. ° partedin fiinta mea se temea sa nu mor inainte de a fi fost publicata.Nil imi rlnre::lm::ttihrle mlllt f::lim::l"::III::Ivere::ldh ":\1::1,,rev::l

in urma mea. De altfel, Ie repetam tot timpul prietenilor: "Nuconteaza daca lucrarile mele se vor gasi doar pe rafturileorganizatiei Salvation Army. Cel putin ele vor fi dovada caam trait in aceasta lume".

22 Michael Larsen, Cum sa scrii 0 propUl.ere de carte. 1981.

94 ~

Spitalul Care Unit

Dorinta de a fi publicata a devenit un tel atat de crucial

pentru mine incat am ajuns sa ma tern de 0 posibiHirespingere.Atat timp cat visul meuramanea0 simpla posibilitate proiectataintr-un viitor etem, eel putin nu trebuia sa ma confrunt cu un

posibil e§ec. De aceea, ori de cate ori ma a§ezam pe scaunca sa imi scriu propunerea de carte, imi venea .instantaneuin minte ceva de rncut prin casa, cum ar fi spalatul vaselor,

aspiratul sau chiar curatarea rnizeriei ascunse sub frigider. Amdevenit obsedatade curatenie, dar numai pentru a evita durerea

provocata de 0 eventuala respingere.Cand mi-am imparta§it frustrarea uneia din profesoarele

mele de psihologie, Ricki Gherardi, sperand ca aceasta va

simpatiza cu mine, am primit urmatorul raspuns: "Vrei sa §tiicare este secretul de a-ti vedea cartea scrisa? E simplu: incepesa 0 scrii". Mi-am dat imediat seama ca acesta era adevarul

pe care aveam nevoie sa.:l aud, a§a ca mi-am cumparat uncalendar mare §imi-am rncut un orar de scris. In fiecare seara,

dupa ce baietii se duceau la cu1care,imi urmam orarul, rarasa fac vreodata vreun compromis. Ch.iardaca eram invitata larestaurant sau la 0 petrecere, raspundeam intotdeauna prin nudaca orarul imi impunea sa imi petree noaptea scriind.

In sfar§it, propunerea mea de carte era gata. Cartea eraintitulata Criza custodiei, iar propunerea continea un cuprins,

o sinteza a capitolelor §i doua capitole terminate. Am rncut

copii xerox dupa propunere §i Ie-am trimis la patru editurispecializate in c1irtide auto-perfectionare pe care Ie-am alesdin cartea Writerss Marketl3, impreuna cu 0 scrisoare de

intentie.1n mterval oe U JUlIi:1, lV(lLv vv~" p..my ~..::~--- ~---'

respins propunerea de carte. De§i am incercat sa fiu rationala,ma simte~m de parca m-ar fi respins personal. Mi-am pus23 Writer s Market, carte de referinl3 care apare anual §i care cuprinde informalii, nume §i

adrese de edituri §i reviste. Este disponibil3 in toate marile librmi contra sumei de 25 de dolari §i

face parte din coleclia Writers Digest Books.

~ 95


propunerea de carte intr-un sertar ~i am oftat in sinea mea:)~tiam eu ca nu mi-e dat sa devin scriitoare".

o luna mai tarziu, am primit insa 0 scrisoare de la

Universitatea Pepperdine, in care cei de acolo ma rugau sa tin 0prelegere la Conferinta Internationala despre Studiile Familiale(organizata de ei) despre efectul proceselor pentru custodia

copiilor asupra emotiilor ~i sanatatii mentale a parintilor. Amacceptat cererea universitatii. Gandul ca aceasta mi-a cerut savorbesc exact pe tema pe care eram interesata sa scriu 0 carte

mi-a reintarit hotararea de a fi publicata.De aceasta data, am decis sa las legea mediilor statistice

sa lucreze in favoarea mea. De aceea, am mcut noi copii xerox~i mi-am trimis propunerea de carte la 40 de edituri simultan.

In scrisoarea de intentie am adaugat ~irecenta prelegere tinutala Universitatea Pepperdine pe tema custodiei copiilor. Imi

amintesc ~i acum privirea curioasa a functionarei de la po~taatunci cand i-am inmanat cele 40 de plicuri groase.

A doua zi, i-am povestit psihologului care ma supervizadespre aspiratiile mele de a fi publicata. Acesta mi-a raspuns

f'ara sa ezite: "Nu vei fi publicata niciodata pana cand nu-ti veilua doctoratul", ca ~icum acest lucru ar fi fost batut in cuie. Nu

am cedat insa. De altfel, propUlierilemele erau deja in cutiapo~tala. M-am jurat insa ca de acum inainte sa imi tin secreteobiectivele, eel putin in fata scepticilor.

In timp ce a~teptam un raspuns din partea editorilor, rni-amvazut de munca mea obi~nuita. La acea vreme, conducerea

spitalului CareUnit ma pusese sa con due interviurile initiale cuc1ientii potentiali. Aceste interviuri se desm~urau in fata unor

~~ : 1_ ~ :1_ l"_ ...'1' . l'1.- .- ".-;.;...: ;.--, -~--- }' --

la locul de munca sau pur ~i simplu din proprie convingere se

intrebau daca este cazul sa se interneze in unitatea noastra timpde 30 de zile. In mod natural, majoritatea ezitau sa se angajeze

intr-o intern are de 30 de zile, ne~tiind exact daca asigurarile Ievor plati spitalizarea, daca nu cumva i~i vor pierde slujba, sau

96 ~

Spitalul CareUnit

~

temandu-se ca nu vor suporta despaqirea de farnilie, dar mai

presus de orice, de reactiile lor in fata faptului ca vor fi privatide drogul cu care erau obi~nuiti.

Misiunea mea era sa Ie raspund la intrebari ~i,daca era

cazul, sa Ii incurajez sa intre in programul nostru. Odata, nuam reu~it sa conving un om in varsta sa se interneze pentru aprirni tratament, de~i medicul ~i familia lui I-au avertizat caa1coolismulil va ucide. In saptamana urmatoare, ambulanta

I-a adus pe batran in camera de urgenta a Spitalului Palmdalepentru complicatii generate de excesul de alcool. Medicii auincercat sa-l salveze, dar batranul a murit.

Cand am auzit ve~ti1ea doua zi, m-am simtit in stare de

~oc ~i furioasa pe mine insami pentru ca nu am reu~it sa 11conving pe batran sa se interneze. De aceea, m-am decis satransform aceasta tragedie in ceva pozitiv. Cateva ore maitarziu, in cabinetul meu au intrat un barbat ~i sotia lui. Ceidoi au venit sa se intereseze de posibilitatea ca barbatul sa seinterneze in spitalul nostru. M-am decis sa ma folosesc de ce1e

invatate in cartea lui Norman Vincent Peale pentru a obtinerezultatul dorit. -

In timp ce cei doi discutau cu mine, I-am privit pe barbat~i I-am vizualizat spunandu-mi: "Da, ma voi interna chiarastazi in spitalul CareUnit". Am repetat de mai multe ori acestscenariu mental, pana dnd am ajuns sa fiu absolut convinsaca barbatul se va interna. Cateva minute mai tarziu, barbatul

a rostit practic exact cuvintele pe care mi Ie-am imaginat eu.Atunci, i-am povestit istoriabatranului care a muritcu 0 noaptemai inainte din cauza lipsei de tratament pentru a1coolismulde

_ T\~_L 1 : n ...,~..,..,h~t c; rn1_~ ~nl1~ r~ ~~ simte-

inca ~imai fericit pentru decizia sa de a se interna.Nu eram insa prea sigura ca decizia ii apaqinea intr-

adevar. Gandindu-ma ca I-am influentat sa se interneze, m-am

simtit u~or vinovata. In intalnirile de la biserica Noii $tiinteCre~tine mi s-a spus in mod repetat ca acest tip de folosire

~ 97

--


a puterii mintii echivaleaza cu un "malpraxis". Putereamentala nu trebuie folosita dedit atunci cand suntem absolut

convin§i de puritatea intentiilor noastre. De§i dorinta mea dea nu mai vedea un alt alcoolic murind tara sa fie necesar

era una altruista, cert este ca mi-am folosit vointa pentru amanipula comportamentul unei alte persoane. Cine §tie dacaacest barbat s-ar fi intemat in spital daca nu erau vizualizarile

mele? Pe scurt, in acea zi am invatat 0 lectie importanta:scopul nu justifica intotdeauna mijloacele. Un scop nascutdin ambitiile egoului conduce de regula la suferinta, chiardaca este onorabil.

Unul din aspectele preferate ale slujbei mele eraudiscutiile cu pacientii. De pilda, un barbat mi-a povestit odatacu numeroase detalii despre experienta de moarte iminentape care a trait-o, jurandu-se solemn ca spune adevarul. L-amascultat cu atentie, dar nu prea §tiam ce sa credoAuzisem de

o carte a doctorului Raymond A. Moody, Jr.24,numita Vialiidupii vialii, ba chiar citisem un extras din ea care aparuse inReader's Digest. Barbatul m-a intrebat: "Ma credeti?" I-amraspuns: "Da", dupa care i-am povestit de viziunea pe care amavut-o cu spiritul bunicului meu Ben. Intamplarea nu mi s-aparut insa suficient de relevimtapentru viata mea de zi cu zi,a§a ca pur §i simplu am uitat-o.

In continuare, mi-am concentrat atentia asupra adunarii .",

de informatii referitoare la un anumit tipar comportamentalpe care I-am remarcat printre pacientii de la CareUnit. Am

observat astfel ca pacientii care obi§nuisera sa se droghezecu cocaina aveau 0 personalitate complet diferita de cei carp.v:":~"''':''''1a ~<1lU1U~Z.~manJuana, care diferea la randul ei de

cea a dependentilor de heroina, §i a§a mai departe. Chiar §i ceicare amestecau intre ele drogurile sau care nu aveau anumite

24 Raymond A. Moody, Jr., Viala dupa viala: investigarea unui fenomen _supravieluirea dupa moar/ea corpului. 1975. Tradus! ~i publicat3 in limba romAn! de LibertasPublishing, Bucure~ti,2008 (n. Ed.).

98 ~

Spita/ul Care Unit

preferinte particulare afi§aucaracteristici ale unei personalitatiunice. Am inceput sa imi notez aceste observatiei intr-undosar, adaugand §i alte date despre respectivii clienti, cumar fi istoricul familial al dependentei lor, ocupatia §i tiparelerelationale. Uneori, atunci dnd discutam cu un nou pacient,imi placea sa joc un anumit joc mental. Imi propuneam sa-midau seama ce drog obi§nuia sa foloseasca paCientul inainteca acesta sa-mi spuna, tinand cont de personalitatea §i deocupatia lui. In timp, am constatat ca observatiile mele eraUaproape intotdeauna corecte. Daca gre§eam,verificam din nouindicatorii care ma indusesera in eroare.

Amincercat din rasputerisa inteleg motivatiilepacientilormei pentru folosirea de droguri. In fond, am cunoscut euinsami deopotriva placerile §i ororile excesului de alcool §ide marijuana. Exista inca in fiinta mea 0 latura nevindecatade abuzurile de care am avut parte din cauza starilor de iritareale lui Larry induse de consumul de marijuana. Uneori mi separea ca marijuana este un balaur cu care mi-a§dori sa ma luptpersonal, pentru ca ceilaIti oameni sa nu mai sufere a§a cumam suferit eu. Din fericire, eram con§tientacajudecatile emisela manie nu puteau vindeca pe nimeni de dependenta sa. Deaceea, am incercat sa patrund in mintea pacientilor mei, pentrua percepe lumea prin ochii lor. Speram sa Ie pot vorbi astfelpe intelesullor.

La inceput mi-a fost destul de greu sa empatizez cudependentii de heroina. Insu§i gandul de a-mi baga un ac deseringa in mana mi se parea oribil. De aceea, am incercat sa mafocalizez asupra emotiilor lor, ignorand cu buna §tiinta gandulla acul serin!!ii. Ori de c:~tP.ori no rlipot rn"tp<I "",,:\,.,to,1 1.n~~:..::,

apelam instantaneu la 0 imagine mentala a unei prajituri sau aunei inghetate de ciocolata.Nu ma puteam acomoda cu ganduldependentei de heroina, dar puteam empatiza in mod evidentcu gandul dependentei de ciocolata.

Consilierea joaca un rol de echilibrare §i este un procesfoarte delicat. Chiar daca iti asumi rolul de profesor, nu Ii

~ 99


e§ti cu nimic superior elevului tau. De fapt, profesorul careare 0 minte cu adevarat deschisa invata tot timpul ceva de laelevul sau. Pe de aIta parte, un consilier trebuie sa ramanaintotdeauna deta§at de emotiile pacientului sau §i obiectivin fata lor. Aceasta deta§are nu trebuie sa fie insa extrema,impiedicand astfel elevul sa primeasca iubirea profesoruluisau, care reprezinta in ultima instanta adevaratul agentterapeutic. In sfar§it, consilierea intuitiva (adica exact cepracticam eu atunci cand patrundeam in mintea unui pacient)presupune 0 dubla con§tientizare:pe de 0 parte cea a propriilorganduri §i sentimente, iar pe de alta parte cea a gandurilor §isentimentelor pacientului.

Pe un anumit nivel de con§tiinta, trebuie sa recunosc caii judecam critic pe unii dintre pacientii mei, considerandu-islabi. In realitate, ma amageam singura, ignorand faptul capropriul meu tipar comportamental care ma determina samananc mai mult decat am nevoie reprezinta 0 dependenta intrutotul comparabila cu cea de droguri. In fiecare seara, paraseamspitalul convinsa ca in ziua respectiva nu am reu§it sa imi ajutpe deplin pacientii. Obi§nuiam sa imi spun: "Dad a§ cunoa§temai multa psihologie, mi-a§ putea vindeca pacientii". Aceastaconvingere nerealista, potrivit careia eu eram cea responsabilapentru salvarea pacientilor mei de dependentele lor, ma facea sama simt pustiita in interior. Ca de obicei, am incercat sa umpluacest gol interior cu lucruri exterioare, cum ar fi inghetata deciocolata §i prajiturile, sau cumparaturile inutile.

Intr-o zi, pe cand mane am in exces, ca de obicei, prinminte mi-a trecut gandul ca eel putin pacientii mei incercausa i§i imbunatateasca propria viata. "Macar ei primesc ajutort'\D""t 11 rI.n A 1 1" " A 11 - ._ ... ~ _ -- 0-""'- u&.£ .&.,.uo 1u.. lJlUI IHJllU::::.

Mi-am dat seama ca nu mai am de ales §i ca trebuie sa apelezeu insami la un ajutor din afara pentru a-mi trata propriadependenta.

Profesorul meu de psihologie, Dan Matzke, lucraimpreuna cu mine la CareUnit. De altfel, una din temele pe

lOO~

Spitalul CareUnit

care ni le-a dat a fost aceea de a participa la 0 intalnire in 12

pa§i §i de a 0 descrie. Intalnirile in 12 pa§i au inceput atuncicand doi alcoolici s-au intalnit ca sa se roage §i sa se inspire

reciproc prin gandurile lor pentru a renunta la bautura. Multioameni cred ca ace§ti 12 pa§i au fost inspirati de Divinitate,intrucat de atunci au ajutat numero§i alcoolici s~ renunte la

dependenta lor, mai mult decat orice alta metoda de tratament.Primul grup care a folosit cei 12 pa§i a fost eel al AlcoolicilorAnonimi. In continuare, cei 12 pa§i ~u fost folositi cu acela§isuccesin tratarea dependentelorde droguri (Drogatii Anonimi,

Dependentii de Cocaina Anonimi §iDependentii de MarijuanaAnonimi), a problemelor de natura psihologica (EmotionaliiAnonimi), a problemelorrelationale asociate cu co-dependentade un alcoolic sau de un drogat (AI-Anon), a dependentei de

cumparaturi, de jocurile de noroc, a promiscuitatii (DatorniciiAnonimi, Jucatorii Anonimi sau Dependentii de SexAnonimi), precum §i a problemelor legate de alimentatia inexces (Gurmanzii Anonimi).

~tiind ca una din sarcinile mele_deserviciu consta in a-iinsoti pe pacienti la §edintele Alcoolicilor Anonimi sau aleDrogatilor Anonimi, profesorul meu mi-a spus sa aleg un altgnip care practica metoda in 12 pa§ipentru lucrarea mea. Amales in mod arbitrarGurmanziiAnonimi(GA). M-am dus la unadin intalnirile grupului intr-o stare de spirit foarte intelectuala,neavand decat intentia sa observ grupul respectiv in calitatede studenta deta§ata, nicidecum de participanta. Dupa ce toticei de fata s-au prezentat prin cuvintele: "Buna, sunt cutare §isunt dependent de excesele alimentare", m-am ridicat §i amspus zamlJ1Dc1:"tSuna,sunt Voreen §lma atJu aici in calitate deobservator". Toti cei de fata au dat din cap zambind §i mi-auraspuns in cor, ca §icum ar fi §tiutei ce §tiau:"Buna, Doreen".Am ascultat toata seara pove§tile celor prezenti la intalnire.Aflandu-ma intr-o stare de spirit defensiva §i critica, am tras

concluzia ca toti cei de fata sunt nebuni, mai putin eu.~101

CALEAPURT1TORULUl DE LUMINl

In ziua dind am recunoscut in sfar§itfata de mine insamica sunt dependenta de excesele alimentare §i ca in aceastaprivinta nu difer cu nimic de dependentii de droguri, m-amdecis sa ma due din nou la 0 intalnire GA, de data aceastain calitate de dependenta. Am ascultat cu aceasta ocazie cespuneau membrii grupului cu 0 atitudine complet diferita §iam constatat di tot ce spun ace§tia mi se pare de bun simt.Cand ace§tia au declarat ell recunoa§tereadeschisa a bolii areun efect terapeutiC,mi-am adunat tot curajul §i m-am decis savorbesc public de tulburarea mea.

Ce experienta teribiIa! Am recunoscut doua dintremembrele grupului GA, care erau sotiile unor pacienti ai meide la CareUnit (se intampla frecvent ca oamenii dependenti deexceselealimentaresa se casatoreasdicu alcoolici).Ma temeamca, afl1indde tulburarea mea, aceste femei ma vor judeca,distrugandu-mireputatia de consilier la spitalul CareUnit. Dinfericire, teamamea s-a doveditcompletnefondata.Faptulca amputut vorbi deschis de dependenta mea de ciocolarnm-a ajutatsa renunt treptat la acest tipar comportamentaldistructiv.

In continuare, mi-am dedicat timpul §ienergia corectariiacestui tipar comportamentaI, vorbind cu "sponsorul" meu(0 persoana care s-a vindecat de mult timp §i care Ie serve§tedrept mentor noilor intrati in program) inainte de fiecare masa.Am citit toate cartile pe care Ie-am gasit pe acest subiect §iamcontinuat sa particip Iaintalnirile GA.M-am oferit de asemenea ,<sa lucrez ca voluntar in cadrul programului pentru dependentiide excese alimentare din cadrul spitalului CareUnit. Simteamo afinitate deosebita fata de femeile din acest program, carese luptau sa renunte la obsesiile lor alimentare, a§a ca mi-amintrebat sp.fnl ,-i",,:\M.- ..I: __~A': ,,~ 111<1 U<lnsrere In cadrul

acestui program. Din pacate, constrangerile bugetare nu aupermis transferul unui alt consilier pentru acest program demica anvergura.

Scurtul timp pe care I-am petrecut mcand muncavoluntara in cadrul programului mi-a amplificat insa dorinta

102~

-._--

Spitalul Care Unit

de a lucra full-time cu acest gen de dependenti, cu bulimicii §i

anorexicii. Dupa ce mi-am stabilit acest tel, am devenit din ce

in ce mai agitata. 0 voce nerabdatoare din interiorul meu imi

striga tot timpul in urechi: "Scrie 0 carte!", "Consiliaza-i pe cei

dependenti de excesele alimentare", "Renunta la constrangeri

§i limitari!" ."Dar cum sa procedez?" ma tot intrebam in timpul

noptilor, in timp ce ramaneam fata in fata cu gandurile mele."Cum? "

--.

CAP I T '0 L U L 7

PLANUL DIVIN

"Prin fuziunea cu unitatea, orice poate fi realizat.

Chiar # forfele supranaturale pot fi supuse de catre.virtutea altruista, lipsita de orice interes personal".

- Chuang Tzu J2,text spiritual taoist

Presiunea din interiorul meu se amplifica ori de diteori veneam la CareUnit. De§i Ie eram recunosditoare

celor din spital pentru cele invatate aici, §tiam ca a venitvremea sa plec §i sa imi incep activitatea in domeniul ales,cel al consilierii dependentilor de excesele alimentare. ~nplus,dorinta mea de a scrie carti se amplificase §imai'mult. t>upa ceam renuntat la mancatul excesiv §ila cumparaturile impulsive,nu mai aveam cum sa-mi amortesc durerea provocata devisele mele neimplinite. Singura solutie care imi mai ramanea,singura modalitate de a-mi alina dorul interior consta in a trecela treaba §iin a-mi implini visele.

De ~ceea, m-am decis sa imi pun in practidi putereavizualizarii. Trecusera aproape §ase saptamani de candam trimis cele 40 de propuneri ale cartii Criza custodiei ladiferite edituri. lmi venisera deja cateva raspunsuri, toatede respingere, iar uneori ma cuprindea disperarea ca nu voifi niciodata publicata. Din disperare, am recurs la solutiavizualizarii. A§a cum ill-a invatat mama in copilarie §i cartea

~105


lui Norman Vincent Peale mai tfu-ziu,am inchis ochii §imi-amimaginat ca visul meu a devenit realitate. Mi-am vizualizat

numele pe coperta unei carti care statea pe raftullibdiriei B.Dalton. Spre uimirea mea, ori de cate ori vizualizam aceasta

imagine mentala, vedeam logo-ul editurii Bantam Books (uncoco§)deasupra numelui meu.

Convinsa ca aceasta imagine reprezinta un semn, mi-amadunat toate cartil~publicate de editura Bantam §iam decupatcoco§ulde pe copertile lor. Am lipit apoi coco§iipe oglinda dela baie, pe parbrizul ma§inii§i in toate locurile aflate la vederede acasa §i de la biroul meu de la CareVnit. Am continuat sa

vizualizez zilnic numele meu §i coco§ul editurii Bantam pecoperta unei carti de pe raftullibrariei B. Dalton. Ascultand de

sfatul doctorului Peale, i-am multumit lui Dumnezeu pentrugratia de a transforma aceasta imagine in realitate.

Cu toate acestea, atunci cand un editor de la Bantam m-a

sunat 0 saptamana mai tarziu ca sa imi spuna ca este interesatde propunerea mea de carte, am ramas intrucatva uimita. "Hm,vizualizarea asta chiar functioneaza!" mi-am spus eu in sineamea, in timp ce taceam eforturi sa imi pastrez 0 voce lucidala telefon. Editorul mi-a explicat ca fiecare propunere de cartetrebuie sa obtina aprobarea unuitomitet alcatuit din angajatide la departamentul de vanzari, agenti de marketing §i editoriprincipali.Daca propunereamea va primi aprobareaacestui ,"

comitet, urma sa ma sune din nou ca sa negociem 0 oferta."Vau!", m-am gandit eu, in timp ce inchideam telefonul. "Tieiti multumesc, Doamne!"

Vizualizarease bazeaza pe legea cauzei \1; <>+~-~__:~:.

Imaginea vjzl1~I;'7"'X~: -~..t~UUlapnn credinta devine un tiparpentru realitatea exterioara, care tinde sa se modeleze dupa ea.In meditatiile mele, eu chiar imi vizualizam §i credeam cu tarieca lucrarea mea va fi publicata de Bantam. Daca te concentreziasupra unui vis personal, tot ceea ce vizualizezi va tinde sa se

transforme in realitate. In cazul in care credinta iti oscileaza

106~

Planul divin

insa sau daca treci de la 0 imagine la alta, realitatea in care

traie§tiva reftecta aceasta oscilatie §iaceasta stare de confuzie.Exact acest lucru mi s-a intamplat mie.

Rapiditateacu care mi s-a implinit vizualizaream-a prinspe picior gre§it. "Nu-mi vine sa cred!", mi-am spus eu, iaraceastanegare a inftuentat toate eforturilemele de pana atunci.Dupa cum aveamsa descoparmulti ani mai tarziu, pe un anumitnivel de con§tiintanu credeam ca merit sa fiu publicata.

Dupa telefonul primit de la editorul care lucra pentruBantam, parca s-ar fi deschis 0 ec1uza a ve§tilor.proaste. Infiecare zi primeam scrisori de respingere. Am auzit di existaautori care i§i lipesc scrisorile de respingere pe pereti, caun tapet. Mie mi se parea ca aceste scrisori contin 0 energienegativa, care imi crea 0 stare de repulsie. De aceea, ampreferat sa Ie rup §i sa Ie arunc imediat la pubela de gunoi deafara. Mi-am propus sa nu sustin mental decat ganduri pozitivereferitoare la publicarea mea.

A§acum aveamsadescopar in curand, scrisorilecontineauintotdeauna respingeri, in timp ce te1efoaneleprimite direct dela edituri transmiteau de regula un mesaj de acceptare. Am

mai primit inca trei apeluri telefonice de la cateva edituri, cares-au oferit sa imi cumpere pe loc cartea. Intrucat a§teptam

raspunsul de la Bantam, nu m-am angajat insa fata de niciunadin aceste edituri, cu atat mai mult cu cat erau mult mai micidecat Bantam. Pe de aIta parte, ma temeam sa nu dau pasareadin mana pe cea de pe gard, a§teptandprea mult dupa cei de laBantam. De aceell i_~m :". :-: __: ..."'~,-,Ullunsa Iml acordeun anumit timp de gandire, iar ei au acceptat. Ce trebuia safac? In adancul inimii ma indoiam ca Bantam va accepta sa

ma publice. De aceea, dupa ce au mai trecut doua saptamani,mi-am luat inima in dinti §i am sunat la editura ca sa aftu ce se

intampla. Editorul mi-a raspuns ca tocmai imi scria 0 scrisoare

prin care imi explica faptul ca propunerea mea de carte erasimilara cu alte cacti pe care Ie publicasera deja.

~107


AceasHi experienta m-a invatat importanta focalizariiatentiei asupra lumii interioare. Procesul de manifestare arealitatii presupune fluxul liber al convingerilor interioaredltre lumea exterioara. Atunci cand e~ti angrenat intr-un

proces de manifestare,nu trebuie sa acorzi niciun fel de atentieobstacolelor aparente care iti pot ie~i in cale. In caz contrar,ri~tisa inversezi directia energiei manifestate sau sa ii schimbicursu!. Altfel spus, ri.~tisa te folose~ti de imagini din lumeaexterioara, care iti pot influenta imaginile sustinute de ochiulinterior.

Indoielile mele legate de faptul ca 0 editura de talia luiBantam ma va publica au influentat rezultatuJ final, la felcum gandurile mele afirmative de la inceput au atras interesulinitial al editorului care m-a sunat. In timp ce meditam, amauzit odata urmatoarele cuvinte:

"Gandurile noastre sunt ni~te mesageri # ni~temagne{i. De aceea,fii vigilentii # nu alege decat gandurile

asociate cu iubirea # cu succesul. in acestfel, veiputeafi sigurii cii nu vei atrage dedit iubirea # succesul".

Desigur! A~adar, nu eram 0 victima a lumii crude deafara, care sejuca cu vietile sarmanilor oameni. Eu am fost ceacare mi-am ales acest destin, in mod deliberat, prin gandurilemele. De aceea, in loc sa ma deprim din cauza refuzului celorde la editura Bantam de a ma publica, reducandu-mi astfel

drastic ~anselede a fi publicata incIusivde celelalte trei edituri,am preferat sa ma vizualizez negociind cu succes 0 ofertaminunatadepublicare::Ir!$rt;; ~1_ :.. _vu"';uu,tH::, amdiscutat\,.upe::rsoaneJeresponsabile de la cele trei edituri ~i am optatpentru cea mai mare dintre ele. Editorul cu care negociam m-a

intrebat daca a~ fi dispusa sa schimb titlul eartii in Copiii mei

nu mai locuiesc fmpreunii cu mine. Am fost de acord ~i ambatut imediat palma.

108~

-- -- ---

Planul divin

Ma simteam in al noualea cer, dar eram con§tienta ~ide imensa responsabilitate pe care tocmai mi-o asumasem.Trebuia sa scriu 250 de pagini in ~aseluni. Mai multotrebuiasa-mi divulg 0 parte din cele mai dureroase amintiri ale mele.Fara sa mai stau pe ganduri, mi-am fixat un program de scris.

In tot acest timp, continuam cu orele la seral pentru a-milua diploma de psiholog consilier. Ma imprietenisem cu cativacolegi de cIasa, incIusiv cu 0 femeie pe nume Judy Wisehart.Judy avea la baza 0 educatie metafizica similara cu a mea, darin plus studiase de una singudi meditatia orientala, hipnoza ~iprogramarea neurolingvistica (NLP). Sotul ei, Robert, urmasecursuri de religie ezoterica ~ide filozofie la Universitatea dinSanta Cruz, California. In plus, fusese discipol al unuia dinparintii NLP-ului.

Robert era un profesor innascut. Se imbraca intotdeaunain alb, culoare care il prindea de minune, datorita parului ~ibarbii grizonate. Odata, i-am invitat pe Judy ~i pe Robertacasa la mine ~ii-am rugat sa ne ofere din cunoa~terealor mie,sotului meu ~i catorva prieteni apropiati. Cei doi au fost deacord, a~a ell intr-un week-end pe luna ne strangeam cu totiiacasa la mine pentru a urma acest curs.

La orele lui Robert am aflat despre regresiile in vietileanterioare (pe care Ie-am ~i experimentat) ~i despre diferite

.~ practici meditative ~i de hipnoza. Fusesem curioasa sa aflumai multe lucruri despre hipnoza inca din timpul liceului, inurma unui spectacol tinut la ~coalanoastra de un hipnotizator.Odata, pe cand participam la Targul din Del Mar, California,imoreunil ~11 n~rin~;; 0:. ..- 1-:;u_~:_~.v. .. \,.\,.lULvUtUllLarI am

randul asistentei. Am intrebat-o pe mama daca pot sa ma ofervoluntar, dar ea mi-a explicat ca adeptii Noii ~tiinte Cre~tinenu participa la ~edinte de hipnoza. Tata a fost de acord cuea ~i a adaugat ca daca cineva se lasa hipnotizat, el devinesugestionabil pentru totdeauna, fiind predispus sa asculte desugestiile celor din jur.

~l09


De atunci nu m-am mai gandit la hipnoza, pana candconversatiile mele cu Robert §i cu Judy mi-au reaprins interesuldemult uitat pentru acest domeniu. Imi doream in continuaresa atlu mai multe despre hipnoza, inclusiv sa 0 experimentezpersonal, pentru a putea tragepropriile meleconcluzii. Cand, insfar§it, am avut aceasta ocazie, am constatat ca experienta estedeopotriva relaxanta §istimulativa. Departe de a ma lasa mtr-ostare de vulnerabilitate, hipnoza m-a ajutat sa imi focalizezmult mai bine mil1teaasupra obiectivelor mele. Practic, orelelui Robert §i Judy mi-au tacut 0 bucurie imensa, a§aca m-amdecis sa imparta§esccele atlate cu pacientii de la CareUnit.

Psihologul care ma superviza la CareUnit a fost de acordsa ma lase sa conduc §edinte de hipnoza §i de relaxare cu

pacientii spitalului. In fiecare dupa-amiaza, pacientii interesatise adunau in "camera de zi" §i se a§ezau pe ni§te saltele.Eram uimita eu insami sa vad fo§ti criminali cu sange recesau dependenti cu 0 intati§are salbatica a§ezandu-sepe salteleca ni§te copii de gradinita. Imi incepeam fiecare §edinta cuo explicatie referitoare la hipnoza §i la relaxarea progresiva.Cand §i cand, dite un pacient imi spunea sfidator: "Nu veireu§i niciodata sa ma adormi pe mine!" Experienta m-a invatatdi ace§tia erau de regula primii pacienti care se scufundau instarea de hipnoza.

Pacientii §icolegii mei au considerat deopotriva §edintele II.de hipnoza in grup ca fiind un succes, fapt care mi-a amplificat ,<

§i mai mult increderea in sine. De aceea, m-am decis sa imi

parasesc cuibul §i sa imi incerc norocul pe cont propriu. Unadin colegele mele de clasa, Melinda, mi-a spus ca tocmai s-ascos un post de director de programe la centrul de tratament aladolescentilor dependenti de alcool si de ciro!711ri)" ""r'" J"M"

t;d. fiJIIWmpletat cererea §i am obtinut slujba. De§i nu lucraminca cu dependentii de excesele alimentare, a§a cum visasem,noua slujba mi s-a parut un pas inainte, in directia cea buna.Imi placea foarte mult sa lucrez cu adolescenti, iar aceastaactivitate m-a ajutat sa imi vindec propriile rani pe care Ie mai1l0~

Planu/ divin

purtam in sutlet ca urmare a consumului abuziv de alcool §imarijuana din adolescenta mea.

Programul pentru adolescenti s-a dublat rapid, iar incomunitatea 10caHis-a raspandit vestea referitoare la succesulclinici noastre. Un psihiatru mi-a cerut chiar 0 audienta pentrua atla ce metode folosesc. In urma discutiei, mi-a propus sadeschid pentru el un centru pentru dependentii de excesealimentare. Propunerea m-a incantat §im-a speriat deopotriva.Am constatat din nou cat de repede tind sa se manifeste inrealitate vizualizarile mele, dar, la fel ca in cazul cu edituraBantam, nu ma simteam suficient de sigura pe' mine ca saaccept aceasta implinire a visului meu.

Totu§i, m-am decis sa invat din gre§eala mea anterioaracu editura Bantam, a§a ca am continuat sa imi focalizez toategandurile §i actiunile asupra obiectivului meu de a tratasuferinzii de aceasta tulburare alimentara. De§idecizia mea dea parasi programul cu adolescentii nu a fost deloc bine primiHide §eful, colegii §i clientii mei, §tiam ca trebuia sa acceptoportunitatea care mi-a ie§itin cale. Unul dintre colegii pe careii respectam foarte mult m-a avertlzat chiar, spunandu-mi capsihiatrul pentru care ma pregateam sa lucrez "are 0 reputatieoribila, de abuz impotriva clientilor sai". Am preferat totu§i saimi ascult instinctul, care imi spunea ca trebuie sa merg maideparte.

La ora actuala §tiuca sfatul cel mai bun pe care il putemprimi vreodata este cel pe care ni-l dau intuitia §i instinctulnostru. Multi oameni ma intreaba cum pot §ti in ce masura 0senzatie interioara este cu adevarat "intuitiva" sau nu. Unii iminn\1,:11ctpc".tot f,a1n1 , 10. ,,;tnnt;; ~_ ~, nn nh 1__

interioara, dar mai tarziu au constatat ca au gre§it tacand acestlucru. In realitate, exista 0 mare diferenta intre adevaratul ghidinterio~ §i vocea egoului. Sfaturile adevaratului ghid interior

sunt intotdeauna pline de iubire §i pozitive, in timp ce cele aleegoului sunt bazate pe teama, pe dispret §i pe convingerea in

~1l1

-----.-


autolimitare. Chiar dadi ne indeamna uneori sa luam decizii

bru§te, ghidul interior nu folose§te niciodata ca tactidi teamasau minimalizarea eului. De cele mai multe ori, sfaturile sale1ti confera 0 senzatie de certitudine, §i pur §i simplu ~tii ditrebuie sa iti urmezi intuitia.

Dadi nu te simtipregatit sa urmezi aceastavoce interioara,ea iti va repeta cu dibdare sfatul ei pana cand n vei asculta. Inschimb, egoul face presiuni asupra ta sa iei decizii impulsive,in cautarea unor s~nzatii temporare, avand la baza un excesde adrenalina. Egoul se razgande§tetot timpul, iar daca n veiasculta, viata ta va fi haotica §ite vei trezi intr-o criza perpetua.Multor oameni Ie place acest mod de viata, caci daca au tottimpul un incendiu de stins, nu mai trebuie sa se gandeasca laadevarata menire a vietii lor.

Toti oamenii au 0 menire de implinit in aceasta viat~i.Ea reprezinta insu§i motivul pentru care s-au intrupat peaceasta planeta. In calitateanoastra de purtatori ai luminii, noine-am oferit voluntari sa ne na§temin aceste timpuri cruciale,urmand ca dupa anul 2000 sa raspandim energia noastra plinade iubire pe intreaga planeta, risipind astfel tiparele distructivedin interiorul con§tiintei colective. Cei mai multi dintre nois-au nascut pentru scopul precis _de a-§i folosi cunoa§tereareferitoare la vindecare pentru a scrie carti, pentru a preda,pentru a consilia, pentru a vindeca §ipentru a deschide mintilesemenilor lor.

Cu totii ne-am creat un plan de viata inainte de a neintrupa. Ce-i drept, ne-am stabilit acest plan pe cand ne aflamin adevarata noastra stare de spirit, in care ne identificam cusinele nostru real. Dupa ce ne-amincarnat. am C~711tin ('!'In"".....ganoufllor legate de materialism, iar mintea egoului nostru s-adezvoltat. Cu toate acestea, toti purtatorii luminii cu care amdiscutat mi-au spus ca in adancurile inimii lor §tiu ca se aflape Pamant pentru a implini 0 misiune superioara. Atat timpcat aceasta misiune ramane ascunsa, omul simte 0 presiune

112~

-------

Planul divin

cumplita la nivelul plexului solar, in zona stomacului. El aretot timpul senzatia di a uitat ceva important, §i chiar a§a staulucrurile, atat timp cat nu lucreaza pentru implinirea menirii

pentru care s-a nascut pe acest pamant.Personal, nu mi-am dat seama de cat timp suportam

aceastapresiune in zona plexului solar pana candnu am primitprin po§ta primul .exemplar din cartea mea publicata. Imiamintesc di am tinut in mana acest exemplar din cartea Copiiimei nu mai locuiesc fmpreuna cu mine, tinandu-l cu aceea§i

ginga§iecu care a§fi tinut un copil nou-nascutin brate. Numelemeu pe coperta cartii mi se parea ireal §i ma simteam deta§atade carte, ca §icum aceasta ar fi avut 0 viata a ei, independentade a mea. Imi dadeam seama ca nu eu eram creatoarea ei, ci

Spiritul. Pe de aIta parte, §tiind ca am participat activ la unproiect care urma sa ajute foarte multi oameni, am simtit 0stare de eliberare, deopotriva fizica §i emotionala. Teama

pe care am cultivat-o atat de multa vreme, ca voi muri §i voiramane nepublicata, s-a evaporat spontan, pentru totdeauna.

Prin consilierea altor oameni §ii_nurma meditatiilor mele,

am inteles ca aceasta teama are efecte deopotriva paralizante§i distructive, indeosebi in randul purtatorilor luminii. Unadin cele mai mari temeri de care sufera ace§tia (poate chiar

singura) este aceea ca nu i§i vor implini menirea pentru cares-au nascut pe acest pamant. Ironia soriii face ca aceasta teamasa ii inlantuie §imai tare, facandu-i sa uite complet de menirealor. Este foarte important ca purtatorii luminii sa inteleagaacest lucru, caci multi dintre ei cred ca sunt singurii care suferadin cauza fricii §iconfuziei lor.

r'1; ~ 4 4-_1- ~.- --- Y.-- .. .'"~ ...:..- r--"-- ----.......-

viata mi-au fost explicate ulterior in meditatiile mele:

"lnainte de a te na~te, tu ~i consiliul spiritualalcatuit din ghizii tai ati stabilit fmpreuna un plan de viatacare sa corespunda nevoi/or tale materiale, spirituale ~i

.lc.113

.-

--


karmice. Acest plan divin coniine trei elemente: scopul

vielii, lecliile menite sii te ajute sii iti continui cre$terea

$i relaliile cu alii oameni, care te pot ajuta sii fli duci la

fndeplinire planul de ansamblu.

Scopul vielii se referii la menirea pe care trebuie sii

li-o fmpline$ti prin cariera ta, prin munca de voluntariat

sau printr-un proiect special fn care fli pOli folosi

talentele naturale # interesele personale pentru- a fide folos fntregii amanitiili. Cel de-al doilea element al

planului de vialii include toate evenimentele importante

care te pot fnviila ce mseamnii iubirea, ajutandu-te astfelsii fli modifici triisiiturile inferioare ale personalitiilii.

Cel de-al treilea element include toate aranjamentele de

dinainte de na$tere pe care le-ai fiicut cu anumite spirite

ce urmeazii sii fli serveascii drept catalizatori pentru a-Ii

fmplini menirea $i planul de cre$tere personalii. Printre

ace$tia se numiirii membrii familiei tale, colegii de

muncii, prietenii sau cuno$tinlele. Interacliunile tale cu

ace$ti oameni fi ajutii la randul lor sii f# fmplineascii

propriile planuri de vialii.

Tu li-ai creat acest plan ca 0 schilii empiricii a vielii

pe care urmeazii sii 0 duci, astfel fncat sii fli poli fmplini

menirea, sii fli poli fnviila principalele leclii de vialii # sii

te poli fntalni cu anumite persoane. Dat fiind cii planul

reprezintii doar 0 schilii sumarii, tu e$ti cel care trebuie

sii completeze detaliile, pe miisurii ce avansezi fn vialii.

Ai inc/usiv libertatea de a ignora complet acest plan, dar

consecinlele emolionale $i sociale ale acestei opliuni pot

fi devastatoare".

Mulli dintre noi nu §i-au indeplinit planurile de viala inincarnanle anterioare. Trecandu-§iin revista viala in perioadade tranziliedintredoua vielisuccesive,ei s-ausimlitru§inalidincauza ca s-au lasat cople§ilide ispitele materiale §ide diferitele

114~

.---..-.----

Planul divin

temeri. De aceea, ei s-au jurat inaintea actualei incarnan di

nu i§i vor mai uita menirea in viala. A§a cum spuneam insa,drama este ca noi ne concepem acest plan intr-o cu totul alta

stare de con§tiinla, in care traim in lumina adevarului divinoSub influenla fricii generate de con§tiinla egoului, noi uitamadeseori motivul pentru care ne-am intrupat. Chiar daca neaducem aminte de el, frica ne impiedica de multe ori sa ne

respectam propriul plan. _

Toli cei care i§i amana sau uita de planul lor de viala,a§a cum s-a intamplat in cazul meu, simt 0 stare de ~nxietateprofunda in zona plexului solar. La nivel subcon§tient, ei §tiuca ii a§teapta 0 aIta trecere dureroasa in revista dadl nici deaceasta data nu i§i vor indeplini menirea asumata. De aceea,se simt deprimali, ca §i cum ar fi uitat sa faca ceva important,lucru care chiar se intampIa. Mulli purtatori ai luminii simtinstinctual ce fel de viala. ar trebui sa traiasca, dar se simtnevrednici sau necalificali pentru 0 astfel de viala. Unii dintreei incearca sa astupevocea intuilieiprin excese alimentare, prinalcool sau prin alte dependenle. Din pa.cate,nicio substanla dinaceasta lume nu poate anihila acest impuls interior care ii manacatre implinirea planului lor de viala. Singura oPliune pe careo au purtatorii luminii este sa renunle sa i§i mai alimentezeegoul §i sa ii permita sinelui lor real sa se afirme plenar. Stareade siiniitate a fntregii planete depinde de noif

Dupa publicarea cartii mele, foarte multe lucruri s-auschimbat in viala mea. Daca simli ca planul tau divin consta ina scrie 0 carte, doresc sa te incurajez sa faci acest lucru. In afara

de disparltia subita 11 lInY;Pt~~;; "Mn - - '-:.:__:.._~~.: .."'1111.:0,primullucru pe care I-am observat dupa aparipa cartii mele afost revenirea clarviziunii pe care 0 avusesem in copilane. Din

pacate, atunci cand s-a intamplat acest lucru, nu prea §tiam cesa fac cu noua mea capacitate.

Am inceput sa vad ce se va intampla in urmatoarele 30de secunde. Spre exemplu, atunci cand ma aflam la volanul

~115

----- " ~


ma§inii, §tiam dinainte ce urmau sa faca §oferii din fata mea.Ii vedeam mai intai cu ochii mintii cotind la stanga (sa zicem),dupa care, 0 jumatate de minut mai tarziu, ei chiar 0 luau lastanga.

Cand ma afIamimpreunacu clientii de la noua meaclinicapentru tratarea dependentei de excesele alimentare, vedeamimaginile pe care mi Ie descriau inainte ca ei sa rosteascacuvintele. Vedeam imagini foarte clare ale alimentelor pe careIe consumau in exces. Spre exemplu, daca un client avea 0dependenta fata de inghetata, vedeam alaturi de el un cornetmare cu inghetata sau un alt simbol similar.

Aceasta clarviziune imi permitea sa imi ascult clientiitara sa iau foarte multe notite. De aceea, foarte multi dintreei ma complimentau pentru capacitatea mea de a-mi "aminti"detaliile legate de viata lor. In realitate, eu nu-mi aminte_amaceste <Jetalii.ci doar revedeam mental c1fpuridin filmul vietiilor. Puteam vedea literalmente ceea ce ii deranja, fapt care imipermitea sa ajung foarte rapid la miezul problemei.

Multi clienti imi povesteau istorii legate de abuzurisuferite in copilarie, indeosebi de natura sexuaHi. Uneori,ma racordam atat de intens la starile emotionale pe care Ietraiau atunci dnd evocauimaginile din copilarie incat Iecon§tientizam chiar inainte ca ei sa imi spuna ce simt. Demulte ori ma minunam eu insami: "De unde §tiu eu ce simte ..<OJ~Iun supravietuitor al unui abuz din copilarie? Oare imi reprimvreo amintire a unui abuz pe care I-am suferit eu insami incopilarie? ~i totu§i, imi amintesc distinct fiecare moment dincopiHlriamea". In realitate, nu era vorba de 0 reprimare, ci ceo forma de receotivit~t..""~"~-:: r-uu';',,,,aI>dt:xpenmentez ceslmte 0 aIta persoana.

Nu am povestit nimanui despre noua mea capacitate demedium, in parte §i datorita faptului ca nu §tiam prea sigurce sa fac cu ea. Mi s-a intamplat 0 singura data sa ii spuncuiva ce se intampla, §i chiar §i atunci dezvaluirea mi-a

1l6~

Planul divin

sdlpat accidental. I-am povestit prietenei mele Melinda deun vis ciudat pe care it avusesem in noaptea precedenta, incare se tacea ca vad un magazin plin cu branza stricata. Adoua zi dupa ce i-am povestit visul, toate ziarele erau pline cutitluri referitoare la un caz de toxiinfectii alimentare in masa

provocate de branza stricaUivanduta de un anumit magazin.Melinda mi-a spus ca natura profetica a visului meu era ie§itadin comun. In loc sa ma bucur, am preferat sa imi scot Insa dinminte incidentul.

La urma urmelor, cand eram copil mi s-a spus de 0 miede ori sa nu discut cu nimeni despre fenomenele 'psihice sau

spirituale. In familia mea exista un cod nescris care ne obligape toti sa nu discuUimcu alte persoane despre vindecarllemiraculoase.Cu putine exceptii, ori de cate ~r!~am ~s cuiva

~ Ga-sunt-o-adepUi-aNoH-~tirnTe--cre§fine~am fost ridiculizata. Pe

de aItaparte, cand i-am povestit mamei despre oamenii pe careii "vedeam" (§idespre care astazi §tiuca erau spiritedecedate),ea m-a asigurat ca totul se petrecea in imaginatia mea sau caerau simple refIexiiale televizorului:De aceea, nu ma simteamin siguranta sa discut cu altcineva viziunile mele profetice. Defapt, nu prea eram dispusa sa Ie accept nici macar eu insami.

Am preferat a§adarsa ma concentrez asupra cercetarllormele clinice referitoare la tulburarlle de dependentaalimentara. Pe vremea cand lucram la CareUnit, am observato corelari intre trasaturile de personalitate ale clientilor mei

§i drogul pe care it foloseau. Am putut stabili rapid astfel decorelari inclusiv in cazul pacientilor dependenti de excesele

",1;",,,,n'"~~T': r::':::' _v: '" Wdlll"dUprea multa paine aveauo personalitate diferita de cei care taceau exces de inghetata,§i a§a mai departe. Am inceput sa studiez acest fenomen §iam descoperit ca fiecare aliment care dadea dependenta - cumar fi ciocolata, produsele lactate, alimentele coapte §i nucile_ aveau proprietati capabile sa modifice con§tiinta (respectivstarea de spirit §i energia persoanei in cauza). Clientii mei i§i

~1l7


alegeau intotdeauna intuitiv alimentul care Ie alina cel maibine suferinta specifidl.

Spre exemplu, am descoperit di proprietatile chimice §itexturale ale multor produse lactate au efecte antidepresive.

Deloc intampHitor, pacientii care sufereau de depresie simteautot timpul nevoia sa consume produse lactate. Mai mult, fiecaretip de produs lactat - sa zicem, inghetata cu alune - se corel a

mca §i mai precis cu anumite trasaturi emotionale specifice ale

pacientului. Intr-adevar, inghetata cu alune contine substantechimice care nu numai ca inhiba sti'iriledepresive, dar activeazainclusiv centrul placerii din interiorul creierului.

Treptat, am inceput sa imi intreb clientii inca de la

inceputul §edintelor noastre care sunt aIimentele fata de care

au devenit dependenti, astfel incat sa §tim de la bun inceput ince directie trebuie sa 0 apuce terapia. Cativa ani mai tarziu, am

scris 0 carte despre aceste coreli'iri cu alimentele ce provoaca

dependenta, intitulata Pofta continua: cum se traduc poftelealimentare # cum pot fi depa#te ele.

In scurt timp, numarul pacientilor de la clinica mea a

inceput sa creasca exponential, a§a ca m-am trezit cu mai multipacienti decat aveam timp sa tratez. De aceea, am chemat 0

prietena care a lucrat impreuna cu mine la CareUnit, pe numeDiana Whitfield, ca sa ma ajute. Numarul pacientilor care se

vindecau de dependentele lor alimentare era insa atat de mare, .incat vestea a inceput sa se raspandeasca, iar numarul clientilor .clinicii a crescut §i mai mult, depa§ind capacitatea noastra dea Ie face fata.

In aceasta perioada, am primit un impuls intuitiv

subit. De regula, intuitia noastra np uhirt"<I'7:S ::-..;n ~;~; :-_~~

succesivi. Din cand in cand, se intampla insa sa avem partede 0 revelatie care sa ne prezinte intregul tablou de ansamblu.Cand am primit acest mesaj intuitiv, mi-am dat seama ca asosit timpul sa scriu 0 noua carte. ~tiam inclusiv cum se vanumi noua carte: Sindromul alimentar yo-yo. Cartea urma sa118M

---

~

Planul divin

descrie cauzele emotionale §i remediiIe pentru fluctuatiiIe degreutate. Eram absolut convinsa ca va avea un mare succes.Toate aceste infonnatii mi-au aparut in minte intr-o singura zi.Eram atat de convinsa de inevitabilitatea acestui proiect incatchiar am vorbit despre noua mea carte la diferite conferintesau in cateva interviuri care mi-au fost luate de ni§te ziari§ti.

Intotdeauna, credinta sta la baza manifesHirii.Din pacate,majoritatea oamenilor cred mai degraba ca temerile lor sevor transforma in realitate (lucril care se §i intampIa) decatca i§i vor implini visele fericite. In cazul ciirtiimele. viziuneaintuitiva pe care am avut-o a venit insotita de 0 increderedeplina. Practic, nu am mai fost nevoita sa ma lupt Clltemerile§i cu indoielile mele. Am §tiut pur §i simplu ca acest lucru seva intampla, dupa care legea cauzei §i efectului a materializatcredinta mea.

Mergand in totalitatepe mana instinctului, m-am decis saimi iau un agent literar care sa imi negocieze contractul pentrunoua mea carte, Sindromul alimentaryo-yo. °voce interioaram-a determinat sa caut la rubrica "Multumiri" dintr-o cartepierduta prin biblioteca mea §i am descoperit acolo caautorii Ii multumeau unui anumit agent. Am cautat numarulde telefon §i adresa agentiei intr-o carte pe care am gasit-oin sectiunea despre referinte a unei libri'irii,carte intitulataLiterary Marketplace25.Am sunat apoi la agentia respectiva§i am intrebat secretara ce trebuie sa fac pentru a ma inscrie laei. Aceasta mi-a raspuns sec: ,,0, nu acceptam niciodata clientinoi daca nu sunt recomandati de un client existent".

M-am gandit ca trebuie sa fac in continuare §im-am decis""'9 ... 11T .. .. p . .. _.

~_.. ~_u 1'- ~u_u.~. ~__ U-JU_'~~ Y_U"~ ~ . ~.~.~.. ~'u_

§tie?Poate ca, fiind scenarist la Hollywood, unchiul Lee m-arfi putut recomanda sa devin client al agentiei. Intr-adevar,unchiul mi-a confinnat imediat ca este foarte apropiat de cei

25 Literary Market Place (cunoscut4 §i sub inilialele LMP): Director 01publicarii de carliarnericane.Oirectorul este actualizat anual.

~119


de la agentie. M-a convins insa sa Ie trimit mai intiH0 scrisoarede intentie. "Slujba secretarei care ti-a raspuns la telefon estesa faca 0 prima triere a potentialilor clienti, mi-a spus el. Nu 0lasa sa te sperie".

Auzind acest sfat, am redactat imediat 0 scrisoare de

o pagina. Inainte de a 0 pune la po§ta, mi-am pus in modceremonial mana deasupra plicului §i am facut 0 rugaciune.o saptamana mai tarziu m-a sunat 0 agenta §i mi-a cerutpropunerea de carte. M-am apucat imediat de scris §inu m-ammai oprit pana cand nu am fost absolut convinsa ca am scris

cea mai buna propunere de carte posibila. Cand am pus-o lapo§ta, am facut 0 noua rugaciune.

Doua zile mai tarziu, agenta m-a sunat §i m-a rugatsa iau pranzul cu ea la un restaurant din Beverly Hills. Am

acceptat imediat. Dupa ce amsemnat contractul cu agentialiterara, am baut 0 cafea cu unchiul Lee, ca sa celebram astfelevenimentul.

Agentia mi-a vandutcartea la licitatie, iaruna din editurilecare au licitat pentru Sindromul alimentaryo-yo a fost Bantam

Books. Mai aveam inca logo-ullor lipit pe oglinda din baie §iinca nu renuntasem la vizii.meacu numele meu pe 0 carte cuacest logo aflata pe rafturile libri'iriilor.Oricum, suma oferita

de Bantam nu a fost cea mai mare, iar cei care au ca§tigat .~licitatia au fost cei de la editura Harper & Row, care mi-auoferit un avans foarte mare pentru a obtine contractul.

Fericita, am inceput sa scriu la noua mea carte. Scrisula fost intotdeauna una din ocupatiile mele favorite. Safaci ce-ti place mai mult De lume si S:l m<'li fii ~; l'nn ~ \...:__

pHititiipentru asta mi se pare un adevarat miracol. In plus,atunci cand am scris prima mea carte, am descoperit cat deeliberator este scrisul din perspectiva durerii acumulate.Terapeutii existentiali§ti precum Viktor Frankl cred chiar cafericirea §i sanatatea mentala depind de capacitatea noastra120.!Of

----

Planul divin

de a descoperi semnificatia vietii26.De pilda, noi putem faceacest lucru prin transformarea unei tragedii personale in cevautil, cum ar fi invatarea altor persoane cum sa evite lectia pecare noi am invatat-o atat de greu. Exact acest gen de eliberareexistentiala I-am simtit eu atunci cand am scris despre luptamea cu greutatea §icu excesele alimentare in cartea Sindromulalimentar yo-yo.

Cu avansul primit pe carte, venitul meu din psihoterapie§isalariul sotului meu, stateam foarte bine din punct de vederefinanciar. De aceea, ne-am mutat intr-o casa noua din QuartzHill, la 16 kilometri de Lancaster. De§i eram perfect aranjatidin punet de vedere material, ma simteam totu§i stresata dincauza programului meu incarcat, impiirtitintre zilele petrecutela clinidi, cursurile de la seral §iscrierea noii mele carti. Pestetoate, eram foarte solicitata in scop publicitar pentru primamea carte, iar aceste cerinte nu s-au diminuat nicio clipa. Amaparut la mai multe talk-show-uri la radio §i la televizor §iprimeam astfel de invitatii zilnic.

In timp ce despachetam cutiile cu lucruri dupa mutareain noua noastra casa, 0 foaie de hartie mototolita a cazut lapicioarele mele. Am desfacut-o §iam constatat ca era 0 lucrarepe care 0 dadusem la ora de sociologie cu cativa ani in urma.Dupa un curs tinut pe tema fixarii de scopuri profesorul ne-acerut sa facem 0 listape care sa trecem zece obiective pe care niIe propunem pentru urmatorii cinci ani. La vremea respectivanu mi se parea posibil sa imi indeplinesc nici macar unul dineele zece obiective. Privind retrospectiv, mi-am dat insa seamaca mi Ieindeplinisem pe toate: am redobandit custodia copiilorl11Cl, 1111-<1 lU:>L jJUU11l:<1l<1 U l:d1lC, <1111 <1U:SUJ v It l:UJt:gJUJ, <1Vt:d111

o casa noua, un Mercedes nou, 0 practica psihoterapeuticaprivata, face am frecvent vacante in Hawaii, greutatea mea erain limite normale, apaream adeseori la talk-show-uri televizate§i aveam ceva bani pu§i deoparte. Dupa toate aparentele, teoria26 Viktor E. Frankl. Omu/ ill dlUtarea sellsu/ui vie/ii, Editura Meteor Press, Bucure.ti 2009.

.Je121

- ---------.---


profesorului meu asupra necesWitii de a ne serle obiectivele peo foaie de hartie era corecta.

La gandul ca am tot ce mi-am dorit vreodata, am simtit 0u§oara stanjeneala. "Ar trebui sa te simti pe acoperi§ullumii!",m-am mustrat singura. ~i totu§i, nu ma simteam. Ceva nu era

in regula, §i trebuia sa descopar ce anume. Mi-am aranjatimediat 0 vacanta in Maui, unde puteam sta singura, departede telefoanele care sunau intr-una §i de presiunile de la clinica,

Doream sa imi petree 0 parte din timp impreuna cu familiamea, admirand florile §i gandindu-ma la viata mea.

CAPITOLVL 8

"SE VADESCHIDE 0 NOVA POARTA"

~~~

"Sine/e din/auntru/ inimii este ca un-hotm; care separa/umea de Realitatea Suprema. Ce/ care reu~e~te sa

treaca acest hotar, realizandu-# Sine/e, daca este orb,

fnceteaza sa mai fie orb; daca este rani!, fnceteaza sa

mai fie rani!; iar daca este fntristat, fnceteaza sa mai fiefntristat ",

- Chandogya Upanishad,

text spiritual hindus

Dupa ce am ajuns in Oahu, am inchiriat un mic avioncare zbura catre Maui. Lungul drum de pe continent

ma epuizase. Avionul nu avea locuri desemnate, a§a ca m-amtrantit pe scaunul din prlmul rand, in timp ce baietii §i Dwights-au a§ezatin spatele avionului.

,". Langa mine s-a a§ezat un barbat cu tenul bronzat §i cuparul alb. Am schimbat cateva fraze cu el, discutand despreinsule. A§acum se obi§nuie§tein astfel de situatii, am discutat§i despre ocupatiile noastre. I-am povestit despre practicaU&~...t'"::.v.,,,.up\,uu\,a ~1 UC~pH; laplUl ca scnam cartl, §l am

descoperit cu aceasta ocazie ca fusesem colega de colegiu cufiica lui. L-am intrebat apoi la randul meu cu ce se ocupa.

Ezitand, mi-a raspuns: "Pai, tin un fel de seminarii".

Raspunsul lui mi-a trezit interesul, dat fiind ca §i eu tineamfree vent seminarii.

~123

- - -----


"Ce fel de seminarii?"

Mi s-a parut ca ezita din nou. In cele din urma, m-aprivit in ochi §i mi-a spus: "Ai auzit vreodata de Catedrala deCristal?"

"Desigur, i-am raspuns eu. Banuiesc ca te referi laCatedrala lui Robert Schuller".

"Ei bine, eu sunt Robert Schuller", mi-a spus el, raranicio urma de orgoliu sau de falsa modestie.

Instantaneu, m-am simtit ru§inata ca nu i-am recunoscutcelebra fata, §i indeosebi nasul §i ochii, care erau foarte

deosebiti. -Intimpul turneului de promovare a cartii mele, amcunoscut multe starori de cinema sau de televiziune. Atunci

cand nu sunt filmati, nu poarta machiaj §i nu sunt interesati sai§i afi§eze carisma, este aproape imposibil sa ii recuno§ti pemultidintreei. .

In urmatoarele 20 de minute, i-am povestit doctoruluiSchuller despre starea de confuzie pe care 0 simteam datoritafaptului ca nu §tiam incotro sa 0 apuc in viata. Am adaugatca pana la aceasta v3.rsta,de 30 de ani, mi-am indeplinit toateobiectivele pe care mi Ie stabilisem candva. Acum nu mai

aveam niciun scop, motiv pentru care ma simteam golita ininterior §isperiata de un viitor pe carenu reu§eamsa-l intrevad.

Dr. Schuller mi-a povestit de propriile sale rascruci §i despremaniera in care a reu§it sa treaca peste aceste momente difisilecu ajutoruIrugaciunii §i aI credintei.

Fara sa-mi tina 0 predica, dr. Schuller m-a incurajatcu bIandete sa am incredere in procesuI natural aI vietii. ,,0noua poarta se va deschide in curand pentru tine, Doreen, m-a;:)~i oJtr~t p] Pfin!S <:1t11 n,...'; r611"; + L 1_ _n _

~ ... -, 0 ..- -....

nu §tii ce urmeaza. Cand noua poarta se va deschide, vei ~tice anume trebuie sa faci". Dupa ce avionuI a aterizat, I-amimbrati§at pe dr. Schuller, simtind ca speranta din inima mea a

renascut. Dumnezeu a avut grija sa imi trimita tovara§uI idealde caIatorie, Ia momentuI oportun pentru mine.

124~

"Se va deschide 0 noua poarta "

M-am decis sa urmez sfatuIdoctoruIui Schuller ~i sa cred

cu convingere ca in fata mea se va deschide in curand 0 nouapoarta.

RefIectand,am tras concluzia ca cea mai buna modalitate

de a descoperi aceasta poarta era sa incetez sa-mi mai fixezvreun obiectiv, contempIand ce imi ofera viata. La urmaurmeIor, era pentru a doua oara in viata cand imi indeplineamtoate obiectivele (prima oara a fost atunci cand am dobanditpopuIaritatea dupa care tanjeam Ia §coaIa).In ambele ocazii,m-am a§teptat ca indeplinirea obiectivelor pe care rni Ie-ampropus sa ma faca fericita. Eram convinsa ca daca acestIucru se va intampIa, ma voi simti ca §i cum in rata meas-ar deschide ceruriIe §i a§ auzi ingerii cantand. In realitate,realizariIe obtinute mi s-au parut dezamagitor de banaIe. Defiecare data, am reactionat in fata acestor dezamagiri ridicand§imai sus §tacheta,de genuI: "Ei bine, emisiunea Iui Donahuenu m-a flicut sa ma simt foarte fericita. Daca voi ajunge insa

Ia emisiunea Iui Oprah, probabil ca ma voi simti aItfel". AItfeI

spus, imi stabileam de fiecar~ data un obiectiv superior, pecare iI atingeam, dar numai pentru a descoperi ca orieat de susa§fi urcat pe scara sociaIa,satisfactia pe care 0 simteam nu eraniciodata de durata.

Dupa intalnirea cu dr. Schuller, noul obiectiv pe caremi I-am propus a fost fericirea pura. ~tiam ca aceasta stareeste posibila, intrucat 0 mai experimentasem. De data aceastadoream insa ca ea sa fie §i durabila.

La scurt timp dupa ce ne-am intors acasa din Maui,agentul meu literar mi-a vandut la licitatie cea de-a treia carte,

_ L"__.L ':!:! ~ ~._ t"~ :'" D D, 1 ,.. nX..,n1o,("I"--- -- - -- - - -. - .1 ~ca vizualizarea mea de odinioara s-a materializat in sfar§it caurmare a deciziei mele de a ma abandona in totalitate in fata

vointei lui Dumnezeu.De regula, un autor i§i vede pentru prima oara cartea

publicata atunci cand editorul ii trimite cateva exemplare,

~125

--.--- _. _. ._._._------_._------


in semn de curtoazie. In cazul de fata, mi-am vazut pentruprima data cartea in timp ce ma aflam la cumparaturi. Fiulmeu Chuck avea nevoie de pantofi noi, a§a ca intr-o seara amplecat impreuna la mall. Tredlnd pe Hlnga0 librarie B. Dalton,am intrat pentru 0 clipa inauntru ca sa vad daca are §i caqilemele. Cand am vazut frumoasa coperta maronie care straluceain fata mea, mi s-a taiat respiratia. Aceasta era copia fidelaa vizualizarii mele de odinioara. Logo-ul cu coco§ul ro§u alediturii Bantam se afla chiar deasupra numelui meu pe cotorulcartii, iar aceasta statea pe un raft allibrariei B. Dalton, exacta§acum mi-am imaginat timp de aproape patru ani.

Daca mintea accepta vizualizarile noastre ca pe 0posibilitate reaIa, realitatea Ie poate copia intocmai. Procedeuleste mult mai simplu decat ne imaginam §i toata lumea ilaplica pe scara larga, de pilda atunci cand oamenii i§i fac listecu cumparaturi, dupa care Ie cumpara pe rand. Nimeni nu areindoieli in aceasta privinta, intrebandu-se daca va reu§i sa i§icumpere supa-crema de ciuperci de pe lista sa. Toata lumeaaccepta procesul ca pe ceva normal, menit sa se intample.

Atunci candne tememsaune simtim nevrednicisaprimimceva, noi incercam sa fortam transformarea visului nostru inrealitate. Vizualizarile noastr~devin tensionate §i rigide, ca §icum am incerca sa comprimam eterul dandu-i forma materialadorita de noi. A§a s-a intamplat in cazul meu cu vizualizarealogo-ului editurii Bantam. Tensiunea pe care am investit-o inproces a fost chiar cea care m-a impiedicat sa obtin mai curandrezultatele dorite. Era ca §i cum i-a§ fi scris 0 cerere adresatalui Dumnezeu, dupa care a§fi refuzat sa i-o trimit. Cand m-amabandonat in intregime in mainile lui Dumnezeu, viziunea

_ _ '-4&.&.1J..I'-'UlaL.

,,Miracolele nu cunosc dificultatile, nici mari, nici mici"se afirma in Curs de miracole27. Altfel spus, toate miracolele

sunt la fel de u§or de manifestat. Singura diferenta 0 constituie

27 Foundation/or Inner Peace, op"cil.

126~

." -

"Se va deschide 0 noua poarta "

intensitatea credintei noastre. Gandurile de genu!: ,,0, acestobiectiv este prea inalt ca sa-l pot atinge" sau "Nu imi voi

putea indeplini niciodata acest vis" creeaza 0 tensiune care neimpiedica sa ne manifestam propriile viziuni interioare.

A§a cum incepeam sa inteleg, manifestarea obiectivelornoastre reprezinta un act delicat de echilibrare. Pe de 0 parte,

I cu totii avem 0 dorinta putemica de a crea"§i de a indepliniun scop semnificativ al vietii. Fiind creati dupa chipul §iasemanarea lui Dumnezeu, Creatorul nostru etem, acest lucru

este perfect normal. Pe de alta parte, sanatatea §i fericireanoastra nu depind de focalizarea asupra lumii materiale, ci decentrarea inimii noastre la nivelul Spiritului.

In aceasta perioada, am remarcat ca impulsurile §iobsesiile clientilor mei dependenti de maneare sau de drogurimascau temeri profunde §i 0 stare de depresie datorata

neimplinirii menirii pentru care s-au nascut in aceasUiviata.Foarte multi pacienti erau con§tienti ca doreau sa 0 duca maibine, dar falsele convingeri de genul: "Nu am suficient timp,suficienti bani, suficienta inteligenta, nu arat suficient de bine,nu am conexiuni, educatie, talent, etc., pentru a-mi indeplini

visui" ii impiedicau chiar §i sa incerce sa faca ceva in acestscop. ~i totu§i, vocea lor interioara continua sa Ii bata la capsa i§i indeplineasca menirea. In loc sa incerce sa asculte deaceasta voce, majoritatea pacientilor mei urmareau sa 0reduca la tacere anesteziind-o cu ajutorul mancarii in exces, alalcoolului sau al altor comportamente de tip obsesiv.

Am descoperit astfel ca ori de cate ori un client se abtineasa dea curs obsesiilor sale, el incepea sa i§i aduca aminte de~rnn111 viptii ~\'!lp Vorl'\'! <:\'!intf'.riollr:\ Ii !':ontf':11111nreche ce

trebuie sa faca pentru a-§i indeplini telul. Daca persoana dadeacurs acestei voci, obsesiile sale tindeau sa se vindece in mod

natural. Din pacate, foarte multi pacienti, speriati sau intimidatide acest impuls interior, preferau sa revina in zona confortabilaa obsesiilor lor, acoperindu-§i astfel din nou vocea interioara.

~127

-------


Activitatea mea clinidi §i turneele publicitare ma sileauadeseori sa calatoresc in zone diferite ale tarii, unde trebuia sa

tin conferinte pentru personalul altor c1inicisau pentru public.Cu un astfel de prilej, am acceptat 0 slujba de administratoral unui spital psihiatric exc1usivpentru femei din Woodside,langa San Francisco.

Casnicia mea cu Dwight, care a durat §apteani, tocmai seincheiase, din motive atat de numeroase incat m-ar fi greu saIe sintetizez pe scurt. Cert este ca divortul prin care am trecut afost extrem de dureros. Ori de cate ori clientii mei imi spun case gandesc sa divorteze, Ii incurajez sa reflecteze foarte serios

la motivele care Ii indeamna sa faca acest lucru. Mult preades se intampla ca noi sa ne casatorim §i sa divortam numaipentru a umple golul interior pe care il simtim. In realitate,niciun factor exterior nu va putea compensa vreodata aspiratianoastra interioara catre iubire. Singura care poate umple acestgol interior este iubirea celesta, cea care provine din inimanoastra.

In noua mea calitate de mama singura, m-am mutatin regiunea Bay Area. ~i eu §i baietii mei simteam un iz deaventura. Am gasit 0 casa incantatoare, situata langa 0 §coaIaelementara. Zilnic, eramnevoita sa traversez golful pe podulDumbarton, pentru a ajunge la spitalul unde lucram.

Spitalul era specializat in tratarea femeilor care au suferi!abuzuri §i care devenisera dependente de mancare sau de altesubstante toxice. Datorita gradinilor §i mobilierului sau din

lemn alb, spitalul era considerat un loc de retragere foarte

popular printre femeile din San Francisco. Rareori se intamplasa avempaturigoaleSide rf~0I11~n :~_~ ::.nu U~ a§teptarer _u" U pUl~I1Ilalele cliente.

Cand a lovit cutremurul din 1989, ma aflam acasa,impreuna cu baietii. Fiind crescuta in California, traisem

foarte multe cutremure §i aveam 0 atitudine non§alanta fatade acestea. Cutremurul din 1989 a fost insa complet diferit de128~

"Se va deschide 0 noua poartii"

ceea ce §tiameu! Am privit ingrozita cum grinzile casei melescftrtaiaudin §uruburi, inclinandu-se in toate directiile. L-amstrans la piept pe Grant §iI-amauzit plangand in camera lui peChuck. Nu puteam ajunge la el, a§aca ma simteam neajutorata.Tot ce puteam face era sa 11tin pe Grant in brate §i sa ma rogca evenimentul sa nu durezeprea multoIn cazul altor dezastrenaturale, poti fugi sau te poti adaposti, dar atunci dnd intregulpamant se cutremura sub taIpile tale, nu ai ce sa facio

Cateva Juni mai tarziu, am aparut intr-o rec1amainformativa legata de cartea Sindromu/ alimentar yo-yo,pe care am filmat-o in Nashville §i care a fost transmisa lanivel national. M-am imprietenit cu regizorul filmului, caremi-a facut cuno§tintacu directoarea de marketing a spitaluluipsihiatric din Nashville. Am discutat mult cu aceasta, §i eami-a dec1aratentuziasmul ei in fata succesului pe care I-amobtinut la spitalulmeu din California.Administratoriispitaluluiei mi-au oferit ocazia sa deschid 0 unitate similara celei de

acasa in Nashville. Inca speriati de cutremurul cel mare, baietimei nu au avut nimic de obiectat atunci dnd Ie-am sugerat sane mutam din nou. -

In urmatorii doi ani, am fost ocupata cu supervizarea uneiunitati clinice pe care am numit-o "WomanKind" (n.n. Pentrufemei). M-am ocupat simultan de administratie, marketing §itratarea pacienplor. Dupa-amiezile, ma duceam la postul deradio Nashville Music Row pentru a tine 0 emisiune. Serileobi§nuiam sa tin prelegeri la diferite organizatii civice locale.

Activitatea mea terapeutica din Nashville avea in centruJ~i nl'lr;pnt.. ~n__: _~_.:u~.;,:UVUL,UU10 copl1arie. Diferentele

culturale dintre California §i sudul tarii, in care incestul pareamult mai raspandit, imi creau 0 stare de tulburare. Multepaciente sufereau inclusiv de 0 imagine negativa de sine,derivata dupa toate aparentele din stereotipurile regionale subcare erau etichetate femeile. De aceea, am scris mai multe

articole de ziar, am tinut conferinte §i emisiuni de radio,

~129


invWindfemeile sa renunte la aceasta atitudine servila in fatabarbatilor. Sunt absolut convinsa ca punctul de vedere yankeua iritat destui barbati din sud. Bram insa mult mai preocupatade femeile care se simteau vinovate §i lipsite de incredere insine.

La sfar§itul celor doi ani m-am intors in California §im-am decis sa scriu mai multe caqi §i articole. La acea vreme

eram foarte preocupata de relatiile amoroase. Dupa divoq,experientele mele in domeniu fusesera putine §i dificile.Imi doream cu disperare 0 relatie pe termen lung, bazata peangajament reciproc, dar nu cu pretul de a avea alaturi un

partener incompatibil cu mine. Despaqirile §i divoqurile suntextrem de dureroase, a§aca nu doream sa ma grabesc sa intruin pripa intr-o noua relatie. Imi era insa dor de compania unuibarbat.

Casnicia propriilor mei pannti m-a invatat ca adevarataiubire - cea profund romantic a, dublata de prietenie §i bazatape incredere §i pe fidelitate - era intru totul posibila. Obtinusemde asemenea numeroase succese clinice cu pacientii mei. Amavut astfel foarte multe ocazii sa constat cat de minunata esteiubirea §i doream sa 0 experimentez eu insami.

Instantaneu, mi-a venit ideea sa incerc din nou principiilemetafizice pentru a atrage in viata mea relatia pe care mi-o

doream. Altfel spus, mi-am propus sa il manifest pe MisterPerfect la fel cum imi manifestasem candva succesul in carlera. .~Am scris a§adar 0 lista pe doua pagini in care am notat toate

caracteristicile pe care Ie consideram importante la un partenerde cuplu §i la 0 relatie. Am Iasat deoparte toate relatiile carenu contau prea mult pentru mine §i m-am concentrat p.y('ll1~i""O>"}-'U1ua::><tlUUJorpe care Ie consideram cruciale.

Mi-am inchis apoi ochii §i am afirmat cu blandete cadaca este intr-adevar barbatul visurilor mele, persoana careintruchipeaza toate calitatile de pe lista mea avea sa maiubeasca exact a§a cum eram. Am afirmat de asemenea ca130!<!f

.. Se va deschide 0 nouii poartii ..

barbatul ma cauta pe mine cu aceea§i ardoare cu care il cautam

eu pe el. Dupa acest ritual, m-am deta§at complet, lasandintreaga problema in seama universului, §i am bagat listaintr-un sertar.

Dupa numai cateva zile, am simtit 0 serie de impulsuriciudate, care m-au facut sa merg in anumite locuri §i sa sunanumiti oameni cu care nu mai vorbisem de multo Ori de cate

ori am astfel de intuitii, prefer sa Ie dau ascultare, caci daca Ieignor, §tiu ca ma vor bantui in continuare, pana dnd oricumvoi fi sHita sa Ie urmez. Aceste activitati instinctuale mi-aucondus in cele din urma pa§ii catre un restaurant cu specificfrantuzesc, situat chiar langa casa mea, unde m-am izbit de unbarbat chiar la intrare. Cand I-am vazut pentru prima data peMichael, am simtit ca timpul se opre§tein loc §ica incaperea incare ma aflam dispare intr-un fel de ceata. Barbatul m-a invitatsa iau loc la masa lui §i sa beau un pahar cu apa minerala. Amcontinuat apoi sa discutam, punandu-ne intrebilri reciproce, ca§i cum am fi fost amandoi la un interviu. La sfar§itul serii,§tiam deja dl Michael era barbatul de pe lista mea. Dupaaceasta prima intalnire, am devenif inseparabili.

In continuare, am inceput sa scriu caqi §iarticole pe temarelatiilor amoroase. Una din revistele la care imi trimiteamarticolele, Complete Woman, m-a angajat ca redactorcorespondent. Am aparut de asemenea la cateva talk-show-uriin calitate de "Doctor Love (Iubire)", dand sfaturi despre viataamoroasa. Un agent literar din New York City specializatin autori care scriu despre relatii m-a incurajat sa continuicu acest gen de literatura. Dupa ce am scris cateva caqi denrnfil m1_~m rI~t '1nC'::SC'~'lI",1] ,.,.x, nn ,.",..0,.,+'" ", ...n :"' 1 --...

de suflet. Ceea ce imi doream cu adevarat era sa scriu despre

principiile spirituale care stau la baza vindecarii mintii, trupului§i emotiilor omului.

M-am decis a§adar sa scriu 0 carte despre cercetarlle §i

studiile de caz pe care Ie-am efectuat pe tema dependentei

~131

--- - -- ->-.--.


\

\

de excesul alimentar asociat cu abuzul asupra copiilor. Amrenuntat pentru moment la orice activitate clinica §i mi-ainstructuratdatele acumulateintr-o propunere de carte pe careamintitulat-o Pierderea kilogramelor de durere. Adevarul este <::aaveam nevoie de 0 pauza, iar aceasta decizie a fost una dintrecele mai bune pe care Ie-am luat vreodata. In ultima vremeincepuse sa ma earn deranjeze contrastul dintre convingerilemele spirituale profunde §ifilozofia tratamentelor psihologicepe care eram' nevoita sa 0 aplic in activitatea mea c1inica.Inainte sa revin la activitatea de consiliere, simteam nevoia sareconciliez cele doua filozofii.

Convingerile mele spirituale afirma ca omul poate creatot ceea ce i§i dore§te. Toate gandurile asupra carora neconcentram se tradudntr-un fel sau altul in realitatea fizica, inacord cu legea cauzei §iefectului. Aceea§ilege statea §ila bazaconflictului meu interior.Psihologiaimi cerea sa violez aceastalege, cerandu-le pacientilor mei sa se concentreze asupraproblemelor lor, nu asupra solutiilor care le-ar fi putut rezolva.Terapeutii §i ceilalti speciali§ti din domeniul vindecarii suntantrenati sa i§i intrebe pacientii care este problema, analizandapoi in detaliu aceasta problema. Acest mod de abordare nuface decat sa amplifice §i mai mult problema.

Ca sa va dau un exemplu, am avut parte de situatii in carepacientii mei imi descriau 0 problema pe care ei 0 consider~relationaUi:.Intr-un astfel de caz, terapeutul petrece ore intregidiscutand aceasta problema cu c1ientulsau. In noua cazuri dinzece, relatia de cuplu a pacientului se inrautate§teca urmare aacestei forme de tratament,in loc sa se imbunatateasca:In final,terapeutul i§i asigura clientnl ('~ <I,...n~'X~_..:_:::~:&V:l103 <111111a

a "a le§lt dm faza de negare" a problemei, percepand in sfar§itproblema cu luciditate. .

"Nu asta am fost educata eu sa cred!" -'mi-am dat seama

intr-o buna zi. Eu am fost educatasa ma concentrezasupraadevarului unei situatii §i sa dec1ar intotdeauna ca suntem cu

132~

"Se va deschide 0 noua poartii ..

totii perfecti, integrali §i completi, §i ca numai iubirea estereala. Aceasta abordare conduce la amplificarea armoniei

§i la transcenderea a§a-zisei probleme. Pe de alta parte, maintrebam cum ar fi reactionat c1ientii mei daca le-a§ fi spus

pe nea§teptate ca sunt perfecti! Ce ar fi zis ei dadi i-a§ fiasigurat ca sunt plini de iubire §i ca merita pe deplin sa fieiubiti? Ma temeam ca ar fi luat-o la fuga, tipand ca din gurade §arpe. Mi-am adus instantaneu aminte de respingerea decare avusesem parte in copilarie. Ma temeam sa imi revelezsecretul spiritual, dar viata m-a obligat sa 0 fa~ intr-o manieramult mai drastica.

~~~

-.-------

..........---

CAPITOLUL 9

PREZENTA

" Via/a este un aspect spiritual. FQ,rmapoate fidistrusa, dar spiritul ramane in via/a, cad el reprezinta

insa,# forma subiectiva a vie/ii".- Paracelsus (1493-1541)

a1chirnist §i medic28

Odata, ma aflam in casa de la munte a panntilor mei,de langa Paradise, California, cand Reid Tracy,

vicepl"e§edinteleediturii Hay House, m-a invitat sa iau pranzul cu elpentru a discuta despre propunerea de carte pe care i-o trimisesem.Auzind vestea, mama s-a bucurat foarte mull, la fel ca §i mine,intrucat suntem amandoua marl admiratoare ale lui Louise Hay

(fondatoarea editurii) §i ale activimtUdesfa§urate de ea.In saptamana care a urmat, m-am intalnit a§adar cu Reid

§i cu Dan Olmos, directorul editorial al Hay House. Cand Reidrni-a spus ca textul din propunerea mea de carte corespundeperfect ideilor lui Louise, am §tiut ca am gasit editura pe care 0cautam. Am discutat despre educatia noastra metafizica §i amstabilit 0 intelegere prin care Hay House se angaja sa publicePierderea kilogramelor de durere. Eram absolut incantata.

La scurt timp dupa ce am inceput lucrul la carte, I-amsunat pe Dan ca sa ii pun 0 intrebare. Auzindu-mi vocea,

secretara de la Hay House a parot u§or tulburata, dupa care

28 Head, Joseph §iCranston, Reincamarea: 0 antologie est-vest, 1981.

~135

L


mi-a tacut un transfer telefonic pe 0 aWllinie. A§teptand saaud in receptor vocea lui Dan, am ramas u§or confuza auzind

o voce de femeie. "Cred ca mi s-a tacut 0 legatura gre§ita,i-am spus persoanei de la celalalt capat al firului. Doream savorbesc cu Dan Olmos".

A urmat un scurt moment de tacere. Apoi, femeia mi-araspuns: "Nu ati auzit?"

"Ce sa aud?"

"Dan Olmos a murit. Eu sunt noua dumneavoastraeditoare". Jill Kramer mi-a explicat ca Dan a murit in urma

unei boli de lunga durata, chiar in prima zi in care ea §i-ainceput lucrulla Hay House. Jill fusese prietena cu Dan timpde foarte multi ani §i era convinsa ca el "nu a acceptat saparaseasca planeta" decat atunci cand a fost sigur ca a lasat inlocullui pe cineva pe care IIcuno§tea§iin care avea incredere.Noua directoare editoriala, Jill, s-a dovedit mai tarziu 0 foartebuna prietena a mea §i a caqilor mele. In timp ce scriam carteaPierderea kilogramelor de durere, mi-am dat insa seama caDan nu era chiar atat de pre~atit sa predea §tafetaeditoriala.

Nu m-am gandit niciodata prea mult la viata de dupamoarte, lucru uimitor daca pnem seama de vizita pe care mi-atacut-0 buniculmeu Ben imediatdupa moarte.Cu toateacestea,in timp ce scrial!1cartea, puteam simti palpabil prezenta lui

Dan, deopotriva fizic §i mental. D~ tlecare data cand dadeam .~

drumul la calculator §i incepeam sa lucrez la carte, simteaminstantaneu cum presiunea atmosferidl de deasupra umaruluimeu stang se modifica. A§acum orice om simte prezenta uneialte persoane in camera sa, de multe ori §tiind chiar cine este(inainte de a 0 fi vazutt si I'll ~1:-"'M_ -:___~:"::U.;..\"l jJl:: vanJanga mme.

Mai mult, puteam auzi cuvintele lui Dan in mintea mea.

Dan mi-a transmis 0 mare parte din filozofia acestei. cacti,inclusiv 0 serie de mesaje foarte frumoase despre rolul iertarii

in procesul de vindecare a durerii. Mesajele pe care Ie primeam136~

Prezenla

de la el contineau idei pe care nu Ie citisem §i la care nu magandisem niciodata pana atunci. ~tiam din activitatea mea camajoritatea supravietuitorilor unor abuzuri se invinovatescpe ei in§i§ipentru 0 buna parte din experienta lor. ~tiam deasemenea ca recunoa§terea onesta a acestei auto-invinovatiri

era absolut cruciala pentru recuperarea i~ urma dureriiemoponale provocate de abuz.

Nu auzisem insa niciodata pana atunci de importantaiertarii, in toti anii in care m-am dus la biserica sau in care amurmat cursurile universitare.~i totu§i,Danmi-a spusca iertareade sine este secretul vindecarii ranilor !agatede abuzurile din

copilarie. Multi supravietuitori ai abuzurilor sunt incapabili sai§iierte calaii. Daca reu§escinsa sa se ierte pe ei in§i§i,ei se pottotu§i vindeca, intrucat la nivelul adevarului nu exista decat 0singudi minte. Dan m-a rugat sa notez urmatoarea afirmatie,care Ii putea vindeca pe supravietuitori: "Ma iert, ma accept~i am 0 incredere deplina in mine insumi". Cam a§a sunaufrumoasele mesaje transmise de Dan cititorilor caqii mele,

Pierderea kilogramelor de durere~In urma scrisorilor primitede la cititori, m-am dat seama ca mesajullui Dan a influentatviata multor oameni in bine.

La vremearespectivanu am povestit preamultor persoanedespre editorul meu celest, intrucat nu eram prea sigura nicimacar ce cred eu insami despre viata de dupa moarte. Esteciudat dit de mult ne compartimentam noi propria logica, nu-ia§a? Pe de 0 parte, §tiamca Ben m-a vizitat dupa moartea sa.In aceasrn privinta nu am avut niciodata vreo indoiala, cat demica. Pe de alUlparte, ~tiamca Dan imi !!hiclas~risl1l~1tntm;nu ml-a trecut nicio clipa prin minte ca, da, exista 0 viata carecontinua dupa moarte!

In perioada cand eram copil, Ii auzeam adeseoripe mama,pe profesorii de la §coalade duminica §i pe membrii bisericiinoastre spunand ca "Moartea este 0 iluzie" §i ca "Nu existamoarte", dar am crezut intotdeauna ca acest lucru inseamna

~137


ca noi ne putem prelungi indefinit viata trupului nostru prinputerea rugaciunii. La ora actuaIa imi dau seama ca ei serefereau la faptul ca sufletul nostru nu moare niciodata, fiindetem. Trupul nostru poate muri, dar principiul viu care existain interiorullui traie§tede-a pururi.

Dupa publicarea cartii Pierderea kilogramelor de durere,succesul acesteia ne-a surprins pe toti. La urma urmelor, ar fitrebuit sa ne a§teptam al el. De la bun inceput, proiectul mi-afost inspiratde Divinitate§iam fostajutatadinceruripeintreagadurata a scrierii caqii. Dumnezeu nu ne da niciodata idei bunenumai pentru a ne lasa apoi pe cont propriu, sa ne descurcamcu ele cum om putea. EI ne da intotdeauna deopotriva ideilebune §i modalitatile de transpunere a lor in practica.

In perioada de promovare a acestei caqi am aparut lamai multe talk-show-uri televizate, inclusiv la emisiunea lui

Oprah. Moderatorii §i auditoriul talk-show-urilor insistau defiecare data asupra acelei paqi din carte in care mi-am descrispe scurt concluziile referitoare la semnificatia emotionala apoftelor noastre alimentare. Fiecarui aliment de care devenimdependenti ii corespunde 0 emotie caracteristica pe care dorimsa 0 alinam sau sa 0 ascundem.Am dat in carte inclusiv cateva

exemple de alimente care creeaza dependenta §i emotiile careIe corespund. Majoritatea moderatorilor doreau sa discutam de

aceste corespondente. ,<Acela§i lucru se intamplase §icu cativa ani inainte, dupa

aparitia caqii Sindromul alimentar yo-yo. Ori de cate orima aflam in fata unui auditoriu §i taceam mentiunea ca pot"interpreta" semnificatia care se ascunde in spatele poftelorlor alimentare, toata lumea imi cerea informMiicmnl;m..nt"""

Lt~-ampovestIt acest lucru lui Reid §i Jill de la Hay House, §iam cazut impreuna de acord ca se impune scrierea unei cartinumai pe acest subiect.

Intre timp, editoarea-§eta a revistei Complete Woman,Bonnie Krueger, m-a intrebat daca sunt de acord sa fac un

138:1J-

Prezen{a

interviu cu autoarea unei caqi care ei i-a placut foarte mult.

"Cartea este intitulata Jmbrati~atade lumina29.Am cumparatzeci de exemplare, pe care Ie fac cadou tuturor cuno~tintelor,mi-a explicat Bonnie. Ai vrea sa faci un interviu cu autoareacaqii, Betty Eadie?"

De§iremarcasemca lucrareaJmbrati~ata~elumina se afla

pe lista bestseller-urilor din ziarul New York TImes,nu §tiammare lucru despre carte. Editorullui Betty Eadie mi-a aranjato intalnire cu aceasta la Pavilionul pentru Expozitii WholeLife din Los Angeles, pentru a-i lua un interviu. Michael m-ainsotit ca sa faca fotografiile pentru revisHi,iar flul meu Grants-a decis sa vina §iel.

lnterviul urma sa aiba loc dupa prelegerea ei de vineri

seara, a§a ca in a§teptarea momentului am luat loc cu totiiin saUi§i am ascultat-o vorbind. Intre timp, ii citisem cartea§i recenziile din presa, pentru a-mi pregati interviul, darascultand-o vorbind, mi-am dat seama di Betty se exprima

verbal pe un nivel chiar mai inalt decat in scris. Ea a descrislumina interioara care exista in I]oi toti §i maniera in care ii

putem amplifica straIucirea prin cultivarea prezentei eteme aiubirii inlauntrul nostru. Stilul ei oratoric m-a vrajit, intrucatcombina forta cu blandetea §iputerea cu frumusetea feminina.Betty era un model de pace interioara - mi-a trecut prin minte.Imbdicata cu 0 rochie in stil indian, vaporoasa, de un alb

stralucitor, parea sa emane lumina despre care povestea.Cuvintele ei au trezit in psihicul meu resorturi demult

uitate. Am simtit atunci cum 0 parte a con§tiintei mele

reactioneaza adormita la discursul lui Betty, la fel ca 0_~__~.~'"._~_ __ . . . . . "" t "" ..., ,.. .. ....

,) _ ..0 , r --r- 1" , .."'-.., 0 -......

neutilizare. Aceasta parte din fiinta mea, care nu a fost plenartrezita decat in anii copilariei mele, a hibemat timp de foarte

multi ani. In timp ce ascultam prelegerea lui Betty, imbracata

29 Belly Eadie.lmbrali~ala de lumina 1992. TradusA ~i publicatA in limba romilnli de Edilura

AdevAr Divin. Br~ov. 2009 (n. ed.).

~139

-"-


in taiorul meu de poliester, in culorile marinei (alb §i albastru),m-am simtit stri'iina in propria mea piele.

Inca §i mai ciudat m-am simpt cand am intervievat-o peBetty, imediat dupa prelegere. In mod evident, era 0 femeie

bun a §i generoasa, dar am simtit ca ne separa 0 distanta impusade tensiunile mele interioare. Dupa ce m-am intors acasa, amascultat de trei ori banda cu interviul, ca sa pot scrie articolul

pentru revista Complete Woman. De fiecare data am descoperitsemnificatii noi in cuvintele lui Betty.

Mi-am dat astfel seama dit de mult din trezirea mea

spirituala am pierdut de-a lungul anilor. Nu am mai fost la

biserica §i nu mi-am mai exercitat functiile spirituale, nu m-am

mai rug at, nu am mai meditat §i nu am mai citit cacti §i acticoledespre metafizica de ani de zile. Convingerile mele interioare

nu s-au schimbat nicio clipa, dar nu mai eram con§tienUi deele. Obi§nuiam sa imi spun in sinea mea: "Ma voi intoarce

la metafizica doar daca ma voi imbolnavi". Starea mea de

sanatate a ramas insa tot timpul perfecta, a§a ca nu m-am mai

concentrat asupra spiritualWitii, care pur §i simplu nu parea

relevanta pentru viata mea. De altfel, eram foarte ocupata euscrisulla noua mea carte, Foflele constante, a§a ca nu doreamsa imi fac timp §i pentru altceva.

Pe la sfar§itullunii noiembrie, am (ost nevoita totu~i sa.<iau 0 pauza, in urma unui telefon primit de la mama, care mi-a

dat ni§te ve§ti neplacute. Bunica mea dinspre tata, Pearl, erafoarte bolnava §i toata lumea se a§tepta ca nu va mai trai mull.

A doua zi, parintii mei urmau, sa Ii faca 0 vizita de SarbatoareaRecuno§tintei veri§oarei Betty, care locuia lanlta S::IC'r::lm"'nt....

LJul'a l:e aveau sa-§l petreaca noaptea acas~ la aceasta, urmau sacalatoreasca cu totii catre ora§ul in care locuia bunica Pearl.

Vestea m-a §ocat, dar eram con§tienta ca starea mea de

ingrijorare nu avea cum sa contribuie la insanato§irea bunicii

Pearl. De aceea, am continuat'sa ma concentrez asupra cilrtii140~

Prezenfa

mele. Doua zile mai tarziu, mama m-a sunat din nou §imi-a spus ca starea bunicii s-a indiutatit. Peste toate, cinevale-a furat parintilor mei ma§ina in timp ce se aflau acasa laveri§oara Betty. Politia il cauta pe fapta§, dar §ansele de arecupera ma§inaerau slabe. Intre timp, parintii mei au inchiriato ma§ina§i §i-aucontinuat drumul ditre casa bunicii Pearl.

Am izbucnit in lacrimi §iam inceput sa plang atat de tareincat nu mai puteam vorbi la telefon.

I-am dat receptorullui Michael, care i-a spus mamei caeram cople§iili§i ca 6 voi suna eu mai tarziu. DlIpace rni-ammai revenit, mi-am dat seama ca sentimentelemele se datorau

tristetii pe care 0 simteam din cauza lui tata. Tata s-a temutintotdeauna ca Ii va fi funita ma§ina.Irni mai amintesc §i acumcum, in timpul vacantelornoastre, tata se sculain rniezul noptii§i ridica perdeaua ca sa verifice daca ma§ina lui se afla incontinuarein fata hotelului in care eram cazati.Acum, temerilelui s-au adeverit.Sufereamingrozitordin cauza faptuluica tatalmeu, care era un om atat de bun, §i-a pierdut ma§ina tocmaiacum, cand era pe punctulde a-§ipierde §imama.

Pentru prima data dupa foarte mult timp, am inceput sama rog. M-am rugat pentru pacea bunicii §ipentru recuperareama§inii parintilor mei. Am continuat sa afirm in mod repetatafirmatia pe care m-a invatat-o mama cu multi ani in urma:"Nirnic nu se pierde in mintea lui Dumnezeu". Am repetat

aceasta afirmatie pana cand ~-am convins ca Dumnezeu §tiaunde se afla ma§inaparintilor mei.

M-am rugat de asemenea ca hotii ma§iniisa se intoarca pe,...".10". 111"""'; ;; Dt::!Io...,..,,_nl _"'1 ",rI n~ ,.~"..x ~ 1 x 4-

rai, dat fiind ca Dumnezeu este Totul-in-toate. Cred ca exista

doaroameni speriati, careactioneazain mod gre§it.Numeroasetexte spirituale afirma ca singurul diavol care exista in aceasta

lume este egoul omului. Din fericire, orice om se poate trezidin starea de teamaprovocata de egoul sau, apucand-o pe calea

-Ie.141


cea dreapta. De aceea, m-am rugat ca hotii ma§inii sa devinacon§tientide actiunile lor.

Bunica Ada s-a rugat la randul ei, aH1turide alte rude §idealti prieteni. Betty Eadie imi spusese de puterea rugaciunilorreunite ale mai multor oameni. Daca 0 singura rugaciune esteca 0 raza de lumina trimisa catre cer, mai multe rugaciunifiicute la unison sunt ca ni§te raze impletite, ce alcatuiesc unfascicul gros de lumina.

La cinci zile'dupa ce am aflat de furtul ma§iniipanntilormei m-a sunat fratele meu, Ken, care mi-a spus: "Nu cred cabunica Pearl va mai tr~Hmult".

Ken este foarte intens racordat la universul invizibil.Unul din cele mai remarcabile episoade psihice pe care le-atrait s-a produs cu 0 saptamana inainte de dezintegrarea inspatiu a navetei Challenger, cand Ken a avut 0 viziune clara §ilucida a unei explozii in spatiu. A crezut insa ca se va produceun accident la aterizarea navetei. Ingrijorat, §i-a contactatun prieten inginer care lucrase la proiectarea navetei, caruia

i-a imparta§it viziunea sa, intrebandu-l: "Crezi ca s-ar puteaintampla a§a ceva?" Inginerul i-a raspuns: "Nici vorba!",dupa care Ken §i-a scos viziunea din minte. 0 saptamana maitarziu, cand mijloacele de mas-media au anuntat explozianavetei in aer, Ken a fost oripilat, iar amicul sau inginer a fost

§ocat.Amandois-au intrebatdaca premonitialui Ken i-ar fi ..putut avertiza in vreun fel pe oamenii de §tiinta de iminentuldezastru, astfel incat sa il poaH1remedia.

In tot timpul copilanei mele am auzit in mod repetat fraza:"Nu exista dedit 0 singud1minte". Experientele mediumnicene reamintesc intotdeauna (fp ,..n...~":"" __ u".."U(\ I,;UaceastaUHme: umversaU1.Cercetatorii de pe intregul mapamond aduna

dovezi §tiintifice referitoare la existenta acestei minti unice.Spre exemplu, studiile arata ca daca cineva se gande§te latine, corpul tau manifesta modifican ale functiilor fiziologicecorelate cu natura (calma sau agitata a) gandurilor persoanei142~

- _. _ n '._u___ _ __

Prezenfa

ti

respective30. Alte studii au aratat ca fnainte de a viziona undiapozitiv cu a imagine ce induce 0 stare de calm sau unaagitata, undele cerebrale §i ritmul cardiac ale subiectilor emitdeja semnale ale stani corespondente. Altfel spus, corpurile

subiectilor reactioneaza emotional la diferitele imaginiprezentate inainte ca ochii fizici sa Ie poata ve<;lea31.

Alte studii aram ca undele cerebrale ale persoanelor care

mediteaza se pot sincroniza perfect cu cele ale altor persoaneaflate in incapere, mai ales daca §i acestea mediteaza. Deasemenea, ele se pot sincroniza perfect cu undele cerebrale

ale persoanei la care se gande§te eel care mediteaza, mai alesdad1 acesta se simte conectat emotional cu persoana in cauza.Procesul se petrece indiferent cat de mare este distanta caresepara cele doua persoane32.

Rezonanta fratelui meu cu mintea universaIa i-a permisacestuia sa afle de moartea iminenm a bunicii mele. De aceea, el

s-a grabit sa ia primul avion catre Oregon, pentru a fi alaturide ea. Ken m-a intrebat daca doresc sa-l insotesc, dar inainte de a

apuca sa cumpere biletele de avion, Jl avut 0 aImviziune, din carea aflat ca este prea tarziu. Dupa ce a dat doua telefoane la rudeledin Oregon, Ken mi-a confinnat ca bunica Pearl tocmai a decedatA rezistat doar atat cat le-a trebuit tamIui §i unchiului meu Lee sa

ajunga acasa la ea, inainte de a face marea tranzitie.30 OJ. Radin, R.D. Taylor ~i W. Brandt, "Influentarea mentalft de Ia distan!li a activitfttii electro-

termice a corpului uman", European Journal of Parapsychology, vol. 11. nr. 19.34 (1995).

31 Yamamoto M. Hirasawam, K. Kawano ~i A. Furukawa, "Un experiment referitor la transferul

de informalH extrasenzoriale mftsurate cu ajutorul electroencefalogramei" (1996), Journal of

International Society of Life Information Science, vol. 14, pag. 4348.

Dean I. Radin, "Unde de §OC !Acute: dovezi ale Dremonitiitnr "iit" I..: !

- , . V) ~ c,"uJl~ycnOtogy. VOl. J2.

32 C. Honorton ~i allH, "Comunicarea psi in Ganzfeld: experimente f1icute cu un sistem de

testare automatft ~i 0 comparalie cu 0 meta.analizft a studiilor anterioare" (1990), Journal of

Parapsychology, vol. 54.

Mario Varvoglis, "Psihokinezia focalizatft cfttre un lei ~i dependent3 de un observator: 0 evaluare

a teoriei modelului comportamental conformist ~i a celei a observaliei" (1986), The Journal of the

American Society for Psychical Research, vol. 80.

William B~aud ~i M. Schlitz, "Influenta psihokineticft asupra activitftpi electrodermale, Journal

of Parapsychology. vol. 47.

'"

~143

.-

CALEA PURrATORULUl DE LUMINA

Toti oamenii au capacWiti mediumnice, dar acestlucru este cu deosebire evident in cazul copiilor mici, carevorbesc adeseori de ingerl §i de prietenii lor invizibili. Incazul in care cresc in familii care Ie descurajeaza viziunilepsihice, copiii i§i blocheaza vederea spirituaHi.Din fericire,familia mea ne-a incurajat sa ne dezvolti'imuna din.calitatilede medium: capacitatea de a ne pune la unison cu cei dragi.Atunci cand simte intuitiv ca ne confruntam cu 0 problemasau cu 0 provocare, mama ne suna imediat, pe Ken sau pemine. Personal, m-am folosit de aceasta capacitate deopotrivain cazul pacientilor mei §i in cel al copiilor mei. Fratele meuKen a procedat la fel in cazul bunicii Pearl §i a intuit corectmomentul mortii sale.

Auzindu-I pe Ken, nu am pus nicio clipa la indoialaviziunea lui, care nu mi s:-aparot in niciun caz ciudata. In

copilarie, astfel de viziuni mceau parte integranta din viatamea de zi cu zi. Din pacate, in anii de adult nu am mai acordat

prea mult:1importanta propriilor mele intuitii, decat in cazurifoarte rare. De§i interviul cu Betty Eadie mi-a atras pe momentatentia, in ultimele catevaluni m-amconcentratexcesivde mult

asupra lumii materiale. Fiind 0 scriitoare profesionista, amfost nevoita sa imi foc:alizezintreaga atentie asupra scrisorilorprimite de la cititori, pentru negocierea contractelor §i pentru

respectarea termenelor pe care mi Ie-am asumat. Pentru ~.maajuta sa dorm, seara beam vin, iar dimineata beam cafea, ca sama ajute sa ma trezesc.

Dupa trecerea bunicii Pearl in lumea dreptilor, politiaa recuperat ma§ina parintilor mei. Politi§tii Ie-au explicatacestora ca in districtul lor se int~mnl~I'M __ _~AUU,?UUJC:uLalc11<1He gaslte, a§a ca erau uimiti ei in§i§ide intamplare.Mai mult, hotii instalasera chiar un purificator nou-nout deaer, nedorind - se pare - sa afume interiorul cu fumul lor de

tigara! Banuiesc ca putem pune aceasta recuperare miraculoasa

a ma§inii parintilor mei pe seam a faptului ca, dupa ce s-a144~

Prezen/a

eliberat de limitarile corpului fizic, bunica Pearl a dorit sa-§iajute fiul multiubit, la care s-au adaugat §i rugaciunile noastrecolective.

La 0 saptamana dupa moartea bunicii meIe, am auzitdistinct 0 voce care mi se adresa, venind din afara capuluimeu. Nu am mai auzit 0 astfel de voce (exterioaramintii meIe)de cand cu experienta mea extracorporaia, care s-a petrecutcu aproape 30 de ani in urma. La fel ca la vacsta de opt ani,am auzit a§adar 0 voce masculina puternica, ce mi s-a adresatcu urmatoarele cuvinte: "Lasa-te de baut §i incepe sa studieziCursul de Miracole".

Tonul nu era al unei rugaminti, d al unei porunci foarteferme, rostita insa mra manie §i lara vreo acuzatie. Auzindaceste cuvinte, m-am cutremurat, cad in adancul inimii §tiamca modul meu de viata, incIusiv vinul baut seara, nu imi mceabine, nid din punct de vedere fizic §i nid emotional. Dar cem-a uimit cel mai mult a fost finalul frazei: ,,~i incepe sastudiezi Cursul de Miracole". Auzisem vag de acest "Curs",dar nu §tiamexact despre ce este vorba in el. Era oare vorbade 0 serie de cursuri care se tineau in anumite §coli speciale?M-am intrebat unde se tineau astfel de cursuri §i cum puteamafla mai multe amanunte.

Fara sa-i explic motivele, am intrebat-o pe mama daca§tie ceva de Cursu/ de miraco/e. Mama mi-a raspuns ca esteinteresata ea insa§i de acest curs. Mi-a reamintit apoi ca mi-apovestit pentru prima data de Curs pe vremea cand eramstudenta in anul intai la psihologie. Cand mi-a spus ca exista,,0 carte transmisa mediumnic de Iisus ca un antidot pentrudurerea de C:lTP.~lIfpr~ 1 "n ~- : :.::..:', .", p<Ut;~a J-amraspuns ca autorul ei trebuie sa sufere de schizofrenie. Inrealitate, cea care sufeream la vremea respectiva eram eu: lafel ca toti studentii la psihologie, sufeream de 0 viziune ingust1i§inaiva, bazata pe 0 psihanaliza simplista.

Mama mi-a trimis prin fax cateva pagini dintr-un interviucu Marianne Williamson, 0 binecunoscuta autoare care tine

~145


seminarii pe tema Cursului de miracole. Am citit materialulprimit, dar inca nu ma simteam pregatiHlsa ma las de baut §isa ma inscriu pe loc la CursuI de miracole. Devenisem illsasuficient de curioasa ca sa investighez ceva mai in profunzimcproblema.

Am intrebat-o pe Bonnie Krueger, editoarea revisteiComplete Woman,daca este de acord saii iau un interviupentmrevista lui Marianne Williamson. Bonnie a acceptat, §i dupaditeva telefqane date la biroul §i la agentullui Marianne, amstabiPit0 intiUnirecu Marianne in vederea unui interviu. Am

aranjat de asemenea 0 §edintafoto pentru revista in seara zileide vineri, la biserica Huntington Beach Church of ReligiousScience, unde urma sa pna 0 conferinta.

Inainte de a-i telefona luiMarianne pentru a-Icere acordulpentru interviu ma simteam destul de nervoasa. Aveam unrespect uria§ pentru ea, admirandu-i sinceritatea cu care i§iafi~a public convingerile spirituale. Spre deosebire de ea, eunu ma sim;eam pregatita sa imi recunosc propriile convingerinici maCaffata de mine insami. Ce sa mai spun de prieteni saude cititmii cariiior mele. Gandindu-ma la opera lui Marianne,m-am 'inlrebatsincer: "Oare voi putea vorbi §iscrle vreodata lafel de deschis despre eonvingerile mele spirituale? Voi putcaajunge vreodata sa predau principiile vindedirii spirituale incare cred, tara a-mi risca reputatia §i venitul?" Marianne mi-areaprins dorinta de a-mi folosi cunoa§terea spirituaHipentFUaschimba ceva in bine in aceasta lume.

In timpul interviului, Marianne s-a dovedit extrem deamabiHi.Ascultand-o in timp ce imi vorbea despre princiniilpdin Cur'iul de miracn/p n_ co:"'::. 1<uasa vreau: "Aceste.t":"\.-J.l:J1lsumiexact ca cele despre care am invatat in copilariede la mama §i de la profesorii mei de la §coala de duminica!"Cateva zile mai tarziu, m-am intalnit cu Marianne la biserica

Huntington Beach, insopta de fotograful revistei §ide KristinaReece. directoarea responsabiHlcu publicitatea de la editura

146 "-¥"

Prezenla

Hay House. Am simtit imediat 0 legatura putemica intre mine§i Marianne, care m-a imbrati§at cu caIdura, intr-o manierafamiliara. Am simtit de asemenea 0 afinitate cu atmosfera dinacea biseridi particulara, care m-a flicut mai tarziu sa participregulat la slujbele tinute aiei.

A doua zi, cand m-am a§ezat la calculator ca sa scriuarticolul despre Marianne, am simtit in' jur 0 schimbare a

presiunii aerului, similara cu cea pe care am simtit-o atuncicand am sesizat prezenta lui Dan Olmos in timp ce scriamPierderea kilogramelor de durere. De data aceasta tnSa, mis-a parot ca schimbarea de presiune se datoreaza prezentei maimultor suflete, nu doar unuia singur. Prezenta lui Dan mi s-a

parot ca umple doar spapul fizie care corespunde aproximativunei singure persoane, in timp ce actuala prezenta parea sa seintinda pe orizontala de-a lungul intregii jumatati superioarea camerei, ca §i cum un nor uria§ ar fi patruns in cameramea. Am simtit ell aceasta prezenta freamata de nerabdare,a§teptand ca eu sa incep sa scriu. Era ca §i cum m-a§ fi aflatin compania unei fiinte extrem de evoluate §ide inteligente, aunui maestru inaItat la eel', a unui avatar, a unei entitati-grupsau a Sfantului Duh - care a venit sa ma ajute sa scriu articolul

despre Marianne Williamson.Prezenta parea saimi supervizezeserisulprinmanipularea

schimbarilor de presiune din jurul jumatatii superioare acorpului meu. Dad scriam ceea ce dorea ea sa scriu, prezentaimi imbrati§apieptul cu 0 energie plina de iubire. Daca scriamaltceva decatdorea ea sa SC.ril1i ; n:-"-_ ".:. uc SUS10JOS,ca

'1:\.-uJUIll-ar11tinut cu capul sub apa. In mod paradoxal, nu ampus nicio clipa la indoiala §i nu m-am simtit deloc infrico§atlide aceasta interventie spirituaHi.Poate ca cea care m-a facut saIi accept imediat prezenta reala §i pozitiva a fost insa§i esentaei plina de iubire, pe care 0 percepeam extrem de intens.

Pe la 10:30 seara, aproape ca am terminat articolu!. La

sfar§itultuturor articolelormele scriu intotdeauna:,,30-30-30".~147

-- --"_.-_.- - --


Aceste numere reprezinta un indiciu jurnalistic ce ii indicaeditorului ca autorul §i-a terminat articolul. In timp ce bateamla ma§ina primul ,,30", calculatorul meu s-a blocat subit. Am

apasat tasta ,,Enter" §i tasta "spatiu",' dar cursorul a refuzatsa se rni§te.Mi-am dat imediat seama ca prezenta invizibilaactiona asupra calculatorului meu §i am rugat-o mental sairni explice mesajul sau. Instantaneu, unul din paragrafelescrise s-a innegrit, fiind selectat cu functi.a de subliniere acomputerulul.

Am intrebat mental prezenta: "Dore§ti sa modificacest paragraf?" Am primit un rasRuns afirmativ. Am recitit

paragraful §i rni-am dat seama c~ suna ambiguu, putandconduce cititorul catre anumite conc1uzii gre§ite in privintaCursu/ui. De aceea, am reformulat frazele, astfel incat sensul

lor sa devin~ precis. Am intrebat apoi prezenta invizibila:"A§ae bine?" Subit, am simtit ca presiunea aerului din camerarevine la normal. Prezenta invizibila a disparut, ca §icum ar fidorit sa-rnitransrnitaca: "Munca noastra comuna s-a incheiat".Am terminat articolul cu caracterele finale, ,,30-30-30", dupacare m-am gandit: "Uimitor!"

Pentruprimadatadupamult timp,in acea noaptem-amduslacu1carefarasa beauniciunpahardevin,a§acummaobi§nuisem.Nu doream sa irni amoqesc gandurile §i emotiile. Dimpotrlva,preferam sa rni Ie pastrez vii, gandindu-ma la evenimen~lerniraculoase care s-au petrecut. Dupa ce m-am a§ezat pe pat,am avut un vis lucid, extrem de intens, in care se facea ca eram

singurul pasager al unui autobuz uria§ care caIatorea printr-ovale din apropiereaunei plaje. Culorilecerului. alp.t"\..;~"~._.:_:'l1ale oceanu,uierau extrp rI- .:: 'l~uc srraJucitoare.In toamviatau.",uuc aault nu mai experimentasemniciodataun astfel de vis.Totul era extremde real §ide colorat,§ima intreb inc1usivla oraactuala ce anume s-a petrecut in realitate.Tot ce pot spune esteca visul avea 0 legatura indiscutabilacu prezenta invizibilacarem-a ajutat mai devreme sa scriu articolul.

148~

Prezen/a

A doua zi dirnin.eata m-am trezit intr-o stare de confuzie.

Ma simteam in mod evident mult mai orientata catre valorilemele spirituale, dar nu eram inca pregatita sa introduc marlschimbari in modul meu.de viata. In zilele care au urmat, am

neglijat sfatul vocii spiritualecare mi-a spus "sa ma las de baut§i sa incep sa studiez Cursu/ de miraco/e". Am continuat sabeau vin §i mi-am scos din minte orice gand referitor la Curs.

~~~..

- --~--

_.~ -- ------..

CAPITOLUL 10

TREZIREA

" Calea catre lumina apare adeseori ca fUnd fntunecata.

Calea care duce fnainte pare sa duca frecvent fnapoi ".

- Tao Te Ching, text spiritual

Am reu§it sa termin eartea Poftele constante, dupacare i-am trimis manuserisul lui Jill Kramer de

la editura Hay House. 0 sapmmana mai tfuziu, Jill m-a sunat§i mi-a spus ca luerarea nu reprezinm exact ce a§tepta ea de la

mine. Avea dreptate. Am scris c~ea intr-un stil rece §i mecanic,prezentfuld exclusiv diferite studii §tiintifice referitoare la poftelealimentare. Nu am prezentat niciun punct de vedere metafizie, iarstilullucrarii nu conpnea nicio urma de caldura sau de emotie. Jill

m-a rugat sa 0 reseriu §i mi-a.trimis inapoi manuscrisul.Ma simteam insa extrem de obosita, ca §i cum nu a§ mai

fi avut puterea de a ma lupta cu viata. Petrecusem luni de zileflidind cercetari pentru carte §i ma simteam epuizata din punctde vedere emotional din cauza tragediilor petrecute in familiamea. lar acum trebuia sa imi rescriu in intregime manuscrisul. ..Pe de aWi parte, eram perfect con§tienta de necesitatea acestuidemers, daea doream sa seriu 0 carte la standardul de cali tate

eu care imi obi§nuisem cititorii pana atunci.

In timp ee m-am a§ezat in fata calculatorului, CD0 copiea .cartH mele Ianga mine, am simtit sehimbarea familiara

de presiune in jurul eapului, umerilor §i pieptului. Se pare

~151


di prezenta invizibiHi care m-a ajutat in timpul articolului

despre Marianne Williamson se intorsese! Am intampinat-ocu toata caldura. Imediat, degetele mele au inceput sa scrie la

calculator ca §icum ar fi avut 0 viata a lor. Pe ecran a aparut 0in§iruire de idei cursive, care se legau perfect intre ele §i caredescriau principii spirituale care nu imi apartineau. Erau ideicomplet noi pentru mine, care contineau adevaruri referitoarela bazele metafizice ale poftelor alimentare, ce includeau

sentimentele profunde ale omului §i teama sa de a-§i ascultavocea interioara.

Eram con§tienta ca scriu intr-o maniera automata, ca §icum m-a§ fi aflat sub dictare. De§i ma simteam pe jumatateadormita,scrisulmeupareasa aiba0viataproprie, independentade a mea. Singurul lucru de care eram plenar con§tienta eraacela ca nenumarate idei pline de forta imi veneau una dupaalta in minte, fiind transmise apoi ecranului calculatorului decatre degetele me1e.In timp ce scriam, am pierdut orice urmade con§tientizare a timpului. Credeam ca am scris doar 20 deminute, cand in realitate trecusera patru sau cinci ore.

(Noi) am rescris astfel cartea Poftele constante in numaidoua saptamani, dupa care i~am trimis noul manuscris lui

Jill. Cateva zile mai tarziu, aceasta mi-a telefonat §i mi-aconfirmat ca in timpul procesului de rescriere s-a petrecutceva miraculos. "Sunt uimita cat de rapid ai reu§it sa schimblcomplet intreaga carte, mi-a spus ea. Noul manuscris esteexact a§acum mi-l imaginam eu, a§aca intentionez sa 11trimitimediat la editare!"

Nu i-am explicat lui Jill si nu am oovestit nim~nl1i£'I>

s-a Intamplat, cu exceptia mamei mele. Inca ma temeam

ca persoanele din afara familiei mele sa nu imi descopereconvingerile spirituale §i sa ma respinga din acest motiv.

Imi ascundeam adevarata fata §i adevacatele convingeri,neingaduindnimanuisa afle de experientelemele venitedin alte152~

Trezirea

lumi.Imi repetat tot timpulin sinea mea: "Inca nu suntpregatiillsa scriu despre vindecareaspirituala.0 sa scriu cu sigurantii0carte§idespreacestsubiectintr-o buna zi, dar nu acum".

o data sau de douaori pe luna, producatorii de emisiuni deteleviziune ma rugau sa apar in talk-show-urile lor in calitateamea de "Doctor Love", dat fiind ca scrisesem carti pe temarelatiilor de cuplu. La doua saptamani dupa ce Jill a acceptatcartea Poftele constante, am fost solicitata de doua astfelde emisiuni transmise pe Coasta de Est cu ocazia sarbatoriiValentine's Day. De§i nu consideram di eticheta de "DoctorLove" are ceva de-a face cu menirea mea in viata, inca ma.temeam sa resping §ansele pe care mi Ie oferea mas-media.La vremea aceea, eram convinsa ca trebuie sa apar la televizorpentru a-mi dinamiza astfel cariera de scriitoare. De aceea, amacceptat sa apar in ambele programe.

Primul program, intitulat "Clubul celor 700", este untalkshowcu transmisienationalaprodus §itelevizatde ChristianBroadcasting Network (un canal de televiziune cre§tina) §imoderat de Pat Robertson. Cei de aici mi-au rezervat un bilet

de avion catre studiourile lor din Virginia Beach, urrnand saapar in direct chiar in ziua de Valentine's Day. De acolo, urmasa zbor pana la New York, unde urma sa apar in cea de-a douaemisiune, moderata de regretatul Charles Perez.

Mi-am petrecut noaptea de 13 spre 14 februarie dormindintr-un hotel superb care apartinea retelei de televiziuneChristian Broadcasting Network, retea care reprezinta unveritabil ora§,avand un restaurant, un hotel, magazine, birourisi un studio de televiziune.Din cauzaeducatiei melenecre§tine,ma simteam putin nervoasa inainte de emisiune, cu atat maimult cu cat Pat Robertson era 0 persoana controversata, dar cuo mare influenta politica.

In seara zilei respective am citit un exemplar alautobiogiafiei lui Robertson oferit de receptiahotelului. Cartea

~153


era intitulataStrigii in gura mare, depe acoperi~urilecase/or3§i nu mi-a dispUicutdeloc. Mi s-a parut chiar ca am anumite

lucruri in comun cu acest personaj. Inainte ca un prieten sa-linspire §i sa-l directioneze catre Dumnezeu, Robertson fusese

un alcoolic inrait §i un neadaptat. Prietenul lui obi§nuia savorbeasca non-stop despre Iisus §i despre Dumnezeu tuturorpersoanelor careii ie§eauin cale,spre sHlnjenealaluiRobertson.

Totu§i, exemplullui I-a inspirat mai tarziu pe Robertson sa i§istrige in gura mare propriul mesaj, de pe acoperi§urilecaselor.In pofida rezervelor pe care Ie aveam fata de acest mod de

viata, nu ma puteam impiedica sa nu il a~mir pe Robertsonpentru curajul de a ie§idin fundatura spirituala in care se afla,dezvaIuind intregii lumi ce simte, in timp ce eu inca ma maichinuiam sa fac acest lucru.

A doua zi dimineata, ma aflam pe platoul de filmare din

"camera verde" a emisiunii "Clubul celor 700", inconjuratade producatori, oaspeti, alti membri ai personalului §i dedoi moderatori. Eram a§ezati cu totii in cerc §i ne tineam demaini. Inainte de inceperea spectacolului, am spus cu totii 0rugaciune cu voce tare. M-am minunat de diferenta care existaintre aceasta camera verde §istudiourile celorlalte emisiuni la

care am participat de-a lungul vremii. Nu mi s-a mai intamplatniciodata sa fac 0 rugaciune colectiva inainte de incepereaunei emisiuni. Mi-a pHicutinsa §i m-am simtit imediat l1JUltmai relaxata.

Am fost transmisa in direct timp de aproape 0 ora, dandsfaturi romantice pentru Valentine's Day §i sugestii pentru uncuplu recent casatoritcare s-a aflat in studio alaturide mine.Am"nIt "x rI:"n..' :; .L ~r _ _ uy:.: :: \.-,U<111111-alusrrnca, i'ntrucatnu am mai vorbit niciodata despre Dumnezeu la televizor. La

sfar§itul emisiunii, am incheiat tacand 0 afirmatie vaga, darexplicita pentru cei care aveau urechi de auzit: ,,~i§timcu totii

33 Pat Robenson, Slrigii in gura mare, de pe acoperi~urilecase/or. 1972 (N. tr, Aluzie la undIal biblic),

154~

'-1.

Trezirea

care este sursa adevaratei iubiri", Moderatoarea emisiunii a

prins mingea din zbor §i s-a adresat astfel auditoriului: "Da,adevarata sursa a iubirii este Dumnezeu". Am privit-o §i aminghitit in sec, dorindu-mi sa fi fost eu aceea care a rostit acestadevar simplu, dar atat de puternic.

La sfar§it,oaspetii§ipersonalulemisiunii auluat impreunamasa la restaurantul din spatele studioului. Am sporovaitfericiti §i m-am simtit foarte confortabil, pana cand cineva dela masa a inceput sa-i intrebe pe rand pe oaspeti la ce bisericamerg. Dat fiind ca se apropia randul meu sa vorbesc, m-amgandit repede ce a§putea sa raspund. Ma duceam cateodata lao biserica metodista, dar cel mai adesea ma duceam la bisericaNoii ~tiinte Cre§tine.~tiam ca daca ma voi limita sa vorbescdespre biserica metodista, voi fi in siguranta, dar daca a§ fiprocedat astfel, m-a§fi simtit ca §icum a§fi mintit. De aceea,m-am decis sa spunadevarul, chiar dadi ma a§teptamla reactiinegative. De§i ma simteam cat se poate de cre§tina, §tiam caNoua ~tiinta Cre§tinaera considerata 0 religie ne-cre§tina,de§ifondatorul ei §i-a bazat noua _doctrinape bazele principiilorvindecatoare ale lui Iisus Hristos.

Cand mi-a venit randul, am inceput prin a da un raspunsfoarte vag: ,,0, ma duc la 0 biserica din Huntington Beach,California". Cineva de la masa mi-a spus insa ca era din sudulCaliforniei §i m-a intrebat mai exact la ce biserica ma duc.I-amraspuns inro§indu-ma:"La biserica Noii ~tiinte Cre§tine".Altcineva m-a intrebat: "Va referiti la biserica scientologica?"I-am raspuns negativ, dupa care am explicat pe scurt in ceconstau princioiile Noii Biserici Crestinp..~1p.rplil1ipil1nit~tii

§i ale ~tiintei Religioase. Am simtit imediat 0 schimbaredramaticaa atrnosferei,in timpce foartemultioaspeti§i-augasittot felul de pretexte pentru a pleca de la masa mea. Pranzul s-aincheiat in aceasta atmosfera inghetata.

Una din producatoarele emisiunii, 0 femeie pe numeIvory, m-acondus in tacerepana la cameramea dinhotel pentru

~155

l _.


a-mi aduna lucrurile, astfelincat un membru al personalului sama poata conduce catre aeroport. In timp ce intram in camera,Ivory m-a intrebat: "Te deranjeaza daca iti pun 0 intrebare?"Am invitat-o sa continue, dupa care mi-a spus: "Ai 0 relatiepersonala cu Iisus Hristos?"

Am simtit cum ma inro§escdin nou. Traiam un sentimentde deja vu, ca §i cum a§ fi retrait experienta de expulzare dintabara de tineret a Noii ~tiinte Cre§tine, sau ultimatumulprimit din partea colegilor mei de formatie atunci cand m-auinvitat sa ma alatur bisericii lor, a Credintei in Emanuel. Masimteam din nou in rolul de fetita rea, care nu merita sa stea incompania celor drepti. ..

I-am spus lui Ivory ca am intr-adevar 0 relatie cu IisusHristos §i ca citesc din cand in cand din Biblie. Ivory m-aintrebat din nou in ce religie am fost crescuta. Cand i-amraspuns: "In religia Noii ~tiinte Cre§tine",ea mi-a spus ca nu aauzit niciodata de aceasta religie §ica va face cercetari pentrua afla mai multe.

Mi-a pus apoi 0 intrebare care m-a uluit prin implicatiileei: ,,~i nu ti-e teama ca Dumnezeu este suparat pe tine?"

Am privit-o direct in ochi §ii-am raspuns: "Eu nu cred caDumnezeu se poate supara yreodata".

Ce mi-ar fi putut raspunde? Ne-am luat rapid ramasbun una de la cealalta, iar unul din membrii personalului dela emisiunea "Clubul celor 700" m-a condus la aeroporf Ladespartire, mi-a spus: "Sper sa iti mearga bine". Cuvintele luimi-au confirmat dincolo de orice tagada ceea ce §tiam deja:ca fusesem excomunicata pe viata de Christian Broadcastingl\.T~hun 1r no n''''''Iot;u I"'X t-i onT'n .rI.a '" 'h;,.,o :,...~ " ,.,~...x"

Am incercat sa imi scot povestea din minte, dar ininteriorul meu se dadea 0 lupta. Intrebarile producatoarei audezgropat in mine sentimentele confuze legate de religie §idespiritualitate. Cuvintele lui Ivory s-au suprapus cu intrebarilepe care mi Ie puneam eu insami legate de transpunerea in

156~

Trezirea

practica a propriilor convingeri religioase, facandu-ma sa masimt inca §imai confuza. M-am intrebat sincer: "Oare exista 0alta definitie a unui bun cre§tin, cu exceptia celei de persoanacare 11iube§te sincer pe Iisus Hristos?" ~tiam ca Intregulfundament al religiei Noii Gandiri se baza pe invataturi1e luiIisus Christos din Noul Testament, dar in ceea ce ma privea,trebuia sa recunosc ca nu am studiat niciodata Biblia cu 0

atentie suficient de mare. Oare asta insemna ca nu eram foartecre§tina? Ma intrebam de asemenea in sinea mea 1a ce sereferea Ivory atunci cand mi-a vorbit de ,,0 relatie personalacu Iisus Hristos".

Aflata in acea noapte in camera mea de hotel dinManhattan, mi-am adus aminte de un incident care s-a petrecutcand aveam 18 ani, petrecandu-mi vara acasa la prietena mea

Kathy, langa Palm Springs.Intr-onoapte, m-am trezit din somn§i am avut 0 viziune: deasupra patului meu se aflau tei figuriluminoase, care s-au apropiat de mine plutind foarte lent. Am

simtit atunci ca figura din mijloc era Iisus Hristos, iar una dincelelalte doua era Fecioara Maria. Nu Ie puteam vedea fetele,intrucat straluceau mult prea-orbitor,dar am §tiutpur §i simplucine erau cele doua personaje.

In acel moment am fost convinsa ca mi se apropiemoartea. De aceea, mi-am inchis ochii pentru a face sa dispara

imaginile, dar cand i-am redeschis, acestea continuau sa seapropie de mine. "Sunt prea tanara ca sa mor!", mi-a trecutprin minte, in timp ce ma aflam singura in camera intunecata.Mi-am inchis §i mi-am redeschis de mai multe ori ochii, darimaginile nu dispareau, ci au continuat sa se apropie de mine.in ,,/31/3t1innrmJ'i m-am decis Sa ma abandonez in fata lor.

"Bine, nu mi-e frica de moarte,m-am gandit.Veniti §i luat1-ma.Va apaqin".

In acel moment, figuri1em-au invaluit in lumina lor, dupa

care au disparut. Ma simteam u§urata ca experienta care m-ainfrico§at atat de tare s-a incheiat, dar aveam 0 intuitie vaga

~157


dl decizia mea de a ma abandona mi-a schimbat intrucatvastarea de con§tiinta.Zile la rand, m-am gandit ca probabil astainseamna sa 11accepti pe Iisus in inima ta §i sa rena§ti.

Experienta de la "Clubul celor 700" a retrezit in mineamintirea acestui incident, dar tot nu intelegeam care este

pozitia mea fata de cre§tinism. De altfel, 0 parte din fiintamea era inca furioasa din partea tratamentului critic de care

avusesem parte. In plus, eram dezamagita de reactia meadefensiva il) fata intrebarilor lui Ivory. "Ar trebui sa-mi afi§ezcu mai muM siguranta propriile convingeri", m-am criticatsingura.

In timp ce continuam sa raman treaza in cameramea de

hotel, mi-am adus aminte de toti pacientii pe care i-am ajutatsa i§i depa§easca experientele negative din copilarie legatede religie §i de biserica. Multi dintre ei mi-au plans pe umar,povestindu-mi de vina cople§itoarepe care 0 simteau datoritaconvingerilor religioase care Ie fusesera inoculate in copilarie.Majoritatea se invinovateau singuri, din cauza ca in copilarieauzisera nenumarate predici din care reie§ea ca toti oameniisunt pacato§i. Mi-am amintit de asemenea de 0 clienta caremi-a povestit de un preot care a invatat-o ca este gre§it sa fiemanioasa. De atunci, §i-areprimat neincetat mania, pana canda cazut intr-o depresie adanca.

De-a lungul vietii, am fost la diferite biserici, unele

traditionale §i altele netraditionale. Mi s-a parut ca fiefaredintre ele are 0 frumusete a ei, unica, dar niciuna nu mi-a

putut oferi tot ceea ce cautam eu. Am incercat sa gasesc 0biserica in care disculiile de grup, invalaturile din Evanghelii§i inlelepciunea metafizica profunda sa se combine in modarmonios, a§acum se int!lmnJ..In:_ =_:_..:...uUUll111caa bisericii:.vu ~LllnJeCre§tine. Din pacate, niciuna din bisericile laslujbele carora am participat nu mi-a putut oferi vreodata 0astfel de experienta.

M-am gandit apoi la intrebarea lui Ivory, daca nu-mi era

frica de faptul ca Dumnezeu era suparat pe mine. Personal,158~

Trezirea

nu mi I-am putut imagina niciodata pe Dumnezeu ca fiindmanios sau razbunator. Am fost educata de mica in ideea ca

Dumnezeu este suta la suta iubire §ica in mintea lui nu existaloc pentru a vedea saupentru a recunoa§tepacatul. De vreme ceDumnezeu, care reprezinta adevarul pur, nu poate recunoa§tepacatul, inseamna ca acesta nu este real. De aceea, ar fi absurdca el sa pedepseascape cineva pentru 0 fapta ireala. Dumnezeunu cunoa§tealtceva decat ceea ce este real: iubirea.

Am cunoscut foarte multi pacienti care rnceau eforturiserioase pentru a scapa de ideea unui Dumnezeu razbunator.Dnul dintre ei, educat intr-o religie fundamentalism,mi-a spus:,,Ma tern sa imi schimb parerea despre Dumnezeu, de§i mi-a§dori sa 0 fac. Ce s-ar intampla dad bisericile Noii Gandiriar gre§i, iar Dumnezeu m-ar pedepsi pentru d1 iI considerun Dumnezeu plin de iubire?" Dupa nenumarate §edinte deconsiliere in care'eu ma rugam sa fiu diIauziHi,iar pacientulcitea din Noul Testament, acesta reu§ea sa i§i cultive treptat 0noua imagine despre Dumnezeu, una plina de iubire.

"Ce ironie, mi-am spus.in sinea mea. In timp ce atat demulti prieteni §i clienti de-ai mei se duc la biserici metafizice,dar se simt respin§i de propriii lor membri de familie careapartin unor religii traditionale, eu, care am primit 0 educatiemetafizica, nu ma simt confortabil decat daca imi discut

adevaratele convingeri cu propria mea familie. Ma tern sa imirevelez convingerile in public, tocmai ca sa nu am parte deaceea§irespingere pe care am experimentat-o astazi la ,Clubulcelor 700"'.

In cele din urma, am adormit. A doua zi m-am pregatitpentru emisiunea lui Charles Perez, a§aca nu am mai avut timpsa ma gandesc la ceea ce s-a intamplat cu 0 zi in urma. ~oferullimuzinei m-a luat din fata hotelului in care eram cazata §im-a. dus catre studiourile CBS. Moderatorul emisiunii m-aprezentat ca 0 experta in problema "prins intre doua iubiri".

~159


I

La talkshow participau trei cupluri, la care se adauga "a treiapersoana" pentru fiecare dintre ele. Cu totii I§idiscutau deschis

infidelitatile, In timp ce eu ar fi trebuit sa Iedau tuturorsfaturi §isa Ie fac diferite sugestii. Cu 20 de minute Inainte de IncepereaInregistrarii, 0 producatoare ne-a convocat In "camera verde"

§ine-a anuntat ca spectacolul s-a anulal. "Doi dintre oaspeti nuau ajuns §i nu putem face emisiunea tara ei", ne-a spus ea.

Producatoarea a aranjat sa fim du§i de ni§te limuzineInapoi lahotelurile noastre, saula aeroport.Miemi-aucumparatun bilet de avion care sa ma duca de la aeroportul JFK InapoiIn California. In timp ce a§teptam la poarta studiourilor CBS

sa aflu In ce ma§ina trebuia sa ma urc, m-am simtit u§uratadipot sa ma Intorc acasa. Calatoria fusese obositoare §iplina deprovocari!

In cele din urma, persoana Insarcinata sa ne conducami-a indicat 0 ma§ina argintie, marca Lincoln Towncar.

M-am urcat §i m-am a§ezat recunoscatoare pe scaunul dinspate. Am schimbat un salut cu §oferul, care era un barbat cu

pielea Inchisa la culoare, Imbracat Intr-un costum elegant §icu 0 voce foarte blanda. Acesta mi-a explicat Intr-o englezastricata ca Ii conduce de multe ori pe oaspetii studioului catreaeroport, dupa care IIi-aIntrebat In ce calitate am fost invitatala emisiunea lui Charles Perez.

"Sunt psihoterapeut", i-am raspuns eu.,,0, mi-a spus el, In engleza lui, §i ce vezi In viiiorul

meu?"

In mod evident, §oferul a confundat termenii, fiind

convins ca sunt un fel de medium psihic. Inainte sa apuc sa11corectez, mintea mi-a fost inl1nrl:lt~rI.. trot ~~1..1..J_,.:_--o~u~§1Ge ganduri. Probabil ca aceasta reactie a fost dec1an§ata decredinta lui, de faptul ca §oferul ma considera mra rezerve unmedium vestil.

Dintr-o data, mi-am dat seama ca §tiu tot felul de detaliidespre viata §oferului. I-am spus ca are 0 iubita frumoasa In

160~

Trezirea

India, cu parullung §i negru. "Numele ei este Syrena. Syria,sau a§aceva". Mut de uimire, §oferulmi-a Inmanat0 vedere deValentine's Day, semnata "Syrina", pe care tocmai 0 primisede la iubita lui din India.

In continuare, mi-a cerut sfatul, Intrebandu-ma cum sa

procedeze pentru a 0 convinge pe Syrina sa se mute In America§i sa se marite cu el. Raspunsul se afli printre informatiilepe care Ie primisem ceva mai devreme, a§a ca i-am explicatca Syrina nu era sigura de sinceritatea §i de adevaratele luiintentii. "Vrea sa te angajezi formal fata de ideea de disniciecumparandu-i un inel de logodna §i cerarld-o In casatorie",i-am explicat eu, Inca nesigura pe mine, ne§tiind de uode lmiveneau toate aceste detalii personale despre viata unui strainpe care nu I-am mai vazut niciodata pana atunci. ~oferul mi-adispuns imediat: "Exact asta banuiam §i eu", dupa care mi-amultumit pentru di i-am confirmat banuielile.

Viziunea mea a continual. I-am putut vedea pe eei doicasatorindu-se §i locuind Intr-o suburbie apropiata din NewJersey. Am mai vazut ca uQuldin fiii lor avea sa devina unmedic renumil. Cand i-am spus toate aceste lucruri, §oferul adat din cap §i mi-a raspuns: "A§a este. M-am rugat mult timp

, ca, Intr-o buna zi, sa am un fiu care sa ajute aceasta lume"., Nu i-am Imparta§it§oferului uimirea pe care 0 simteamIn urma acestei lecturi psihice inedite, Intrucat nu lotelegeam

prea bine ce se petrece. Tot ce §tiam era ca am patruns spontan

In gandurile cele mai intime ale acestui barbat §i ca i-am putut

vedea trecutul, prezentul §i viitorul. Cum era Insa posibil? Am1_~1)(4.__:_~_v. . .".. .. .

_ _ _r ~.._&&- -- . u ",/v.a."",..u.a

1 ~i-a povestit ca tatal sau era preot cre§tinIn India, drept care'ff am discutat cum se poate Impaca aceasta credinta eu lectura

~ psihica pe care tocmai 0 experimentasem.II Am ajuns In California hotarata sa explorez mai In

1, profunzimeacestechestiuni.NumaiputeamignoraPUIe:i;;;

. . -"--- --- p--.--------


cutremur provocat de recentele experiente spirituale pe care '

Ie-am trait. Trebuia sa aflu mai muite despre aceste subiecte,~i asta cat mai rapid cu putinta.

;;;J-;;;J-;;;J-

,"

---------

CAPITOLUL 1 1

VIZIUNI ALE DARURILOR PURTATORULUILUMINII

" Cei care o$i-au dezvoltat puteriie psihice nu au

jacut altceva decat sa renunle la limitarile pe care # Ie-au

impus singuri propriei minli n,

- Curs de miracole

Adouazi dupa ce m-am intors de Ia New York, m-am

inscris Ia un curs de dezvoitare a capacitatilor psihice,tinut de Fundatia Learning Light din Anaheim. Doream sa afludad! experienta mea cu §oferul de taxi a fost doar 0 intamplaresau chiar aveam capacitati mediumnice.

La prima ora de curs, m-am trezit a§ezata Ia 0 masa in

forma de U, intr-o sala aflata Ia etajul al doilea al unei fostebiserici transformata in ~coala pentru cei ce doresc sa devinamedium, Toti cei prezenti pareau agitati. A§teptand sosireaprofesorului, am schimbat dlteva vorbe intre noi.

In sfar§it, in sala a intrat §i instructoarea noastra, 0 femeie

cu 0 infati§are echilibrata §i cu parol negru ca oan:! rnrhnln;yv HU111'"LU\,;lt:lla;)COU.t'emeia ne-a distribuit cateva foi dehartie. Una dintre ele s-a dovedit a fi un test. "Acest test va va

ajuta sa va dati seama care sunt principalele voastre canale decomunicare", ne-a explicat Lucretia.

Testul continea - printre altele - urmatoarele intrebari:

1. Atunci cand te intorci dintr-o vacanta, ce iti este mai la

~163

CALEA PURTATORULUI DE LUMINA'.

\

\

\

indemana sa Ie p.oveste§ti prietenilor tai: (a) ce ai vazut, (b) c~ai simtit, (c) ce ai auzit, sau (d) ce ai invatat?

2. Atun~i cand iti aminte§ti de filmul tau preferat, caresunt primele ganduri care iti tree prin minte: (a) amintirea celor

mai frumoase scene, (b) fap~ul ca ai ras sau ai plans in timpulfilmului, (c) muzica din film sau sunetul vocilor actorilor, ori

(d) mesajul filmului? .~ucretia ne-a explicat ca cele patru categorii de raspunsuri

erau asociate cu patru canale diferi.te de comunicare: unulvizual, unul emotional, ~nul auditiv §i unul cognitiv. AltfelSPJ.lS,raspunsurile din categoria (a) erau asociate cu vederea,cele din categoria (b) cu sentimentele, cele din categoria (c) cuauzul §i cele din categoria (d) cu gandirea.

"Un medium are de regula un canal sau doua deschise inmod natural, §i-a continuat explicatiile instructoarea noastra.

Astfel, daca e§ti 0 fiintaprin excelenta vizuaHi, vei primi

informatii de tip vizual, cum ar fi imaginile. Acest tip demediumitate se nume§te ,clarviziune' sau ,vedere clara"'.

Lucretia a continuat spunandu-ne ca cei care sunt orientatipreponderent catre sentimentele lor primesc informatiile

psihice sub forma de intuitii, emotii, mirosuri sau senzatiifizice. Acest tip de mediuIQitate se nume§te "clar-simtire".

In mod similar, persoanele care sunt prin excelentaauditive recepteaza impresiile psihice sub forma de sunete saude voci, iar fenomenul se nume§te "clar-auz (clar-auditie)"~ In

sfar§it, persoanele prin excelenta cognitive sau orientate catregandire recepteaza informatiile psihice sub forma unor idei

clare. Ele ~tiu pur §i simplu ce se intampla, dar fara sa-§i deaseama de unde au primit acestp. infn n~::

1estul pe care I-am tacut mi-a indicat ca sunt in primul

rand clarvazatoare §i clar-cognitiva. Altfel spus, tendinta meaeste sa receptez informatiile psihice sub forma de imaginimentale §i a unei cunoa§teri intuitive despre persoana incauza.

164~

~. I( Viziuni ale darnrilor purtatorului luminii

In continuare, Lucretia ne-a explicat care este cores-

pondenta'dintre centrii energetici ai corpului, cunoscuti §i subnumele de chqkre,§i activitatea psihica. Eram familiarizata cu

conceptul de chakre, pe care it studiasem mai demult, la un curs

de parapsihologie. Chakrele par ni§te vartejuri de apa coloratacare se scurge printr-un canal. In realita~e, sunt ni§te vartejuri

de energie care se rote§te in jurul unor centri asemanatori unorvortexuri.

De§i corpul' uman,dispune de numeroase chakre,mediumii §i vindecatorii nu insista de regula decat as\lpra celor

§apte chakre principale. Fiecare dintre acestea este asociata cuo glanda hormonala, fiind situata inclusiv fizic in apropiereaacesteia. Chakrele pompeaza energie vitala (numita §i /d, chi

sau prana) prin corp, asiguran.du-i acestuia vitalitatea, la fel caacele jocuri mecanice in care ni§te pedale imping mingea de launa la alta, tacand-o sa avanseze mai departe. Aceasta energie

vitala izvora§te direct din Divin §i ne permite sa avem acces la

intreaga intelepciune universaIa, respectiv la toate informatiile

psihice din univers.Chakrele noastre emani §i recepteaza constant energie. In

cazul in care cultivam ganduri negative, ele emana 0 energie

de culoare intunecata, ce pare murdara §i densa. Chakrele

blocate nu reu§esc sa impinga 0 cantitate suficienHi de energie,iar oamenii se simt devitalizati §i dezechilibrati. Intre altele, ei

i§i pierd abilitatea innascuta de a intra in contact ell resurselelor naturale de informatii psihice.

Fiecarei chakre ii corespund anumite domenii de viata sau

"forme-gand". Prima chakrii. s:m rhnlrrn_r!>fHlf';n:S",,:t...ntXla baza coloanei vertebrale, guverneaza toate aspectele legate

de supravie{Uire, inclusiv implinirea nevoilor noastre fizice,

precum cele alimentare §i de adapost. A doua chakrii este situarela circa 12 centimetri sub ombilic. Este numire" chakra sacrala"

§i guverneaza dorintele §i poftele fizice. Chiar sub ombilic seafta cea de-a treia chakrii, supranumita "chakra plexului solar",

~165

\

I

\

\


care guvemeaza toate aspectele legate de putere §i de control.A patra chakrii, situata in spatele inimii, este numita in modfiresc "chakra inimii" §i guvemeaza toate aspectele asociatecu iubirea. Urmeaza apoi "chakra gatului", localizata in zona"marului lui Adam", care guvemeaza convingerile, gandurile§i actiunile noastre asociate cu comunicarea. In punctulcentral dintre sprancene se afla "chakra celui de-al treileaochi", care guvemeaza vederea spirituala §i c1arviziunea. Insfar§it, cea de-a §aptea chakrii, numita "chakra coronara",este situata in interiorul cre§tetului capului. Ea face legaturacu cunoa§terea universala §i divina, fiind principala poartaprin care patrunde in noi intelepciunea, ghidarea superioara§i intelegerea.

Chakre/e inferioare corespund a§adar domeniilor fiziceale existentei. Cu cat avansam in sus, cu atat mai mult incep sacorespunda chakre/e unor aspecte din ce in ce mai spirituale.In consecinta, energia fiecaceichakre vibreaza pe 0 frecventadiferita, guvemand un domeniu de viata mai mult sau maiputin fizic, respectiv mai mult sau mai putin eteric. Chakre/einferioare vibreaza pe frecvente mai reduse §i mai dense, intimp ce chakre/e superioare vibreaza pe frecvente mai inalte§i mai rapide. Aceste tipare energetice emit anumite culori,care corespund frecventelor §i lungimilor lor de unda. Astfel,chakra-radacinaare 0 culoare ro§ie, care reprezinta frecventacea maijoasa din spectrul vizibil, in timp ce chakra sacrala,areo culoare portocalie, cu 0 frecventa putin mai ridicata decata primei chakre. Pe masura ce avansam in sus de-a lungulcorpului, culorile chakre/or reflecta din ce in ce mai evidentfrecventa lor din ce in ce mai ridicata. Astfel, chakra plexuluisolar are culoarea !!alhp.n!l 1"1""'";~:-" ___ _~:v..u"'a VClUt:, ceaa gatuJUl are culoarea albastra, cea a celui de-al treilea ochi areculoarea indigo (albastru inchis), iar cea coronara are culoareaviolet, respectiv cea mai rapida frecventa de vibratie.

Concentrarea unei persoane asupra unui domeniu deviata dinamizeaza chakra corespondenta. Spre exemplu, daca

166~

Viziulli ale darurilor purtatorului luminii

cineva se gande§te foarte mult la bani, el va avea 0 chakrii-radacina foarte bine dezvoltata, dat fiind ca acesta este centrul

energetic care guvemeaza chestiunile legate de supravietuireafizica. Nu este nimic rau in a avea 0 chakrii sau alta foartedezvoltata. Dimpotriva, exista chiar anumite avantaje. Pe de

aldi parte, dadi cele §apte chakre au marimi foarte diferite,fluxul energiei vitale prin corpul fizic devine dezechilibrat.Altfel spus, este foarte important ca toate chakrele sa aiba maimult sau mai putin aceea§i inarime.

Chakrele murdare sau dezechilibrate impiedidi procesulde comunicare psihica (mediumidi). De aceea, daca cineva

dore§te sa i§i deschida cana1elede psihice, el trebuie sa i§ipurifice §i sa i§i echilibrezemaiintaichakrele.prin vizualizan§imeditatii. Cativa ani mai tarziu aveam sa aflu di exista studii§tiintificecare confirmafaptul ca meditatia amplificaabilitatilepsihice prin schimbarile pe care Ie provoaca la nivelul undelorcerebrale34.

Cu cateva luni inainte sa incep cursuri1e cu Lucretia,

m-am apucat in mod serios de meditatie §i de purificarea §iechilibrarea chakrelor (metoda pe care am aplicat-o estedescrisa in capitolul 17, precum §i pe caseta audio intitulata

Purificarea chakrelor, comercializata de Hay House).AscultandexplicatiileLucretiei, mi-amdat seamadi experienta

cu §oferulde taxi a fost provocata chiar de aceastapurificare §iechilibrare a chakrelor mele.

Lucretia ne-a rugat sa ne grupam pe perechi, avand grijasa ne asociem fiecare cu 0 persoana necunoscuta, pe carenu am mai vazut-o pana atunci. Personal ma simteam putin

. ~~u::. : ...:.: .3'"a'l'\.Op,a~C1cICl.:LUaIIl0 lecmra pSlDlca

de la prima noastra intaInire? La urma urmelor, nu ne spusesenimic despre cum trebuie practicata activitatea mediumnica

propriu-zisa. Ne-a vorbit doar despre ea, nu §i cum trebuie sao practicam.

34 Biblia, 1 Corinlcni 13:2, 14:1, 14:31, 14:39.

~167

CALEA PURTATORULUlDE LUMINA

Pardi citindu-ne gandurile, Lucretia ne-a asigurat dl suntem

cu totHpregatiti. Ne-a explicat de asemenea ca activitatea psihicaeste un fenomen natural, care nu necesita 0 pregatire speciala.,,Nu puteti invata sa aveti incredere in capacitatile voastremediumnice decat practicand astfel de lecturi psihice". Ca sa

ne ajute sa ne relaxam mai bine, ne-a povestit lectura pe care atacut-o ea la inceputul carierei ei de medium. ,,Bram Impreunacu un clien~ §i ma simteam foarte nervoasa. Prin minte imi tot

trecea 0 imagine a unui cal narava§, ceea ce mi se parea absurd.

Imaginea continua sa 1mi revina insa cu insistenta in minte, faptcare m-a detenninat in cele din urma sa i-o comunic c1ientuluimeu. Acesta mi-a spus imediat ca a cumparat recent un cal dintr-o

rasa rar intaInita. Calul era intr-adevar narava§, a§a ca acuratetealecturii mele I-a impresionat pe client. De atunci, am invatat saam incredere in toate impresiile psihice pe care Ie primesc". A

adaugat spunandu-ne ca diferentadintre un medium incepator§i un medium cu experienta tine exc1usiv de nivelulincrederii

in sine a acestuia, inc1usiv de nivelul de incredere in impresiilereceptate.

Partenera mea de la aceasta prima §edinta de lectura psihicaformala era 0 femeie tanara §i frumoasa, de rasa hispanica, invacsta de 20 de ani,:pe m~meSuzanne. Lucretia ne-a invitatsa ne a§ezam fata in fata §i sa ne tinem de maini. Ne-a maispus sa inchidem ochii §i sa invocam mental Sursa Divina:"Ce anume dore§ti ca eu sa §tiu despre aceasta persoana?"In continuare, Lucretia ne-a spus sa ne lini§tim mintile §i saa§teptamsa primim 0 impresie psihica sub forma unei imagini,a unei senzatii, a unui sunet sau a unui gand.

In timp ce imi tineam de maini partenera, cu ochii inchi§i,ma,gandeamtara sa vrf':lW r",..", HO~-'~-;'- ~___::: t'.w~~~'"'primite de mine vor fi gre§ite?" Mi-am adus insa aminte

de povestea cu calul narava§ a Lucretiei, a§a ca am inspiratprofund §i m-am decis sa abordez noua experienta intr-o starede spirit amuzata, ca §i cand a§ fi participat la 0 aventura.AceasHlatitudine m-a ajutat sa ma relaxez.168~

Viziuni ale darurilor purtiitorului luminii

L-am intrebat mental pe Dumnezeu: "Ce anume dore§ti sa

§tiu despre aceasHi persoana?", dupa care am inspirat profundde cateva ori, pana cand mintea mea s-a lini§tit complet. Penea§teptate, am vazut un film care se derula cu viteza rapida,cu imagini din viata lui Suzanne. De pilda, am vazut un barb at,

pe care I-am recunoscut ca fiind tatal lui Suzanne §i care 0 bateape aceasta la fund pe cand fata avea §ase sau §apte ani. Tatal 0

tinea pe fetita cu 0 mana, in timp ce in cealalta tinea cureaua.Am privit incercarea disperati1 §i inutila a Suzannei de a scapadin mana tatalui ei. Am vazut de asemenea un baietel, desprecare mi-am dat seama ca este fratele mai'mic al Suzannei.

Copilul se ascundea ca sa scape de violenta parintelui sau.Filmul a sarit apoi brusc in momentul prezent. De data

aceasta, impresiile receptate de mine mi-au parvenit maidegraba sub forma de ganduri decat de imagini mentale.

Informatiile legate de viata lui Suzanne imi inundau treptatmintea, la fel ca un CD-ROM care se incarca intr-un computer.

Intr-o singura clipa, am §tiut ca dore§te sa se inscrie la un curs

de tip colegiu pentru dez~oltarea unei activitati creatoare.Am primit §i 0 alta informatie, care reprezenta un sfat §i unavertisment pe care §tiam di trebuie sa i-I transmit. Lectura

mi-a spus ca Suzanne este 0 femeie extrem de inteligenta. Dinpacate, abuzurile §i bataile suferite in copilarie au convins-o ca

este proasta. Din acest motiv, §i-a bloc at singura capacitateaintelectuala, fapt care a impiedicat-o sa se inscrie la colegiulpreferat. Pe de aIta parte, Suzanne avea dorinta §i motivatia dea-§i continua educatia §i de a avea 0 cariera superioadi. In mod

regretabil, din cauza fricii provocate de tatal ei, ea a refuzat. ~ . .. ....."'" """" ,I,J..IrJ"'.LJ.,,", ,U..I. \'&,u. v..."'5..1.\.& UU.1.1 LJ.I. .1-'J."".I.,"".I.u. v """"""""1 "'" .I..U._,u._ .....

doua, lipsita de riscuri.Am receptat toate aceste informatii in mai putin de cinci

minute. In final, Lucretia ne-a rugat sa deschidem ochii §isa Iiimparta§impartenerului impresiile primite. Cand i-am spus luiSuzanne tot ce am vazut §i tot ce §tiamdespre ea, ochii is-au

-¥?169


umplut cu lacrimi. Ea mi-a povestit di, intr-adevar, tatal ei 0

batuse multa vreme, la fel ca §i pe fratele ei mai mic, fapt carei-a afectat impresia despre inteligenta ei. A adaugat di doreasa se inscrie la un curs de calificare in meseria de cosmetician,dar ca aveam dreptate atunci cand spuneam ca nu aceasta era-'prima ei optiune de cariera.

Am ramas profund uimita de prima mea lectura psihidi, ce

s-a dovedit extrem de bogata in semnificatii, dar pe de alta parteeram ingrijorata de mesajul pe care iI-am transmis Suzannei.Nu eram prea sigura daca trebuie sa Ii transmit intr-adevar sa

nu cedeze §i sa nu urmeze 0 cariera pe care nu §i-o dorea din

toata inima. Nu 0 cuno§team deloc pe aceasta femeie §i nudoream in niciun caz sa ii dau te miri ce sfaturi de care nu avea

nevoie sau care s-ar fi putut dovedi gre§ite. Pe de alta parte,propriile mele experiente legate de abuzurile psihologice m-au

invatat cat de mare este impactul pe care il au acestea asupraimaginii legate de sine. De aceea, am sfar§it prin a-i transmite

lui Suzanne inc1usiv avertismentul primit in ceea ce 0 privea.M-am gandit ca cea mai buna modalitate de a face acest lucru

consta in a nu interpreta in niciun fel informatiile primite, cidoar in a Ie transmite exact a§a cum mi-au parvenit. Mai tarziu

aveam sa aflu ca aceasta metoda de a transmite informatiilepsihice reprezinta cea mai buna modalitate de a transmite 0

lectura corecta §i necontaminata de opiniile personale. .In timpullecturii psihice pe care i-o taceam lui Suzaime,

aceasta imi tacea la randul ei 0 lectura. A venit a§adarrandul eisa imi transmita ce informatii receptase in legatura cu mine. La

fel ca in cazulmeu, Suzannea receptat in primul rand informatiide natura vizuala. snh fn n ..- _.. ~-'.-b:U: "'tal v<tL;aWare.Ha

m-a descris conducand impreuna cu alti doi oameni un spitalsau 0 clinica. Descrierile celor doi mi-au indicat ca era vorba

de logodnicul meu Michael §i de bunica mea decedata, Pearl.Al doilea canal psihic pe care il avea deschis Suzanne era c1ar-

simtirea, respectiv canalul emotional. Ea mi-a spus ca a simtit170~

ViziUlli ale darurilor purtiitorului luminii

ea acest spital era in South Laguna Beach, in California. Mi-atransmisde asemenea un mesaj pe care I-a primit pentru mine:

"Nu-ti mai face atatea griji, caci totul se va rezolva cum nu sepoate mai bine pentru tine".

Auzind aceasta fraza, am ro§it. Realitatea era ca hni

facusem intr-adevar griji. Gandurile, co~vingerile §i chiar

relatiile mele se aflau in plin proces de transformare, a§aea ma simteam pe un teren extrem de nesigur. Cu cat irniredescopeream mai profund' vechile interese spirituale, pecare Ie-am neglijat atata vreme, cu atat mai putin interesatadeveneam de psihologia traditionaUi. Pe de alta parte, matemeam ca veniturile mele depind prea mult de caqile pe care

Ie scriam pe teme psihologice abordate dintr-o perspectivaacademica.Ce veniturimai puteamca§tigadaca ma indepi'irtam

de metodele §ide convingerile psihologice traditionale?Un alt aspect care ma ingrijora teribil era relatia cu

logodnicul meu, Michael. De§i 11iubeam din toata inima, maintrebam tara sa vreau in ce masura va afecta relatia noastra

spiritualitateamea pe punctul ~e a erupe. Ardeam de nerabdaresa vorbesc cu el despre experientele mele c1arvazatoare,carem-au tulburat atat de tare, dar ma temeam ca el sa nu ma ia

peste picior sau sa analizeze excesiv cuvintele mele. Michaelnu mi-a dat niciodata motive sa trag asemenea concluzii, dar

pur §i simplu nu ma simteam confortabil sa discut cu el desprenoua mea lume, in care ma simteam atat de fragila. De fapt,

nu ma simteam in siguranta decat atunci cand discutam despreaceste subiecte cu mama §i cu cativa prieteni foarte apropiati.

Eram ahsolnt cnnvins!\ r!\ M;rh<lp] p<,tp<,,,fI,,,...1_0" ;: L_.

a§a ca nu ma simteam deloc fericiti'iintr-o relape in care eramnevoiti'isa ascundun aspectimportantal flinteimelede partenerulmeu. Am ajuns chiar sa regret sincer ca nu am pus pe lista cucaliti'iplecerute de la un barbat §i "spiritualitatea".La vremearespectiva,acest aspectnu ma preocupafoartetare, a§a di nu rnise parea0 caracteristidiimportanti'ila partenerulmeu de viata.

~171

- --.-.-


Imi doream din toata inima sa ii spun lui Michael desprenoua mea lume, dar ma temeam la fel de sincer sa nu marespinga. La urma urmelor, inca mai purtam in suflet dinile dintimpul copilariei, cand am indraznit sa discut cu colegii mei de§coala despre convingerile mele spirituale. In plus, experientade la "Clubul celor 700" imi era inca foarte proaspata in minte,a§a ca nu doream sa amplific aceasta durere privind cum marespinge logodnicul. De altfel, nici macar nu §tiam unde ma vaconduce aceasta cale spirituala. Mergeam inainte, dar pareamlegata la ochi. Ma rug am cu ardoare ghizilor §i ingerilor meipazitori sa imi calauzeasca pa§ii prin aceasta perioada deagitatie haotica, astfel incat sa cunosc §i eu stare a de paceinterioara. De aceea, m-am decis sa a§tept pana cand aceastafurtuna spirituala interioara se va potoli, inainte de a lua vreohotarare in legatura cu relatia mea.

Intre timp, am continuat sa urmez cursul de dezvoltarepsihica, care a sfar§it prin a ma convinge definitiv deautenticitatea impresiilor meIe psihice. Mi-am rncut in fiecaredimineata §i seara timp pentru meditatie §i pentru lectura unorci1rtispirituale. Am cumparat casete audio cu Noul Testament,pe care Ie ascultam in timp ce rnceam exercitii fizice. AscultareaBibliei era 0 experienta noua pentru mine. Lecturile meledin Biblie de pana atunci fusesera extrem de fragmentate.Abia acum am avut posibilitatea sa apreciez continuitateacronologica a pove§tii lui Iisus §i a discipolilor sai. Am aplicatde asemenea cu cea mai mare consecventa sfatullui referitorla credinta, despre care el spunea ca este "secretul" vindecariitrupului §i vietii noastre.

Am inceput de asemenea sa citesc personal fragmente dinBiblie, savuranrllnt",l",:-~:"-- - _ -1'.:""" HI CJC ~l mcerdind sa

inte1eg in ce masura se integreaza cre§tinismul in experientele§i convingerile meIe mistice. Aveam 0 prietena care m-a ajutatfoarte mult in tot acest timp. Era 0 prietena care a fost educatade mica in traditia religiei Noii Gandiri, dar care ulterior atrecut la credinta cre§tina traditionala. Cand i-am vorbit deschis

172 S!J-

Viziuni ale darurilor purtatorului luminii

de preocuparile mele legate de capacitatile mele psihice, eami-a spus imediat ca apostolul Pavel numea aceste capacimti"darnl proorociei". Am citit imediat cuvintele sale §i m-amsimtit imediat mult mai lini§tWi:

~i chiar dad\.a§avea darul proorociei §i a§cunoa§tetoate tainele §i toata §tiinta, chiar dad\. a§ avea toata

credinta incat sa mut muntii, §i n-a§ avea dragoste, nusunt nimic Urmariti dragostea §i doriti cu inflad\.raremanifestarile duhovnice§ti, dar mai ales sa proorociti.Fiindca puteti sa proorociti toti, unul dupa altul, pentruca toti sa capete invatatura §itoti sa fie incurajati. Astfel,deci, fratilor, ravniti dupa proorocie...

Aceasta era cheia pe care 0 diutam: Iubirea. Cat de simplu

pare, §i totu§i cat de important este sa cuno§ti distinctia dintrecapaciHitile psihice folosite pentru serviciul plin de iubire §icele folosite din teama sau in scopuri de manipulare.

Dupa cum spunea apostolul Pavel, cu totH avem darnl

proorociei, respectiv capacitati psihice. Orice om prime§teconstant impresii psihice, cum se intampla de pilda atunci

cand §tie cine va dispunde la telefonul care suna sau cand segande§te la un prieten pe care nu I-a mai vazut de mult numaipentru a da nas in nas cu ella scurt timp dupa aceea.

Diferite studii §tiintifice au aratat ca toti oamenii au

capacitatea de a comunica la nivel psihic. Una dintre celemai impresionante dovezi in aceasta directie apare in studiulextensiv efectuat de Daryl Bern §i de Charles Honorton de laUniversitatea Cornell. Studiul a inceput atunci cand Bern (carenr~, t1f"~.,,~".;"A"",..n, X,..,..n_I__1_1-, . ..._ _ J'/ "$- - r ,t'-u ..., "",_.1..1..'-'11"".1'-'£""

ca "puterile psihice" nu sunt altceva decat capacitatea unuimedium de a citi limbajul corpului clientilor lui §ide a folosidiferite trucun magice. De aceea, cerceHitorula conceput unstudiu §tiintific cu 0 metodologie atat de perfect controlataincat niciun subiect sa nu poata folosi vreo in§elatorie astfelincat sa treaca drept medium. Fi1raca Bern sa aiba aceasta

-1€.173

CALEA PURrATORULUI DE LUMINA

intentie, programul sau de cercetare s-a transformat in ceamai buna dovada ca proprietatile psihice chiar sun! reale. Maimult, practic toate persoanele pe care le-a testat Bern au tacutdovada ca poseda capacitati mediumnice.

Cercetarea lui Bern §i Honorton, care a avut la baza 11studii realizate intre anii 1983 §i 1989, i-a tacut pe oamenii de

§tiinta din intreaga lume sa incerce sa explice descoperirile.Rezultatele obtinute au schimbat parerea multor oamenide §tiinta,'inclusiv a lui Bern, care dupa ce a analizat dateleobtinute prin cercetare a devenit un adept entuziast alcomunicani psihice.

Studiul a utilizat 240 de subiecti voluntari, 100 de sex

masculin §i 140 de sex feminin. In timpul experimentului,subiectii-receptori se aflau intr-o camera sigilata astfel incat

sa nu ii poata vedeape emitatori §isa nu poata primi informatiidin afara camerei. In acest scop, ei purtau pe urechi ca§ti incare se auzea un bazmt constant, iar deasupra ochilor Ie erau

lipite jumatati de mingi de ping-pong. Cercetatorii Ie-au spussubiectilor sa descrie verbal fiecare imagine care Ie treceprin minte in intervalul de 30 de minute in care s-au aflat incamera.

In acela§i timp, subiectilor din afara camerei Ie erauprezentate succesiv 160 de fotografii §i videoclipuri selectatealeatoriu. Cercetatorii Ie-au indicat acestor subiecti sa Ie"trimita" mental imaginilepersoanelor aflatein camera sigilata.Daca subiectul-receptor (din camera sigilata) descria un gandcare se potrivea cu imaginea transmisa simultan de emitator,experimentul era considerat un succes. Legea probabilitatiiindica 0 §ansa de lla 4 ca im:H1;np<> :J..:~:.!<":::.:_ _~..............

;:)uOtectll-receptori au nimerit insa 0 imagine din trei. Cei care

studiau arta, muzica §i teatrul au obtinut rezultate inca §i maiimpresionante, indicand corect 0 imagine din doua. Acesterezultate au demonstrat ca exista un efect semnificativ dinpunct de vedere statistic §i au condus la concluzia ca studiul174~

Viziuni ale darurilor purtiitorului lurninii

a demonstrat existenta telepatiei. Experimentul a fost repetatde 11 ori, iar cercetatorii au obtinut de fiecare data acelea§irezultate uimitoare35.

Cu cat omul accepta mai u§or capacW1tile psihice,considerandu-Ieun aspect natural al vietii, cu atat mai frecventse manifesta acestea. Darnl profetiei poate fi amplificat prindiferitemodalitati,cum ar fi tinerea unuijumal in care sa notezitoate "coincidente1e"care s-au petrecut in ziua respectiva, saudlutarea unui loc liber intr-o parcare aglomerata Hlsandu-teghidat de instinct. Oamenii care au incredere in impresiilepsihicereceptate simt din ce in ce mai putemic ghidarea sineluilor superior sau a ingerului lor pazitor.

Pe de 0 parte, imi placea sa meditez §i sa citesc desprespiritualitate, dar pe de alta parte ma §i temeam ca acestepreocupari sa nu ajunga sa imi controleze in totalitate viata.Timp de mai multe saptamani, nu am dorit sa fac altceva decatsa stau in camera mea de meditatie §i sa citesc sau sa ma rog."E 0 nebunie, mi-a trecut prin minte. Omul mai trebuie sa §ilucreze, sa ca§tige §i bani! Nu pot sa stau toata ziua inchisain casa". Un impuls mai putemic decat mine ma facea insasa continui sa citesc §i sa meditez. Zile la rand, obi§nuiam saraman in meditatie timp de doua, trei sau patru ore. In forul meuIauntric,eram convinsa ca exista un motiv serioscare ma taceasa iau aceasta pauza. Mi-a§ fi dorit cu disperare ca cineva sama plateasca pentru faptul ca meditam, dar eram inca tributaraunei vechi convingeri, potrivit careia omul trebuie sa suferepentru a-§i obtine venitul. Meditatia era 0 activitate amuzanrn§iaparent neproductiva, a§aca nu putea fi folosita pentru a-mia~JOUlCl U<11Ul.

In tot acest timp, am continuat sa scriu articole pentrureviste pe tema relatiilor de cuplu, cum ar fi: "De unde poti35 Daryl J. Bern ~i Charles Honorton. .,ExistJi factorul psi? Dovezi ~tiin\ifice ale unui proces neo-

bi~nuit de transfer de informalii" (1994). Psychological Bulletin, vol. 115, pag. 4-18.

Science News, 29 ianuarie 1994, vol. 145, nr. 5, pag. 68, "Oamenii de ~tiinl~ acceptJi ipoteza

factorului psi".

~175

.----


§ti dadi se apropie despartirea?" sau "Este el tipul barbatului

care in§eala?" De§i eram de parere ca §i aceste articole i§iaduc 0 anumita contributie minora la transformarea in binea acestei lumi, nu-mi facea placere sa Ie scriu §i nu traiamnicio satisfactie cand Ie vedeam tiparite. Pur §i simplu numa vedeam in rolul de "Doctor Love", de§i mas-media 1milipise aceasta eticheta pe frunte. Producatorii de talkshow-uri

nu mai conteneau cu invitatiile, chemandu-ma sa particip laemisiunile lor in calitate de experta in domeniul relatiilor, iareditorii revistelor ma solicitau in permanenta sa scriu articole'"pe aceea§i tema. Am acceptat toate aceste cereri, dar numaidin teama de a-mi reduce veniturile.

Din pacate, nu imi dadeam seama cat de mare este pretulplatit la nivel sufletescpentru faptul ca imi tradam astfel sinelereal. In forul meu interior, §tiam foarte bine ca ceea ce imi

doresc cel mai mult pe lume era sa scriu carti §iarticole despremetafizica pura §i despre vindecarea spirituala. Ma temeaminsa ca nu-mi voi putea ca§tiga existenta daca imi voi urmaaceasta chemare.

Aceasta oscilatie intre grijile financiare §i dorinta depace interioara m-au facut sa caut caqi care sa ma ajute. Amcumparat astfel Carteaabundenfei de John Randolph Price§i cateva din caqile despre prosperitate semnate de Catherine

Ponder. In plus, am studiat Predica de pe Munte dinEvanghelia~~~. ~

Meditatia de 40 de zile pentru prosperi tate descrisa in

cartea lui Price m-a ajutat sa imi vindec grijile legate de bani.

In aceasta perioada am trait §i 0 experienta misterioasa. De§iam trimis numeroase cecuri prin care mi-am olatit :!!;ilYnr"ril..

l<1\.,lUUU;~l a§a mal departe, niciunul din aceste cecuri nu a

fost incasat timp de aproape trei saptamani. In acest fel, contulmeu din banca a ramas la aceea§i valoare, ca §i cum ar fi

inghetat in timp, fapt care mi s-a parut 0 afirmatie a puterii luiDumnezeu. M-am rugat sa Imi depa§esc §i celelalte temeri care176~

Viziuni ale darurilor purtiitorului luminii

ma impiedicau sa ma abandonez in totalitate in fata vointei luiDumnezeu.

Toate lecturile§imeditatiilepe care Ie-amfacut in aceasrnperioadam-au invatatca singuracauzaa problemelorfinanciarepe care Ie-am experimentatde-a lungul vietii au fost propriilemelegriji legatede bani. Ideea mi se parea absolut logica. Noua~tiintaCre§tinaafirma ca gandurile legate de boala dau na§tereproblemelorfizice.De ce nu s-ar fi manifestatla fellucrurile §iin domeniul financiar? Propriile mele ganduri legate de lipsuris-aumanifestat sub forma unor experienteconcrete.

In timp ce meditam, obi§nuiam sa pun uneori intrebari.Raspunsurile imi parveneau sub forma unor imagini, fie ininteriorul mintii mele, fie in exterior, ca §i cum m-a§ fi uitatla un film. De pilda, odata m-am intrebat: "Cum se face casuntem cu totii una, de§i parem atat de diferiti §ide separati?"In fata ochilor mi-a aparut imediat un copac, iar prin mintemi-a trecut gandul ca fiecare om este precum 0 frunza pe uncopac uria§.Experientele individuale ale fiecarei frunze diferade experientele celorlalte frunze, dar totu§i Ie influenteaza.Spre exemplu, daca 0 frunzll se simte afectata dintr-un motivsau altul, negativitatea ei se scurge prin venele copacului, lafel ca 0 otrava.

Cu 0 alta ocazie, m-am intrebat care este natura materiei.In minte mi-au aparut imediat imagini asemanatoare unor buleminiaturale §i colorate de sapun, inlantuite unele de alte1ecani§teverigi ale unui lant uria§. Mi-am dat seama ca am in fatacelemaimici particulealevietii. In continuare,m-amintrebat ince consta viata de dupa moarte. Am receptat imediat imaginea

: n..nO:.. nl1.nnO~. In 4'nl nn nn~.1 ..n 4' ,.1"1..1 nX_.:n nn __n+-l"... ~ . ... ...

o cladire inalta din cristal. Cineva din exteriorul mintii melem-a intrebat: "Dore§ti sa faci turul acestui castel de cristal?"Am ezitat, ne§tiinddaca este cazul sa raspund afirmativ sau nu,caci nu ma simteam intru totulin siguranta. In cele din urmaam raspuns afirmativ §i m-am simtit imediat transportata de-a

~177

--

CALEA PURrATORULUI DE LUMINA

lungul frumoaselor trepte spiralate de culoare alb-albastruieale castelului. Am revenit apoi la fel de rapid la con§tiintacamerei mele de meditatie.

Cu cat meditam mai mult, cu atat mai bine intelegeamcat de u§or este sa obtii raspunsurile §i informatiile care teintereseazapur # simplu pundnd fntrebliri.Acest proces mi-afost explicat in timpul unei meditatii in care am auzit cllvintele:"Experientele urmeaza intotdeauna intentiile tale". Amintelesatunci cat' de mult ne privam noi de aceasta resursa naturaIadin cauza faptului ca ne focalizam intentiile aproape exclusivasupra nevoilor noastre fizice, in loc sa Ie punem la unison elliubirea lui Dumnezeu. Am realizat cu aceasta ocazie ca noi nu

trebuie sa facem niciun efort pentru a ne implini aceste nevoi.Tot ce trebuie sa facem este sa solicitam sa fim ghidati, iarapoi sa urmam indicatiile primite. Mi-am adus instantaneuaminte de toate acele momente in care am inotat impotrivacurentului vietii, incercand sa imi indeplinesc anumiteobiective. Singurele rezultate pe care Ie-am obtinut atunci aufost amplificarea stresului in care traiam §iin eel mai bun cazobtinerea unor manifestan pe termen scurt ale intentiilormele.Mi-am adus aminte de asemenea de momentele in care mi-am

manifestat tara niciun efort intentiile, folosindu-ma doar decredinta, de vizualizare §ide puterea afirmatiilor pozitive.

In timp ce reflectam la toate aceste aspecte, am'1Jrimitsubit 0 informatie, ca §i cum cineva mi-ar fi rasfoit carteavietii, oprindu-se la 0 anumita pagina. Mi s-a spus astfel ca totipurtatorii luminiipot manifesta §ipot vindecaorice doresc.Amavut 0 viziune a unui viitor in care intrea~a tnl1riiir", ",.I:~_1'"

:"'~'::t:vl1ala~lumeaga ahmentatie a populatiei era limitata inmod artificial de catre 0 agentie guvernamentala,cu scopuldea controla maseIe. Viziunea mi-a adus aminte de revelatiiledin Apocalipsa, care avertizeaza ca va veni 0 vreme cand toateproviziile vor fi controlate de ditre Anticrist.

178!lJ.-

- -,--

Viziuni ale darurilor purtatorului luminii

I-am vazut de asemenea pe purtatorii luminii ajutanqu-i

pe cei bolnavi §i flamanzi, astfel incat sa nu-i lase pradamanipulariiguvernamentale. Purtatorii luminii creau alimentedin nimic §i vindecau intr-o maniera pur spirituaHi, prin

gandurile §i rugaciunile lor, intrucat pe piata nu mai existaumedicamente sau plante medicinale.

Viziunea continea de asemenea informatia ca toate

profetiile, inclusiv Apocalipsa, pot fi evitate prin activitateacolectiva §i plina de iubire a purtatorilor luminii. Altfelspus, intregul scenariu al reducerii proviziilor alimentare§i de medicamente ar putea fi evitat prin, eforturile reuniteale tuturor purtatorilor luminii. Pe de alta parte, chiar daca

purtatoriiluminii nu i§ivor uni la timp eforturile pentru a evitaaceste profetii, ei tot vor putea aduce multa pace §i vindecareoamenilor de pe aceasta planeta, prin darurile lor spirituale.

Dupa ce am avut aceasta viziune, am inteles ca trebuiasa-mi reactualizez invataturile referitoare la vindecarea

spirituala pe care Ie-am primit pe vremea cand eram copil.Am intuit ca menirea mea era sa scriu 0 carte pe tema acestor

invataturipentru toti purtatorii luminii care doreau sa profite depe urma lor. Mi-am dat seama ca a sosit timpul sa ma angrenezplenar pe calea mea spirituala.

~.

.~~ ~~~

'. ~179

__A ._...._

CAPITOLUL 12

DESCHIDEREA CELUI DE-AL TREILEA ocm

"Nu exista dedit un singur om. in esenla spirituala afiinlei sale, orice om are acces la acest om universal,care exista in eternitate in Mintea Divina ca 0 idee a

omului perfect".

- Charles Fillmore, fondator al Bisericii Unitatii §iautor al caqH Vindecarea mentala cre~tina

Odata, rasfoiamun catalog alcentrului educationalTheLearning Annex, dind am vazut figura familiara a

celebrului autor Wayne Dyer."Citindinvitatia la urmatorul sauseminar de 0 zi, pe care urma sa it tina in San Diego, am simtitnevoia de a participa la el. AceasHinevoie nu a fost declan§amde vreo fraza sau de vreun cuvant anumit din catalog, cat deun impuls interior foarte clar, care m-a indemnat "sa merg §isa particip la acest seminar".

Cu zece ani in urma eram 0 adevarata impatimita aseminarelor, participand la toate seminarele de psihologie pecare Ie gaseam. Am fost astfel la conferintele tinute de CarlRogers, Rollo May, Irvin Yalom, William Glasser §i alti lideriin domeniul psihologiei. La un moment dat am atins insa unnivel de suprasaturatie tot ascultand atatia vorbitori, a§a di nuam mai simtit nevoia sa iau parte la vreun nou seminar.

~i totu§i, de aceasta dam ma simteam atrasa sa iau partela un seminar de opt ore. Am intrebat-0 imediat pe Bonnie

~181


Krueger, editoarea §ef al revistei pentru femei CompleteWoman,dadi ar fi interesata de un articol despre Dyer. Bonniemi-a dat acordul ei, a§a ca am lncercat sa afIu cum 11potcontacta pe Dyer In vederea unei §edinte foto pentru articolulpe care urma sa 11scriu despre el.

~tiind ca unul din editorii lui Dyer era chiar Hay House,I-am rugat pe Reid Tracy sa ma ajute sa iau legatura cuDyer In vederea unui interviu. Reid m-a pus In contact cueditoarea lui Dyer, Edna Farley. A§a cum aveam sa descopar,Edna piomoveaza numero§i autori metafizici §i actioneazaca intermediar lntre ace§tia §i mas-media. Edna mi-a aranjatimediat un interviu prin telefon cu Dyer, cu 0 saptamanalnainte de seminarul sau, urmand ca §edinta foto sa fie tinutala sfar§itulseminarului.

in ziua conferintei, marea sala a bisericii Church ofToday din San Diego era plina pana la refuz. Sute de oameni

a§teptau, la fel ca §i inine, lnceperea conferintei lui Dyer.Personal, am lnvatat sa apreciez valoarea unei saIi uria§eplinacu oameni avand preocupari spirituale Inca de pe vremea candparticipam la slujbele bisericii din Huntington Beach. Atunci

cand se ilduna 0 multime foarte mare de oameni lntr-un scopspiritual, se creeaza un camp foarte puternic de energie. Multedin ideile care mi s-au parot de inspiratie divina mi-au venit Intimp ce participam la aceste slujbe cu participare foarte larga.

Dyer ne-apovestit ca apetrecut 0vremealaturi de misticulindian Sri Guruji. Dupa ce a citit cartea sa, Veivedea mind veicrede, Guruji i-a scris lui Dyer. Cei doi s-au lntalnit ulterior,cand Guruji a fiicut 0 vizita la Los Angeles. El i-a daroit lui

Dyer 0 caseta audio cu incantatii meditative special conceputenpntn1 T'nQn;.foro ;J_~.:~:;.:~ :u:... :v.u.u~ Ulal\...o114Ja. IVJl~LH;UJ

I-a rugat pe Dyer sa predea incantatiile occidentalilor, iar Dyera lnceput 0 serie de conferinte pe aceasta tema. in plus, edituraHay House a scos 0 caseta audio intitulata Meditalii in vedereamanifestiirii36.

36 Wayne W. Dyer. Meditalii In vederea manifestiirii (caseta audio). 1995. editura Hay House,

182~

Deschiderea celui de-al treilea ochi

in timpul seminarului, Dyer a initiat 0 meditatiecolectiva, cerandu-ne sa lnchidem ochii §i sa ne concentramatentia asupra celui de-al treilea ochi. Am tacut apoi la unisono serie de incantatii, recitand dupa el "am" §i"Ah" pe diferitetonalitati. Dyer ne-a explicat di sunetul "Ah" apare practic Intoate religiile ca nume al lui Dumnezeu, inclusiv In cuvinteprecum God, Allah, Buddha sau Krishna. Ori de cate orirecitam silaba "Ah", noi ne sincronizam cu vibratia creatiei.Daca 0 reciHimIn timp ce ne concentram asupra unei idei,imaginea noastra mentala tinde sa se manifeste mult mai rapidIn realitatea fizica.

in timp ce stateam a§ezata In mijlocul mai multor sutede oameni, m-am concentrat asupra celui de-al treilea ochi §iam recitat mantra "am". La lnceput, incantatia colectiva erafoarte slaM, dar treptat ea a crescut In intensitate §i lntreagasala a lnceput sa vuiasca.

in timp ce'recitam mantra, In fata ochilor m-a aparot 0imagine ovala, care parea sa se odihneasdi pe orizontala Inspatiullntunecat dintre ochii mei. Treptat, imaginea a devenitdin ce In ce mai clara §i mai stralucitoare, la fel ca imagineapamantului care Iti apare mai lntai slab conturata atunci candcalatore§ticu avionul printr-un strat de nori, dupa care devinedin ce In ce mai clara pe masura ce avionul iese din nori.Subit, mi-am dat seama ce anume vedeam. Am ramas uluita

sa constat ca ceea ce vedeam era un ochi perfect conturat defemeie, care ma privea la randullui. "Este al treilea ochi almeu", mi-a trecut prin minte. Ochiul a clipit de cateva ori §im-a privit cu multa iubire.

In timp ce ma priveam lata In lata cu ochiuJ,ma simteamde parca a§ fi fost Alice In Tara Minunilor. ~tiam ca ma uitla mine lnsami, dar acest sine al meu traia lntr-o cu totul alta

lume. Era una cu mine, dar traia lntr-un univers paralel §i maprivea printr-un fel de telescop. A§a cum unii oameni l§i dauseama instantaneu daca 0 cuno§tinta noua a avut 0 viata grea

~183


\

~

sau u§oara, §i eu mi-am dat seama ca acest alter ego al meua trait 0 viata plina de pace, de seninatate §i de iubire. Ochiulemana pur §i simplu aceste calitati.

La prima vedere, nu exista nicio diferenta intre acestochi §i propriii mei ochi. ~i totu§i, ochiul din fata mea nu arata

niciun semn ca ar fi trait vreodata in suferinta, iar pielea din

jurullui era neteda §i lipsita de riduri. Ochiul radia 0 expresiede fericire §i pace perfecta. Parca mi-ar fi spus: "Bine ai venitacasa. Ce.bine ca ne intalnim in sfaqit". Era un ochi de 0 marefrumusete, nu atat fizica, cat mai degraba eterica, derivata

din aura sa de pace, de iubire, de rabdare §i de bunatate pecare 0 emana catre mine. Am inghitit in see, simtind 0 iubirenesfar§ita pentru acest alter ego al meu.

Dintr-o data, am inteles tara putinta de tagada caadevaratul meu sine nu a suferit niciodata §i nu a experimentatvreodata ce inseamna durerea sau dificultatile vietii. Singurulcare s-a cramponat de aparentele sale tragedii §i victorii afost eul meu ireal, egouI. Adevaratul meu sine, de fapt, sineletuturor oamellilor, a ramas tot timpul in centrul uraganului,acolo unde domne§tede-a pururi pacea.

Experienta de a-mi intaIni sinele real a fost bulversanta,iar fotografiile pe care le.-amtacut dupa conferinta impreunacu Dyer reflecta perfect starea mea de uimire. Dupa seminar,am condus catre casa in timp ce prin minte imi treceau unmilion de intrebari. De§i pluteam intr-o stare oceaniba de

fericire in urma evenimentelor petrecute, eram in acela§i timpcon§tienta de faptul ca ma aflam la volanul unei ma§ini cecantarea doua tone. De aceea, am tacut eforturi sa nu ma maigandesc la spiritualitate §i sa ma conrpntr"'~ r-- ':.UUIUJUJ.f\K:..u o:'IIUJl1)(1uau drumul la radio, in speranta ca ma voisimti astfel mai centrata in lumea fizica.

Am dat a§adar drumul la radio §i am prins postul KFI,un post care emite din Los Angeles §i care insista de regulaasupra problemelor politice. In mod ciudat, subiectul dezbatut184~

-----.

Desehiderea eelui de-al treilea oehi

in acea seara era textul mistic evreiesc Kabbala. Am ascultat 0

vreme, pana cand am simtit dl mintea mea incepe sa pluteasca

din nou in sfere inaIte, a§a ca am schimbat imediat postuI. Darfiecare post de radio pe care I-am incercat parea sa discute 0

chestiune spirituala.Dintr-o data, am simtit ca presiunea interioara a aerului

din ma§ina devine din ce in ce mai densli §i am intuit prezentaSpiritului. Pentru 0 dipa, m-am simtit ca un om care se ineaca

§i care se lupta sa mai ia 0 gura de aer. Tot ce imi doream erasa scap de gandurile §i de mesajele spirituale, pentru ca sa mapot concentra asupra condusului. Dar sen1nalele paIpabile §i

auditive ale Spiritului imi umpleau intreaga ma§ina.Deopotriva iritata §i speriata, am intrebat: "Ce vrei de la

mine?" Prezenta invizibila mi-a raspuns mental: "Nu existaniciun loc in care Eu sa nu fiu. Nu poti evita Spiritul, caci

tu insati e§ti Spirit. Eu sunt Totul-in-toate". Mi-am dat seamaca, de vreme ce i-am ignorat porunca anterioara de a ma lasade baut §i de a ma apuca de studierea Cursului de miracole,

Dumnezeu intervenea acum mai direct in viata mea. De§i eram

tentata sa ma revolt impotriva oricarei forme de control, §tiamtotu§i ca ceea ce imi doream eel mai mult pe lume era ajutorullui Dumnezeu.

In forul meu interior, am intampinat cu bucurie interventia

lui Dumnezeu.Realitateaeste ca nu ma simteamfericita,iarbautura §iincercarea mea de a-mi ca§tigaexistenta ca "DoctorLove" nu reflectau sinele meu autentic. ~tiam de asemeneaca incercarile mele omene§ti de a obtine fericirea nu m-aucondus la rezultatele scont::ttp: Pr~ tirnrmJ ~X ->< -~ : ~

In fata vointei pline de iubire a lui Dumnezeu §i sa incerc §icalea Lui.

A doua zi dupa seminarul lui Wayne Dyer mi-amcumparat un exemplar din Cursul de miracole de la librariaBarnes & Noble. Cartea este alcatuita din trei paqi: un text, unmanual pentru discipoli §iun manual pentru instructori. M-am

~185

CALEA PURTA.TORULUI DE LUMINA

simtit ghidata sa citesc mai intai manualul pentru discipoli.Am descoperit astfel ca acesta era alcatuit dintr-un programde meditatie pentru un an de zile, care consta dintr-o meditatiepentru fiecare zi in parte. Scopul fiedirei meditatii este de adiminua convingerile limitatoare ale discipolului referitoare lalume §ide a-i antrena mintea sa inlocuiasca gandurile negativecu ganduri de iubire. M-am angajat cu toata ardoarea sa practicacest program de meditatie, §i de§i in cartierul meu existaunumeroase grupuri de studiu al Cursului de miracole, m-am

.decis sa studiez textul de una singura. Am fost incantata sadescopar ca filozofia de baza §inuantele Cursului se suprapunin mare masuracu invataturile pe care Ie-amprimit in copilarie.De fapt, meditatiile din Curs mi-au reamintit in mod fericit deexperientele meIe de la §coalade duminica.

M-am lasat de baut chiar din ziua in care m-am apucatde studierea Cursului, §i de atunci nu am mai simtit vreodatadorinta de a pune in gura vreo picatura de alcool. Am constatatimediat cat de u§or Ii este mintii mele lucide sa imi ascultevointa §i sa se concentreze asupra gandurilor de iubire §i defericire. Ori de cate ori gandurile mele alunecau din nou insfera de interes a egoului, dominata de teama §i de vinovatie,imi era foarteu§orsa surprind aceastaratacire aei §isa 0 readucpe calea cea dreapta. Mi-am dat seama ca noua mea stare de

trezie §i practica meditativa imi antreneaza vointa ~entaIa,care devine astfel mai putemica §i mai disciplinata. .

In zilele care au urmat dupa seminarul lui Dyer,impresiile psihice mi-au invadat pur §i simplu con§tiinta,intr-un ritm extrem de accelerat.Primeam tot timpul informatii,...1 ux~x ~-- ;~ _~_ bu:":' '-'0 :';U,,",V1J, a\"C~l lC1JU1l1t:1l uaaea

na§tere unor situatii stanjenitoare, ca de pilda in cazurile incare cuno§team 0 persoana noua §i ii dezvaluiam informatii

legate de viata ei pe care nu mi Ie imparta§ise niciodata. Spreexemplu, am cunoscut odata 0 femeie §i in timp ce vorbeam cuea, am strigat-o pe nume: "Mary". ~tiam ca acesta era numele

186~

Deschiderea celui de-al treileaochi

ei, dar nu mi-am dat seama ca nu ne-am prezentat formal unaalteia. Mary m-a privit uimita §i m-a intrebat: "De unde §tiicama cheama Mary?" "Am sfeclit-0", m-am gandit. Uoii oamenisunt incantati de astfel de intaIniri cu lumea invizibila, in timpce altii, ca Mary, Ie considera "paranormale" §iindezirabile.

Cu 0 alta ocazie, 0 cuno§tinta noua mi-a aratat cateva

fotografii ale fetitei sale. In timp ce priveam fotografiile, prinminte mi se derula un film cu fetita invartindu-se, la fel ca 0balerina. Fara sa stau pe ganduri, am tacut observatia ca fetitaeste delicioasa atunci cand danseaza ca 0 balerina la 0 vilrsta

atat de frageda.La fel ca in cazullui Mary;reactia femeii a fost:"De unde §tii acest lucru?", pe un ton care imi arata ca nouamea cuno§tinta considera premonitia ceva mai degraba oribildecat placut. Dupa cateva astfel de experiente, am devenit multmai prudenta in conversatiile mele. De§i aflam foarte multelucruri despre oamenii cu care aveam de-a face, nu ma mai

repezeam sa Ie fac publice decat daca eram intrebata direct.Odata, I-amintrebat pe Dumnezeuin timpul unei meditatii

care este sursa §inatura acestei capacitati premonitorii. Mi-am

notat pe scurt dispunsul primit in jumal:

"Timpul este 0 iluzie, iar atunci dind minteaomului se elibereaza de ,regulile' terestre, timpul nu

mai cunoa~te restrictii. El devine un concept lipsit

de semnificatie. Atunci dmd cineva fmi spune 0

poveste, eu ajung sa ,cunosc' povestea ulterior. Prin

folosirea capacitatii premonitorii, eu pot cunoa~teaceea~i poveste fnainte ca ea sa fmi fie spusa ".

Deci la asta se rezuma totul! Premonitia nu este 0 "putere

speciaIa", ci 0 simpla demonstratie ca timpul nu reprezintaaltceva decat 0 iluzie. Nimeni nu trebuie sa ne vorbeascain cuvinte despre sine pentru ca noi sa cunoa§tem povestea

vietii lui. In cazul in care cunoa§tereas-ar limita doar la acest~187


mecanism, ar insemna dl exista un timp fnainte §i un timpdllpii primirea informatiilor legate de persoana respectiva. Inrealitate, nu exista nici trecut, nici viitor. Nu exista decat aClim.

De aceea, toate fenomenele sunt prezente in acest moment,inclusiv intreaga cunoa§terereferitoare la orice subiect dorim.

Am inteles cu aceasta ocazie §i faptul ca fiecare gandal nostru se imprima in campul nostru energetic, la fel cum

sunt imprimate datele pe un compact-disc. Aceste informatiiIe sunt apoi disponibile inclusiv celorlalte persoane care sunt

receptive fata de ele. Cu totii receptam §i "citim" energie, §iasta in fiecare zi. Spre exemplu, orice om a trait momente incare nu a avut incredere in cineva pe care tocmai I-a cunoscut.Aceasta senzatie de neincredere se na§tedin punerea la unisoncu campul energetic al persoanei §idin receptarea la acest nivela unor ganduri lipsite de onestitate. Lectura psihica plenaramerge un pas mai departe. Daca vei practica zilnic purificarea§i echilibrarea chakrelor (metoda descrisa in capitolul 17),receptivitatea ta psihica se va declan§a automat. Singuracerinta necesara este sa ai incredere in impresiile primite.

Personal, am invatat ca exista 0 diferenta enorma intrejlldecarea criticii §i receptarea impresiilor legate de 0 aha

persoana. Daca judeci impresiile primite, lectura psihica pecare 0 vei face va deriva din egoul sau din mintea ta inferioara.Judecatile critice reprezinta una din principalele cauze alelecturilor psihice incorecte, §i orice medium aspirant ar:,Jrebuisa fie avertizat in aceasta directie.

Sa spunem ca un medium iti face 0 lectura psihica §i carecepteaza anumite impresii legate de sotia sau de iubita ta.Un medium care se fere§te de influenta egoului iti va reda1ntn"..,.,~; ~~ J_ :_____ u:u..'" ~ulUVUlCULUl1llcare recepteazainformatia, lasandu-te pe tine sa tragi concluziile referitoare la

lectura sa psihica. In schimb, un medium care nu este con§tientde influentele egoului sau va filtra impresiile psihice receptateprin filtrul judecatilor sale personale referitoare la sotia sau laiubita ta. Aceste judecati personale ar putea fi influentate de188~

Deschiderea celui de-al treilea ochi

."

propriile sale experiente negative pe care le-a trait de-a lungulvietii, motiv pentru care mesajultransmis rlUse va mai referiexclusiv la tine, ci §i la el.

Practic, toti oamenii pot recepta informatii .psihicereferitoare la alte persoane. Mult mai dificila este insacapacitatea de a-i transmite clientului aceste informatii tara aIe trece prin filttiIl propriului ego. Cel mai bine este sa Ii spuiclientului tau exact ceea ce vezi, ce auzi, ce simti sau ce afli caurmare a lecturii psihice. Ai incredere in informatiile primite,dar ai deopotrivaIncredere §iin capacitatea clientului tau de ainterpreta aceste informatii a§a cum crede de cuviinta.

Cu cateva luni inainte mi-am luat inima in dinti §i Ie-amprezentat clientilor pe care Ii consiliam din punet de vederepsihologic convingerile mele spirituale. Am fost bueuroasa saconstat cat de u§or au acceptat ace§tia metodele terapeuticementale §ispirituale. Din fericire, teama ca pacientii mei 0 vorlua la fuga tipand din toti rarunchii daca Ie voi vorbi despreconvingerile mele spirituale nu s-a adeverit. Dimpotriva, nouamea activitate psihoterapeutica spirituala mi-a permis sa asistla vindecarea rapida a pacientilor mei de lipsa respectului desine §ide tulburarile lor alimentare.

In timpul §edintelor de consiliere, mi-am tacut obiceiulde a-i ruga pe Iisus §ipe ingerii mei sa imi ghideze cuvintele §igandurile. Le simt intotdeauna prezenta §i ajutorul ea raspunsla aceasta rugaminte a mea, iar uneori primesc chiar directivecat se poate de clare. Spre exemplu, lucram odata eu 0 clientanoua, care fusese anterior la numero§i alti terapeuti. Femeiami s-a plans ca terapia nu a ajutat-o niciodata sa i§i vindeceSI::IlLlIlll::llLUlpromno oe anxletate asoclat cu abuzunle sexuaJepe care le-a suferit in copilarie. Atunci, I-am intrebat mentalpe Iisus: "Ce dore§ti sa Ii spun acestei femei?" lmediat, m-amsimtit ghfdata sa 0 intreb: "Ce secret ascunzi?"

Dupa ce i-am pus aceasta intrebare, femeia a pastrattacerea 0 vreme atat de indelungata incat m-am temut chiar

~189


di am ofensat-o. In cele din urma, rni-a spus 0 poveste pe carenu 0 mai spusese nimanui pana atunci. Era 0 istorie care s-apetrecut in adolescenta ei §icare statea la baza celei mai marlparti a sentimentului de ru§ine §i a lipsei de respect de sinepe care Ie simtea femeia. Cand §i-a luat inima-n dinti §i mi-apovestit totul, §i-a dat seama singura ca detaliile nu erau nidpe departe atat de ingrozitoare pe cat i§i imaginase singura. Ainteles cu aceasta ocazie ca atunci cand ascunzi un secret inpivnitele &danciale sufletului tau, ajungi sa te simti ca §i cumai ascundeunmonstru. .

Cu fiecare nou succes clinic in care ma foloseam de

ajutorul rugaciunii §i al afirmatiilor spirituale, ma. simteamdin ce In ce mai fericlta §i mai eliberata. Treptat, am inceputsa adaug la practica de consiliere §i lecturile psihice,spunandu-Iedeschis clientilor meice impresii psihice receptamin timpul §edintelornoastre. Absolut toti clientii §i-auexprimatrecuno§tinta fata de aceasta sinceritate a mea, caci impresiilereceptate ne ajutau deopotriva sa scoatem la iveala, iar apoi savindecam chestiunile cele mai ascunse ale sufletelor lor.

De aceea, m-amjurat sa nu mai revin niciodata la vechiulmod de apracticapsihoterapia,cel careconsideracaproblemeleomului sunt reale. Nemait!nandpractic §edintede psihoterapie,am adoptat chiar un nou titlu: acela de "metafizician".

Intalnirea cu sinele meu real §iintelegerea faptului ca, lanivelul adevarului, noi nu experimentam niciun fel de durere,mi-a schimbat dramatic felul de a gandi. Inainte, aforismulspiritual potrivit caruia "durerea nu reprezinta decat 0 iluzie"era 0 simpla gluma pentru mine. Acum §tiamca el reprezintaun adevar absolut. Aceasta c.lmn,,"t"'..~- ~_~_~. ,,;.;111<1 1)11l1L Ja

lC;l ue::euronca precum un indragostit §i nu doream ca ceva saucineva din afara sa irni rapeasca aceasta bucurie magica. Deaceea, am inceput sa evit in intregime ziarele, programele de§tiri de la radio §i de la televiziune, precum §i toate discutiiledespre probleme politice sau sociale. Eram con§tienta ca

190~

--

Desellidereaeelui de-al trei/ea oelli

aceste situatii necesita 9 corectie .continua la nivel mental §i didaca voi citi sau voi vorbi despre ele, voi .ajunge sa Ie consider

realitati absolute.M,..amobi§nuit de asemenea sa ce~ sfaturi §i in privinta ..

unora dintre prietenii mei, a cat-orviata devenise dezechilibrata.La fel ca multi purtatori ai luminii careajuta pe toata lumea,

§i eu atrageam in viata .mea oameni cu tot felul de problemede viata. De aceea, incercam sa Ie fiu 0 prieten~ buna, dar tarasa ma las atrasa in discutiile lor despre griji §i despre teme~.

~tiam ca vindecarea spirituaia poate vindeca orice relatie, darnu ma simteam inca pregatita sa imi vad prietenii ca pe ni§te I

::~~;edS~~:~l: ~:~r~:-::!*-~~~::~ 2';'<~

care 0 primisem, referitoare la natura ireala a problemelor,se afla inca intr-o stare extrem de fragila, a§a ca trebuia sa

o protejez pana cand aveam sa pot privi aceste probleme infata, sesizandu-Ie pe loc natura iluzorie. Pana atunci, §tiamca trebuie sa ii evit pe toti oamenii cu-minti negative, sa ma

distantez temporar de ei, a§a cum evitam programele de radio§i televiziune sau ziarele. De aceea, Ie-am spus mai multorpersoane ca voi fi indisponibila timp de 0 luna §i am ramassurprinsa sa constat cu cata cordialitate au acceptat ele acestanunt. Pana atunci, egoul meu ma §antajase tacandu-ma sacred ca daca imi voi urma chemarea interioara, intregul cer

se va prabu§i peste mine. Incetul cu incetul, descopeream casingura sursa de agitatie din viata mea erau a§a-zisele "sfaturibune" ale es!Ouluimp.l1

~~~

~191

----

. -- - .. ..~ ..- ---

CAPITOLUL 13

DESTRAMAREA VALULUI

"Dacii spiritele existii cu adeviirat .$idacii triiim cu

tolii in aceea# l\1inte Unicii, iar mintea notl<;trapoate

comunica cu aile minli lara ajutorul corpului fizic, nu

putem trage dedit 0 singura concluzie: ca noi putem

comunica oridind dorim cu spirltele din lumea dedine%:' "

- Ernest Holmes,

fondator a1Bisericii ~timiei Religioase§i autor a1cartii $tiinfa mintii

Odata, ediloarea lui Wayne Dyer, Edna Farley,m-a sunat ~i mi-a spus: ,.sunt pe punctul de a

publica !ucrarea unui medium specializat in channeling (n.n.corm.micareaeu lum~a de dinco1o) Ai fi iateresata sa li cite§ti!ucrarea In vederea unci posibil interviu §i a unui posibilartlca]?" Fadi sa ma gandesc prea mult, an"!raspuns: "Da".Dupa ce am pus telefonul in furdi, mi s-a parot ciudat caam acceptat cu atata u§urinta, dat fUnd ca channeling-u1 seafla in afara sferei mele de interts §i t:.~werien!eimele. Defapl, nici macar nu ~tia"l1prea bine ce era liDmedium care seocupa ell astfel de transmisii din Jumea de dinco1o,~xceptand

iJuorm.'i{iiledespre Kevin Ryerson din filmul Jui ShirleyMac!aine. Out on a Limb.

~193

---.- - - - - --


Cand am deschis pentru prima data cartea pe care mi-atrimis-o Edna, Vulturul §i trandafiru[37, mi-am dat seama pe loe

ca tin in mana 0 lucrare importanta. Autoarea cartii, RosemaryAltea, este un medium britanic care comunica cu spiritele

celor decedati. A§a cum spuneam mai devreme, convingerilemele referitoare la viata de dupa moarte nu erau foarte limpezi.De aceea, in timp ce citeam toate detaliile dramatice pe care

Ie dadea Altea despre rudele decedate ale clientilor ei, nu prea§tiam ce sa credo

Totu§i, cartea mi se parea fascinanta §i doream sa 0 citese

in continuare. Din pacate, aveam tot felul de obligatii zilnice,

a§a ca nu reu§eam sa citesc mai mult de cateva pagini pe zi. Insfar§it, intr-o dupa-amiaza de sambata, cand Michael se afla la

o cursa de iahturi, iar copiii se aflau in vizita la prieteni, mi-amgasit timp sa terrnin cartea.

Pe cand ma aflam cam la trei sferturi din carte, am trait

o revelatie pe cat de subita, pe atat de cople§itoare. Mi-am dat

atunci seama ca tot ce descrie Altea in carte este adevarat, iarcomunicarea cu spiritele celor decedati reprezinta 0 realitate.

In acel moment, am simtit in spatele meu 0 prezenta, in partea

dreapta. Am inceput sa suspin, caci am recunoscut prezentabunicii mele PearL Am inteles atunci ca ea a fost cea care aorchestrat 0 buna parte din miracolele recente care mi s-au

intamplat, inclusiv faptul ca am primit un exemplar dinVulturul ~i trandafirul. ."

,,0, Doamne, am spus eu cu voce tare, printre suspine.Chiar exista viata dupa moarte!" Am simtit cum bunica mamangaie, spunandu-rni ca totuI va fi bine.

Aceasta realizare mi-a ~nn" ,>1;_~--,~_. :.. LoUC;H;:I.:areau

_..mn aUI Hlceput sa vorbesc cu bunica in timpul meditatiilor

37 John Palmer, "Trenduri recente in studierea supraviejuirii" (1975), ParapsychologyReview, vol. 6, nr. 3, pag. 15-17.

Erlendur Haraldsson §i (an Stevenson, "Un experiment cu mediul islandez Hafsteinn

Bjomsson" (1974), Journal of the American Society for Psychical Research. vol. 68, nr. 2, pag.192-202.

194~

----

Destriimarea viilului

mele. Am descoperit de asemenea ca mediumnitatea a foststudiata de secole de catre oamenii de §tiinta §i ea studiileperfect controlate efectuate in ultimele doua decenii prezintadovezi convingatoare ca persoanele cu capacitati de mediumehiar comunica cu spiritele persoanelor decedate. Una dingrijile mele principale continua sa se refere la relatia mea cuMichael. II consideram deja 0 persoana 'complet neinteresatade spiritualitate §i ma temeam ca daca ii voi dezvalui adevarulfie yom desparti. De aceea, ezitam sa 0 fac, caci 11 iubeamfoarte tare §i nu puteam suporta gandulla despartire.

La trei zile dupa ce am terminat de citit cartea lui Altea m-asunat 0 femeie pe nume Renee Swisko. Aceasta mi-a explicatca este 0 vindecatoare spirituala §i ca se afla in cautarea uneipersoane care sa scrie 0 carte despre activitat.ea ei. Renee aadaugat ca a obtinut numele meu prin Reid Tracy de la edituraHay House cu cateva luni inainte §i ca a tot intentionat sa masune, dar a fost nevoita sa amane. M-a intrebat apoi daca eramfamiliarizata cu Cursul de miracole, care sHiteala baza practiciiei spirituale. I-am raspuns ca am inceput recent studiul textului§i ca daca m-ar fi sunat acum cateva luni, cand a avut pentruprima data intentia sa 0 faca, a§ fi fost nevoita sa Ii raspund cafiUcuno§team deloc lucrarea. Momentul in care m-a sunat eraun exemplu perfect de interventie a ordinii divine. In finalulconversatiei, am fost de acord sa 0 vizitez acasa pentru a-miface 0 demonstratie a activitatii sale de vindecare spirituala.

In dimineata zilei in care urma sa 0 vizitez pe Renee,am ie§it in curtea exterioara pentru a face exercitii fizice.Privind ditre doc, I-am vazut pe Michael razuind vopseaua dene fnnrll11h~..,,;; ~~1_ -'.U. .~ ",al uc as~menea 'in spatele luiMichael 0 barca cu motor care se apropia lent §i care avea unmesaj neobi§nuit vopsit pe partea sa lateraHi. Cand barca s-aapropiat de doc, am vazut ce scria pe ea, eu caractere ro§ii:"Ioan 3:16".

Vederea acestei referinte biblice rni-a amplifieat stareade anticipatie mistica pe care 0 simteam la gandul intalnirii cu

~195

.- --


Renee. Aceastami-a povestit la telefon suficientelucruri despreactivitateaei ca sa ma facacurioasa,dar intuiamca evenimentul

avea semnificatiichiar mai ample §ica cineva mai presus decatnoi amandouaaranjasede fapt aceastaintaInire.Acest sentimentmi-a fost confirmat de indata ce am ie§it din lift §i am intratin apartamentul ei, cand 0 voce interioara mi-a spus limpede:"Dupa aceasta seara, viata ta nu va mai fi aceea§i".

Inainte de a incepe §edinta propriu-zisa de vindecare,am discutat 0 vt:eme cu Renee. Femeia m-a intrebat dadi

aveam vreo problema specifica sau vreo intrebare de pus, a§aca m-am decis sa insist asupra relatiei mele cu Michael. Maiexact, doream sa §tiu cum trebuie sa procedez in legatura cuaparentul decalaj dintre convingerile noastre spirituale.

Renee m-a rugat sa ma intind pe 0 canapea §i a inceput 0§edinta de inductie hipnotica. Mi-a cerut sa imi deschid inima

in fata lui Iisus, pe care ea 11numea Emanuel, §i sa fiu dispusasa il iert pe Michael. Am inchis ochii §iam simtit cum intregulcorp mi se cutremura de fiori. Aceasta pulsatie interioarami-a reamintit de imaginea de dimineata, cand I-am vazut peMichael razuind vopseaua de pe barca sa. La fel ma simteam§ieu, ca §icum cineva ar fi razuit vopseaua exterioara care imiacopera esenta.

Subit, am vazut fata unui barbat. De§i a murit inainte caeu sa ma fi nascut §i nu i-am mai vazut fotografia de canderam copil, I-am recunoscut instantaneu ca fiind bunicul meudinspre mama. Recunoa§terea s-a produs la nivelul sufletului,la fel cum am recunoscut pe timpuri identitatea prezentelorspirituale care se indreptau catre mine.

Fara niciun cuvant. hnnirnl m; " '~n '= _ ~_U~ u'"'

mrormatli esentiale despre relatia mea cu Michael:

" Teama ta de a fi sincera cu Michael ~i cu alte

persoane f~i are partial originite fn perioada viet;;mele. Cand mama ta erafoarte tanara, ma simteam

196~

Destri'imarea valului

Joarte Jrustrat din cauza unor lipsuri financiare,a~a ca ma certam Jrecvent cu bunica ta Ada fn fatamamei tale. Acest lucru a fnspaimantat-o atat de

tare pe mama ta fncat aceasta nu se simte niciodata

conJortabit atunci cand trebuie sa vorbeascadeschis despre sentimentele sale, fndeosebi fn fata

barbatitor. in aceasta categorie intra ~i tatal tau.

Tu ai fnvatat acest model de comportament de lamama ta, care I-a fnva{at la randul ei din cauza ca

se temea atat de tare de mine. De aceea, te rog sa

ma ier{i. Nu te desparti de Michael. Te asigur ca

perceptia ta despre el este gre~ita ".

Eram zguduita de acest mesaj, dar comunicarea nu s-a

oprit aici. Bunicul a continuat, dandu-mi §i alte ve§ti §ocante.El mi-a spus ca initial ar fi trebuit sa ma nasc ca eel de-al doileacopil allui §i al Adei, care ar fi trebuit sa fie de sex masculin.Din pacate, el a convins-o pe Ada sa renunte la sarcina, dincauza problemelor sale financiare. Daca m-a§ fi nascut atunci,a§fi fost fratele mai mare al mamer mele actuale. Dupa avort,sufletul meu a continuat sa se agate de cea care ar fi trebuit sa-ifie sora, iar cateva decenii mai tarziu, s-a intrupat ca fiica a ei.Mesajul mi s-a parut de la bun inceput adevarat §iI-am crezutpe loc. Bunicul m-a rugat din nou sa 11iert pentru durerea pecare mi-a provocat-o, dupa care a disparut.

In dimineatazilei de dupa §edintacu Renee, mi-am adunat

in sfar§it curajul §i am avut 0 discutie deschisa cu Michael.I-am povestit de episodul mistic pe care I-am trait aIaturi de~ult:ruloe llmuzma am New York §ldespre experientele melefrecvente de clarviziune. I-am spus ca mi-am vazut bunicul

imediat dupa ce a murit intr-un accident §i ca mi-am vazutcelalalt bunic in timpul §edintei cu Renee. Michael mi-a

acceptat imediat cuvintele §i nu m-a facut sa ma simt nicioclipa judecata sau ridiculizata. Dimpotriva, mi-a imparta§it el

~197


insu§i cateva experiente psihice remarcabile pe care le-a avut

de-a lungul vietii. Am discutat apoi despre convingerile noastre

spirituale profunde §i am descoperit incantati ca impiirta§immai mult sau mai putin acela§i punct de vedere.

Mi-am dat seama cu aceasta ocazie cat de gre§it I-amjudecat pe Michael, considerandu-l 0 persoana "nespirituala",cu atat mai mult cu cat propria mea con§tiinta a ramas adormWl

atat de multi ani. Tali aamenii sunt spirituali in adancurile fiinteilor, chiar §i.cei mai vehementi atei, caci cu totii suntem copiiiaceluia§i Dumnezeu. De fapt, orice judecata de genul: "Cutare

este 0 persoana nespirituala" Ii apartine inevitabil egouluinostru, iar acesta este singurul aspect nespiritual al fiecaruia

dintre noi. Pe de aIta parte, egoul nu are nicio consistenta reala,a§a ca in ultima instanta nu exista niciun aspect cu adevarat

nespiritualin fiinta noastra. Personal, am convingerea ca daca

ne-am concentra asupra scanteii divine din ceilalti oameni,noi am putea-o face sa se aprinda mai putemit, ca §i cum amalimenta un taciune sufIand asupra lui.

Mai tarziu in aceea§i zi, i-am povestit mamei de intalnirea

cu spiritul tatalui ei. Cand i-am explicat ca nu a lipsit mult sa

ma nasc ca frate al ei, mama mi-a spus: "Intotdeauna am simtitca am un prieten de sex masculin alaturi de mine pe vremeacand eram copiI". Mi-a confirmat de asemenea ca, cu doi ani

inainte de a se na§te ea, bunica a facut un avort din c~uzafaptului ca bunicul tocmai i§i pierduse slujba. .

Daca mi s-a mai intamplat §i inainte ca ochiul spiritual sami se deschida, in aceasm perioada el mi s-a deschis din ce in ce

mai tare. Numeroase texte spirituale afmna ca vederea spirituala a

omuluidevinedin ce in ce mai clam I1P m"Cl1r~ "'0 MM<_ :~la JUdecatile sale critice, la lipsa sa de iertare §i la convingerilecare illimiteaza. IntaInirea cu bunicul §irecenta revela~e ca exista

viatii dupa moarte au inlaturat multe din barierele puse de ego ill

calea viziunii mele spirituale. In consecinta, am ajuns sa vad §i sacomunic atat cu ingerii cat §i cu spiritele celor decedati.198~

Destriimarea vii/u/ui

.

Ori de cate ori ma suna cineva, nu numai ca ii vedeam

chipul in fata mea, dar ii vedeam inc1usivpe ingerii §i spiritelecare 11ghidau. Mai mult, imi dadeam seama prin c1arviziunecare era relatia de rudenie dintre spiritele care 11insoteau §icel care ma suna. Puteam intui relatia dintre sufIete, ca §i

cum frecventa lor de vibratie mi-ar fi indi~atacest lucru. Spreexemplu, daca vedeam un spirit feminin, imi dadeam imediatseama daca era matu§a, sora sau mama persoanei cu carevorbeam. Nu aveam probleme decat atunci dind trebuia sastabilescdaca un spirit era bunicul sau strabuniculpersoanei incauza, intrucat toate relatiile de rudenie de la'nivelul bunicilorin sus imparta§escaceea§ifrecventa de vibratie.

Spiritele erau intotdeauna con§tiente de capacitateamea mediumnica. Odata, ma afIam la 0 adunare religioasa §istateam langa 0 femeie mai in varsta pe care 0 cuno§team.L-am observat imediat langa ea pe barbatul ei decedat, care§i-a dat §i el seama ca I-am remarcat. Imediat, barbatul m-aimplorat sa ii transmit sotiei sale ca era langa ea. "Nici vorba!",i-am transmis mental spirituluj, §tiindca sotia lui era 0 femeiedogmatica, ce nu credea in viata de dupa moarte. La urmaurmelor, nu eram dedit un medium c1arvazator,nu un cruciatcare lupta pentru 0 cauza pierduta.

Oriunde ma duceam, vedeam multimi de spirite §i de

ingeri in jurul oamenilor. Multe spirite ma implorau sa Ietransmit celor dragi in viata ca erau langa ele. Din cand incand, ma simteam inspirata sa accept, dar astfel de situatii suntintotdeauna ciudate §i necesita foarte multa diplomatie. Spreexemplu, dind I-am insotit pe Michaella intrunirea de 20 de_._~ ...J_ .J ~ "'__u__~.__d__ 1': 1...: 1 --.; t'X ". "" : x ......... ' -prieten care §i-apierdut recent mama. Prietenullui Michael eracople§itde durere, intrudit fusese foarte apropiat de mama sa.

Situatia mi-a creat un veritabil conflict interior, caci 0vedeam cu toata c1aritatea pe mama barbatului alaturi de el.Spiritul acesteia mi-a spus ca fiul ei a plans non-stop dupa

~199

- -.-


moartea sa §i m-a rugat sa 11consolez intr-un fel sau altul.

De aceea, I-am luat deoparte pe prietenul lui Michael §i amabordat cu toata delicatetea subiectul vietii de dupa moarte.Am inceput prin a mentiona interesul meu fata de cartilespirituale, intrucat §tiam sa este un cititor pasionat. Mi-a spusinsa ca nu cite§te decat romane. In continuare, i-am explicatca ma ocup cu consilierea in domeniul spiritual, alegandu-micu foarte mare grija cuvintele, astfel incat sa-§i dea seama dinu sunt 0 exaltata, ci am 0 abordare pragmatica. Mi-a ascultatcuvintele, dar cu 0 privire goala. Am mai incercat de catevaori sa am cu el 0 conversatie care sa conduca la subiectulprezentei invizibile a mamei sale, dar nu mi-a raspuns decatmonosilabic. In cele din urma, i-am dat numarul meu detelefon §i i-am spus sa ma sune daca simte nevoia. Ma intreb

daca nu cumva a crezut ca incerc sa ma cuplez cu eI. Chiar §icand ne-am desPartit, strangandu-ne mainile, mama lui incama mai implora sa Ii spun fiului ei de prezenta sa.

Cu 0 aha ocazie, ma afIam intr-o librarie din Manhattan§i cumparam 0 carte in care erau prezentate diferite studii

referitoare la viata de dupa moarte. In timp ce ma apropiam devanzatoare, am vazut alaturi de ea spiritul unei femei batrane.Mi-am dat imediat seamaca era bunica sau strabunicaacesteia.Spiritul avea un zambet minunat §i 0 personalitate de 0 maregenerozitate. .~

Cand i-am inmanat cartea vanzatoarei, aceasta a remarcatimediat titIul §i mi-a spus: ,,0, viata de dupa moarte! Eu unacred cu toata convingerea in acest subiect! Dumneavoastra

nuT' Inainte sa apuc sa-i spun vreo vorba despre prezentaspiritului bunicii sale. vanzatoan~a:I ('"ntin..".. ~.:::. n___~.~pot saJur ca bunica se afla alaturi de mine. Drama este ca mi-eo frica teribila de spirite §ide stafii, a§aca a§fi ingrozita sa afluca bunica se afla cu adevarat in prezenta mea". Le-am zambitdeopotriva ei §i bunicii sale, dupa care am parasit Iibraria rarasa mai spun un cuvant.

200 Si!f


La un moment dat, am inceput sa ma simt cople§itade noua mea vedere spirituaIa, dorindu-mi sa fiu din nounormala. De§i eram in continuare convinsa ca abilitatea meamediumnica reprezinta un dar de care ma pot folosi pentrua-mi ajuta cIientii sa se vindece, nu doream ca spiritele sa imicontroleze intreaga viata. In timpul meditatiilor pe care Ie-amIacut pe aceasta tema, am descoperit ca imi pot folosi intentiapentru a-mi ajusta cIarviziunea intr-un sens sau in altuI.

A venit §i ziua interviului meu cu mediumul RosemaryAltea pentru revista Complete Woman. ~m ajuns la hotelulFour Seasons din Los Angeles, in care era cazata Rosemary,impreuna cu Michael, care fusese desemnat sa fie fotografularticolului. Speranta mea era ca Rosemary avea sa-mi explicemai multe in legatura cu vederea mea spirituala recentdescoperita.

Intr-adevar, Rosemary mi-a spus ca §i ea vede spiriteoriunde se duce. A adaugat ca la inceputul carierei ei demedium Ie spunea deschis oamenilor de spiritele din jurullor, pana intr-o zi, cand i-a spus unei femei pe care tocmai 0cunoscuse la 0 petrecere dansanta ca tatal ei se afla alaturi deea. Femeia a fost §ocata §i s-a indepartat de ea vizibil iritata.Incepand din acel moment, a luat hotararea ferma sa nu maispuna nimanui despre insotitorii spirituaIi,cu exceptia situatieiin care i s-ar fi cerut acest lucru.

In continuare, Rosemary a inceput sa vorbeasca cu bunicamea Pearl, care se afla aIaturi de mine, §i cu tataI decedat allui Michael, care se afla alaturi de eI. Am fost incantata sao privesc pe Rosemary la lucru §i am descoperit ca stilul eide comunicare cu spirite1eera similar cu al meu. Cand i-amYVJ.U"''' .I..l.l~u. U""' ,,"'1-'.1..1..1 '" , "' .&.1..1._ '-' , "''' '-" 1 , UY""'.I..&_&.I.__ .a.a.........

"Tu vorbe§ti de ,spirite' , dar eu prefer sa ii numesc ,oameni'''.Avea dreptate, bineinteles. Chiar daca 0 persoana a renuntatla inveli§ul ei corporal grosier, asta nu insemna ca sufletul einu mai este uman. Cuvantul spirit implica intrucatva faptul ca

sufletul respectiv nu mai are nimic uman.

~201


Intalnirea cu Rosemary m-a ajutat sa ma reIaxez §i sama 1mpac mai bine cu schimbarea recenta a perspectivei mele

spirituale. De aceea, m-am hotarat sa mai caut §i alte persoane

cu calitati de medium, pentru a face un schimb de experientacu ace§tia. Din fericire, fundatia The Learning Light, Ia care

am flkut cursul de dezvoltare a capacitatilor psihice, tocmaitinea un curs de 0 zi despre mediumnitate. Descrierea cursului

indica faptul ca acesta se adresa excIusiv "avansatilor". La1nceput, am 'crezut ca sintagma se referea numai Ia cei care

aveau 0 experienta de Iunga durata §i canu ma calificam. Am

. simtit 1nsaimedlat energia plina de iubi~ea bunicii Pearl, carem-a 1ndemnatsa ma 1nscriuIa curs. .

Probabil ca sintagma "numai avansati" a intimidat multa

lume, caci 1n afara de mine nu s-a mai .1nscris decat 0 singurapersoana. Instructoarea noastra, Rose,.. era 0 englezoaica ce

tinea §edinte de mediumnitate 1n Angli,a §i 1n Statele. Unite.Pe nepusa masa, Rose ne-a~ celfut sa facem dovada

mediumnitatii noastre. S-a 1ndreptat imediat catr~ mine §imi-a cerut sa fiu prima care sa fac 0 lectura psihica cu voce

tare. Mai mult decat atat, trebuia sa fac aceasta Iectura chiar peea! M-am simtit extrem deintimidata, intrebandu-ma ce m-o

fi determinat sa ma 1nscriu lit un curs 1~care instructoarea §iceIalaIt coleg erau cu mult mai experimentati decat mine. Rose

mi-a spus pe un ton ferm sa 1ncep, a§a ca am inspirat profund§i m-am concentrat.

Mi-am 1nchis ochii, dar Rose m-a admonestat: "Nu, nul

Trebuie sa 1nveti sa faci Iecturi psihice cu ochii deschi§i!" Deaceea, mi-am defocalizat privirea. concentdinclll-mi 1"ntr~"n"

arenIte asupra simturilor mele interioare. M-am deta§at de

gandurile obi§nuite §i mi-am golit complet mintea. Am simtitimediat 0 prezenta 1n partea stanga a Iui Rose. De 1ndata ce

m-am concentrat asupra ei, aceasta a capatat forma §i aparentaunei persoane.

202~

Destriimarea vii/u/ui

"Vad un baieteIIanga tine", i-am spus lui Rose.Rose s-a albit la fata, dar a mcut eforturi evidente sa

dlmana deta§ata, astfel 1ncat sa nu-mi influenteze Iectura."Spune-mi mai muIte, a insistat ea. Ce varsta are?"

"Nu-mi dau seama, 1ntrucatpare micut pentru varsta Iui.Arata de parca aravea opt ani". Am continuat §i i-am descris1nmti§area,sesizand 1nacela§itimp ca ochii lui Rose inoata 1nlacrimi. h

"Este fiul meu, mi-a explicat ea. A fost ucis 1ntr-unaccident in timpulunui meci de fotbal, cu multi ani in urma".

La inceput, ill-am simtit ingrozitor la gandulca Ii vorbescdespre un subiect.caieii provoaca atata durere, dar Rose m-aasiguratca Iecturamea mediumnica era cat se poate de corecta§i chiar m-a felidtat. Dupa ce §i celalalt student i-a mcut 0lectura lui Rose, instructoarea ne-a dat urmatoarea tema: "Laetajul de deasupra nQastraeste adunata 0 cIasa de studenti,care va a§teaptaCelsa Ie faceti lecturi".

M-am simtit din nou intimidata §i nepregatita, dar Rosenu mi-a pennis sa parasesc cursu!. Am urcat cu totii la etajulde deasupra. Prima care trebuia sa incep eram tot eu. A§acum m-a invatat. Rose, m-am a§ezat in fata cIasei cu ocbiilarg deschi§i, dupa care i-am oferit fiecarui student 0 "Iecturapsihica §imediumnica". Fiecare lectura s-a dovedit diferita d~celelalte. Uneori treQuia sa receptez §i sa transmit informalilreferitoare la cariem persoanei din fata mea; alteori trebuia sama refer exdusi'{ la viata amoroasa a persoanei. De fiecaredata, studentii imizambeau §i imi confirmau acurateteainformatiilor transmise.

Candne-am1ntorscu totii in salanoastradecurs, Rose ne-a

:.:'j

.

l'-l1'-n<lL p'- 1111111:-,?1 pc ,-c,l<ll<ln '-V1C,Z:;p'-l1L1 U "U,-,-C"Ul 1,-'-LU111Vl

noastre. Mi-am dat imediat seama ca bunica Pearl a insistat

atat de mult ca eu sa urmez acest curs numai pentru a-mi intanincrederea in capacitatile mele psihice (chiar simteam nevoia).in plus, cursul m-a ajutat sa ma simt confortabil atunci candofer lecturi psihice §imediumnice in public.

'I

-1e.203

-- -"---


In zilele care au urmat, se pare ca membrii lumii spiritelorau raspandit vestea referitoare la capacitatile mele mediumnice.In fiecare zi ma sunau oameni noi, care Imi cereau In mod

deliberat consultanta psihica, spunandu-mi lucruri de genul:"Nu ~tiu cum am aflat despre dumneavoastra. Cert este ca amauzit de numele dumneavoastra ~i ceva m-a determinat sa vasun pentru a stabili ointalnire".

Multe dintre aceste persoane erau supravietuitori adulti aiunor abuzuri petrecute In copilarie, cu care cel care i-a abuzat,

actualmente decedat, dorea sa se reconcilieze. In timpul~edintelor de consultanta nu fikeam altceva decat sa faciIitez

conversatia dintre clientul meu ~i spiritul tatalui, unchiului,fratelui sau bunicului abuziv. In cazul In care clientul meu

accepta sa I~i ierte tortionarul, spiritul acestuia II parasea,Insotit adeseori de Ingeri ~i de alte spirite mai evoluate ale

celor dragi. In timp ce spiritul pleca, pacientul simtea senzatiifizice intense, ca un fel de vid In jurul corpului, Insotite deun putemic sentiment de u~urare. Majoritatea aces tor oamenidescopereau apoi ca reconcilierea cu spiritul persoanei care i-a

abuzat In copilarie i-a vindecat de depresia de care sufereau,de anxietate, de insomnie ~i de diferite obsesii, cum ar fi celealimentare. .

Am descoperit In scurt timp ca ori de cate ori aveam un

client care se plangea de depresie sau de diferite depe~dente,el avea Intotdeauna alaturi de el un spirit ata~at, care nu putea

parasi pamantul din cauza legaturilor karmice care II legaude eel ramas In aceasta dimensiune. Cu alte cuvinte, el eraInsotit inevitabil de spiritul unei persoane decedate, altul decat

In2erul sau oazitnr Am "fI"t "" n""~_'" - - -._~___~l''''W'''' '-''-'lVldecedati pot opta pentru a ramane pe pamant. Multe dintre elese tern de "mania lui Dumnezeu", In timp ce altele nu doresc sase desparta de cei dragi, de caminul sau de afacerea lor. Unelespirite raman pe pamant din cauza durerii neostoite a rudelor

pe care Ie-au lasat In unna lor. In cazul clientilor mei abuzati204~

-----.--.


in copilarie, motivatia spiritelor de a ramane pe pamant eralegata de remu~carilelor.

De~iaceste spirite cu mustrari de con~tiintaaveau intentiibune ~i nu doreau sa Ie faca diu clientilor mei, prezenta loravea efecte nesanatoase asupra lor. Oamenii care au mustraride con~tiinta sunt de regula deprimati. Pe de aIta parte, dacastai prea mult In preajma unei persoane deprimate, depresia eisfar~e~teprin a te afecta ~ipe tine. Din acest punct de vedere,nuconteaza daca cel deprimat se mai afla In corpul fizic sau nu.Probabilca ti s-a Intamplat sa vorbe~tila telefon ell 0 persoanadeprimata ~i sa te simti Ingrozitor cand ai.pus receptorul Infurca. Acela~i efect se produce atunci cand ai alaturi de tineun spirit deprimat.

Din toate aceste motive,0 mare parte din noua mea muncade consiliere consta In "terapia eliberarii de spirite". Tot cetrebuie sa fac In acest scop este sa faciIitez 0 reconciliere IntrecIientul meu ~ispiritul care se agata de eI. Dupa ce iI convingpe spirit ca eel pe care I-a lasat In urma I-a iertat, 11invoc peArhanghelulMihail sau un alt spirit evoluat pentru a-I conducepe eel decedat In Imparatia spiritelor, acolo unde Ii este 10cuI.

Privesc Intotdeauna plecarea spiritelor, Intrucat suntcurioasa sa aflu unde vor ajunge. Intr-adevar, am descoperitca In imparatia lumii de dincolo exista nivele diferite decon~tiinta, carora Ie corespund culori diferite. Fiecare spiritgraviteaza In mod natural catre lumea care corespundenivelului sau de con~tiinta, respectiv nivelului sau deIntelegere spirituala. Spiritele care vibreaza pe frecventeleinalte ale iubirii, compasiunii ~i Intelegerii ajung in planuril:)}Jl1JlUal ':)upvllvalv. LJa 1v1 \..fa .HI ,",UL.U.1 ,u...,\., c..£VI, au Y""'.1U..I.

cel mai de jos din Imparatia spiritelor are 0 nuanta ro~iatica,in timp ce nivelul suprem apare In nuante de albastru, violet~ialb stralucitor.

Majoritatea spiritelor pe care Ie ajut sa se elibereze seIndreapta catre 0 lume spirituala dominata de culoarea galben.

~205

-- "------.._---


Acest lucru nu mi se pare intampHitor,~tiut fiind di chakra

sacraHi,a direi culoare este portocaIie, este focaIizata asupradorintelor terestre.Majoritateacelor care au comis abuzuri sunt

inca dependenti de dorintele trupe~ti, cum ar fi cea sexuala,pofta de aIcooI sau de droguri. Daca spirituI i~i transcendeaceste dorinte inferioare (de piIda, prin reconciIierea cu ceI

pe care I-a abuzat), eI ajunge in Iumea de dincolo pe un nivelsuperior, caracterizat de 0 culoare galbena intensa, specifidichakrei ple,\ului solar.

Am primit odata 0 revelatie in timpul careia am aflat didiferitele nivele de con~tiintadin lumea de dincolo nu au nimie

de-a face cu 0 pedeapsa sau 0 rasplata acordata spiritelor.Acestea reprezinta pur ~i simplu locurile cele mai potrivitepentru ele, in care aceste spirite se simt acasa. Pe Pamant, noitraim 0 experienta similara atunci cand ne simtim atra§iin modnatural catre acei oameni care au puncte de vedere similare sau

apropiate de ale noastre. AceasHiatractie se datoreaza vibratieilor energetice, care se sincronizeaza cu a noastra. Nu se punein niciun caz problema ca oamenii de care ne simtim atra~isunt neaparat "mai evoluati din punct de vedere spiritual"sau "superiori" altora. Daca pomim de la astfel de premise,egoul nostru se inflameaza imediat, impiedicand manifestarea

capacitatii noastre naturale de a face lecturi psihice sauvindecari spirituale. Nici un om nu este "bun" sau "rau" numaipentru ca II simpatizam sau II antipatizam noi. Fiecar~ om

vibreaza pe 0 anumita frecventa, care poate fi apropiata saudiferita de a noastra.

Discutand cu spiritele celor decedati, am aflat ca moartea

nu ii schimba neanRr:ltOf> n'H"'''~: r"'.: ':'-1'0' v, '"'''paut U

llltefegere mai plenara a importantei iubirii §i a Iipsei derelevanta a ca~tigurilor materiale, dar moartea nu Ie inlaturacomplet egoul, iar personalitatea pe care 0 au ramane mai

mult sau mai putin aceea§i.Adeseori, cand Ie transmit ce spunspiritele, clientii mei exclama lucruri de genul: ,,0, dar suna206~

------- - - .1.

Destramarea valului

exact cum obi~nuia sa se exprime m;itu~a Edna, cea pe care amcunoscut-o ~i am iubit-o atat de mult!"

Spre exemplu, am avut 0 cIienta pe nume Sandra, al careivar, Marcus, a abuzat-o sexual pe vremea cand ea era 0 fetitamica, iar el era un adolescent. Amintirea abuzului sexual a avut

de-a lungul anilor 0 influenta devastatoare asupra respectuluide sine al Sandrei. A~a se face di la v~rsta de 40 de ani,aceasta a venit la mine pentru a incerca sa i§i vindece efectelereziduale ale dinii din copilarie. Marcus murise cu cativa aniinainte, din cauza unei supradoze de drog, a§a d1 nu am fostdeloc surprinsa sa II vad aparand alaturi de Sandra chiar de lainceputul §edintei noastre. Manifestandu-se'deasupra capuluiei, Marcus §i-a exprimat regretul pentru durerea emotionalaatat de intensa pe care i-a provocat-o.

"Eram un pu~ti infumurat ~i lipsit de minte, ~i nu ~tiamce fac", s-a scuzat Marcus, tara prea multe menajamente."Chiar ca e Marcus! a exclamat Sandra. In mod nea§teptat,parea bucuroasa ca poate vorbi cu cel pe care I-a dispretuitatata vreme. Cei doi au vorbit multa vreme despre abuzuri,iar Sandra s-a eIiberat in mare masura de incapacitatea ei dea-I ierta pe Marcus, inca dinacea prima ~edinta. La sfiir~itul§edintei, Marcus s-a simtit el insu~i eliberat, in urma regretelorexprimate. EI s-a scuzat inclusiv fata de mine (lntr-adevar,aparitia lui subita la inceputul ~edintei m-a speriat intr-ooarecare masura). Au mai fost necesare cateva §edinte pentruca Sandra sa II poata ierta in totaIitate pe Marcus, dar spiritulacestuia nu a mai aparut de la acea prima §edinta.

Uneori, cIientii mei nu doresc sa i~i ierte rude Ie decedate.De piIda, Amy a venit la mine dun a ce ::t r.itit P;pr,/prpn

kilograme/or de durere §i mi-a marturisit ca principalul motivpentru care mananca in exces este furia acumulaHi de-a lungulanilor impotriva taHHui ei. In timp ce vorbea, mi-am datseama ca tatal ei era decedat, intrucat i-am simtit prezenta incamera. Am aflat mai multe despre povestea tragica a lui Amyfacilitand 0 discutie intre ea §i tatal ei.

~207

.

CALEA PURTA7VRULUIDE LUMINA - -- - -1- Des",i~~ wHw.'- "-0--- -- ..:a repetat

fratelui ei geaman, Andy, de ditre tat1Hei. Cand cainele ei, t nervos.Cand a venit la mine, primullucru de care mi s-a plansRonnie, a incercat sa intervina, tatall-a injunghiat ~ipe el. In .. a fost ca este nefericit. In timpul ~edintei,am simtit imediat 0timpul ~edintei, tatallui Amy a implorat-o sa il ierte. Amy a prezentamasculina invizibila. Dupa frecventa sa de vibrape ~irefuzat, de~iera con~tientaca iertarea ar fi ajutat-o considerabil dupa faptul ca s-a a~ezatin partea dreapta a lui Anthony (caresa se vindece. corespunderudelorde sex masculin la clientiidreptaci), mi-am

Am simtit apoi 0 aha prezenta, pe care am recunoscut-o dat seama di era unul din bunicii dinspre tata ai c1ientuluimeu.(dupa vibratia ei) ca fiind fratele lui Amy. Dupa ce i-am descris Nu-miputea da insa seama daca era chiar bunicullui Anthonycum ariita spiritul, Amy mi-a confirmat ca il aveam in fata pe sauun stdibunicmai indep11rtat.De aceea, i-am descris acestuia

fratele ei, Andy. Acesta a rugat-o pe Amy sa renunte la mania earacteristicilefizice ale spiritului, iar An~honymi-a confirmatei ~i sa se deta~eze de ea. La urma urmelor, i-a explicat el, el imediatca era vorbade bunicullui dinspre tata.a fost eel ucis. ~i totu~i,ell-a iertat pe tatal uciga~.Amy s-a In continuare, bunicul i-a povestit lui Anthony ca ~i elincapatanat insa ~i a dec1aratca ar fi dispusa mai degraba sa I-a abuzat pe tatallui pe vremea cand era copil, motiv pentrumoara decat sa i~iierte tatal. Atunci, am rugat-o pe Amy sa ne care acest cic1u al abuzurilor s-a perpetuat inc1usiv asupraspuna, pe 0 scara de la Ila 10, cat de mult este dispusa sa i~i generatiei urmatoare. "Imi pare foarte rau, i-a spus el. Esteierte tatal, in conditiile in care I reprezenta "deloc", iar 10 "in numai vina mea". Anthony mi-a spus suspinand ca buniculluitotalitate". Amy mi-a raspuns: ,,2". Constatand ca exista totu~i a fost un lider al Mafiei, care a tacut foarte mult rau in timpulo p11rticicaa sufletului lui Amy care era dispusa sa i~i ierte vietii sale. ~edinta a avut 0 incarcatura emotionala extrem detatal, am rugat-o sa invoce interventia Sfantului Duh pentru a intensa, dar in cele din urma reconcilierea dintre Anthony ~io ajuta sa se elibereze de toata aceasta manie. bunicul sau a ~ters 0 mare parte din mania, resentimentele,

Amy a fost.de acord sa i~i deschida aceasta particica a teama ~iincapacitatea de a ierta care au afectat atatea generatiisufletului ei, dup~ care a urmat un miracol. Am privit uimita din familia sa.

cum trupul ei se cutremura, dupa care se relaxeaza complet, Am avut de asemenea prilejul sa comunic ~i cu diferiteodata cu eliberarea de toata acea ostilitate reprimata. Cand am spirite ale rudelor decedate care actionau ca "ghizi" aidiscutat cu ea mai tarziu, mi-a povestit ca dupa ac~a prima clientilor mei. Astfel de spirite primesc 0 educatie speciaIa in~edinta s-a simtit mult mai u~oara ~i mai fericita. Mi-a spus lumea de dincolo inainte de a-~iindeplini noul rol de protectiede asemenea ca atunci cand a ajuns acasa, a simtit un impuls ~ide ghidare a celor rama~i in viata. Toti oamenii au alaturicare a tacut-o sa i~ipriveasca in ochi cainele. Instantaneu, ea eel putin un astfel de ghid, in permanenta. Spre deosebire deI-a rec.llnm:rlltI'n ",):-~ n ~--_::, _::.._:~ ~~UUJ,-upuaut:. .}1-a spmtele ata~atede pamant, ace~tighizi nu au un efect negativdat atunci seama ca animalul s-a intrupat din nou alaturi de ea, asupra oamenilor, ci dimpotriva, Ie transmit acestora energiespecial pentru a-~iincheia misiunea ~ipentru a-i fi aproape. vitala~ibucurie. In timp ce spiritele ata~atede pamant incearca

Un al! client, pe nume Anthony, era eel mai mare din sa i~icontroleze gazdele, influentandu-le gandurile prin teama~ase frati. In copilarie, el a fost batut de nenumarate ori ~i a lor, ghizii spirituali Ie dau oamenilor numai sugestii pline defost abuzat verbal de catre tatallui. Din cauza acestor abuzuri iubire, care nu Ie inca1cain niciun felliberul arbitru. Ei sunt208~

~209


intru totul similari ingerilor pazitori, cu singura deosebire dlau trait 0 viata pe Pamant.

Lucrul meu cu ghizii spirituali presupune de regulatransmiterea unor mesaje. Aproape intotdeauna, clientii meicunosc aceste mesaje, intrucat Ie-au mai "auzit" de la ghiziilor, dar pana in prezent au preferat sa Ie ignore. De aceea, oride cate ori Ie transmit un astfel de mesaj, clientii imi spun deregula: "Mi s-a parot mie ca asta dorea sa imi spuna ingerulcare ijla ghideaza".

Spre exemplu, 0 femeie pe nume Maureen a venit odata la

mine dupa ce a participat la un seminar tinut de mine, intitulat

"Menirea vietii divine", §i m-a rugat sa ii fac 0 lectura pe temacaii pe care trebuie sa 0 urmeze. Dat fiind ca imi tinusem

seminarul intr-o biserica, am intrebat-o daca obi§nuie§te saparticipe free vent la slujbe sau la seminare spirituale. Maureenmi-a spus ca da §i a mentionat in treacat faptul ca mama eifusese preoteasa. 0 voce interioara mi-a spus imediat:"preoteasa a bisericii metodiste", dar m-am gandit ca este 0interpretare personal a, dat fiind ca la vremea respectiva erameu insami metodista. Apoi Maureen mi-a confirmat: "Mama afost preoteasa metodista, dar a murit in anuI1985".

Am intrebat-o pe Maureen daca simte vreodata prezentamamei sale. Mi-a confirmat imediat ca mama ei 0 viziteazafrecvent. Dat fiind ca mama lui Maureen avea un dar minunat al

vorbirii, ca urmare a anilor de predicare, am lasat-o p,eea sa seexprime prin mine de-a lungul intregii §edinte. Am ascultat cu

aceea§i incantare ca §i Maureen sublima §i poetica predica pecare ne-a tinut-o din ceruri mama clientei mele, care cuprindeainclusiv numeroase sfaturi practice §i profunde pentru fiica ei.Ac:':! /"" ,,~ ~_.~--~~~::. __ u."~v.~.aL"'c1 \,;Ul:lllHOr mel, Maureen

mi-a confirmat imediat: "Da, vorbe§te exact ca mama", sau:"Da, are perfecta dreptate. 0 sa urmez sfatul ei, caci mi-elimpede ell asta este calea cea mai buna pentru mine".

~~~

210~

CAPITOLUL 14

IMP ACAREA CU DUMNEZEU

"Spiritul nu s-a nascut niciodata,

Spiritul nu va inceta sa existe vreodata.

Nu a existat niciodata un timp in care Spiritul sa nu fi

fost.

Sfar#tul # inceputul nu sunt decat vise! "

- Bhagavad-Gita, text spiritual

Editura Hay House tocmai imi publicase cartea Poftele

constante, §i pel1tru prima data in viata, ma simteamfoarte fericita ca mi-a aparot aceasta carte. Cu exceptia lucrariiPierderea in greutate a kilogramelor, ciirtile mele anterioarenu au exprimat niciodata adevarul profund despre care doreameu adevarat sa scriu. De data aceasta, cartea mea reflecta cu

adevarat dictonul pe care il auzisem atat de des in copiHirie:

"Vorbe§te-Ie oamenilor despre legatura dintre minte §i corp".Directoarea responsabila cu publicitatea de la Hay House,

Kristina Reece, mi-a aranjat mai multe aparitii televizatepentru a vorbi despre Po{tele rnm.frmfp Oin Pvnp..;pn~" M

anterioara referitoare la acest gen de discutii, ma a§teptamea moderatorii sa imi ceara sa interpretez in direct diferitepofte alimentare ale telespectatorilor care sunau in timpulemisiunii sau ale celor care asistau in direct la taIkshow.

De data aceasta, mi-a fost u§or sa fac astfel de interpretari,intrucat ma ocupam de acest domeniu de aproape zece ani §i

~211


puteam recunoa§te ingredientele psiho-active ale mai multorsute de produse alimentare. De pilda, daca cineva imi spunea

ca pofte§te inghetata de alune, imi dadeam instantaneu seamaca organismullui are nevoie de colina §i de pirazina, substantecare actioneaza ca ni§te antidepresive §i ca ni§te stimulatoareale centrului cerebral al placerii. De aceea, §tiam ca persoanarespectiva se simte deprimata §i ca nu se distreaza suficient.

Un lucru pentru care nu eram insa deloc pregatita a fost

uria§a dife.renta in interpretarea poftelor alimentare la care m-acondus deschiderea chakrelor mele. M-am trezit astfel tara sa

vreau ca ofer interpretari care includ detalii specifice legate

de cariera, viata amoroasa sau sanatatea celui care imi puneaintrebarea. Capacitatile mele psihice s-au combinat imediat cucuno§tintele mele referitoare la poftele alimentare, rezultatulfiind ni§te veritabile lecturi psihice transmise in direct. Lafiecare talk-show la care eram invitata liniile telefonice se

inro§eau din cauza nenumaratelor apeluri. Chiar §i personalulemisiunilor imi cerea- consultatii private. dupa terminareaacestora.

Cfu1dm-am intors in California, m-am decis sa Ii fac 0 vizitii

lui Rose, fosta mea instructoare in domeniul mediumnirnpi. Am

vorbit cu ea la telefon §i ~ stabilit 0 intaInire in dupa-arniazazilei de sambarn, pe data de 15 iulie 1995. In timpul ma imbracampentru a pleca la intaInire, am auzit 0 voce interioara care mi-aspus: ,,Doreen, ai face bine sa iti inchizi acoperi§ul mR§infitale

decapotabile, daca nu dore§ti sa ip fie furata!"Am recunoscut instantaneu vocea. Era aceea§i voce

pe care am auzit-o pe vremea dnd eram copil, in timpuleXDerient~i mp.1ppvtr-;lt""r:''''...nl,:; ---~ :~.~_:_, _:uu':uru ~J.a\.un ~'..

sa ma las de baut §i sa ma apuc de studiul Cursului de miracole.

De data aceasta, vocea se referea la ma§ina mea decapotabiHi,care arata ca 0 ma§ina obi§nuita atunci dnd avea acoperi§ul deculoare neagra lasat. In schimb, cfu1d0 lasam deschisa, parteade jos, vopsita in alb, se combina minunat cu tapiteria alba

212:'!J-

impiicarea cu Dumnezeu

din interiorul ma§inii, dand un efect admirabil. In momentulin care am auzit vocea, ma§inamea se afla in garaj §i nu avea

acoperi§ullasat.Am ignorat totu§ivocea, gandindu-ma ca, oricum, nu mai

am timp sa inchid acoperi§ul, intrudt eram deja in intarziere.Atunci, vocea mi s-a adresat din nou: !,Atunci, trimite-l peGrant sa coboare acoperi§ul". De data aceasta m-am simtitchiar iritata, caci nu suport presiunile din partea nimanui. Deaceea, i-am raspuns menta" vocii: "Chiar §i acest lucru mi-arlua cinci minute, §i nu dispun de atata timp!" Vocea a repetatavertismentul sau, dar m-am incapatanat sa'0 ignor.

Pe deaWiparte,num-amindoitnicioclipadeautenticitateaavertismentuluiprimit, fiind convinsaca in timp ce ma voiafla la Rose, cineva va incerca sa imi fure ma§ina.Nu am luatinsa in seama acest gand, mergand pe ideea ca daca cinevaar incerca intr-adevar sa faca acest lucru, bunica mea Pearlffi-ar avertiza imediat. Mi-am imaginat chiar ca avertismentulei mi-ar lasa suficient timp pentru a da 0 fuga pana la ma§ina,

?llungandu-i astfel pe hoti. D_ealtfel, m-am gandit eu, ma§inaare un sistem de alarma excelent, care se declan§eaza imediat

cand cineva incearca sa 0 atinga.

La vremea respectiva, nu aveam 0 asigurare totala impotriva

furtului mR§inii, intrucat aceasta era platita integral. De aceea,daca mi-ar fi fost furarn, nu R§fi primit in locul ei 0 aIm mR§ina.

In schimb, ma simteam tot timpul protejata din punct de vedere

spiritual, R§aca ma consideram in sigurantJi.In timp ce maindreptam catre locuinta lui Rose, am ascultat la casetofonul

ffia§inii 0 caseta audio cu Cursul de miracole. 0 anumitJi frazaIIl1-a atras Imedmt atentta: "lJumnezeu nu ajuta pe nimeni,

fntrucat El flUcunoa§te nevoia. Pe de alta parte, El este eel care

creeaza toate ajutoarele de care are nevoie Fiul Sau, atat timp catacesta considera cafanteziile sale sunt adevarate".

Altfel spus, fiind iubire tara limite, Dumnezeu nu percepealtceva decat iubirea. EI nu cunoa§te co§marurile §i iluziile in

-Ic.213

J.:


care se cantoneazaegoul nostru,motivpentru carenu considera

necesar sa intervina in viata noastra, pentru simplul motiv ca,din punctul Lui de vedere, aceasta viata este perfecta. Ajutorulpe care 11primim noi provine de la creaturile lui Dumnezeu:

ingerii, Duhul Stant, mae~trii eliberati, precum ~i de la fratii~i surorile noastre, care percep iluzia problemelor cu care neconfruntam, la fel cum 0 percepem ~inoi.

o clipa mai tarziu, am dat coltul intrand pe LincolnBoulevard. din Anaheim, cand am simtit 0 energie foartegrea revarsandu-se asupra ma~iniimele. Era 0 energie densa,manioasa ~i plina de teama. Mi-am dat imediat seama ca 0

persoana cu intentii neciilstitepusese ochii pe ma~inamea, a~aca am devenit cu atat mai atenta. Am parcat langa cladirea infata careia trebuia sa ma intalnesc cu Rose. Inca inainte sa madau jos din ma~ina, am vazut-o inconjurata de lumina alba aiubirii lui Dumnezeu. Inainte de a coborl, am luat cele vreo 5-6

caqi de spiritualitate pe care Ie aveam in ma~ina~iIe-am pusla vedere pe parbriz. Simteam un sentiment de inevitabilitatepentru ceea ce va urma, dar aveam incredere ca totul se vatermina cu bine.

Cand am coborat in star~it din ma~ina, am auzit voceaunui barbat din spatele meu strigand: "Nu mi~ca!Intoarce-te

lent ~ida-mi cheile ma~inii!" M-am iutors a~acum mi-a spus~i am vazut un tanar scund, dar suplu ~i musculos, cu 0 mina

furioasa. Imaginea mi se parea suprarealista, iar timpul pareaca s-a oprit in loc, in timp ce ma gandeam disperata la 0 solutie.Am flicutatunci un apel mental, invocand ajutorul spiritual decare aveam nevoie. 0 voce interioara mi-a spus ca nu Ii dautan~nlllJi ...hp;!p rn~:;~;;. -, -" _:_~o wt' "UUll'-llU, l,;t:t:a ceam ~iflicut!

La fel ca in visul pe care I-am trait cu foarte multi aniin urma, cand am speriat un spargator prin strigatele mele,auzind reactia mea, la care nu se a~tepta,spargatorul de ma~inis-a speriat, iar ochii is-au marit din cauza surprizei. In timp214 S!!-

impacarea cu Dumnezeu

ce continuam sa strig, mi-am dat seama ca hotararea hotuluide a-mi fura ma~ina dispare, fiind inlocuita de teama. L-amvazut ~i pe partenerul acestuia, care 11a~tepta intr-o ma~inadin apropiere, cu motorul pomit, ~i care privea nervos in jur,sa vada daca exista vreun martor al jafului. Barbatul din fatamea a renuntat la ma~ina,dar a pus ochii pe geanta pe care 0tineamin mana. A apucat de toarte ~i a tras de ea, dar eu masimteam extrem de putemica, ca ~i cum 0 mie de ingeri ar fitras de partea mea. I-am strigat barbatului ca nu 11voi lasa saimi ia nici geanta.

In acest moment a intervenit un ingt(r cu chip uman.o femeie care statea in ma~ina ei din pareare a sesizat cese intampla ~i a apasat pe claxon, fapt care a atras atentiaoamenilor din cladirea din apropiere. Vazand multimea careie~eaafara din cladire ca sa afle ce se intampla, cei doi hotiau dat bir cu fugitii. Zguduita, Ie-am multumit ingerilor meispirituali~iumani pentru faptul ca m-au protejat, dupa care aminchis acoperi~uldecapotabilei ~iam plecat.

Cand am ajuns acasa, mi-am sunat parintii, inca doipreoti care fliceau rugaciun! ~i alti prieteni cu preocuparispirituale, ~i Ie-am cerut ajutorul pentru a-i putea ierta pecei doi atacatori. Nu doream sa port in suflet resentimente~i 0 senzatie de teama care sa-mi dipeasca pacea interioara,posesiune pe care 0 consideram infinit mai valoroasa decatorice ma~ina sau geanta. De-a lungul vietii mi-a luat foartemult timp sa ma eliberez de incapacitatea de a ierta ~i nudoream sa ma intore la viata de dinainte. Intre altele, acestlucru ar fi insemnat disparitia capacitatilor mele psihice recentdescoperite, intrucat resentimentele blocheaza eel de-al treileaochi ~i chakra coronara, acoperindu-Ie la fel ca 0 perdeagroasa. Pe de alta parte, eram convinsa ca daca voi beneficiade ajutorul ~i de rugaciunile cat mai multor persoane, Ii voiputea ierta plenar pe cei doi barbati.

Am stat de asemenea sa ma gandesc de ce am atrasaceasta situatie. Am inteles astfel ca nu am ascultat de vocea

~215


intelepciunii superioare, ignodlnd cu buna §tiinta sfaturile ei

pline de iubire, inc1usiv avertismentul de a lasa acoperi§ulma§iniimeledecapotabile. in mod firesc,mi-am pus intrebarea:"De ce simt mereu nevoia de a ma revolta impotriva vociimele interioare?" Vocea a avut intotdeauna dreptate, dar in

toate cele trei ocazii cand mi-a dat un sfat, a trebuit sa invat saascult de ea mergand pe calea cea dura.

Acest episod dramatic a trezit in mine un respect noupentru ghidarea spirituala. Vocea $tia ce imi rezerva viitorul§i m-a avertizat direct. De aceea, am invocat ajutorul divin

pentru a reu§i sa ma abandonez complet in fata vointei luiDumnezeu. ~tiam ca ma comport ca 0 adolescenta care nu tinecont de sfaturile pline de iubire §ide intelepciune ale parintilorei, dar nu ma simteam inca pregatita sa am 0 incredere deplinain faptul ca ceea ce dorea Dumnezeu pentru mine corespundeaperfect cu ceea ce imi doream eu lnsami.

La ora actuala imi dau seama ca Dumnezeu mi-a vorbitintotdeauna cu voce tare, chiar §iatunci cand nu I-am ascultat.

Am inteles astfel ca Dumnezeu a aranjat in mod special caeu sa Ie iau interviuri autorilor de lucrari metafizice pentrua-mi trezi con§tiinta spirituala. Bonnie Krueger §i editoareaasociata a revistei Complete Woman, Martha Carlson, m-autrimis mereu sa fac astfel de interviuri. De la fiecare interviu

am avut de invatat idei valoroase, care m-au ajutat sa merg maideparte pe calea mea spirituala.

Spre exemplu, de la Dannion Brinkley, autorul cartiiSalvat de luminii38,am avut foarte multe de invatat despretrecerea in revista a ultimei vieti intrupate prin fata ochilorspiritului, imediat dupa ce acesta se rIp.~nrinil",rI""M-:-nl _"hllZIC.bJ l§l dii astfel seama, privind prin ochii luciditatii,care a fost efectul faptelor sale asupra tuturor persoanelor pecare le-a cunoscut sau pe care le-a influentat intr-un sens saualtul. Mai mult, spiritul percepe aceste efecte din perspectiva38 Dannion Brinkley §i Paul Perry, Salvat de lumina, 1994.

216~

----- ------

!mpiicarea cu Dumnezeu

celorlalte persoane, experimentand direct emotiile lor. Spreexemplu,daca a provocat foarte multlidurere, el percepe acumpersonal aceasta durere. lnvers, daca a provocat foarte muMbucurie,el traie§teacum personal aceasta bucurie. ExplicatiileluiDannion m-au inspirat, facandu-ma sa imi dublez eforturilede a face cat mai mult bine in jurul meu. Tot Dannion m-ainvatat §i despre importanta inspiratiilor profunde. "Aceastaeste maniera in care lumeaspiritelor ne transmite informatii",mi-a spus el. Mi-a facut de asemenea placere sa vorbesc cumama lui decedata, care a devenit ghidullui spiritual. Femeiaare un deosebit simt al umorului, calitate pe care a mo§tenit-oincontestabil §i fiul ei.

Cu 0 alta ocazie, Complete Woman m-a insarcinat saii iau un interviu lui Denise Brown, sora lui Nicole Brown

Simpson39.De§i in general evit sa citesc, sa privesc §i saascult §tirile din mas-media, am privit totu§ipledoariile finalein procesullui O.J. Simpson. "Rei, uite-o pe Nicole!" i-amspus lui Michael, in timp ce priveam ultima faza a procesului.Intr-adevar, all}.vazut-o cat- se poate de limpede pe Nicoleio sala de judecata. Ayea fata extrem de ro§ie §i il arata cudegetulpe OJ., strigand furioasa ca el era uciga§ulei. Nicole aiocercatcu disperare sa atraga atentia celor din sala de judecata§i era evident ca se simte extrem de frustrata ca nimeni nu iiaude strigatele.

Cateva luni mai tarziu, cand i-am luat interviullui Denise

Brown, Nicole s-a afIat in camera, alaturi de noi. Se pare caiotre timp s-a impacat cu situatia ei, intrucat emana un campde putere pe care ou 11emit de regula decat cei care reu§esc sa

" A. t .. ~

--- ... 1""--- &&.& 'l &" -- Y"""'&"'''''-'&'&1-IA.

lui Nicole, iar ea mi-a relatat cateva ocazii in care Nicole a

venit la ea §i i-a dat sfaturi. Denise mi-a spus de asemenea ca

39 N. Tr. SOlialui OJ. Simpson. ucid dup3 toate aparenlele de acesta. Procesul a t1icutmult3

vftlv3in Statele Unite, dar OJ. Simpson a fost achitat in pofida tuturor dovezilor, fapt care a stftmit

indignareamultor americani §i0 anumit3 neincredere in sistemul judec3toresc american.

~217

,On o_ .-- -- -------.


a crezut intotdeauna in viata de dupa moarte §ica este absolutconvinsa d1 i§iva reintalni sora dupa ce va trece §iea in lumeade dincolo.

Am primit apoi 0 aIta sarcina de serviciu pentru revista,care la prima vedere nu mi s-a parut extrem de spirituala.Martha Carlson m-a rugat sa Ie iau un interviu autorilor

unei noi caqi despre Doris Duke, mo§tenitoarea companieiAmerican Tobacco §i a Universitatii Duke. Doris era una

dintre cele mai bogate femei din lume. Era 0 femeie inalta,blonda §i atragatoare, vestita pentru actele ei filantropice. Sespune ca a daruit multe milioane de dolari pentru diferite cauze

caritabile. De§iparea sa aiba orice §i-arputea dori cineva de peacest pamant, Doris se simtea ingrozitor de singura §i extremde nefericita. In timpul interviurilor cu ea, am descoperit dece: se pare ca tatal ei a invatat-o de la cea mai frageda varstasa nu aiM incredere in nimeni. Cine nu are incredere in altepersoane, nu are incredere nici in el insu§i!

Interviurile cu Doris m-au ajutat sa inteleg mai bine cat

de important este sa iti supraveghezi gandurile pe care Ie emitiin legatura cu alte persoane. Toate textele spirituale pe careIe-am citit insista asupra ideii ca felul in care gandim despreceilalti se reflecta instantaneu asupra felului in care ne gandimla noi in§ine. Intr-o seara, exact cand eram pe punctul de atermina de scris articolul despre Doris, a sunat telefonul. Lacelalalt capat al firului era 0 persoana care fi1ceareclani~ la un

produs. Furioasa ca am fost intrerupta din lucrul meu pentruun motiv atat de penibil, i-am fi1cutditeva observatii foartedure, la limita insultei, dupa care i-am trantit telefonul. Catevamomente mai tarziu. mi-~m ~"t "on__ -", ~_ ..~:~.:":.a ma

Slmt. Neintelegand ce se intampUi, mi-am inchis ochii §i amintrebat: "De ce ma simt astfel?"

Raspunsul pe care I-am primit m-a uluit: "Tu §i persoanade la celalalt capat al firului sunteti una. Felul in care 0 tratezi

pe ea este identic cu felul in care te tratezi pe tine insati". Dupa218~


acest incident, am inceput sa Ii tratez in mod deliberat pe cei dinjur exact a§a cum mi-a§ fi dorit sa fiu tratata eu ins ami. Aceastalectie m-a invatat cat de pro fund este adevarul celei de-a douaporunci a lui Iisus: "Iube§te-ti aproapele la fel de mult ca petine insati". Intotdeauna am avut probleme cu poruncile divine,intrucat acest cuvant pare sa incumbe 0 anumita autoritate caredore§te sa imi controleze viata. Cu aceasta ocazie, am intelesca a§a-zisele "porunci" nu sunt altceva decat "reguli pentru 0viata mai fericita".

Incetulcu incetul,am inceputsa intelegcat de multmasperia gandul sa am 0 incredere deplina in Dumnezeu. Teama

mea era ca vointa Lui sa nu !lla conduca spre 0 viata tdiitain saracie §i in suferinta. Tot in acest timp am descoperit camajoritatea clientilor §i prietenilor mei se luptau cu aceea§ineincredere.

La fel ca alte texte ezoterice, Cursu/ de miraco/e afirmaca Pamantul a aparut in creatie §i oamenii s-au intrupat pe elin momentul in care ei s-au decis sa se separe de Creatorullorpentru ca nu mai aveau incredere in intelepciunea LuL Fiecaresuflet uman s-a decis sa plece de acasa §i sa i§i construiascapr<;>priulsau camin, in care sa fie propriul sau sHipan. Unsingur lucru nu au uitat niciodaHioamenii: amintirea iubirii pecare le-o poarta Dumnezeu. Atat timp cat se afla pe pamant,ei fac eforturi neostoite sa retraiasca experienta de a fi iubitiin totalitate. De aceea, toti oamenii Ii admira pe cei care par safie fericiti, fiind convin§i ca ace§tia au gasit cheia pe care eiinca 0 mai cauta. Mai devreme sau mai tarziu, ei cunosc insadezamagirea, intrucat toate experientele terestre palese princomparatie cu amintirea fuziunii cu f)nmnp.7p.11

In forul nostru interior, multi oameni se tern sau se simtvinovati din cauza faptului ca I-au parasit pe Dumnezeu. Unii sesimt abandonati de EI, in timp ce altii se tern sa nu fie pedepsitipentru ca au plecat de acasa impotriva vointei Lui. Nu putinise tern de judecata Lui, caci exista 0 parte a con§tiintei umanecare §tie ca mai presus de ego se afla un alt principiu.

~219


Din fericire, este absolut imposibil ca noi sa 11parasimvreodata pe Dumnezeu. A§a-zisa noastra separare de EI nu

este altceva decat un co§mariluzoriu, ce-i drept, unul care pareextrem de realist. Egoul nostru §iperceptiile sale despre lumeaexterioara nu sunt altceva dedit vise, in timp ce sinele nostru

se afla deja acasa, alaturi de Dumnezeu. EI nici macar nu §tiede existenta egoului, caci con§tiinta pura nu cunoa§te altcevadedit iubirea.

Orice ego uman este vag con§tient de faptul ca existaun principiu mai presus de el. EI este convins ca motivul

pentru care acest principiu superior nu 11recunoa§teeste acelaca Dumnezeu §i sinele real sunt convin§i ca sunt mai bunidedit egoul. De-a lungul intregii noastre vieti, noi reiteram lainfinit acest scenariu proiectat de noi in§ine.Eu insami mi-amimaginat de-a lungul vietii tot felul de scenarii in care oamenii

majudecau, ma ridiculizau §ima respingeau. In consecinta, amsfar§itintotdeauna prin a-mi adapta comportamentul ca reactiela aceasta perceptie a respingerii, impIinind astfel profetiafacuta de mine insami. 'practic, toate dramele prin care treeoamenii deriva din recrearea continua a momentului separaniinitiale a egoului de Divinitate.

Vestea cea buna este ca toate aceste scenariinu reprezint11decat un co§mar din care ne putem trezi in orice clipa!Personal, am inteles acest lucru in timpul noptii intunecate

a sufletului meu, dind am realizat ca Dumnezeu, e~ §i toticeilalti oameni suntem de-a pururi uniti, a1catuindimpreunao singura unitate.

Am trait aceasta revelatie in timp ce ma aflam Intr-n

librane. imnrp.l1n1'>"" ~ :--:: :_..::.:.~aunaInpe raHulcu "Aparitiieditoriale noi" §i ma simteam nefericita ca nu vi'idniciuna

din ci'iqile mele noi. Din punct de vedere intelectual, §tiamca editorii platesc anumite sume de bani din bugetul pentrupublicitate pentru ca lucrarilepubIicatede ei sa fie afi§atela vedere §i imi di'ideam seama ca editorii mei au preferat220~


'C

sa cheltuiasca ace§ti bani pentru alte modaIitati publicitare.Din punct de vedere emotional, ma simteam insa ca un copilinvidios pe colegii sai de joaca pentru ca ace§tia au primitcadouri mai frumoase decat ale lui.

Am inceputsa ma plang prieteneimele, spunandu-icanimeni nu a auzit de cartile pe care Ie-am scris. Nu mi se pareacorect ca alti autori care au scris despre acelea§i subiecte ca §imine sa beneficieze de mult mai muM pubIicitate. Pentru a maconsola, sarmana mea prietena mi-a spus: "Poate ca aceastaeste vointa lui Dumnezeu".

Cuvintele ei m-au atins la punctuI sensibil, a§a ca amtacut. Mai tarziu in' aceea§i seara, pe cand ma aflam singurain dormitorul meu, am inceput sa suspin, frustrata. De vremece Dumnezeu era eel care bloca succesul ci'iqilor mele, m-amdecis ca nu mai doresc sa am nimic de-a face cu EI. Ma simteamfurioasa ca Dumnezeu se dovede§te un Parinte atat de rau, carenu ma sprijina cu nimic. "Mai bine ma mut intr-un alt univers,care nu depinde de Dumnezeu!" i-am strigat sfidatoare. ~ichiar aveam intentia sa 0 fact Eram absolut decisa sa renunt inintregime la Dumnezeu §i-sa imi controlez in totaIitate propriaviata.

Din pacate, nu imi puteam imagina niciun loc din universin care Dumnezeu sa nu existe. Ore in §ir, m-am gandit cumsa fac sa scap de Dumnezeu §i de vointa Lui. In cele din urma,am fost nevoita sa accept ca Dumnezeu se afla pretutindeni.

Nu exista niciun loc in care sa ma due §i in care Dumnezeusa nu existe. Mai mult decat atat, vointa lui Dumnezeu era larandul ei omniprezenta. Chiar daca a~fi murit sau as fi rlp."pn.t~____..~..:v...u, LVLa~ 11lIluepumt vointa lui Dumnezeu, pentruca nimeni nu poate scapa de ea. La inceput, aceasta revelatiem-a infuriat §i mai tare, facandu-ma sa ma simt prinsa intr-ocapcana, la fel ca un om care traie§te intr-o camera foarteaglomerata.

Am plans in acea noapte pana cand m-am simtit epuizata.Dupa ce m-am calmat, m-am gandit la dilema mea dintr-o

~221

I

--..--


perspectiva mai obiectiva. Daca vointa lui Dumnezeu se

afla pretutindeni, insemna dl ea se suprapunea cu propriamea vointa. Concluzia logica era una singudl: "Vointa luiDumnezeu §i vointa mea sunt inseparabile. Ele sunt unul §iacela§i lucru!" Am izbucnit u§urata in ras §i 0 mare greutatemi s-a ridicat de pe inima, dandu-mi seama ca nu trebuie sa

ma mai tern de vointa lui Dumnezeu in ceea ce ma prive§te.Laurma urmelor, vointa mea nu era cu nimic diferita de vointalui Dumnezeu. Dupa ce am ajuns la aceasta concluzie, amadormit bu§tean, con§tienta ca lupta mea cu Dumnezeu s-aincheiat pentru totdeauna.

o luna mai tarziu, i-am luat un interviu lui Betty Eadie,care tocmai tacea un turneu de promovare pentru noua eicarte, Trezirea inimii. Cat de multe lucruri s-au intamplat dela primul interviu pe care ii-am luat! Ma simteam infinit maifericita, mai vie §i mai libera decat am fost vreodata inainte de

interviu. Betty mi-a spus ca i§i aduce aminte de primul nostruinterviu §i mi-a multumit pentru articolul pe care I-am scrisdes pre cartea ei.

"Am inteles ca articolul tau despre cartea jmbrati~atade lumina a avut un efect pozitiv in avalan§a", mi-a spusBetty, explicandu-mi dl tot ceea ce gandim, spunem saufacem noi echivaleaza cu aruncarea unei pietre in apa unuilac lini§tit. Piatra genereaza valuri care ajung pana foartedeparte, influentand vietile unor oameni la care nici maca';nu

ne gandim. De aceea, trebuie sa avem tot timpul grija sa nuarundlm in iazul vietii decat pietre ale iubirii.

Betty mi-a marturisit ca §i ea a trecut printr-o noapteintunecata a sufletului in care 1-:1tnfrnntnt:-- '" _.u ~~u. .I..J<11Cl

l.,<1 111 caZUlmeu, concluzia ei in urma acestei confruntari a fost

aceea ca Dumnezeu ne iube§te §i se afla in permanenta alaturide noi toti. Dupa toate aparentele, aceasta lupHl cu Dumnezeu

reprezinHl 0 experienta universala, prin care toti oameniitrebuie sa treaca inainte de a se impaca definitiv cu Dumnezeu

222~

fmpiicarea cu Dumnezeu

§icu sinele lor superior. Noi nu putem elibera de mania noastraprofunda impotriva lui Dumnezeu §i de neincrederea noastdiin EI decat recunoscand mai intai ca nutrim aceste sentimente.

Abia dupa eliberarea de ele putem ramane noi centrati inadevaratanoastra con§tiintade sine.

Spre sfar§itul interviului, Betty mi-a vorbit desprecredinta ei profunda in ghidarea primWl de la Dumnezeu.Am intrebat-o: "Spui undeva in carte ca ,te afli tot timpul incautarea portilor deschise' . Cum putem observa §i recunoa§teportile care se deschid in fata noastra?"

Betty mi-a raspuns: "Aceste porti se d'eschid tot timpulin fata noastra. Acesta este unul din motivele pentru carema trezesc in fiecare dimineata intr-o stare de exaltare §ientuziasm, pentru ca §tiu ca Dumnezeu imi deschide anumiteporti §i a§teapta ca eu sa fac anumite lucruri. Atunci cand infata ne apare 0 oportunitate, nu este niciodata vorba de unaccident. Orice §ansa reprezinta 0 poarta care se deschide infata noastra. Nu trebuie decat sa avem incredere in noi in§ine

§iin Dumnezeu, §isa pa§imc~ incredere prin ea".Am rugat-o apoi sa imi clarifice 0 intrebare pe care

rni-am pus-o frecvent in ultima vreme: "Uneori, in viatanoastra intervin §ilucruri care ne fac sa ne ratacim de pe caleaspirituala. De unde putem §tidaca 0 oportunitate reprezinta 0poarta deschisa sau un obstacol in fata ellii spirituale?"

"Obstacolele in fata c1iii spirituale se manifesta deregula ca ni§te dorinte ale egoului, nu ale sinelui. De aceea,noi trebuie sa ne intrebam tot timpul daca motivatiile noastreapartin egoului nostru sau iubirii. O:l(,~ rp! r<or"...'" ~t;..nn_)Csa tacem ceva este egoul, este foarte posibil ca aceasta poartasa nu fie potrivita pentru noi, dovedindu-se in cele din urma 0fundatura".

~~~

~223

CAPITOLUL 15

MIRACOLELE UNITATII

"La Jel ca albina care adunii miere de la flori

diferite, omul fnfelept acceptii esenfa'diferitelor

scripturi ~i vede numai binele fn toate religiile ".- Srimad Bhagavatam,

Text spiritual al hinduismului

A

Inainte de a-mi incheia interviul luat lui Betty Eadie,am adus in discutie un alt subiect care ma preocupa:

cre§tinismul §i relatia sa cu experienta §i cu teoria mistica.Prin studierea Cursului de_ miracole §i a Bibliei, dar §iprin meditatiile §i activitatea mea de vindecare spirituala,mi-am dezvoltat 0 relatie foarte profunda cu Iisus Hristos. Amcontinuat sa particip la slujbele diferitor biseJ,ici,traditionale§i netraditionale deopotriva, §i am descoperit ca fiecare areceva important de oferit, dar niciuna nu reflecta in profunzimeconvingerile mele cele mai profunde. De aceea, mi-am creato credintli profund personalizata, in care principiile cre§tinese amestecau armonios cu cele ale filozofiei orientale, ale

metafizicii, dar §i cu experientele mele de viata. Ca simbolpersonal al acestei credinte personale, am ales sa port frecventla gat diferite coliere §icruci din cristal. Cristalul simbolizeazaunitatea pura §i misticismul, in timp ce crucea simbolizeazarecuno§tinta mea pentru invataturile lui Iisus.

,~ La Eelca §imine, Betty considera ca adevaratul cre§tinismreprezinta iubirea §i respectul profund fata de Iisus Hristos,

~225


privit ca persoana §i ca maestru. Din aceasta perspectiva, ease considera 0 cre§tina. Din pacate, dupa publicarea cartiiei, imbriili$ata de lumina, mai multe organizatii cre§tinefundamentaliste i-au piche tat conferintele, strigand sloganuride genul: "Pe care Iisus l-ai Intalnit de fapt, Betty?"

Protestatarii se refereau la profetiile din Biblie referitoar~

la impostorii care se vor. da drept Iisus Hristos, descrise inApocalip&1LConvingerea lor era dl in timpul experientei ei demoarte "clinica, in timpul careia I-a intalnit pe Iisus, Betty s-arfi intalnit de fapt cu Anticristul. De aceea, au continuat sa 0

persecute, afi§and tot felul de postere dizgratioase §i strigandsloganuri pline de manie.

Betty mi-a spus ca §i-a iertat persecutorii, de care nu se

temea §i pe care nu Ii judeca. La fel ca §i mine, §i ea a ajunsla conc1uzia oa nu exista 0 religie "corecta" sau mai bunadecat altele. Dimpotriva, toate religiile au trasaturi comune,

§i In primul rand dorinta profunda a oamenilor de a se uni cuiubirea lui Dumnezeu.

Betty mi-a mai spus ca in loc sa Ie trimita contestatarilor ei

ganduri de teama §i de manie, obi§nuie§te sa Ie trimiffi ganduride iubire. Ea este absolut convinsa ca diviziunile dintre religiipot fi vindecate prin astfel de ganduri con§tiente pline de iubire.Cuvintele ei reprezinffi un sfat important pentru toti purtatorii

luminii, caci majoritatea se lupt11cu rezistenta oameni\or carese tern de adevaratele lor motivatii sau nu au incredere In ele.Un lucrator adevarat intru lumina nu trebuie sa reactioneze laastfel de temeri altfel decat prin iubirea sa; in caz contrar, el nu

va face decat sa confere mai muM putere §i realitate fricii lor.Anticristlll nil p.~tp. JI!trpvJI ilpr~t ~o{'",l n"..t ,.n..4

pretinde ca este sinele real §i unica "Prezenta Christica" (Eusunt). Convingerea mea personala este ca la acest ego s~referea Iisus atunci cand §i-a avertizat discipolii impotrivaimpostorilor.EgoulpozeazaIn sinelenostrusuperior,incercandsa ne convinga ca el reprezinta adevaratanoastra esenta.

226:l:!f

---"-

.,

Miracolele unitiilii

Aceasta este singura lui §ansa de a nu fi evacuat din fiintanoastra. El este capabil sa se adapteze in orice conditii, inc1usiv

meditatiei, §i poate vorbi (daca dore§te) foarte frumos despreunitate. Pe de aM parte, ori de cate ori suntem nefericiti, plini

de resentimente, gelo§i, plini de teama, competitivi, tensionati,

§iori de cate ori ne consideram superiori altar persoane, putem

fi siguri ca aceste stari sunt opera egoului nostru. Ori de cateori nu ne simtim Impacati, ne aflam automat Intr-o stare de

spirit egotica.La scurt timp dupa ce i-am luat interviullui Betty, am trait

oexperienta care mi-a confirmat importan1a discutiei noastredespre unitate. Ma plimbam pe plaja, in apropiere de casa meadin Newport Beach, dupa 0 zi obositoare in care am oferitfoarte multe consultatii metafizice clientilor mei. Pe cand ma

apropiam de un §ir de stanci cunoscute sub numele de "Osia",am vazut un animal micut, de culoare maronie. Apropiindu-ma

de el, mi-am dat seama ca este un pui de leu de mare §i ca ceva

nu este in regula eu el.

M-am a§ezat pe nisip l~nga el. Folosindu-se de aripioarelelaterale, puiul s-a apropiat de mine. GMaia Ingrozitor §imi-am dat seama ca este epuizat §i speriat. Mi-am adus aminte

ca de cealalta parte a "Osiei" se afla 0 platforma plutitoare

pe care traia 0 colonie de lei de mare. Probabil ca puiul s-a

indep11rtat de mama sa §i a fost aruncat la tarm de valurilemarii. Incercand sa-l ajut, am actionat intuitiv, plasandu-mi

mainile pe el §i vizualizand cum energia christie a patrunde

prin chakra mea coronara §i se scurge prin degetele mele in

trupu§orul puiului. Am Inceput sa ma rog lui Iisus §~Ingerilor,-- --...-..---.-.

Chiar atunci, un salvamar s-a apropiat de mine. Cu 0

voce puternica, mi-a spus ca a telefonat la 0 organizatie deprotectie a animalelor sa vina §isa duca puiullntr-o rezervatiemarina dintr-un alt ora§. Speriat de vocea salvamarului §i de

energia care emana din ea, puiul s-a refugiat sub ni§te stanciJ,c.227


din apropiere. Salvamarul a luat un stetoscop §i a incercat sa il

lipeasca de pieptul animalului, dar acesta a inceput sa §uiere §isa maraie, ca §i cum ar fi avut intentia de a-I mu§ca. Stanjenit,

salvamarul s-a indepartat §i mi-a spus. ca se duce sa a§tepte

venirea camionului celor de la organizatia pentru protectiaanimalelor.

Mi-am dat seama ca trebuie sa fac ceva. Daca cei de la

protectia animalelor ajungeau §i luau puiul, §ansele lui de a-§imai vedea vreodata mama se reduceau dramatic. De aceea,

m-am rugat fierbinte lui Iisus sa intervina, §i inca rapid! In\

timp ce ma rugam, puiul s-a cuibarit din nou langa mine, iar euam continuat sa Ii transmit lumina vindecatoare prin degetelemele.

Cand am deschis ochii, de mine se apropia un tanar cu 0

infliti§areblanda. Omul mi-a zambit §i s-a a§ezat langa mine§i langa pui. De data aceasta, animalul nu s-a mai speriat, ci aramas pe loc. I-am explicat situatia tanarului, care §i-a dat peloc seama ca avem nevoie de un miracol pentru ca puiul sa i§iregaseasca mama. Fiind un om credincios, a fost de acord sai§i uneasca rugaciunea cu a mea.

Tanarul a observat imediat pozitia mainilor mele intimp ce ma rugam. De fapt, in tot acest timp continuam sa Iitransmit puiului energie vindecatoare. "Faci un fel de tratamentspiritual?" m-a intrebat el. "Da", i-am raspuns eu. Tan11r!Jlmi-aexplicat ca mama lui se ocupa cu vindecarea netraditionaIa,a§a ca §i-a dat imediat seama ca Ii transmit puiului energiepranicli.

Dupa ce am reinceput sa ne rugam lui Iisus, cerandu-i

ajutorul, tanarul m-a tntrph<>t. P:'; - :0-':: ~ lUgl fa

aaevaratul Iisus?" Mi-a pus aceasta intrebare privindu-ma cuteama, dar §i cu compasiune.

Am luat in maini crucea mea de cristal de la gat §i i-amzambit lini§titor:"Da, sunt foarte sigura ca ma rog la adevaratulIisus".

228~

Miraco/e/e unitiilii

111::

Tanarul mi-a zambit cu sinceritate §i mi-a raspuns:"Banuiesc ca e adevarat ce se spune, di daca doi sau maimulti oameni se roaga in numele Lui, incep sa se petreadlmiracole".

Am fost de acord cu el, dupa care ne-am intors larugaciunile noastre. Ne-am dat seama ca timpul trece §i cama§ina celor de la protectia animalelor se apropie de noL

Subit, am auzit un zgomot in stanga noastra. Am deschis oc~ii§i am vazut un barbat cu parullung §i alb, cocotat pe stanci.Pin cauza soarelui din spate, parea inconjurat de un nimb delumina,a§aca ne era imposibil sa Ii distingemtrasaturile. Farasa ezite, barbatul a coborat rapid de pe stanci, indreptafidu-secatre noL Nu ne-a privit nicio clipa pe mine sau pe tanarul delanga mine §i nu ne-a adresat niciun cuvaot. Parea ca §tie ceface.A luat ni§tealge §ia inceput sa gadilepuiul pe burta. Aces-ta a protestat, dar s-a pus imediat in mi§care, indreptandu-secatre mare.

Taoarul de langa mine a incercat sa protesteze, dar I-amoprit §i i-am spus: "Stai lini§tit, caci nu Ii face niciun rau.Acesta este miracolul pentru care ne-am rugat".

Batranul a continuat sa gadile puiul, care a reacponatindreptandu-sedince in cemaimultcatremare.In cateva minute,batraoull-a determinatpe pui sa ajunga la mal §isa se scufundein apa. Fara sa ne priveasca §itara sa ne adresezein continuareniciun cuvant, batranul a plecat, considerandu-§imisiunea in-deplinita. Tanarul §i cu mine am oftat fericiti, privind puiulcare se indrepta inotand catre platforma pe care se afla coloniade lei de mare. Cinci minute m~i tilr7;11" "!,,...n=~~~-= ~ceJor de 1aprotectia animalelor, dar puiul disparuse de multdin vedere. Atat eu cat §i tanarul de langa mine am cazut deacord ca am asistat la un miracol. Ne-am indreptat in grabacatre batranul care se indepilrta, incercand sa ii multumim, daracesta a refuzat sa asculte multumirile noastre, spunandu-necu un zambet: "Mergeti in pace".

~229


Pe masura ee invatam sa raman din ee in ee mai des I!eentrata in sinele meu real, viata mea devenea din ee in cemai impaeata. Nu ma mai temeam sa diseut sau sa scriudespre eorivingerile§iexperientele mele spirituale, iar aeeastaautenticitate imi amplifiea §i mai mult paeea interioara. Ameontinuat sa praetie doua meditatii pe .zi §i mi-am dat seamaca aeestea sunt mult mai putemice atunci eand Ie efeetuez inmijloeulnaturii. .

Cu 0 zi inainte de onomastica mea, am fiieut 0 plimbarepe plaja, alaturi de Michael. De regula, atunci eand neplimbam povestim foarte mult, dar de data aeeasta ampreferat sa pastram taeerea. De§ienim impreuna din punet devedere fizic §i ne tineam de maini, eram amandoi absorbiti inpropriile ganduri.

. Dupa aproape doi kilometride plimbare, am ajuns la Osie.

Imi pUiceaintotdeauna sa ma a§ezpe una din aeeste stanci dineuaq eristalin atunci eand meditam, lasandu-ma imbditi§atade razele ealduroase ale soarelui §iaseultand zgomotele marii.In ultima vreme, vantul extrem de putemie mi-a deranjatinsa meditatiile. Imi era imposibil sa ma deta§ez de lumeaexterioara, 0 parte a eon§tiintei mele fiind foealizata asupramediului ineonjurator pentru a se asigura ea vantul putemic nuva sehimbasubit direetiavalurilor,faeandu-lesa ma maturede pe stanci. <

Michael s-a oferit sa supravegheze el valurile, astfel incateu sa pot medita in lini§te. Ne-am plimbat de-a lungul stancilor,

eautand un loe cat mai eonfortabil, suficient de aproape de apa

marii pentru a putea aseulta zgomotul valurilor, dar suficientde departe pentru a fi feriti rip n..";~~I- 9__ __:_ "::.. ul1l1i:t, ami:tIeSaoua stanci din euaq, absolut netede.

Am inehis oehii §iam inspirat profund aeru"sarat, Iasandstropii valurilor sa imi raeoreasea pielea incinsa. M-am Iasatin intregime in grija lui Michael §i m-am adancit intr-o starede meditatie profunda. Mi-am vizualizat chakrele §i rni-am

230~

Miracolele unitatii

imaginat ea aeestea sunt purifieate §i echilibrate de 0 energiealb-stdUueitoare. Inima mea s-a. umplut de beatitudine.

Simteam 0 iubire infinita §i profunda pentru intreaga viata.Eram con§tienta de eonexiunea mea eu toate fiintele vii §i

ma simteam una eu tot eeea ee exista, intr-o stare sublimade iubire. In final, am ie§it din ac:easta stare fabuloasa de

meditatie, intinzandu-mi larg brate1e, in semn de reeuno§tinta

pentru rniriunata revelatie a vietii. Cand am desehis oehii, I-amvi1zut pe Michael stand langa mine eu picioarele ineruei§ate,zambind. M-a intrebat: "E§ti pregatita sa ne intoareem?"

I-am eonfirmat dfind din cap §i am ineeput sa eobor printre

staneL Chiar langa mine, am observat un obiect de euloare roz,

care eontrasta putemic eu eenu§iul staneilor. Era un buehet de

orhidee §itrandafiri, primele de euloare lila, iar eeilalti de euloareroz. Cu siguranta, buehetul nu fusese aeolo atunci dind am ureat;altrninteri l-a§ fi observat! Am inspeetat cu prea muWi atentiestancile atunci cand am c~utat un loe ideal pentru meditatie, a§a

ca ar fi fost imposibil sa nu observam fIorile. Michael nu aveacumsa Iefi adusea sa_irni faca 0 surpriza,intrucatnu purtadeeat un §ort §i un trieou. De altfel, fIorile erau foarte proaspete,

ca §i cum abia ar fi fost culese.Singura explicatie plauzibila era ea aveam de-a face cu

un miraeol. Am luat imediat buchetul de fIori §i ii-am aratatentuziasmata lui Michael. In aeea clipa, voeea interioara

rni-a vorbit §i mi-a spus: "La multi ani, Doreen!" Buehetulmiraculos era un cadou din partea universului, pentru a eelebraastfel realizarea starii de unitate pe care am trmt-o ceva maidevreme. Pastrez ehiar si :lst~7ihnrh..tl11.."M. ~- L: ~ ,

pentru a-mi reaminti astfel in permanenta de miracolelesurprinzatoare pe care Ie poate face eon§tientizarea starii deunitate §i de iubire universala.

~-.~

~

.-.'

~~~

~231

CAPITOLUL 16

CALEA ILUMINARII

"in viala, mulli intra in serviciul eelebritalii sau al

. bani(or, eta,: eeo,,1Jlai bU11;aQPl.i~llf",~ f!lRg5lin.~l1JJIif.l!lor..

. aie~r eare i~i petree it!np';[~o~t~"m;;ta,id ~aiu~a' # .

eultiwind fnlelepciunea ".- Pitagora (570-490 i.Ch.)

"Parintele filozofiei"

;."

Q amenii ma intreaba adeseori: "Daca ai avut partede 0 copilarie atat de fericitli, cum se face ca ai

avut parte de 0 adolescenla §i de 0 tinerete atat de chinuite?"Raspunsul meu este de fiecare data acela§i:de§i m-am bucuratde foarte multa iubire in mijlocul familiei mele, am cautat 0fericire "mai mare" in lumea exterioara.

Am reiterat astfel in mod dureros drama na§terii egouluimeu, care a condus la aparenta mea separare de Dumnezeu.Separarea s-a produs atunci cand egoul meu s-a intrebat dacanu cumva poate descoperi 0 sursa mai plenara de iubire inafara lui Dumnezeu. Neputandu-se separa cu adevacat deCreatorul sau pentru a investiga aceasta posibilitate, egoul meua adormit §i a inceput sa viseze di duce 0 existenta separata deDumnezeu. Visullui era extrem de realist, a§a ca egoul meu auitat in scurt timp ca viseaza.

Egoul meu a pastrat totu~iamintirea vaga a prezentei luiDumnezeu §i a sinelui SIlUreal. El ~tiaell Dumnezeu ~i sinele

~233


real erau mai fericiti decat el §i s-a revoltat: "Hei, tipii a§tiaered ca sllnt mai grozavi ea mine. Foarte bine. Oricum n-am

nevoie de ei!" Pentru a-§i demonstra independenta, egoul s-aapucat sa acumuIeze tot felul de obiecte, in speranta ca vadeveni astfeI mai fericit. EI a inceput sa acumuleze diplome,aplauze, bani, case §i prestigiu, dar niciunul din aceste darurinu i-a putut oteri fericirea de care §tiad\ se bucura Dumnezeu

§i sinele real. De aceea, egoul a inceput sa se simta gelos §iinvidlos pe cei doi, §i s-a jurat sa i§i dubleze eforturile in

vederea acumularii de fericire. In acest scop, eI s-a indepartatdin ce in ce mai tare de casa, cautand secretul fericirii.

Ori de cate ori vedea pe cineva care i se parea maifericit decat el, era cuprins de gelozie. De aceea, eI copiacomportamentui celuilalr. in speranta ca va putea experimentaaceea~ifericire ca §ieJ.In scurt timp, eI ajungea sa iI cunoasca

lllsa pe ceH'Halt§i l§i dildea seama ca acesta nu era nici pedeparte- atilt de fe-Licitcum parea la prima vedere. Egoul acunoscut ~ioameni mai nefericiti ca el, care dadeau vina pe totfelul de lu,:ruri din trecut pentru nefericir~a lor. Le-a copiat §iacestora comportamentul, dilnd la ralldullui vina pe trecutulsau pentru incapacitatea de a fi fericit. Din cand in cand, se

intreba: "Oare ce ll'..leste in regula cu mine? De ce nu pot fifericit?"

Egoul tuturor oam~nilor sufera din cauza un~i sentimentacut de vid interior §i de i.nferioritatc.E1se simte respins desinele superior, de§iel este singurul care Hrespinge pe acesta.D;n cauza acestui mecanism, egoul este convins in peJ1TIaneniadi ceilaIti oameni 11judeca §i il resping, creandu-§i astfelsingur prernisele nentrn a(,f>!'I"f~r"":';~:M~ ~- -:: ~.:..,1'"sinele liostm real se bucura de 0 viata para!eHi,pIina de pace,la care putem participa ori de cate ori prin minte ne'trece ungaud de iubire.

CaJea purtaiorului de lumina nu este 7ntotdeaunau§oadi.De mu!te ori, curiozitatea sau grijile ae condlIC1"nsituatii734:i1

Calea iluminiirii

!1

cu 0 mare incarditura emotionaUi. Cautarea fericirii §i asemnificatiei ne face sa 0 apudim adeseori pe dldiri laterale,carese dovedesc in final simple fundaturi. In final, ajungem saintelegemca ceea ce am cautat atata vreme s-a aflat tot timpulinIauntrulnostru.

. ~i totu§i, eu cred cu toata convingerea ca toate experientelenoastrepot ajutalumea in care traim. Toateexperientele noastredureroase ne pot servi ca profesori, ajutandu-ne sa invatam, sacre§tem§i sa descoperim cum putem trai in pace §i In fericire.Aceste lectii invatate cu pretul suferintei pe acest pamant neajuta incIusiv sa ne jucam roIul de pl;1rtatoriai luminii. Oatfiindca am cunoscut noi in§inedurerea, ne este mult mai u§orsa simtim 0 stare de compasiune pentru adeptii sau pentruclientii no§tri.

Mai devreme sau mai tarziu, noi incepem sa inteIegemca gandurile §i actiunile egotice conduc inevitabilla suferinta.Fericirea mi poate fi atinsa decat prin centrarea tuturorgandurilor noastre asupra lui Dumnezeu §i asupra sineluinostru superior. Uneori, aeest lucru se dovede§te Insa extremde dificil, c~cilumea e~terioara ne atrage tot timpul in mrejeleei. distdigandu-ne atentia §imcand-ne sa eadem din nou §idinnou in capcana egouIui, de pilda atunci cand ascuWim§tirile,colegii care se plang §i rnembrii nefericiti ai familiei noastre.in timp, noi invatam astfel sa discernem care sunt gandurileegotice de Indata ce acestea apar in mintea noastra. Invatamastfel sa ne schimbam in mod con§tient continutul mintii,optand intotdeauna pentm pacea sinelui superior. De regula,acest proces presupun::,:deta§area de vechile judediti critice,de incapacitatea de a ierta §i de ata§amenteIe fata de bani §iuc UUlIUJ.1It:11I<1lt:l1alt:.f-\lUnCIcana nu reu§Jmsa ne oeta§amsinguri de egoul nostru, noi invatthn sa invodim ajutorulspiritual din partea prietenilor nc§tri din universul vizibil §idin eel i.nvizibil.

In tinerete, eu am fost "buzata verbal, motiv pentru caremi-am uitat adevarata identilate. Am inceput astfel sa cred ca

fIe.

l~235

-------


sunt 0 persoana nevredniea §i inferioara. Convingerea meaeste di intreaga rasa umana a suferit un abuz similar, motivpentru care §i-a uitat propria perfectiune daruita de Dumnezeu.Cand mama m-a invatat ca "in mintea lui Dumnezeu nimic nu

se pierde", nu mi-am dat seamacat de ampla este semnificatiacuvantului nimic. Mult timp, sinele meu real mi s-a parutiremediabil pierdut. Nici macar nu imi mai puteam aduceam

aminte cum arata el. Dumnezeu nu a uitat insa nicio clipa desinele meu. A§a cum, in copilarie, credinta mea m-a ajutat sa,gasesc diferite obiecte pierdute, aceea§i credinta m-a condusmai tarziu la regasirea sinelui meu real.

Purtatorii luminii sunt primii oameni chemati sa setrezeasca din marele vis care i-a tacut sa creada in realitatea

bolii, a distrugerii §i a depresiei. Mae§trii eliberati §i ingeriine ajuta in permanenta sa avansam pe acest drum al trezirii,

dandu-ne instructiuni prin intermediul intuitiei §i al instinctelornoastre. De aceea, este foarte important ca noi sa fim atenti §i

sa ascultam de aceste intuitii interioare.In timpul anilor in care i-am consiliat pe supravietuitorii

diferitelor forme de abuzuri, am cunoscut foarte multi oamenicare s-au intors la partenerii lor abuzivi, spunandu-mi: "S-aschimbat. De data aceast~, relatia noastra va fi diferita". Dinpacate, aceasta utopie nu s-a adeverit niciodata, iar ei au retrait

acelea§i abuzuri §i aceea§i durere ca §i odinioara.Daca imi reconsider propria viata, regasesc acela§f tipar

comportarnental. Ori de cate ori am uitat de fundamentul spiritual

al rugaciunilor §imeditapilor zilnice, m-am trezit golim in interior§i speriam. De aceea, am incercat sa imi umplu acest vid interior

§i sa imi alung temerilp.('11"."t" 1: ~~:__~:_.:.vUv JU11lt:a

exterioara: popularitate, bani, mancare sau alcool. Motivatiaegoului meu inferior era intotdeauna aceea§i: "Daca vei obtineacest premiu, te vei simp minunat". De aceea, taceam tot ce imi

smtea in puteri pentru a obpne premiul respectiv, dar rezultatul

era de fiecare data acela§i: durerea §i suferinta.

236 S#

Calea iluminarii"

Am continuat totu§i sa repet acest tipar abuziv al relatiei

eu propriul meu ego, spunandu-mi: "De data aceasta situatiava fi diferita. Voi incerca sa obtin un premiu diferit, care imiva aduce cu siguranta fericirea". In cele din urma, am invatatea toate premiile pe care Ie are de oferit egoul sunt la fel dedureroase.

In povestea lui Pinocchio, atracti1le oferite de lumeaexterioara il tenteaza pe baietelul din lemn, care uita astfel

de propria cale. Greierul Jiinminy il avertizeaza pe Pinocchiosa nu se lase atras de tentatii, dar baiatul cedeaza. Personal,

pastrez in biroul meu 0 statuie a lui Pinocchio §i a GreieruluiJimminy, pentru a-mi reaminti astfel sa ascult de voceasuperioara a intelepciunii ori de cate ori egoul ma tenteaza cuun nou premiu, incercand astfel sa ma rataceasca de pe caleamea.

Relatia noastra cu egoul inferior nu difera eu nimie deciclurile violentei domestice. Noi cedam de fiecare data ispiteicare ne face sa credem ellmaterialismul §iconditiile exterioarene vor face fericiti. De fiecare data cand ne cautam fericireain exterior, noi sfar§im in"sa prin a ne simti dezamagiti,nesatistacuti sau chiar mai rau. Desigur, nu este nimic diuin a te bucura de diferite posesiuni materiale. Convingerea

ca aceste posesiuni ar fi ceva diu in sine nu face decat sa setransforme in realitate. De fapt, materia reprezinta un aspectneutru al marii iluzii.

In PredicadepeMunte, Iisusneinvataca daeane focalizam

in permanenta atentia asupra Imparatiei lui Dumnezeu, Tataleeresc ne asigura in mod automat toate nevoilp.m:ltp.n!llpTnacest tel, nu mai suntem nevoiti sa ne facem griji din cauzabanilor. Eliberati de acest stres, noi putem asculta mai binevocea plina de iubire a lui Dumnezeu §i a ingerilor Lui, carene ghideaza.

Mult timp, am incercat sa evit ghidarea lui Dumnezeu,temandu-ma sa nu pierd controlul asupra propriei mele vieti,

~237

- -----


risciindu-mi astfel fericirea. De§i am recunoscut intotdeauna

intelepciunea sfaturilor primite de la El, m-am revoltat

impotriva lor §i am ales adeseori diferite dii distructive,

numai pentru a-mi demonstra astfel independenta. Am pastrat

multa vreme convingerea ca imi pot obtine fericirea, pacea §isiguranta dupa care rnnjeam din aceasta lume a iluziilor. Din

fericire, de fiecare datacand m-am adancit singura intr-o situatieautodistructiva, sub pretextul cautarii unei forme exterioare defericire, Dumnezeu §i sinele meu real m-au salvat.

Sinele nostru superior, ghizii spirituali §i ingerii care ne

calauzesc ne ajuta in permanenta §i ne ofera informatii utile,

asistandu-ne astfel sa avansam de-a lungi.d caii purtatorului

luminii. Acest ajutor se manifesta prin mesaje pline de iubire,pe care Ie primim sub forma de intuitii, inspiratii, viziuni, voci

interioare sau alte forme de clarviziune. Multi oameni primesc

mesaje care Ii avertizeaza sa i§i schimbe alimentatia, prietenii

sau chiar slujba. Ei ~tiu pur §i simplu ca aceasta este calea pecare trebuie sa 0 apuce. Ghizii spirituali nu ne cer niciodata sa

facem ceva care ne-ar putea ram, pe noi sau pe cei dragi. Ei neajuta in mod dezinteresat, astfelincat noi sa putem ajuta la randulnostru lumea in care traim. Cu cat avem mai multa incredere in

acest ajutor subtil, cu atat maimasiv ne parvine eI.

Dumnezeu nu dore§te altceva decat sa ne ghideze catre 0

viata mai fericita, mai implinita §i mai frumoasa, prin car~ sa

Ie fim de folos inclusiv fratilor no§tri. Aceasta munca incepeintotdeauna cu propria noastra con§tiinta, cu antrenamentul

propriei noastre minti in sensu I deta§acii de lumea exterioara.

o mare parte din aceasta activitMp rnn"tX ~- __.J:__:__~u"U1

VUl:<10Ulardlterit pe care sa if folosim in gandurile §i in frazele

rostite de noi, astfel incat sa nu mai afirmam in mod repetatproblemele cu care ne confruntam, dandu-Ie astfel viata.

In calitatea noastra de purtatori ai luminii, menirea noastra

depinde de capacitatea noastra de a invata sa ramanem centrati238~

Calea i/umilliirii

in iubirea sinelui nostru superior. Promisiunea pe care amtacut-o candva, de a ajuta aceasta lume, ne obliga sa ne tinemsubcontrol egoul §i sa optam intotdeauna pentru gandurile deiubire, nu de vinovatie. Suntern nevoiti astfel sa renuntam lamicile noastre griji egotice, astfelincat sa ne putem focalizamaibine atentia asupra sarcinii pe care 0 avem de indeplinit.

Atunci cand mi-am revelat sinele reaI;am realizat dincolo

.w', de orice indoiala ca toata durerea 'pe care am experimentat-ope acest pamant a fost iluzorie, neatingandu-mi nicio clipaadevacata identitate. Sinele meu real, care este una cu

Dumnezeu,nu a simtit niciodata vreun motiv'sa se aventurezein lumea exterioara a iluziilor dureroase. EI nu simte niciodata

nevoia de a-§i cauta in exterior sursa iubirii sau a alinarii. Deaceea, singurul sentiment pe care if experimenteaza el esteiubirea pura. Acela§i lucru este valabil §i pentru sineIe real alcelorlaltioameni. '

De aceea, purt~torii luminii nu trebuie sa fie foartepreocupati de ceea ce fac. Facerea este 0 actiune corporaUi

§i presupune 0 identificare d~plina cu corpul fizic. Mae§trii

yoghini au demonstrat ca pot obtine foarte multe realizari in

lumea fizica stand pur §i simplu in pozitia lotusului. Desigur,

asta nu inseamna ca trebuie sa devenim cu totii ni§te observatori

pasivi ai acestei lumi. Chiar §i aceasta atitudine ar presupune

o anumita focalizare asupra lumii exterioare. Un lucratoradevacat intru lumina ar' trebui sa se concentreze inainte de

toate asupra muncii sale interioare. EI trebuie sa invete cum sa

i§i educe mintea astfelincat aceasta sa dimana centrati'i asuora

1UUllllSlll~lUlsau supenor, lasandu-se apoi ghidat de aceasta

iubire prin actiunile sale.

Fiecare purtator alluminii are propria sa misiune de a ajuta

la vindecarea acestei lumi. Dat fiind ca exista atatia purtatori ai

luminii chemati sa vindece aceasta lume, am consacrat partea a

doua a acestei caqi descrierii mai multor metode de vindecare

",.._r<I

,I<..-:~

~239


psihica. Ele reprezinta liniile directoare pe care Ie-am urmat eu

insami, a§a ca vor trebui ajustate de fiecare in parte pentru a

corespunde propriilor sale nevoi §i preferinte. A§a cum existanenumarate cai spirituale, la fel, exista nenumarate modalitap

de a-ti trezi canalele psihic~.

Misiunea noastra sacra consta in a ne trezi mai intai pe noi

in§ine din co§marul egoului, care crede in boala, in distrugere

§i in depresie. Pe masura ce ne trezim din acest somn profund,

noi trebuie sa incepem sa-i trezim la randul nostru pe frapi

no§tri din co§marul in care se complac. Cursul de miracole

sintetizeaza perfect calea purtatorulu! de lumina:Egoul se teme de bucuria spiritului, caci eel care a trait

aceasta bucurie renunta la toate protectiile instaurate de ego

§i la toate temerile sale. Omul investe§te singur in propriile

temeri, intrucat acestea 11separa §i mai mult de sursa lui, iar

egoul se bucura de aceasta separare. Renunta la temeri! Nu

mai asculta de ele §i nu Ie mai cultiva. Nu asculta decat de >JI

Dumnezeu, care nu cunoa§te amagirea, la fel ca §i spiritulpe care I-a creat. Elibereaza-te pe tine insuti §i elibereaza-i§i pe semenii tai. Nu Ie mai prezenta celor din jur 0 imaginefalsa §i inferioara, §i nu mai accepta din partea lor 0 astfel deimagine... Egoul tau nute poate ajuta cu nimic sa te salvezipe tine insuti sau sa Ii salvezi pe ceilalti, in timp ce spiritul taupoate face totul pentru a te salva pe tine §i pentru a-i salva peceilalti.

Pamantul are nevoie de tine, lucratorule intru lumina, iar

cerul iti transmite marea veste: ca nu ai de ce sa te temi. Ingeriite inconjoara cu iubirea lor §ite asigura ca esti oerfe:r:tI'::!Hfi,..,t: "_ .u~.."'.. u,",llUllaLor at Juminii. Afla ca e§ti perfect §i

foarte iubit. In mintea lui Dumnezeu nu exista nicio fiinta maiperfecta decat tine. De aceea, nu trebuie sa schimbi, sa modificisau sa ajustezi nimic in ceea ce te prive§te, intrucat e§ti dejaperfect. Accepta §i simte iubirea atotputernica ce rezida chiar

240$!f

--

Calea iluminarii

acum in inima ta, lucratorule intru lumina, caci misiunea ta

sacradepinde de acest lucru.

~~~

Nota adresata cititorului: Povestea vietii melecontinua in aIte doua caqi ale me1e:Vindecareacu

ajutorul zonelor §iMedicina cu Ingeri.

PARTEA II

GHID PENTRU COMUNICAREA

PSIHICA ~I VINDECAREA

SPIRITUALA

--------

IN T R. O.D U C ERE

LUMILEPARALELE

ALE ENERGIEI ~I SPIRITULUI

"Energia pierduta, /ubirea pierduta, puterea pierduta,

tot ce se pierde este rezultatul negarii, al respingeriiprin neacceptare. Omul regase~te ce a pierdut atuncidind se iarta pe sine pentru negarea acestui obiect #

atunci cand il accepta din nou".

- Folosirea corecta a voinlei, text spiritual receptat princhanneling de dltre Ceanne DeRohan

Sinele real §i egoul nostru traiesc vieti separate, darparalele. Primul se bucura de 0 viata traita In pace,

In armonie §i sanatate, simtindu-se perfect implinit, in timp cecelalalt tdHe§te0 viata plina de griji, de lipsuri §ide boli. La oraactuala, lumile paralele reprezinta una din principalele teme decercetare ale fizicii cuantice. Spre exemplu, oamenii de §tiintaau descoperit d1 un atom radioactiv poate exista simultanIntr-o stare descompusa §i intr-una nedescompusa. Atuncicand omul observa starea sa descompusa, aceasta devine unicasa realitate (cealalta stare devine latenta)40.Altfel spus, stareaobservata capata preeminenta asupra celeilalte stan.

Dupa ce mi-am revelat sinele real in timpul meditatieiflicute la seminarullui Wayne Dyer, am i'nfelesca un alt "eu"

40 E.P. Wigner. op. cit. 1962.

~245

- ---


al meu traie~te intr-o dimensiune paralela. Acest "eu" emana 0

fericire care nu putea deriva decat dintr-o viata traita in sacul

amniotic al iubirii lui Dumnezeu. De aceea, data eul meu egotic '

"descompus" coexista cu sinele meu real "nedescompus", eulobservat capata intotdeauna preeminenta asupra celuilalt eu.

Pentru a iIustra acest adevar,Prof. Dr. Kenneth Wapnick,autor al mai multor carti de comentarii pe tema Cursului demiracole, se folose~tede metafora a doua benzi vide041.Dadi

apasam l;mtonul"on" pentru banda sinelui nostru real, noivizualizam un film fericit. Daca dam insa drumul la banda

egoului nostru, filmul se schimba.Noi nealegem singuri filmulpe care iI privim priQgandurile noastre, de iubire sau de teama.Fiecare gand de iubire echivaleaza cu apasarea butonului "on"pentru filmul sinelui real,' in timp ce fiecare gand de teamaechivaleaza cu apasarea butonului "on" pentru filmul egouluinostru. Cei mai multi dintre oameni trec prin viata oscilandcontinuu intre cele doua filme. Neintelegand ce se intampla,eitri1iescin haos ~iin confuzie.

Lumea egoului pare la fel de solida ~ide reala ca ~iviselepe care Ie experimentam atunci cand dormim. In realitate,nu exista nimic solid, caci intreaga materie este alcatuita din

energie. GanduriIe~i emotiiIe noastre influenteaza energiacare sta la baza materiei, 'inclusiv la baza trupurilor noastre.FotografiiIe in sistemKirlian aratacat de dramatic reactioneazanivelul de umiditate ~i campul energetic sau "aurit" alcorpului nostru la emotiile noastre de teama, de manie sau

de iubire. Atunci cand 0 persoana simte 0 stare de iubire (pecare 0 emana ea insa~i sau pe care 0 recepteaza), fotografiiIeKirlian prezinta un camp auric alb-stdilucitor, cu irizatiiaurii.T'\_:~ '1:y~.u~~u~ ,",Ap,",UUlCOmCOi:tL.i:tUSLareae reama sau demanie, culorile aurice devin intunecate ~i dense.

In calitatea noastra de purtatori ai luminii, Dumnezeu

ne poate chema sa facem 0 munca de vindecare fie in planul

41 Kenneth Wapnick, 1impu/ privit din perspecliva Cursu/ui de miraco/e, 1985,

246:'iJ-

Introducere:Lumileparalele ale energiei§i spiritului

e!lergetic-materialal egoului, fie direct in planul spiritual alsinelui real. Atunci cand lucram la nivel energetic, noi nefolosim de capacitatile noastre naturale de rezonanta psihicapentru a vizualiza sau a simti centrii energetici ai clientuluinostru.Activitateanoastraenergeticapoate include~ivindecareapsihica,prin care ne punem la unison cu acele emotii §i ganduriaie clientului nostru care Ii creeaza acestuia 0 stare de agitape,dand na~tere simptomelor de care sufera. Activitatea la nivelenergetic include ~i mediumnitatea; care presupune lucrul cucampurile energetice ale oamenilor decedati care iI pot afectape client. Daca ace~tioameni decedati interfereazacu fericireaclientuluinostru,activitateanoastraenergeticatrebuiesa includa~ia~a-numita"eliberarea spiritelor".

Egoul crede ca materia este solida ~ica are 0 minte sauo viata a ei personala. Daca inteleg ca materia nu este altcevadecat 0 forma de energie controlata de gandire, oamenii incepsa i~i dea seama ca ei in~i~isunt autorii propriei lor realitati.Cu alte cuvinte, ei sunt visatorii care viseaza.

Lumea sinelui real este 0 lume a atentiei lucide. Deaceea, cei care lucreaza la acest nivel opereaza practic cucon~tiintapura, nu cu materia sau cu energia:Egoul identificaviata" cu lumea corpurilor, motiv pentru care se focalizeazatot timpul asupra actiunii de "a face" ~i de "a obtine" ceva.Aceasta convingere materiala in actiune se reflecta in interior~i in exterior sub forma energiei. Ea se bazeaza inclusiv peo convingere in existenta timpului, acest instrument necesarpentru a masura ce s-a intamplat inainte ~i dupa un anumitmoment de referinta.

"i",f " x.;..X 1 nt"oCtolnl C'tnoll1; 't"of1l1 oC"to rlohnttX {"u~ ",nt,..;t- -De aceea, ea se focalizeaza exclusiv asupra "fiintei". In aceastalume a sinelui nu ai nimic de filcut sau de obtinut, §i totul sepetrece "aici ~iacum". Purtatorii luminii chemati sa execute 0activitate de vindecare spirituala opereaza in aceasta lume. Deaceea, ei nu trebuie sa se concentreze in primul rand asupra

~247


actiunilor. clientilor lor sau asupra tratamentelor aplicateacestora, dit asupra convingerii lor sa treadi de la banda video,.,;a filmului egotic la cea a sinelui lor real. Acest rezultat poatetTobtinut prin mai multe metode, cum ar fi discutiile cu clientul,rugaciunile sau sustinerea ferma a unui gand pozitiv referitorla adevarul unei situatii. In lumea sinelui real nu exista dedt

mintea universala, din care facem cu totii parte integranta.De aceea, un purtator alluminii i§i poate folosi propriul tiparmental al adeyaruluipentru a vindeca tiparul gre§ital cIientuluisau. Altemativ, el poate invoca tiparele mentale ale ingerilorsau ale mae§trilor realizati, pentru a decIan§a astfel procesulde vindecare.

Partea a doua a cartii de fata descrie diferite metode devindecare energetica, urmate de anumite linii directoare alevindecarii spirituale. Atunci cand cite§ti aceste descrieri ale

activitatii de vindecare, observa cum reactioneaza ghidul tauinterior. Este foarte important sa asculti de sfatul sinelui taureal pentru a afla catre care cale ai 0 chemare autentica. Ghidul

tau interior te va conduce cu siguranta catre acea cale princare ii poti sluji cel mai bine lui Dumnezeu. Daca vei mergeapoi pe aceasta cale, Dumnezeu va avea grija de toate nevoiletale umane, lasandu-te astfelliber sa lucrezi cu cei care au cuadevarat nevoie de tine.

.~

~~~

248~

<::APITOLUL 17

PREGA TIREA iN VEDEREA

. VINDECARIIPSIHICE ~I SPIRITUALE

r.

" Ochii nu sunt fmpiedica{i sa vada de un obstacol;nimic nu poate Ii ascuns de Dumnezeu ".

- Proverb Ovambo african1.1

Daca te consideri un purtator alluminii, inseamna cate-ai nascut pentru a indeplini 0 anumita activitate

de vindecare. Dumnezeu §i ingerii Lui §tiu ce activitate devindecare iti va aduce cea mai mare bucurie. De aceea, ei teghideaza prin intermediul inspiratiilor intuitive catre anumitefatete ale vindecarii. Unii purtatori ai luminii se simt atra§ide vindecarea fizica, in timp ce altii prefera sa se implice invindecarea emotionala, in predarea adevarurilor spirituale, inarta, in cercetare, in consiliere, in scris, in mas-media. Exista

sute de functii pe care Ie poate indeplini un purtator alluminii,§i toate sunt la fel de importante.

Ghidul interior te va conduce inevitabil catre acel rolcare ti se nntriVf':stP. rp.l mlli hinp. Tm:nir:Jtiilp intp,.;n"rp tp \TAr

conduce pas cu pas pe calea ta, aratandu-ti incIusiv daca ainevoie de 0 anumita educatie sau pregatire prealabila. In cazafirmativ, ghidul tau interior te va calauzi catre §coala sau catremaestrul de care ai nevoie, asigurandu-ti incIusiv mijloacelepentru a putea urma §coala respectiva. Cand vei fi in pozitia

-1e.249

...-----------.-


de a-i conduce pe altii pe 0 anumita cale spirituala, ghiziispirituali ai potentialilor tai adepti ii vor conduce pe ace~tia

catre tine, la fel cum ghidul tau te-a condus dindva pe calea pecare ai urmat-o.

Adeseori, purtatorii luminii privesc prea departe in zare,intrebandu-se: "Cum a&putea deveni vreodata un vindedltor?",

sau "Cum a~putea sa atrag clientii pe care i-a§ putea vindeca?"

Multi dintre ei se sperie din cauza acestor intrebari ~i renunta

la chemarea lor. Nu-ti face nidodata griji §i nu te preocupa defelul in care vei invata sa devii un purtator alluminii. Aceste

detalii revin intotdeauna In sarcina lui Dllmnezeu. Cat despre

tine, fii convins ca vei fi caUiuzit de acesta pas cu pas. Chiar§i stlldiile ~tiintIfice arata cat de daunatoare sunt grijile pentru

dezvoltarea c.;apaciHitilorde vindecare psihidi ~i spiritual<142.

Ghidarea interioill"a nll uezvaluie decat urm1itorul pas pe care

ii ai d~ facut. Asculta vocea interioara §i Uffilcaza acesr pas.

Vei primi a.stfel in contilluare urm15toarele inst..ruct;uni pe care

va Irebui sa Ie urmezi. ~i astfel, pas cu pas, te vei putea pregati

'in :otalilate p'~nfru 3ctivitatea de vindecar~ pentru care te simtichem~t.

Iti 'lei pllka deschidc astfcl canaiele intuitive prin interme-

diul meditatiei.. aJ.'vindecarii c!zakrelo;, §i prin rute metode pe

care It voi descrie in contii1U:1f~.Daca vei aplica zil[1jc aceste

merode, vei incepe srIprim::~tiaproape imediat infomptii psihicereferitoare ia relaiiile. sill:iba.saliatatea &iviitoml tau. Sfatnl meu

e~te s~ tii I.,njllmal al intui!iiior primite. Acest jurhai te va ~uta

apd $i1Iti.d~zvolti increeerea 111HUfenticitateaimpr,;;&Jilorpsihicereceptate. In plus, vel putea observ'a astfel temele recurellte care...0'': ~- ~ .-.- ,,,, ,..&.

41 Er!endur !-!.r;;I":ss;)n ~i JG<Jp.M. HGutkoopor. 01). cil.. 1~92.

Hafv~y J. Jr.vin, Op. dt., J~a~I';

Jer':;~y D~brs ~j Ro~rt L Morrb. Cpo ci~ l {)82.

G.F S()~fv!n. Cr-. 011.. 193:>.

V:CI0f A Bcnr.ss!, P?u: [\. Swccr.P.y ~i Gregg E Dr~vIIG. Op ci~.. 1979.

Gertro.!e F:. Schm:idle; O~ c!,.. 1975.:

2::0 ;if

T

Pregiitirea in vederea vindedirii psihice ~ispirituale

Dadl te simti vreodata cople§it de nenumarateleinformalii care patmnd in con~tiinta ta, poti reduce oricanddore~tivolumul acestui canal. In acest scop, tot ce trebuie safad este sa optezi pentru a deveni mai putin receptiv fata defrecventele psihice. Folose§te-ti puterea intentiei §i modifidiacest volum pe nivelul pe care te simti cel mai confortabil.

Pasull: Meditatia

I

t

,i..:,

Studiile arata di exista 0 relatie evidenta intre meditatie

~i capacWilile psihice43. Oamenii de §tiinla au observat cameditatia sincronizeaza undele cerebrale ale celor douaemisfere. Aceasta sincronizare pare sa fie secretul fluxului

liber de infomlatii care curg dinspre emisfera cerebrala

dreapHi (receptiva din punct de vedere "psihic") catre centriiverbali ai emisferei stangL Aite cercetari ~tiintifice au aratat

ca acest proces de sincronizare a undelor cerebrale se poate

produce inclusiv intre persoana care mediteaza ~i cea 1a carese gande~te 3ceasta44.

Nl~este neceSilf sli mcditezi foar~~mull p~ntru a jncepe sa

te bucuri de.benefidile meditatiei. Doar zece minute consacrate

medita!iei dimineata devreme §i aite zece minute seara, lnaintede cu1care, iti pot influen~a in mare masudi capaciHitile intuitive.

psihice §! de vindecare. A§a cum am repetat de mai multe 011in aceasta carte, timpui rcprezintao simpHi idee pamanteasca,iar in ceruri nu exista nido autoritate care ne cJOnometreaza

pentru a vedea cat de mult am meditat.Meditatia are doua scopuri. Pe de 0 parte, ea cemreaza

mintea asupra spiritului elm interior, ajutandu-ne astfel sa

I!ilIw,~:,.,t..;1'

ri

11\

4-' anos~. AI"JI'3uO ~l f'lancj' L Lmgrcne, up. cit., 1994.

',\ci,!.ar;. G. Br~ud. 01'. CII., 1990.

P. K!>,hn3 R.:>:;i 1< R.m..kri<hn~ Ruo. Op. oil.. J~82

I" Ram:1~'ris~t'.;j Rro ~i !rpir.der Purl. Op. ~'it., 1978.,

1(. Pac..al:ri5hn. Hao. P..imlyn D.lkh3~' ~i P.V. Kris~I'a Roo, Cp d\.. 1978.

..;..\ C. Hc.monur. ~i'a\~H.Op, dt., 1\jC)tJ.

.;>1r.ii" V:uvo~lis. Op. oit. i'l86. .

'~:Inam Bra';u 'li f\.i. Sch;itz. Up. ci:., 1983 "

\@;25 I


dimanem intr-o stare de calm, de creativitate §i de iubire de-alungul intregii zile. Aflati in aceasHistare de interiorizare, noiputem sesiza mai u§or perfectiunea adevarolui, indiferent desituatia in care ne aflam, astfel incat sa nu mai reactionam infata iluziei problemelor. In acest fel, meditatia ne ajuta sa traimin centrul uraganului care ne afecteaza afacerile de zi cu zi.

Pe de aWiparte, meditatia ne ofedi acces la intelepciuneauniversaHiinfinita, astfel incat sa putem primi informatiile saughidarea de care avem nevoie. De multe ori, noi suntern atatde ocupati incat nu mai auzim raspunsurile pe care Ie primimla rugaciunile noastre. Meditatia reprezinta acea perioada delini§te in care ne putem statui cu Spiritul nostru. 11putemintreba pe acesta orice dorim §iputem fi convin§ica yom primide la el un raspuns.

Uneori, noi primim 0 ghidare succesiva de-a lungul§edintelor noastre de meditatie. Spre exemplu, odata am pusintr-o meditatie urmatoarea intrebare: "Cum imi pot amplificaabilitatea clarviziunii?" Am continuat sa primesc raspunsurila aceasta intrebare saptamani la rand. La fel ca un antrenorinspirat, ghidul meu spiritual m-a ajutat sa imi indeplinescgradat obiectivul. Mai intai mi-a spus ca renunt la consumul decafea, intrucat stimularea nervoasa datorata cofeinei interferacu receptivitatea mea naturala. Dupa ce am urmat aceasta

sugestie, mi-a spus sa renunt inclusiv la ciocolata, din asela§imotiv. In continuare,ghidulm-a statuit sa tree la vegetarianism,daca doresc cu adevarat sa imi amplific clarviziunea. EI mi-aexplicat ell atunci cand mananc carnea unui animal, absorbin organismul meu anumite substante reziduale secretate deacesta in momentnl rll1n~rn" ~I mortii ,,,.1.. A".."t", "..h"t"~.,,

imi blocheaza sensibilitatea la transmisiile psihice.Ghidarea din timpul meditatiei se manifesta intotdeauna

sub forma unor sugestii pline de iubire care raspund laintrebari1etale. De aceea, nu trebuie sa te temi ca spirite1evorajunge sa iti controleze viata. Atunci cand am primit sugestia

252~

Pregiitirea in vederea vindeciirii psihice ~i spirituale

.:11~

referitoare la schimbarea dietei mele alimentare, eu am avut de

ales: puteam sa 0 urmez sau nu, dupa cum doream. Am preferatsa 0 urmez, dar numai pentru ca sfatul mi s-a parot important

pentru mine. Este la fel de important ca §i tu sa urmezi numaisugestiile care rezoneaza cu adevaruri1e tale interioare.

Unul din beneficiile cele mai placute pe care Ie-am

descoperit in urma meditatiilor mele a fost starea de relaxarecare a urmat revelarii ghidului meu interior. Aceasta descoperire

m-a ajutat sa ma deta§ez de falsa convingere potrivit careia nuimi puteam men tine starea de pace §i de armonie decat dacaa§ fi detinut personal intregul control. Arb inteles eu aceastaocazie ca viata noastra respecta 0 anumita ordine divina.Increderea profunda in aceasHi ordine mi-a transmis 0 stare de

pace interioadi profunda, pe care nu am mai experimentat-oniciodata pana atunci.

La ora actuaUi nu a§ sari pentru nimic in lume peste cele

doua meditatii zilnice pe care Ie fac. Sunt plenar angajata sacontinui cu aceasta practidi, intrucat §tiu cat de bine imi face.

Daca dore§ti sa afli mai multe despre meditatie, te poti inscriela un curs de profil. Astfel de cursuri se tin in cadrullibrariilormetafizice, in biserici §i in centrele educative pentru adulti.Exista numeroase metode de meditatie §i numai tu singur potistabili care dintre ele ti se potrive§te eel mai bine. In eontinuare,

iata un ghid care contine liniile directoare ale meditatiei:

-...,;1

....

Primele etaoe ale meditatiei

1. Angajeaza-te sa meditezi in fiecare dimineata §iinainte de culcare.

') "1..~.. I1nIn" lini"tit !':inBknt nentru meditatie. incare sa nu fii deranjat. Nu trebuie sa fie neaparat 0camera in care sa fii singur. Este suficient in acest

scop §i un singur colt al dormitorului, sau 0 baie.

3. A§eaza-te intr-o pozitie confortabiHi. Te poti ehiarintinde pe spate, dadi e§ti sigur ca nu vei adormi.

~253


Nu-ti incruci§a bratele, pentru ca energia sa poatacircula Iiber prin corpul tau. Poarta haine largi §iconfortabile.

4. Inchide ochii.

5. Inspira profund §i lent, pe nari. Bucura-te de

aerul proaspat care iti umple pHimanii. Inspiril la

capacitatea maxima a plamanilor. Retine-ti apoirespiratia timp de patru secunde sau mai mult.

6. ~xpinl lent, pe nari. Odata cu expirapa, elibereaza-tede toate grijiIe, preocuparile §i tensiunile.

Continuasa inspiri§i sa expiriprofund.Incepeapoi sameditezi. Exista numeroasemodaIitatide a medita. De pilda, tepoti folosi de 0 meditatie ghidata, care te ajuta sa te focaIizezi

asupra unei imagini, a unei intrebari sau a unei rugaciuni.Altemativ, iti poti goli complet mintea de ganduri, remarcandapoi care sunt primele ganduri care se intore in ea. lata catevaexemple de meditatii ghidate.

Meditatia de dimineata pentru Durtatorii luminii

Incepe cu pa§ii recomandati mai sus.

Apoi vizuaIiieazacum cre§tetul capului tau se deschidela fel ca 0 cupola care da catre cer sau ca petalele unei flori.

Imagineaza-tideasupracapului unnor minunat,care str~uce§tein culoarea ta favoriHLAcest nor reprezinta intelepciuneainfinita §i iubirea omniprezenta a Creatorului Divin. Roaganorul sa patrunda in cre§tetul capului tau. Continua sa respiriprofund §i vizualizeaza cum norul este aspirat in trupul tau,din cein cemaiprofund.r.IItipr"r~M..X~--i~: ;_. ','iL,uui..~-Lt:penetrat §i inconjurat de acest nor minunat colorat.

Con§tientizeaza faptul ca in timpul oreIor care vor urmava fi suficient sa iti aminte§tide aceasta culoare pentru a aveaacces la toate raspunsurile §i informatiiIe de care vei aveanevoie. Simplul tau gand la aceasta culoare iti va reaminti254:>if

Pregiitirea in vederea vindeciirii psihice §i spirituale

automat ca e§ti iubit §i ocrotit. Relaxeaza-te §i bucura-te deaceasta cIipa, §tiind ca de-a lungul zilei care va urma vei fighidat in permanenta de aceasta inteligenta §i de aceastaiubire infinita. Renunta la orice grija referitoare la aceasta zi,pomind de la premisa ca aceasta intelepciune te va ghida intoate felurile cu putinta.

Roaga-ti ghidul interior sa te ajute sa ramai centrat ingandurile referitoare la iubirea §i inte1epciunea divina de-alungul intregii zile. Adreseaza-i aceasta cerere intr-o stare deincredere depIina, §tiindca e§tiplenar iubit §i ocrotit.

Incheie cu Vindecarea Chakrelor,'descrisa in sectiuneareferitoare la Pasul 2.

Meditatia de seara pentru ~urtatorii luminii

!,"~

Incepe cu primele etape ale meditatiei.In continuare, concentreaza-te asupra regiunii inimii.

Remarca faptul ca, odata cu fiecare respiratie profunda, dininima ta emana 0 senzati~ de caldura. Con§tientizeaza faptulca aceasta caldura reprezinta 0 punte de legatura inire tine §iSursa universala a iubirii.

In timp ce inspiri, simte cum inima ta se umple de iubire,de caldura §ide bunatate. Atunci dnd expiri, imagineaza-ti cadaruie§tiaceasta iubire Sursei de la care a provenit. Continuasa inspiri §isa expiri, respectiv sa prime§ti§isa daruie~ti iubire,pana cand pieptul tau se umple de caldura §ide fericire.

Gande§te-te0 cIipa la persoanele cu care ai avut de-a facede-a lungul zilei §i la experientele pe care le-ai trait. Spune insmea ra: "va ten" tuturor oamenilor care te-au ranit sau te-au

suparat, printre care te poti numara incIusiv tu. Chiar daca nue§tiinca dispus sa Ie ierti faptele, intentia de a-i ierta in sine, capersoane, te va elibera de inlantuirea karmica egotica.

In continuare, aminte§te-ti de toate darurile pe carele-ai primit de-a lungul ziIei, sub forma situatiilor favorabiIe,

1e.255


a iubirii §i a intuitiilor. Multume§te-i Sursei pentru toateaceste cadouri. Inspira §i expira profund, pana cand ajungi sate simti plin de recuno§tinta. Roaga-ti ingerii sa iti apara invise §i sa te ghideze, oferindu-ti acele informatii de care ainevoie. Vizualizeaza-ti casa inconjurata §i protejata de 0 sferade lumina alb-stralucitoare §i de ingeri. Lasa-te apoi in voiasomnului.

Pasui 2: Purificarea # echilibrarea chakrelor

Dupa ce te-ai centrat prin meditatia de dimineata,urmatorul pas in vederea deschiderii canalelor psihice §ispirituale consta in a face 0 meditatie special conceputapentru a-ti curata §i pentru a-ti echilibra centrii energeticiai corpului, sau chakrele. Aceasta practica iti va amplificarapid capacitatea de comunicare psihica §i iti va dinamizaimediat energia.

Nu ar strica sa faci aceasta meditatie zilnic. Iti recomandde asemenea sa faci aceasta meditatie inainte de orice 1ecturapsihica. Cu cat vei lucra mai mult cu chakrele tale, cu atatmai detaliata va fi comunicarea psihica. Odata, am participatla un seminar in timpul'unui week-end dedicat in principalpurificarii chakrelor. La sfar§itul seminarului am tinut mai

multe lecturi psihice §i am descoperit ca am acces la getaliiextrem de minutioase, pe care in mod normal nu le-a§ fireceptat.

Spre exemplu, intr-una din lecturi am receptat 0 imaginea casei din stuc galben pai a clientului meu, cu acoperi§uldin lemn. Am primit intllitiv infnrrn...~;'" ~)( - ~:_:_ '1: ~ ,':'UUUl

recent casa §i s-a mutat. Acest gen de informatie este u§oraccesibila in orice lectura psihica medie. Din cauza lucruluicu chakrele din aceasta zi, am primit insa §i alte informatii,mult mai detaliate, inc1usivfaptul ca ora§ulin care se afla casaera Downey (0 localitate din sudul Califomiei). Nu aveam de

256~

Pregatirea in vederea vindecarii psihice ~i spirituale

unde sa cunosc acest amanunt, intrucat abia imi cunoscusem

c1ientul§inu §tiamnimic despre el. Cat despre locul in care neaflam, acesta era situat destul de departe de Downey.

(Am inregistrat 0 versiune detaliata a exercitiului de

purificare §i de echilibrare a chakrelor pe 0 caseta audiointitulataPurificarea chakrelor,comercializata de editura HayHouse).

'.'

~'...

Meditatia de Durificare si de echilibrare a clrakrelor.8'

Incepe cu primele etape ale meditatiei.In continuare, vizualizeaza sau con§tientizeaza 0 sfera

transparenta de culoare ro§u-rubin care plute§te in interiorulcorpului tau, la baza coloanei tale vertebra1e. Aceasta este"chakra-radacina", centrul vitalitatii §i al individualitatii.Prive§te sau con§tientizeaza mental aceasta sfera. Remarcaeventualele zone intunecate. Acestea reprezinta dezechilibre

energetice, pe care Ie poti elimina u§or, prin simpla dorintaca sfera sa fie perfect curata. Sustine imaginea acestei sfere

transparente de culoare ro§ie in mintea ta. Vizualizeaza ininteriorul ei 0 lumina putemica, alb-stralucitoare.Aceasta estelumina universala a atotputerii, iubirii §i atotcunoa§terii luiDumnezeu.

Inspira profund pe nari §ivizualizeaza saucon§tientizeazacumrespiratia ta amplifica intensitatealuminii alb-stralucitoaredin interiorul sferei de culoare ro§ie. Continua sa inspiri §i sa

expiri profund, pentru a amplifica §i mai mult intensitatealuminii din interiorul sferei, pana cand aceasta devine perfect

l:urara§1transparentli.In continuare,deplaseaza-ti atentia cu circa7-8 centimetri

mai sus, pana cand dai de 0 sfera de culoare portocalie careplute§te in interiorul corpului tau. Aceasta este ."chakrasacrala", care guvemeaza dorinte1e tale fizice. Cauta §i

curata eventualele zone intunecate. Inspira profund, pentru aJ,c.257


amplifica lumina alb-striHucitoaredin interiorul sferei, panacand aceasta devine perfect transparenta §i luminoasa, ca unbalon de sticHlportocalie.

In continuare, deplaseaza-ti atentia in regiunea dinspatele ombilicului. Vizualizeaza sau con§tientizeaza aici 0

sfera de culoare galbena care plute§te in interiorul corpuluitau, stralucind ca un mic soare. Aceasta este "chakra plexuluisolar", .care guverneaza convingerile tale referitoare la putere§i la control. Cautii §i curata eventualele zone intunecate ale

acestei chakre. Inspira profund, pentru a amplifica luminaalb-stralucitoare din interiorul sferei, pana cand aceastadevine perfect transparenta §i luminoasa, ca un balon de sticlagalbena.

In continuare, deplaseaza-ti atentia in zona inimii.

Vizualizeaza sau con§tientizeaza aici 0 sfera de culoare verde,care plute§te in centrul pieptului tau. Aceasta este "chakra

inimii", care guverneaza iubirea ta. CauHl §i cudita eventualele

zone intunecate. Inspira pro fund, pentru a amplifica luminaalb-stralucitoare din interiorul sferei, pana cand aceasta devineperfect transparenta §i luminoasa, ca un balon de sticla verde.

Con§tientizeaza senzatia de caldura §i buna dispozitie la nivelulpieptului care insote§te aceasta purificare a chakrei.

In continuare, deplaseaza-ti atentia in zona gatului (a

marului lui Adam). Vizualizeaza sau con§tientize~za aici 0sfera de culoare albastra. Aceasta este "chakra gatului", care

guverneaza claritatea comunicarii. Cauta §i curata eventualelezone intunecate. Inspira profund, pentru a amplifica luminaalb-stralucitoare din interiorul sferei, pana cand razele ei albe

aiun!!:sa ollrifirp In tnt<>lit"t" 1__~.___::.-~ ~ U"';'UMt::t,l:an:devine perfect transparenta §iluminoasa, ca un balon de sticlaalbastra.

In continuare, deplaseaza-ti atentia in punctul centraldintre sprancene. Fara sa foqezi in niciun fel, vizualizeaza saucon§tientizeaza aici 0 sfera rotunda sau ovala. Aceasta este

258~

Pregiitirea In vederea vindeciirii psihice ~i spirituale

..~

"chakra celui de-al treilea ochi". A§teaptaca aceasta imaginesa devina din ce in ce mai clara. Culorile ei sunt indigo, violet§ialb-stralucitor.Pe masura ce imaginea devine mai clara, veieonstata ea prive§ti de fapt un alt ochi. Daca nu vezi niciunobiect de forma ovala, inspira profund, pentru a amplificalumina alb-stralucitoare din interiorul chakrei, pana candimaginea va deveni din ce in ee mai clara. Daca ai inceput savezi cat de cat oehiul interior, remarca daca acesta este inchissau deschis. Daca este inchis, roaga-l sa se deschida §i sa tepriveasca in ochi. Roaga-l de asemenea sa iti transmita oricemesaj de care ai nevoie.

Dupa ce ai terminat, deplaseaza-p atentia asuprainteriorului cre§tetului capului. Aici este situata "chakraeoronara", care permite accesul la intelepciunea universala.Vizualizeaza sau eon§tientizeaza la acest nivel 0 sferatransparenta de euloare violet. Inspira profund §i purifica-tiaceasta chakra cu ajutorulluminii alb-stralucitoare, pana candsfera devine impecabila.

In final, continua sa respiri profund §i multume§te-iCreatorului Divin pentru iubirea §iintelepciunea pe care ti Ie-atransmis. Inconjoara-te cu 0 sfera de lumina alb-stralucitoare,in interiorul unei alte sfere de culoare verde,situatain interiorul

unei a treia sfere, de culoare violet. Aceasta tripHi sfera delumina iti va permite sa ramai centrat in timpullecturilor talepsihice.

.

..)

Varianta redusa de purificare a chakre/or

Uaca nu ai suficient timp pentru 0 purificare §i 0

echilibrare totala a chakrelor, poti aplica aceasta variantaredusa, care funetioneaza foarte bine. Ea nu dureaza mai multde doua minute §i reprezinta 0 modalitate ideala de a te pregati

pentru 0 §edinta de Iectura psihica de care ai aflat in ultimulmoment. In timp ce metoda de purificare a chakrelor descrisa

~259


mai sus echivaleaza cu 0 cuditare profunda ca casei, aceastavarianta redusa echivaleaza cu 0 curatare de suprafata, care tepoate salva intr-o situatie nea§teptaUi, dar pe care nu ai dori sao adopti pentru tot restul vietii.

Imagineaza-ti §apte sfere luminoase care stralucesc inculorile curcubeului in interiorul corpului tau. Ordinea culorilorcelor §apte sfere este, de jos in sus: ro§u, portocaliu, galben,verde, albastru, indigo §i violet. Vizualizeaza acest §irag desfere luminoase in centrul corpului tau. Firul care Ie une§te esteo raza de culoare alb-stralucitoare. Trecerea luminii albe prinsfere Ie purifica pe fiecare in parte. Inspecteaza mental sfera deculoare ro§ie §i vizualizeaz-o ca fiind perfect transparenta, laranicio pata. Repeta apoi procedeul §i cu celelalte sfere.

Ai grija ca sferele sa aiba aceea§i marime. Daca una dinsfere iti apare mai mare sau mai mica decat celelalte, roag-o sai§i schimbe marimea §i sa intre in rand cu celelalte.

In acest fel, chakrele tale devin suficient de curate §i deechilibrate pentru a putea face 0 lectura psihica.

Pasul3: Celltrarea melltalli

Meditatia §i purificarea chakrelor reprezinta doipa§i foarte importanti in vederea deschiderii canalelor decomunicare psihica §ispirituala. Cel de-al treileapas, centrareamentaIa, este la fel de important. Centrarea mentala presupunefocalizarea atentiei asupra conexiunii sinelui cu Sursa supremaa cunoa§terii §i a iubirii. Daca ii permitem mintii sa cada dinnou sub influenta egoului, lecturile noastre psihice vor fiinconsistente §i incerte. Mai mult, ne yom simti nefericiti §isperiati. Pe scurt, avem toate motivele clinlump ,,;.>In.. "...n...X~10smele nostru superior. lata cateva modalitati prin care potiface acest lucru:

1. Identificii-te cu iubirea lui Dumnezeu.

Vizualizeaza-te pe tine insuti, dar §i pe toti cei

260 sJ-

Pregatirea in vederea vindecarii psihice ~i spirituale

cu care te intalne§ti, ca fiind una cu Dumnezeu.

In acest fel, gandurile §i actiunile tale se voralinia automat cu vibratia iubirii universale.Nici macar nu va mai trebui sa te gande§ti la ce

trebuie sa spui sau sa faci, caci intelepciunea va

ta§ni automat din izvorul tau interior.

2. Evitii identificarea cu egoul altor persoane. Oride cate ori ii consideri pe ceiIalti oameni saraci,nevoia§i, bolnavi, speriati, manio§i, neiluminatietc., tudai apala moaraegoului lor,considerandu-lreal. Ori de cate ori declari ca egoul reprezinHiadevarata stare a fiintei, tu dai viata §i transmiti

putere unei iluzii.o modalitate mai utila §i mai afectuoasa de

a reactiona in fata problemelor celorlalti oameniconsta in a reactiona ca §icum ace§tiati-ar descrieun film de groaza. Acorda-le cu sinceritate atentia§i compasiunea ta plina de iubire, dar nu uitanicio clipa ca ceea ce iti descriu ei este doar unfilm. Con§tientizeazafaptul di eroul filmului nuare de ce sa se teama, §i, la fel ca in cazul tuturorfilmelor, totul se va termina cu bine pentru el.

Retine: daca iti vei face griji in numele lui, nu veiface decat sa tomi gaz peste focul care il arde.

In schimb, daca nu prive§ti in fata decat

adevarul legat de prietenii mi, tu Ie amplifici

puterea adevaratelor calitati ale sinelui lor,al:l:~l~raIlUaSHel mamrestarea acestor cal1tat1:

sanatatea perfecta, relatiile armonioase §i unmediu de viata impecabil.

Fere§te-tesa emitijudediti critice referitoarela alte persoane, inclusiv la figurile publice,cum ar fi vedetele de cinema, criminalii foarte

~261

CALEA PURTATORULUI DE LUMINA Pregiitirea in vederea vindeciirii psihice ~i spiritua/e

mediatizaJisau politicienii. Ori de cate ori prive~tio aWi persoana prin prisma invidiei, milei saudispreJului, aceasta judecata va atrage automatdupa sine 0 judecata a propriei tale persoane.Omul se percepe pe sine la fel cum ii percepe peceilalJi.

Pe de alta parte, dadi cineva te cald1 penervi, te pOJi folosi de acest lucru pentru a-Ji

. accelera rapid cre~tereainterioara ~i cunoa~tereade sine. Orice om cunoa~tepersoane care il calcape nervi, iar acest lucru nu este intamplator.Astfelde persoane aCJioneazaca 0 oglinda ce reflectaacele aspecte ale fiinJeinoastrede care nu sunteminca deta~ati. Personal, atunci cand cineva mairita, repet mental urmatoarea fraza: "Dorescsa ma eliberez de acea parte din fiinta mea caredevine iritata atunci cand ma uit la tine".

Antreneaza-ti mintea sa ii priveasca pe totioamenii ca fiind una cu Dumnezeu. Daca veiproceda in acest fel, vei dobandi 0 putere care teva uimi, iar inima ta se va umple de iubire.

4. Daca devii con~tient de 0 durere, elibereaz-o.Prive~te-ti in faJa durerea, tara nicio teama,pomind de la premisa ca ea nu este reala. Nutrebuie sa 0 judeci; este suficient sa 0 observi.Invoca-ti sinele real, ingerii, maestrul, DuhulStant sau pe Dumnezeu ~i spune: "Observ caegoul meu este foarte activ in acest moment, iaracest lucru nu imi face placere. Depun aceastadurere la picioarele tale ~i te rog sa imi schimbiperceptia, astfel incat sa imi reca~tig paceainterioara ~isa uit de durere. M~eliberez acum deaceasta durere, pastrand insa lecJiadin spate1eei,ca sa ma ajute sa cresc intru iubire". Deta~eaza-tede orice ata~amentfaJade fructele acestei situaJii,iar rasplatape care 0 vei obtine va fi starea de paceinterioara. Repeta aceasta afirmatie-rugaciunepana cand durerea dispare complet.

3. Adopta politica "toleran/ei zero fa/a de durere ",

Ori de cate ori simJi 0 durere emotionala sau

fizica, acest lucru reprezinta cea mai bun a do,:~daca ai alunecat din nou in mrejele egoului. Nu lasa

aceasta durere sa se obi~nuiasdi in interiorul tau,

daca nu dore~ti sa te pricopse~ti cu un chiria~ decare vei sdipa foarte greu. Pe de aha parte, nuse recomandasa ignori CII hlln~ ~t;;~:x .Ju_____

111speranta ca aceasta va disparea de la sine.Negarea durerii echivaleaza cu ignorarea uneiParti din propria ta fiinta. Mai mult, vei rata astfellectiile pe care ti Ie ofera ea, care reprezinta undar nepretuit pentru cre~tereata interioara.

5. Onoreaza-/i sin~le real. Dumnezeul din tine iJiva ghida pa~ii de-a lungul intregii zile. Dacavei pierde prea mult timp tacand lucruri care nuau nimic de-a face cu menirea ta sacra, ghidulinterior te va mustra. Este foarte important saasculti de aceste mustrari.

Purtatorii luminii atrag adeseori relatiidezechilibrate in viaJa lor. De pilda, se poateintampla ca un prieten care pare sa aiba nevoiede ajutorul tau sa iJi telefoneze constant, sau cav vI5"1ULa~1~ ~d J~J \,;t::ara sa panlclpl la dltente

proiecte sau comitete. Este posibil sa ai un clientcare se plange tot timpul,parandca vaintra in crizadaca nu il vei ajuta. Fere~te-tede aceste capcaneale egoului care se ascunde sub masca ajutoruluidivino Dupa cum afirma Cursul de miracole:

~263262~

.--'- ,--


"Preocuparea obsesiva fata de problemele carenu par sa aiba 0 solutie imediata reprezinta unadin armele favorite prin care egoullncearca sa 1tiImpiedice adevaratul progres spiritual".

Urmare§te sa sesizezi toate ocaziiIe In care

egoul tau Iti cere sa Iti amani datoria de purtatoral luminiipentru a faceceva nesemnificativ. Daca

sinele tau launtric Iti sugereazaca pierzi prea multtimp cu 0 anumita persoana sau pentru 0 anumitacauza, asculta sfatul sau. Lumea are nevoie de

tine, dar trebuie sa urmare§ti ca actiunile tale safie Intotdeauna semnificative, nu derizorii.

Daca te temi sa reduci din timpul §ienergia pe care Ie consacri unui anumit prieten,unei organizatii sau unui client, aminte§te-ti deurmatorul adevar:

,,1n cazul £n care consider cii cineva ,are

nevoie ' de mine, £nseamnii cii dau apii la moariicarenlei sale, considerand-o reaIii. Dacii mii

focalizez prea intens asupra ,problemelor' sale,

£nseamnii cii Ie amplific # mai tare, pompandenergie £nele. Lumea beneficiazii £ncea mai maremiisurii de serviciile mele atunci cand riiman

centrat £nsinele meu. De aceea, optez pentru a-i .

vedea pe toti a~a cum sunt cu adeviirat: complet

vindecati ~i iubili. De acum £nainte, refuz sii miimai complac £n iluziile egoului ".

u reguHi de aur consta In a nu face niciodata

ceea ce nu dore§ti sa facio Daca te fortezi sa faciceva, de pilda sa raspunzi la telefon unui prieten

agasant, Inseamna ca opui 0 anumita rezistentafluxului liber al energiei tale, iar aceasta rezistenta

264:li!f

Pregiitirea in vederea vindeciirii psihice §i spirituale

ascunde un ata§ament interior. Mediteaza §i aflacare sunt sentimentele tale reale. Nu Ie ignora

§i nu Ie neglija. Recunoa§te-ti durerea, apoielibereaz-o. In timpul meditatiei, ia decizia fie sanu mai accepti sa 1tipierzi timpul cu persoanelecu care nu dore§ti sa stai de vorba, fie sa percepidiferit situatia, astfellncat sa fii moiivat sa acceptisa stai de vorba cu ele Intr-o atitudine plina deiubire. Ambele optiuni vor avea la baza iubirea §iadevarul, nu teama, vinovatia §iiritarea.

6. Vegheaziisii nu cazi £ncapcanaegoticiia "puteriispeciale". Dupa ce vei Incepe sa practici lecturi§i vindecari psihice, clientii vor Incepe sa 1timultumeasca plini de recuno§tintil. Aceasm"perioadaestedelicam.Ai grija sanu caziIncapcanaegotidi de a crede ca ai "puteri speciale". Aceastaconvingere va declan§aautomat preluarea frftielorde catre ego, caci atat timp cat te vei considera"special", vei porni de la premisa ca eul diu esteseparat de al celorla1ti. Considerandu-te separat, 1tivei taia practic puntea de legatura cu Sursa Intregiicunoa§teri, a vindecarii, iubirii §i fericirii. Inacest fel, 1ti vei pierde deopotriva puterile psihice

§i lini§tea interioara. Cea mai buna atitudineconsta In a accepta cu gra~e multumirile clientului,

spunandu-i: ,,Nu eu sunt adevarntul vindecator. Eu nusunt decat un canal al acestuia", sau ,j~ multumesc.

111ft:alllare,nu eu ie-am vrndecat, ci Dumnezeu, care

te-a ajutat sa I~ percepi propria perfec~une".In primeIe etape ale dezvoltarii puterilor

psihice, este normal sa te simti speriat sauintimidat. Multi purtatori ai luminii aflatila Inceputul carierei se Intreaba: "Ce se va

~265


intampla dadi nu voi reu~i, sau dadi voi da unraspuns gre~it in timpul lecturii mele psihice?"Aceste temeri deriva din convingerea egouluica puterile sale psihice sunt "speciale". Pentrua scapa de aceasta teama, tot ce trebuie sa facieste sa 1ti reaminte~ti di aceasta putere vine dela Dumnezeu ~i di nu este a ta. De vreme ce nutu e~ti eel care actioneaza, nu ai cum sa gre~e~ti.Pe de alta parte, daca ai 0 incredere deplina ininfailibilitatea Creatorului Divin, nu ai cum sa

te temi di informatiile receptate vor fi incorecte.Ai incredere in Dumnezeu, ~i astfel vei avea 0incredere deplina in capacitatea ta de a deveni uncanal al puterii Sale de vindecare.

Atunci cand am vorbit mai devreme desprenenumaratelestudii~tiintificerncutedeuniversitatide prestigiu, am afirmatca aceste studii au condusla concluzia ca toti oamenii au puteri psihiceinerente. Mentionez din nou acest lucru pentrua-ti reamintica nu ai nevoie de 0 educatie specialasau de dobandirea unor puteri speciale pentru a-tiexercita functia:de viQdecare. Tot ce trebuie sa faci

este sa ti-o manife~ti,dandu-ti astfel seama ca aiavut dintotdeaunaaceastaputere. .-

7. Purifidi-te treptat. Personal, am descoperit caabilitatile mele psihice s-au amplificat dupa ceam renuntat complet la alcool, la cafea, la came,1_ ..1 1 1__.4-_4._ : 1 : 4-.....

1 :.-

a produselor prelucrate industrial. Diferentadintre imaginile mentale obtinute inainte ~idupaaceste purifidiri a fost la fel ca aceea dintreimaginea unui televizor micut cu antena ~i aceeaa unui televizor cu ecranul mare, conectat la un

266 ;;J-

Pregiitirea In vederea vindeciirii psihice ~i spirituale

cablu TV. Altfel spus, imaginile receptate audevenit mult mai clare, mai stralucitoare ~i maimarl.

Schimbarile in dieta mea alimentara au

fost graduale. Ghizii mei spirituali mi-au spuscu blandete, dar cu fermitate: "Dac.avei eliminaalimentatianesanatoasa, vei deveni un instrumentmai curat pentru comunicarea spirituala". Mai

intai, ghizii mi-au spus sa renunt la alimentele

~i bauturile stimulative, precum «afeaua ~iciocolata. In continuare, ei m-au srntuit sa renunt

la carnea de pui ~i decurcan (renuntasem maidemult la carnea ro~ie). Ghizii mi-au explicatdi atunci cand sunt ucise, animalele sufera, iaratunci cand Ie consum carnea, eu ma alimentezinclusiv cu aceasta durere a lor, care interfereaza

apoi cu capacitatea mea de a intra in rezonantacu universul invizibil. La cateva luni dupa ce am

renuntat la carnea de pasare, ghizii m-au srntuit sarenunt inclusiv la produsele lactate, spunandu-mica acestea imi infunda canalele de comunicare.De aceea, am inlocuit laptele cu lapte din soia, pecare 11folosesc atunci cand imi mananc cerealele

~i pentru a-I amesteca cu ceaiul, iar branza aminlocuit-o cu tofu.

Exista intr-adevar 0 legatura intre dieta

alimentara ~i capacitatile noastre psihice. lataIn aceasta directie un citat dintr-un vechi textbudist intitulat Surangama Sutra: "cme mcear\;a

sa practice meditatia,' dar manandi produse dincame, este precum eel care striga cu putere, dar

i~i astupa urechile, dupa care afirma cu candoareca nu a auzit nimic".

~267

uO__

CALEA PURTATORULUI DE LUMINA Pregiitirea In vederea vindeciirii psihice ~i spirituale

Doresc sa mentionez ca atunci dnd am

renuntat la aceste produse nu am simtit sub nicioforma Jipsa lor ~i nu m-am simtit cu adevar-atprivata de 0 placere personala. Banuiesc caexplicatia este legata de ghidarea divina pe caream primit-o pentru fiecare caz in parte. De aceea,sunt de par-ereca renuntarea la anumite grupe dealimente nu trebuie niciodata fortata. Atunci dndte 'lei simti pregatit, vei lua cu siguranta deciziilecele mai corecte in legatura cu alimentele pe caredore~tisa Ie consumi.

Am descoperit de asemenea ca renuntareala incapacitatea de a ierta reprezinta un mare pasinainte in dezvoltarea capacitatilor psihice, dindoua puncte de vedere. Pe de 0 parte, dupa ce aminceput sa practic iertarea, frecventa ~icantitateainformatiilor primite s-au amplificat foarte mult.Pe de alta parte, am devenit capabila sa fiu multmai obiectiva in timpul lecturilor mele psihice,pe care nu Ie-am mai trecut intr-o masura atat de

mare prin filtrul propriilor mele emotii.lertarea conduce automat la 0 stare mai

profunda de paceinterioara, dar ~ila 0 energizaremai putemica. lata 0 metoda pe care 0 poti aplicadaca dore~ti, descrisa de autorul John RandolphPrice. Este metoda pe care am aplicat-o e~insami pentru a ma elibera de incapacitatea meade odinioara de a ierta ~i pe care 0 folosesc in

prezent cu clientii mei. Procesul imi reaminte~te..:1- .. ...

sau "Tu ai avut dreptate, iar eu am gre~it".Ea nu echivaleaza cu a nu-i spune cuivadaca a gre~it. lertarea este pur ~i simpluo modalitate de a-ti elibera spiritul ~i dea-ti realiza natura infinita. Ea conduce la 0stare de pace interioara, dar ~i la mai multaenergie vitala. Singurul pret pe ,caretrebuiesa il plate~ti pentru a te bucura de acestebeneficii este sa ieqi.Fii un "lnventar al iertiirii". Noteaza

numele tuturor persoanelor, .vii saudecedate, care te-au iritat vreodata. Atuncicand aplica acest procedeu, cei mai multioameni descopera ca lista cu persoanele pecare trebuie sa Ie ierte se intinde pe trei-patru pagini. Multi dintre ei W amintescde oanieni la care nu s-au mai gandit deani de zile. Unii noteaza chiar ~i animalelecare i-au enervat de-a lungul timpului.Inevitabil, toata lumea i~i noteaza propriulnume pe lista.· Deta$eazii-te $i iartii. lzoleaza-te intr-ocamera fura telefon. Ai grija sa nu poti fideranjat de nimeni. Parcurge intreaga lista,nume cu nume. Atunci dnd cite~tiun nume,vizualizeaza chipul persoanei respective ~ispune-i: "Te iert ~ite eliberez. lertarea meapentru tine este deplina. Acum, suntem

1 . 1"1 "" -.:T' _1~__ __':t .__~"-_..____

-. - --~ '"' ~.t v... ,""y u(uaO)" UUJU-UU UaJUIl

pentru a urca mai sus. Atunci dnd ieqi pe toatalumea, inclusiv pe tine insuti, te simti mai u~or~imai putin speriat.· Con$tientizeazii beneficiile iertiirii. lertarea

nu este totuna cu a spune: "Eu am pierdut",

--- . --

vechilor tale resentimente de catre ingerii taipazitori. Procesul poate dura 30 de minutesau mai mult, dar este foarte importantsa nu il intrerupi pana dnd nu ai epuizatintreaga lista.

268 S!f ~269


Practica iertarea infiecare noapte. Seara,inainte de culcare, vizualizeaza intreaga zicare s-a scurs. Exista vreo persoana pe carear trebui sa 0 ierti? Personal, aplic aceastiimetoda in fiecare seara. La fel cum simt

nevoia sa ma spal pe fata inainte de culcare,doresc sa imi purific sufletul, astfel incatresentimentele sa nu se acumuleze in el.

8. Creeaza 0 atmosfera cat mai p/acuta in juru/ tau.

Mediul fizic in care traie§ti poate contribui laamplificarea sau la diminuarea capacitatilor talepsihice. Studiile §tiintifice elaborate de marileuniversitati au condus la conc1uzia ca oameniitin lecturi psihice mai corecte daca se izoleaza

in camere in care nimic nu Ie distrage mintea,luminate discret §i in care se aude 0 muzica insurdina. Personal, am descoperit de asemeneaca lecturile mele psihice sunt mai corecte atunci

cand sunt odihnita, imbracata confortabil §icand in camera se afla 0 vaza cu flori care mirosfrumos.

SJJ-SJJ-SJJ-

270~

.~

CAPITOLUL 18

AMPLIFICAREA RECEPTIVITA 111 PSIHICE

"Mintea care ma hrane~te pe mine este,mintea

care da viala tuturor oameni/or din fume ".

- "Moritake Arakida",

poem §intoist (Japonia)

De§i capacitatea psihica este 0 caracteristica naturala

a oricarui om, la fel ca orice alta calitate, ea poate firafinata §i §lefuita prin antrenament. lata in continuare cateva

modalitati prin care c1aritatea §i c!lntitatea de informatii primitein timpullecturilor psihice pot fi amplificate.

Scan area chakrelor

Receptivitatea psihica poate fi amplificata prin scanareachakre/or oamenilor pe care ii intalne§ti in cursul zilei. Potiscana chakre/e oricarui om, inc1usivale persoanelor cu carestai de vorba la telefon.

Scanarea chakre/oraltor persoaneeste identica CllmetodalUlUMlUULUIll:lcana II-alvIzual1zatpropriile chakre. Este u§orsa vezi care chakre sunt murdare. Aceste imagini nu au nimicde-a face cu imaginatia, ci reprezinta viziuni psihice reale alecentrilor energetici.

Relaxeaza-te, respira profund, iar apoi focalizeaza-patentiaasupraacestuigand: ,,lmi manifestintentiade a vizualiza

4e.271


chakrele acestei persoane". Concentreaza-te apoi asupracorpului persoanei respective §i vizualizeaza-i chakra-radacina. Remarca-i marimea, culoarea §i claritatea. Existapete care ii intuneca stralucirea? Este chakra mare sau mica?Continua apoi cu celelalte chakre.

In final, contempla toate chakrele, in grup. Sunt uneledintre acestea mai mari sau mai mici decat celelalte? Suntunele mai intunecate decat celelalte? a chakrii marita arata capersoana'in cauza a investit foarte muM energie in domeniul

guvernatde ea. a chakriipreamica aratacapersoana respectivaa acumulat diferite temeri asociate cu domeniul guvernat deea. Energia intunecata in jurul sau in interiorul chakrei arata

ca persoana este ata§ata de anumite emotii vechi legate dedomeniul guvernat de chakrii §i ca se teme sa i§i recunoascaaceste emotii in fata altor oameni, sau chiar fata de sine.

Daca dore§ti, poti curata §i echilibra chakrele altor

persoane, folosind aceea§imetoda pe care ai aplicat-o in cazultau. Multi vindecatori considera ca inainte de a administra untratament al chakrelor, este bine sa ii ceri persoanei in cauzapermisiunea. Ei afirma ca activitatea terapeutica la nivelenergetic rara consjmtamantul pacientului reprezinta 0 violarea legii karmice. .. .

Unii vindecatori solicita aceasta permisiune la nivel

psihic, adresandu-se direct sinelui superior al persoanei:

"Dore§ti sa iti tratez chakrele?" Ei a§teapta apoi sa primeascaun raspuns. Alti vindecatori considera ca permisiunea de tratare

a chakrelor trebuie ceruta verbal. Exista §i unii vindecatoricare afirma ca ajutorul spiritual trebuie acordat tuturor celor

H_'_-- U~. ~:~ .:~ "'~, U1UH~I~1Il Uitl:i1 i1ce§ua 11 SOllclta sau nu.

Cel mai bine este sa te la§i in seama sinelui tau real, care te vaghida catre calea cea buna.

Tabelul de pe pagina urmatoare prezinta pe scurt carac-teristicile celor §apte chakre principale:

272~

Amplificareareceptivitiitiipsihice

Activarea psihidi

Exista doua modalitati principale prin care informatiilepsihice pot fi accesate: prin punerea unei intrebari sau prindecizia de a permite curgerea spontana a informatiilor in""~("I..;; t" to

In cazul aplicarii primei metode, mintea trebuie lini§tita§i golita de ganduri. Personal, imi vizualizez mintea ca pe unvas uria§, gol, cu ornamente frumoase, gata sa se lase umplutde intelepciunea universala infinita. In continuare, imi pun 0intrebare, cum ar fi: "La ce ora voi ajunge la destinatie?", sau

4e.273

Numele LocalizareCuloarea Domeniulin interiorul

chakreicorpului energiei guvernat

RadJkinaLa baza coloanei

Ro§uSiguranta §i

vertebrale supravietuire

La §apte DorinteleSacraHi centimetri sub Portocaliu fizice §i

ombilic materiale

Plexului solar In spatele Galben Putere §iombilicului , control

Inimii In zona inimii Verde Iubire

Gatului In zona maruluiAlbastru Comunicare

lui Adam

Celui de-alIntre cei doi ochi Indigo Clarviziunetreilea ochi

Coronara In cre§tetul Violet Intelepciunecapului spirituala


.In ce domeniu dore~te sa-l ajut clientul care va sosi la ora 3:00?"

Intrebarea poate fi adresata direct lui Dumnezeu, Sfantului Duh,lui Iisus, lui Buddha sau oridirui alt ghid spiritual plin de iubire.Altemativ, ea poate fi introdusa In vasul mental, avand Incredere

ca la momentul potrivit intelepciunea suprema lti va da raspunsul

la ea. El iti va parveni sub forma unei imagini, a unei senzatii, aunui gand sau a unor cuvinte rostite de 0 voce interioara.

A doua metoda nu difera foarte mult de prima. Diferentaconsta in faptul ca nu pui 0 intrebare efectiva, ci fli manif~ti

intenlia sau fli acorzi permisiunea de a primi 0 informalie. inacest scop, dupa ce ti-ai vizualizat mintea sub forma unui vas gol,relaxeaza-te ~i fa 0 afmnatie mentala. Spre exemplu, daca te afli

in m~ina ~i te indrepti Intr-o anumita directie, dar nu ~tii pe cedrum sa 0 iei pentru a ajunge mai repede, poti face urmatoarea

afirmatie mentala: ,,~tiu exact pe ce drum sa 0 iau pentru a ajungemai repede la destinatia dorita". Vei primi imediat informatiiledorite, fie auzind numele drumului pe care trebuie sa 0 apuci, fiesimtindu-te ghidat sa 0 iei la dreapta sau la stanga.

lata cateva exemple de exercitii specifice menite sa Itiamplifice increderea in capacitatea ta de a te racorda la Sursaintregii cunoa~teri.

Daca dore$ti sa: fli parchezi ma$ina: daca te afli intr-o

parcare aglomerata, relaxeaza-ti mintea ~i corpul, ~i deschide-tecat mai mult posibil. Respira profund. /asa-te ghidat din interior

catre locul de parcare gol care te a~teapta ~i permite-i int~itieitale sa te caIauzeasca. Altemativ, roaga-ti Ingerii sau ghiziispirituali sa iti gaseasca un loc liber de parcare ~i cere-Ie sa teconduca spre el.

Atunci cdndconduci:noti mlnP intrph)1ri )o:oto A~ ; :~~~_

~orerului din fata ta, de drumul pe care trebuie sa 0 apuci pentrua ajunge mai repede la destinatie sau de momentulln care vei

ajunge. Raspunsul iti poate parveni fie prin cuvinte rostite de 0

voce interioara, fie prin imagini mentale, fie printr-o senzatie,fie printr-o cunoa~tere intuitiva.

274~

Amplificarea receptivitiiliipsihice

intalnirile prestabilite: dad ai 0 intalnire prestabilita cuo persoana pe care nu ai cunoscut-o pana acum, poti solicitaimpresii psihice legate de ea. Astfel, te poti informain legaturacu caracteristicile sale fizice, cu preferintele ~iantipatiile salesau cu preocuparile ~iinteresele sale. Poti intreba de asemeneala ce ora va sosi la intalnire persoana respectiva, dad vaintarzia sau dadi va veni mai devreme.

La te/efon: atunci cand suna telefonul, poti lasa impresiilepsihice saiti inundemintea inainte de a raspunde la el. De pilda,poti pune Intrebari de genul: "Cine suna?", sau "Este aceastapersoana de sex masculin sau feminin?" Cu practica,vei Incepesa obtii rezultate din ce in ce mai precise. Daca e~tiprea ocupatca sa raspunzi la telefon, poti "bloca psihic" apelurile nedorite,spunand: "Apelurile mele telefonice fac parte integranta dinordinea divina. Imi manifest intentia de a nu primi decat aceletelefoane care imi sunt absolut necesare".

Le te/evizor: iata un exercitiu util pentru dezvoltareareceptivitatii psihice. Da drumulla televizor ~iprinde un canalcu care nu e~ti familiarizat. Intoarce-te cu spatele la ecranultelevizorului ~iasculta vocile celor care vorbesc. Vizualizeazacum arata persoanele care rostesc aceste cuvinte. Din cand Incand, intoarce-te ~iverifica acuratetea informatiilor primite.

Tine unjurna/ a/ coincidenle/or. Noteaza in acest jumaltoate ocaziile, marunte sau nu, In care coincidenteleau jucat unanumit rolln viata ta. Aceasta lista te va ajuta sa iti focalizeziatentia asupra coincidentelor semnificative. Cu cat vei fi maifocalizat asupra lor, cu atat mai frecvent se vor manifesta elein viata ta.

Puterea rugaciunii

Un studiu efectuat in anul 1995 de catre WilliamMacDonald la Universitatea din Ohio a aratat ca oamenii

care se roaga in mod regulat sunt mai predispu~i sa aiba

~275


experiente telepatice decat cei care nu se roaga. MacDonalda explicat aceasta descoperire afirmand: "Dintr-un anumitpunct de vedere, rezultatele nu sunt deloc surprinzatoare,caci rugaciunea poate fi definita ca 0 comunicare intre minteaunei persoane.§i mintea lui Dumnezeu. De aceea, rug1kiuneareprezinta un concept similar celui de telepatie"45

Meditalia pentru amplificarea receptivitiilii

\~

\II

l

Multi oameni doresc sa i§i amplifice increderea incapacitatile lor mediumnice inainte de a tine lecturi psihicepentru alte persoane. In acest scop, iti poti folosi timpulpetrecut in meditatiepentru a-tiamplifica receptivitateapsihidi§ipentru a experimenta viziuni §irevelatii minunate.

Atunci cand meditezi, focalizeaza-ti atentia asupraimaginii unui maestru, cum ar fi Iisus, Fecioara Maria, Buddha,Krishna sau orice alt sfant favorit. Roaga maestrul sa vina latine. Renunta la indoieli §i con§tientizeaza faptul ca ace§timae§tri traiesc in dimensiuni multiple, care Ie permit sa existein mai multe locuri simultan. Astfel, un maestru sfant se poateafla alaturi de tine, dar §ide milioane de alti oameni, simultan.

Daca te vei relaxa, ii vei_ putea simti mai bine prezenta.Converseaza cu ilustrul tau oaspete. Te asigur ca experienta itiva aduce 0 satisfactie mai presus de orice imaginatie.

Un alt exercitiu consta in a face 0 calatorie in timpulunei meditatii. Inchide ochii §i fa cateva respiratii profunde.Deplaseaza-te apoi mental intr-o alta regiune de 0 marefrumusete, sau in Marea Biblioteca Akash,ica ce contineinregistrarile subtile ale vietilor ~i menirilor tl1tl1rnr,.., _ .,

Toate metodele descrise in acest capitol te vor ajutasa te obi§nuie§ti mai bine cu folosirea canalelor tale decomunicare psihica. Chiar daca la inceput te vei simti ca un45 William L. MacDonald. Op. dt.. 1995.

276~

Ampliftcarea receptivitaliipsihice

§oferneexperimentat aflat la volanul ma§inii sale, nesigur pesine §i chiar speriat de ceea ce i s-ar putea intampla, in timpvei incepe sa te simti din ce in ce mai confortabil §i te veifamiliariza cu noile simturi psihice.

~~~

CAPITOLUL 19

REALIZAREA UNEI ~EDINTE DE LECTURAPSIHICA ~I DE VINDECARE ENERGETICA

"Existii un foe in interiorul piimiintului, in

plante, in apele curgiitoare §i in pietre. Existii un focprofund in interiorul omului, al vaGilor §i al caUor.

Acela§ifoc arde in ceruri... ".

- Atharva Veda, text spiritual hindus

Scopul unui purHitor al luminii atunci cand tine 0lectudi psihidi difedi de imaginea stereotipa asociata

cu "un medium". Purtatorii luminii s-au intrupat pe acestpamant pentru a-§i indeplini menirea vindecatoare. De aceea,lecturile psihice menite sa ii amuze pe oameni sau tinute inscopul unor ca§tiguri financiare nu reprezinta decat 0 risipa atalentului §i a timpului unui purtator alluminii.

Exista un singur motiv valabil pentru ca un purtator alluminii sa se angreneze intr-o §edinta de comunicare psihica,§i anume accesarea sursei mentale §i emotionale a tulburariifizice sau psihologice a c1ientului.Phineas Quimby, parintelemi§carii Noii Gandiri, a folosit exact acest tip de comunicarepsihica in vindecarile sale. EI §i-a descris metoda ca pe 0combinatie de c1arviziune, de transa §i de telepatie care Ii

permitea sapatrunda in mintea c1ientuluisau pentru a descoperiacolo convingerile care au stat la baza dec1an§ariibolii.

I

L

4c.279

---


CapacWitilepsihice Iti permit sa vezi, sa auzi, sa simtisau sa cuno§ti intuitiv sursa tulburarii fizice sau emotionale aclientului tau. Dat fiind ca principala mea putere mediumnidi

este clarviziunea, personal vad un film al incidentului din viataclientului meu asociat cu actuala provocare de viata cu carese confrunta. Analizez apoi Impreuna cu clientul meu acest

incident, pentru a descoperi astfel In ce masura a declan§atel sentimentele dureroase pe care Ie experimenteaza acesta.

Prin descoperirea §i eliminarea vechii dureri, precum §i prinIntelegerea de catre client a diferentei dintre ego §i sinele saureal, simptomele curente ale boIii dispar de regula.

lnceperea lecturii psihice

Nu este deloc dificil sa tii 0 lectura psihica, dar procesulpoatefiIngreunatdeanxietateaspecificadorinteideperformanta.Retine: nu tu e§ti eel care tine adevarata lectura psihica, ciDumnezeu. Receptivitateapsihica este un dar naturalpe care IIau toti oamenii. Daca Iti vei purifica §iechilibra In mod regulatchakrele, natura va avea grija sa faca restuI. Altfel spus, te veitrezi spontanca prime§tiinformatiipsihice.

Incepe a§adar cu 0 meditatie de purificare a chakrelor,focalizandu-ti atentia Indeosebi asupra chakrei celui de-a!

treilea ochi §i asupra chakrei coronare, care guverneaz~receptivitatea psihica. Lectura ta psihica va fi mai corect~daca Iti vei purifica mai Intai corpul fizic. De aceea, sfatulmeu este ca Inaintea unei §edintepsihice sa eviti consumul de

alimente sau substante care modifica stiirilede con§tienta saustarile energetice, inclusiv plantele cu efecte anal,gezicesau_::.u~:~.:.v. ~u l'JU~,1t:l:t:pUVHateata psihica va fi mai bunadaca nu vei avea stomacul foarte plin.

Lectura psihica poate fi Inceputa printr-o rugaciunetacuta fie In sinea ta, fie cu voce tare. Aceasta rugaciune are

o dubla functie. Pe de 0 parte, ea serve§te drept "Rugaciune280~

Realizarea unei ~edinle de lecturii psihicii ~i de vindecare energeticii

de Protectie", Intrucat se poate Intampla ca anumite spiritenedorite sa fie atrase de Iectura ta psihica. Aceste spiritenu au puteri distructive sau malefice reale, dar Iti pot oferiinformatii incorecte, care i-ar putea face rau clientului daca ile-ai transmite. Crede-ma: nu Iti dore§ti sa ai astfel de spiriteIn preajma atunci cand tii 0 lectura psihi<;a.De aceea, se

recomanda caInaintede §edintasa roste§ti0 rugaciune, sa Iti tiiBiblia la Indemana, sa nu consumi aIcool §isa invoci mae§triirealizati §iarhangheIii,rugandu-i sa Iti supervizezeactivitatea.

In acest fel, poti evita cu succes vibratiiIe scazu~eale spiritelorinferioare §iinterferenta acestora cu lectura ta psihica.

In al doilea rand, rugaciunea te ajuta sa Iti centrezi rninteaIn sinele superior. Ea Iti reaminte§teca nu tu e§ti eel care tinelectura; tu nu e§ti decat un canal prin care clientului Hiu i se

transmite un mesaj din lumile superioare. Con§tientizareaacestui fapt te poate.ajuta sa scapi de nervozitatea inerentaoricarui Inceput, care Iti poate bloca la randul ei capacitatea dea recepta corect informatiiIepsihice.

Roste§te a§adar 0 rugaciune §i invoca prin ea protectiaspirituala, reflectand astfel credinta §i convingerile tale.Datorita educatiei mele cre§tine, rugaciunile §i lecturile melepsihice implica Intotdeauna prezenta lui Iisus §i a SfantuluiDuh. Multi dintre clientii mei au Insa alte credinte, cum arfi iudaismul, budismul sau agnosticismuI. Eu nu Incerc sa-miimpun niciodata credinta altor persoane. Cat despre cIientiimei necre§tini, ace§tia lmi sunt Intotdeauna recunoscatoripentru vindecarea de care beneficiaza, tara sa se intereseze decredintamea religioasa.De aceea,lor nu IepasadacaIndecursul

unei §edinteImi scapa numele lui Iisus (te asigur de acest lucru,Intrucat i-am Intrebat).Daca mi-a§controla vocabularulpentrua nu afecta convingerile clientilor mei, acest comportamentlipsit de autenticitate mi-ar declan§a automat egoul §i nu a§mai putea fi un canal curat prin care sa se manifeste procesul

~281

--


de vindecare. Acela§i lucru este valabil §i in ceea ce prive§teconvingerile §i credintele tale. De aceea, iti recomand sa

roste§ti 0 rugaciune la unison cu aceste convingeri, care sa iti

ampIifice sentimentul de putere spiritual a, nu sa te faca sa parinesigur pe tine.

De regula, eu imi incep lecturile psihice spunand"Rugaciunea Tatalui" sau urmatoarea rugaciune:

Ru~aciunea de Protectie

Invoc # invit prezenta sacra # ghidareaSfantului Duh ~i a lui Iisus fn aceasta camera.

II invoc # fl invit pe Arhanghelul Mihail sa nesupravegheze fn timpul acestei lecturi psihice. Invoc

# invit de asemenea iubirea ~i ghidarea tuturor

fngerilor pazitori ~i ghizilor no~tri calauzitori.

Daca vreun spirit se alatura ~edintei noastre fara

a avea cele mai curate # mai fnalte intentii, fl rogpe Arhanghelul Mihail sa conduca aceste spirite

catre lumina, pentru propriullor progres spiritual

# pentru propria lor prosperitate. Invoc # afirm 0

ghidare cat mai clara pentru rezolvarea problemelor

pentru care clientul meu ... [numele clientuluiJ s-a

prezentat la mine. Doresc ca aceste informatii sa

fmi fie oferite fntr-o forma cat mai /impede, astfelfncat sa i Ie pot transmite la fel de clar clientului

meu ... [numele clientuluij.

De multe ori un medium prefera sa arda radacina de

salvie sau tamaie in timpul §edintelor lor, pentru a alungaastfel spiritele nedorite.

282~

.<

Realizarea unei ~edinte de lectura psihica ~i de vindecare energetica

Cristalele

"

In timpul unei lecturi psihice, este util sa tii in manareceptiva (cea cu care nu scrii) un cristal curat din cuaq.De§i obiectele materiale nu confera de regula puteri psihice,cristaIeIeau totu§icapacitatea - numita "piezoelectridi" - de aamplifica volumul §icIaritateaputerii spirituale §icomunicariicare se reaIizeaza prin tine. Nu intamplator, eIe sunt folositepe scara larga la construirea aparatelor de radio, a ceasurilor §ia caIculatoarelor.

Cristalele absorb energia psihica. De aceea, dupa 0vreme eIe se "imbacsesc" cu reziduuri psihice. In cazul in careun cristal este a§ezat intr-o camera in care numero§i oamenise tern sau i§i fac griji, el se incarca cu energia lor negativa.CristaIele pot fi purificate de aceasta energie negativa printinerea lor la soare timp de 4-5 ore. Personal, nu recomandspalarea lor cu apa sarata, intrucat acest lucru Ie poate erodastructura cristalina.

Tinerea unei lecturi psihicl!

Inchide ochii §i stai fata in fata cu cIientul tau. Este utiI,dar nu absolut necesar, sa il tii de maini. Alternativ, poti tinein mana un ceas, un set de chei, un inel sau orice alt obiectcu care cIientul tau are contacte frecvente. VibratiiIe mainilorsau obiectelor intime ale cIientului contin anumite energiipurtatoare de informatii. Prin contactul cu ele, tu actionezi caun teIevizorsauca un cititor de CD-uri care decodifidi energia,dandu-i forma unei imagini comprehensibile.

Daca tu sau cIientul tau simtiti 0 stare de nervozitate,

puteti incepe §edinta flicand cateva respiratii profunde. ° aItamodaIitate de a-ti deschide rapid canalele psihice consta in a-icere cIientuluisa rosteasca cu voce tare sau in gand urmatoareafraza: ,,0 singura iubire, 0 singura iubire, 0 singura iubire".

~283


Aceste cuvinte pun in rezonanta mintea clientului cu unitatea

universala §i faciliteaza accesul tau la intelepciunea divina.. In continuare, roaga-ti clientul sa se concentreze in tacere

asupra intrebarii sale. Simultan, ii poti intreba pe Iisus, DuhulSfant sau pe maestrul ales: "Ce anume dore§tisa §tiuin legaturacu aceasta persoana?" Deschide-ti apoi complet mintea pentrUa primi raspunsul a§teptat.Ai incredere in informatiileprimite,chiar daca pe moment acestea nu au niciun sens pentru tine.

Tran'smite-i apoi clientului informatiile primite, ca §icum ai transmite in direct un eveniment pentru un post de §tiri.Spune-i ce vezi, ce auzi, ce simti sau ce §tiiintuitiv, in ordinea

exacta in care prime§ti informatiile. Daca nu e§ti foarte sigurde anumite informatii primite, mentioneaza acest lucru. Dacareceptezi informatii care par sa aiba un dublu sens, transmite-i

clientului acest Iucru, In cazul in care consideri ca informatiileprimite ar fi putut fi distorsionate de egoul tau, precizeazaacest lucru. Transmite-i cu 0 sinceritate absoluta clientului

toate informatiile, detaliile §iimpresiile care iti parvin. Nu poti§ti niciodata dinainte care dintre ele va avea 0 semnificatiedeosebita pentru el. Ai incredere in capacitatea clientului taude a tria informatiile primite, intuind care dintre ele sunt maiimportante pentru d.

Daca simti nevoia sa Ii dai clientului tau un sfat personal,nu uita sa mentionezi acest lucru: "Acest sfat vine de la,mine,nu din lumile invizibile", In caz contrar, clientul tau ar puteacrede ca sfatul este transmis de alte puteri.

Daca nu e§ti sigur de semnificatia anumitor informatiiprimite, poti cere clarifican de la ghidul tau spiritual. Uneori, ceice sunt mediumi se tern ca daca Ie vor nlmp.'miritplnr ~nt..",hX":..1_

genU!:"Le vrei sa spui cu asta?", "Vrei sa repeti ce ai spus?", sau

"Vrei sa vorbe§ti putin mai tare?", acestea se vor supara pe ei §ivor disparea. Nimic nu este insa mai departe de adevar! Mae§triidoresc ca noi sa receptam cat mai clar mesajele lor, a§aca raspundintotdeauna cu bucurie la solicitarile noastre de a Ie limpezi.284 :Y-


Dad! te treze§ti in mijlocul unei lecturi ca egoul tauface remarci de genul: "Ma intreb daca toata povestea asta 0fi adevarata", opre§te-te pentru 0 clipa §i fa cateva respiratiiprofunde. Spune 0 rugaciune §i roaga-ti ingerii sa Iti alungeindoielile.

Atunci cand tii 0 lectura psihica pentru 0 anumitapersoana, poti avea acces la informatii referitoare la oricealta persoana asociata cu ea. Spre exemplu, in cazul in careclientul tau dore§te sa afle mai multe despre §efullui, despreun parinte, despre un coleg sau despre sotie, Ie poti punemae§trilor aceea§i intrebare de baza: "Ce anume doriti sa§tiu in legatura cu aceasta persoana?" Instantaneu, vei primiinformatiile cerute, ca §i cum persoana respectiva s-ar afla incamera alaturi de tine.

Odata, am tinut 0 lectura psihica pentru 0 femeiede afaceri care era pe punctul de a infiinta 0 organizatiecaritabila in beneficiul copiilor. Clienta mea era preocupatade integritatea membrilor consiliului de administratie §imi-a solicitat 0 lectura pentru fiecare dintre ace§tia, dorindsa afle adevaratele lor motlvatii. Nu mi-a fost deloc greu saii vizualizez pe fiecare membru al consiliului in parte §i sasolicit informatii despre ei. Cand am ajuns la ultimul membru,am vazut un grup de oameni care ascundea pe cineva aflat lamijloc. Era ca §i cum grupul ar fi dorit sa ascunda persoanarespectiva de privirea mea. I-am spus clientei mele ce vedeam,iar aceasta mi-a spus ca acest om era un mormon devotat. Dincate cunosc credinta mormona, am dedus ca ceilalti membriai religiei sale doreau sa-mi blocheze capacitatea de a-i facen 1,,3".1'...X _,.,:t.-: x T"\:_ _ _ r . 1 ...,

... J. I. - ~ r '

sustinut de credinta numero§ilor sai coreligionari, am renuntatla lectura mea psihica.

Acest episod aduce in discutie chestiunea eticii atuncicand tii 0 lectura psihica. Dupa cum vei vedea, informatiileprimite pot fi extrem de detaliate. Odata, un client ffi-a rugat

~285f'

CALEA PURrATORULUl DE LUMINA

sa ii fac 0 lectura psihica a situatiei sale financiare §i m-amtrezit instantaneu dl ii vad intregul camet de cecuri, pana laultimul dolar pe care il avea in cont! In timpul unei alte lecturi,am receptat 0 imagine extrem de stanjenitoare a obiceiurilorsexuale ale persoanei din fata mea. La fel ca in cazul unuimedic, cel mai bine este sa iti cultivi compasiunea in legattiracu clientii taL

Principala intrebare pe care ar trebui sa ti-o pui atuncicand iti folose§ti capacitatile mediumice este urmatoarea: "Lace imi folosesc aceste capacitati?" Le folose§ti din iubire,pentru a vindeca, sau din teama ori din dorinta egotica de a-tisatisface diferite curiozitati? Daca nu iti sunt suficient de clareadev!lratele motivatii, iti recomand sa fii sincer in aceastaprivinta cu ghizii tai spirituali. Spune-le: "Nu-mi place ce simt§i ce gandesc in momentul de fata. Va rog sa ma ajutati sa imireca§tig starea de pace interioara §ide iubire".

Vei aveacu siguranta clienticare vordeveni dependentidelecturile tale psihice. Situatia este destul de delicata. La inceputte vei simti probabil flatat. Nu este exclus ca perspectiva unuivenit sigur din partea unor clienti garantati sa te tenteze. Nutrebuie sa uiti insa nicio clipa ca atat timp cat iti la§iclientul sacreada ca ai "puted speciale", ii faci un deserviciu, §i la fel §itie. Principala ta menire este sa iti ajuti clientii sa asculte vocealui Dumnezeu prin intermediul propriilor lor ghizi interiori. Inultima instanta, numai acest lucru ii va putea vindeca, iar unuldin aspectele principale ale menirii tale ca purtator alluminiieste acela de a-i trezi pe oameni, ajutandu-i sa i§icon§tientizezepropria divinitate launtrica.

1.runsmllerea mesajelor cuvant cu cuvant

Nu cred ca exista medium care sa nu traiasca anumite

indoieli in legatura cu mesajele pe care Ie prime§te in timpullecturilor sale psihice. F!lra sa vrea, el ajunge sa se intrebe

286~

Realizarea unei $edin{e de lecturii psihicii $i de vindecare energeticii

adeseori: ,,Este acest mesaj autentic, sau s-a nascut el din

imaginatia mea?" Aceste temeri pot fi eliminate prin simplaredare,cuvantcu cuvant,a mesajuluireceptatin imagini,cuvinte

sau ganduri.Ai increderein clientul tau §ifii convinsd'i el va §tisa descopere semnificapacare tie iti scapa pe moment.

Uneori, mi se intampHlsa fiu extrem de nesigura in ceea

ce prive§te mesajele primite. In astfeI de cazuri, imi inceptransmisia printr-o fraza de genul: "Nu sunt absolut siguradaca acest mesaj provine de la spirit sau din propriul meusubcon§tient. Iti voi relata totu§i ce spune el...". Principalulmeu scop este sa fiu cat se poate de onesta, deopotriva cuclientul meu §icu lumea spiritelor.

Se intampUluneori sa ii transmit clientului prea multeinformatii, stamindu-i astfel 0 stare temporara de confuzie.Spre exemplu, am avut 0 clienta pe nume Kim, careia i-amfacut 0 lectura psihidi pe tema unei relatii romantice pe careurma sa 0 aiba in curand. Imi dadeam seama ca urma sacunoasca un b!lrbatcu totul special, dar vedeam §i0 sumedeniede evenimente adiacente intalnirii ei cu acesta. I-am povestitlui Kim tot ce vedeam, de~i nu eram prea sigura care dintre

informatiile primite avea 0 legatura directa cu barbatul §icare nu. lata cum a sintetizat Kim aceasta lectura psihica §ievenimentele care au urmat:

In luna martie a anului 1996 i-am spus lui

Doreen Virtue despre dorinta mea de a avea 0 relatieromanticasemnificativa.Doreen mi-a raspuns caesteabsolutsiguraca voiintalniin curandunb!lrbat,...1 I"'X..n~ "'" ~...,, n ru' r 1Jx...x no T'\" x :.....& .

alte patru persoane cu capacitati mediumnice mi-auspus inainte acela§ilucru!

La inceputullunii mai, Doreen mi-a dat 0 seriede informatii foarte detaliate. Ea mi-a spus ca il voicunoa§te mai fntai pe fratele partenerului meu, iar

~287


acesta imi va da numarul de telefon al fratelui sau.

Doreen a adaugat ca prima noastra intaInire va avealoc pe terasa unui restaurant, cu umbrele deasuprameselor §icu 0 fantana interioara. Mi-a mai spus cavede inclusiv porumbei zburand deasupra capetelornoastre. Doreen a adaugat ca barbatul are ochii deun albastru foarte intens, §ica s-ar putea ca numelelui sa fie Joel. Mi-a spus de asemenea ca s-ar puteasa fie divortat §i sa aiba doi copii mici.

Spre sfar§itullunii mai, ma aflam impreuna cuprietena mea Susan (care cuno§teaintreaga poveste)la Expozitia New Age. Un barbat inalt §ichipe§m-aabordat §i am discutat impreuna despre activitateacu care ma ocup. Dupa numai doua minute rni-aspus: "Fratele meu locuie§te destul de aproape detine. Cred ca nu ar strlca sa va intalniti. lata numele§i numarullui de telefon". Susan m-a strans de brat§i rni-a §optit la ureche: "Acesta trebuie sa fie tipulcu fratele!"

Eram la randul meu destul de convinsa ca

fratele acestei persoane ar fi putut fi partenerulpe care il a§teptam de atata timp, dar numele luiincepea cu litera B. "Ma rog, m-am gandit in sineamea. Poate ca Doreen s-a in§elat in privinta acestuidetaliu". De aceea, am vorbit la telefon cu barbatul ,-

al carui nume incepea cu litera B §i am stabilit sa neintalnim la un restaurant ales de el in ziua de vineri,14 iunie.

In timp ce ma indreptam catre restallnmtnlmctlcat (pe care nu il cuno§team), am vazut dedeparte ca acesta dadea catre plaja, a§a ca meselede pe terasa erau acoperite de umbrele. Chiar §iporumbeii care zburau pe deasupra terasei mi-ausarit in ochi. Am oliservat de asemenea de la mare

288~

Realizarea unei ~edinle de lectura psihica ~i de vindecare energeticii

distanta intensitatea privirii albastre a parteneruluicu care trebuia sa ma intalnesc. ~i totu§i, exista 0problema: din clipa in care I-amvazut... am §tiut canu el era alesul inimii mele! Nu va pot spune cat demare a fost dezamagirea mea.

A doua zi, pe data de 15iunie,eram programatasa joc intr-un tumeu local de tenis de camp.Directorul tumeului, un tip amabil pe nume Jake,mi-a dat instructiunile. Dupa ce am mai schimbatcateva cuvinte, m-a trimis sa joc. Am jucat douameciuri. L-am ca§tigat pe primul §i I-am pierdut peal doilea. In final, am plecat acasa. Pana aici, nirnicdeosebit. ~i totu§i, seara numele de "Jake" a inceputsa ma obsedeze.

"De ce ma tot gandesc la acest tip? Mi se pareciudat!", mi-am spus in sinea mea. Nici prin mintenu mi-a dat ca numele lui incepea cu litera J.

Mai tarziu in aceea§i zi am primit un mesajtelefonic de la un barbat pe nume Joel, cu care amvorbit la telefon cu cateva luni in urma, dar pe carenu I-am cunoscut niciodata. In mesajullasat, acestairni spunea ca a sosit timpul sa ne intalnim. Joel eradivortat # avea doi copii mici!

Intalnirea nu s-a mai produs insa niciodata,intrucat Jake m-a invitat sajoc un meci de consolarein ziua de duminica. Seara am plecat impreuna la 0petrecere, luni am luat impreuna pranzul, miercuriI-am invitat la 0 bautura, iar joi - la cinci zile duparp 1_~m "nnnC'f""nt ;, 4 : _._:_4 ~.

,) J:.- - ----.

"Acesta este barbatul cu care ma voi marita!" Nu mi

s-a mai fntamplat niciodata pana atunci sa spun ao$a

ceva despre un biirbat!

~i astfel, Jake, antrenorul de tenis cu 0 privireincredibil de albastra (la prima noastra intalnire nu

~289


am reu§it sa-i vad ochii, intrucat a purtat tot timpulochelari de soare) s-a dovedit a fi acel J despre caremi-a vorbit Doreen. Cinci luni mai tarziu eram dejalogodita cu Jake §i ne faceam impreuna planuripentru un viitor comun!

Povestea lui Kim reprezinta un exemplu perfect care arata

ca cea mai buna interpretare a informatiilor primite ii apaqineintotdeauna clientului. Se intampla uneori sa primesc informatiiextrem de detaliate referitoare la intrebarile sau preocuparile

clientilor mei. Alteori, la fel ca in cazul lui Kim, primesc

informatii periferice, care pot fi asociate cu preocuparileclientilor mei, dar doar indirect. Un lucru este cert: atunci candi-am facut lectura psihica lui Kim, eram absolut convinsa ca in

scurt timp i§i va gasi un partener de viata stabil. I-am transmis

lui Kim aceasta convingere interioara profunda §i am aflat mai

tarziu de la ea ca restul informatiilor au fost doar 0 umpluturacare a completat informatia centraUi.

Cum trebuie sa proeedezi daea leetura psihiea Ii se pareineoreeta

Chiar §i eel mai mare medium din lume ofera uneori

lecturi psihice care par incorecte. De fapt, ei in§i§iafirma c~,circa 10-30% din informatiile pe care Ie transmit chiar suntincorecte. De ce se intampla acest lucru?

Principala cauza este egoul mediumului, care interfereaza

uneori cu sinele sau superior. Orice om, oricat de receptiv ar fi,cade uneori sub influenta e~oului S~11 rHn tiifp,.;t", ~~':"-. ---~:_

ar II oDoseala, teama sau judecatile critice.

Se intampla uneori ca informatiile pe care Ie transmitem

clientilor no§tri sa derive din tiparele lor obi§nuite de gandire. Sa

spunem ca ii oferi 0 lectura psihica unui client §i ii transmiti caurmeaza sa i§i ia 0 slujba noua. Lectura este corecta la momentul

290:!l!f


respectiv, dar mai tarziu, clientul i§i schimba intentiile, intr-adirectie corecta sau incorecta. Aceasta schimbarein modul saude a gandi ii modifica inclusiv viitorul, deci §i perspectiva dea obtine 0 aIta slujba.

Asociat cu acest fenomen este §i faptul ca insa§i lecturapsihica ii poate schimba clientului modul 'de a gandi, intr-omasura suficient de mare pentru a-ti pune la indoiala proprialectura. Spre exemplu, daca ii.spui unui client ca urmeaza sacunoasca 0 partenera minunata de cuplu, acesta poate devenifoarte nervos. Aceasta tensiune interioara il poate impiedicaapoi sa atraga catre sine part:enerarespectiva.

Uneori, 0 lectura psihica poate parea incorecta pentrusimplul motiv ca predictiile facute nu se materializeaza inscurt timp. Nu este exclus ca lectura sa se adevereasca pesteo perioada mai lunga de timp. Personal, am descoperit ca estefoarte dificil sa prezici perioada exacta in care se va petreceun eveniment viitor. Spre exemplu, un client imi poate puneintrebarea: "Cand imi voi vinde casa?" Chiar daca nu ii pot daun raspuns exact, imi pot da seama din informatiile conexe cavremea va fi calda, de pilda. Ii rispund atunci clientului ca eelmai probabil i§iva vinde casa in timpul verii. Daca aud mental§icifra ,,2", iar pana in august mai sunt doua luni, ma hazardezuneori sa precizez luna august. Nu pot fi insa niciodata absolutsigura, fapt pe care i-I precizez clientului. In schimb, daca simtca vanzarea va fi sigura §i ca acesta va fi relativ mu1tumitdepretul obtinut, Ii transmit toate aceste date.

Este foarte important sa nu te critici prea tare atuncicand dai cate un ,,rateu" in decursul unei lecturi psihice. Dacavei fi preacrispatdincauzadi nu potioferi informatii100%,",VH..",."" l1U Lv VV! pUlcauucuraoe procesul i'nsine. Majoritateaclienlilor sunt oameni plini de iubire §icapabili de iertare. Dealtfel, este pUlinprobabil ca intreaga lectura sa fie incorecta,daca nu te bazezi in intregime pe egoul tau. De aceea, clientiiiti vor ierta cu u§urinla0 gre§eaHisau doua, in masura in carerestul informaliilor se vor dovedi corecte.

~291


Concentreaza-te intotdeauna asupra succeselor tale §iroaga-ti ghizii spirituali sa iti amplifice acuratetea psihica. Celmai probabil, vei descoperi astfel in curand ca interpretarilegre§ites-audatoratunor simboluricarora le-aidat0 semnificatieprea literala. Sa spunem, de pilda, ca ai viziunea unui copil. Tegande§titara sa vrei ca femeiadin fata ta i§idore§teun copil,a§aca 0 rogi sa-ti confirme acest lucru. Aceasta iti raspunde: "Esteimposibil sa am copii, intrucat am fost sterilizata". In astfelde cazuri, nu dispera §i nu renunta prea u§or la activitatea tapsihica. Poate ca ghizii tai spirituali au dorit sa iti transmita unmesaj referitor la ni§te "posibilitati noi", pe care Ie-au ilustratprin simbolul na§teriiunui copil. Pentru a evita orice confuzie,

spune-i clientului exact ce vezi, tacand insa pre~izarea ca nupoti §ti dad este vorba de 0 semnificatie simbolica sau de 0reprezentare propriu-zisa a viitorului sau. Verifica-ti cat maides instinctele §i intuitiile, §i in curand vei deveni capabil safaci deosebirea intre simboluri §i faptele concrete.

Lecturile la distanta

Clientul nu trebuie sa fie neaparat langa tine atunci

cand ii faci 0 lectura psihica: Personal, imi desta§or cea maimare parte a activitatii psihice la telefon, vorbind cu c1ientiimei. Poti face 0 lectura psihica §i in timpul meditatiilor tale.Daca faci 0 lectura psihica pentru cineva caruia nu i-ai celJltpermisiunea §icare nu §tieca te ocupi cu a§a ceva, consulta-temai intai cu sinele tau superior, pentru a afla daca actiunea taeste etica sau nu.

Dadi tii lecturi psihice la telefon. roaQ'~-ti('lipnt,,1..x~:;U~UUlC111ltlJIIlea§eamtel 0 nota scrisa de mana. Aceasta notaiti va permite apoi (daca 0 vei tine in mana) sa te racordezi lacampul energetic al c1ientului tau. Experienta m-a invatat ca nu

exista nicio diferenta calitativa intre lecturile psihice pe care Ieofer la telefon §i cele pe care Ie fac fata in fata cu c1ientul.

292 s#

Realizarea unei ~edinlede lecturiipsihicii # de vindecareenergeticii

Multume~te-le spiritelor

Un aspect foarte important pe care doresc sa il subliniezeste acela de a Ie multumi la sfar§itul §edintei spiritelor care

te-au ajutat. Recuno§tinta este cea mai buna rasplata pentru

aces tea, §i in plus, iti amplifica starea de bucurie personala.

Scan area clarvazatoare

:\1

Pentru a-ti ajuta mai bine clientii, Ie poti scana psihicchakrele, verificand marimea §i puritatea lor.,O alta metodape care 0 folosesc personal consta in a-i cere c1ientuluisa i§iscoatapantofii dinpicioare §ia se intinde pe pat. Imi plasez apoimana receptiva (cea cu care nu scriu) la circa 2-3 centimetride piciorul emisiv al clientului (care corespunde mainii cucare scrie acesta). Metoda este inspirata de vindecatoarea Ina

Bryant, care vindedi intotdeauna cu ajutorul magnetismului,scop in care verifica intotdeauna "polaritatea" sau fluxulenergetic al c1ientilor Sai46.Daca simt un flux puternic §iconstant de energie care iese din piciorul acestuia, imi dauseama ca polaritatea sa este echilibrata. Daca nu simt nicioenergie care iese din piciorul emisiv al c1ientului,inseamna cachakrele sale sunt dezechilibrate §i impure.

Am descoperit de asemenea ca daca imi plimb mana pedeasupra corpului c1ientuluimeu in timp ce acesta sta intins peo canapea, pot simti diferentele energetice care imi arata ca 0chakriieste marita saucomprimata. Conc1uziaeste ca persoanape care 0 tratez are probleme pe care nu Ie cnm:tipnt;7p<l7)jc......

llUIe expnma, 'indomeniul guvemat de chakra deformata.Daca descoperi ca una sau alta din chakrele clientului

tau sunt extrem de disproportionate ca marime sau extrem deimpure, poti considera ca ai obtinut 0 informatie pretioasa.Ajuta-ti c1ientulsa descopere de ce a acumulat atata energie

46 Ina Bryant. Electricitatea magnetica: salva/oarea vie/ii, 1978.

~293

--"


in chakra respectiva. De cele mai multe ori, sursa problemelor

este teama. Dadl se va deschide in fata ta, clientul va sesiza

probabil un punct de vedere diferit, care ii va reduce teama pe

care a simtit-o pana in prezent. Daca se va elibera de teama,

chakra va reveni la marimea §i la puritatea ei obi§nuita, rara

alte interventii asupra ei. Poti face scanarea chakrelor clientului

inclusiv la terminarea §edintei psihice, pentru a te asigura di

acestea sunt curate §i echilibrate.

Exista mai multe modalitati de a purifica §i de a echilibrachakrele clientului tau. Ii poti pune 0 caseta audio, cum este

caseta mea intitulata Purificarea chakrelor, sau 11poti ghida

intr-o meditatie personala, inspirandu-l sa i§i vizualizeze

fiecare chakra devenind curata §i echilibrat~. Uneori, mi seintampla sa scanez trupul unui client inclusiv cu vederea

interioara, verificand zonele care par intunecate. In continuare,

ghidul meu interior imi spuhe motivul pentru care exista aceste

pete. Uneori, ele se datoreaza unor ganduri impietrite care

rezida in acea zona corporala. Spre exemplu, am scanat odata

o clienta §i am observat 0 pata la nivelul pieptului sau. Am

intuit ca este vorba de 0 congestie. De indata ce i-am transmis

informatia, am vazut imaginea mamei §i bunicii clientei mele

stand in spatele ei. Cele doua femei 0 strangeau atat de tare

intre ele incat clienta mea se sufoca pur §i simplu, nemaiavand

aer sa respire. Clienta mi-a explicat ca dupa moartea recenHi a

bunicii sale, mama ei a devenit extrem de posesiva. A adaugat

ca a avut recent 0 raceal~ la plamani §i a fost de acord cu

mine ca aceasta s-a datorat dependentei sale de mama ei. Am

lucrat impreuna asupra incapacitatii sale lip ~ ; n :: --"r--~_': ~tUV1l:UlICela adresamamei sale, iar respiratiaei s-aimbunatatit imediat.

Cu 0 alta ocazie, i-am tacut unei cliente 0 scanare §iam descoperit mai multe pete negre in zona ovarelor. Amintuit imediat ca aceste pete se datorau regretelor clientei

294 !1J.


mele datorate unor avorturi anterioare. Intr-adevar, clientami-a confirmat ca a avut doua avorturi §i ca nutrea 0 stare de

vinovatieputernicadin aceastacauza. Am lucrat apoi impreunacu ea asupra incapacitatii sale de a se ierta pe sine §ide a-I iertape tatal copiilor.

Tilierea corzilor eterice

Toate persoanele alaturi de care am trait experienteemotionale raman ata§ate de noi printr-o coarda eterica. Dinacest punct de vedere, ii poti face un mare serviciu clientuluitau printr-o scanare psihidi a acestor corzi eterice. Corzilearata ca ni§te tuburi sau artere din cauciuc §i i§i au de regulasursa de origine in chakre. Relatiile intense creeaza corzi maiputernice decat cele intampIatoare.

Cauta aceste corzi ale clientului tau §i urmare§te sa

sesizezi psihic de cine sunt ata§ate ele. Personal, descoparde cele mai multe .ori corzi uria§eata§ate de rudele §i fo§tii

parteneri de cuplu ai clientilor mei. Daca aceste relatii suntechilibrate §i construite pe iubire, corzile pot fi 0 sursa deenergie vindecatoare ce se transfera intre cei doi oameni dela capatullor. Adeseori, clientul prime§te insa energia toxicaa maniei sau a fricii prin intermediul acestor corzi (fenomen

cunoscut §i sub numele de "atac psihic"). La fel de posibil esteca persoana aflata la celalalt capat al corzii sa 11goleasca pe .

client de energia sa vitala.Identifica din punct de vedere psihic sursa de la celalalt

capat alcorzilor ata&atede clientii t~i rprp_l.. ":,,,;:--_:_:_-~----sa oeta§ezl Hecare coarda care Ie face probleme. Pe langapermisiunea verbala a clientului, ii poti solicita §i persoaneiaflate la celaIalt capat al corzii permisiunea mentala. Dacaaceasta nu iti acorda permisiunea ei (receptata la nivel psihicprintr-un raspuns afirmativ, auzit sau simtit), taie coarda numaila nivelul clientului tau, tara a 0 taia insa §i la celaIalt capat.

~295


Pentru a t~Ha0 coarda, poti vizualiza 0 foarfeca ascutWl,

poti dizolva mental coarda, sau poti trage de ea pana sedesprinde de cei doi oameni. Am avut odata 0 clienta care aveazeci de astfel de corzi ata§ate de fo§tii ei iubiti. Avea atateacorzi ata§ate de ea incat am fost nevoita sa vizualizez 0 ma§ina

de tuns gazonul pentru a Ie taia pe toate.

Senzatia provocata de taierea unei corzi se simte destulde palpabil §i este po sibil ca pacientul tratat sa tresara in timp

ce faci 'acest lucru. In ceea ce te prive§te, s-ar putea sa simti 0schimbare a presiunii aerului. Persoana de la celalalt capat alcorzii va simti §i ea anumite senzatii. Ea se va gandi la clientultau rara sa §tie de ce §i nu este exclus ca acesta sa primeasca inscurt timp un telefon de la ea.

Transmiterea energiei vindecatoare

o aItametodaeflcientade vindecareconsta in vizualizarea

unei lumini alb-stralucitoaredivine care coboara prin chakra tacoronara, scurgandu-se apoi prin degetele tale. Directioneazafluxul acestei energii orientandu-ti degetele palmei catreclient.

Plata

.Cea mai buna sursa de ghidare in legatura' cu plata

pentru serviciile tale este sinele tau superior. Sfatul meu estesa meditezi pe aceasta tema §i sa soliciti asistenta spirituala.Atunci cand mi-am inceput activitatea de consiliere psihica,ghidul meu spiritual mi-a indic::ttn ~"" :.x ::::.. ";Ul<1.lJp~_~~ "1 uCUUlsa 0 percep ca taxa. Fara sa vreau, am exclamat:"E prea mult! Nu a§ indrazni niciodata sa cer un tarif atatde mare". De aceea, am inceput sa percep un tadf mult maimic decat eel recomandat din lumea spirituaIa. In scurt timp,portofoliul meu de clienti de a devenit insa atat de mare incat

296:!iJ-

Realizarea unei $edinfe de lecturii psihicii $i de vindecare energeticii

am fost nevoita sa fac liste de a§teptare.De altfel, eram atat de

aglomerata incat activitatea pe care 0 desfa§uram nu imi maifacea nicio placere. M-am gandit imediat ca daca a§fi perceputde la bun inceput tariful recomandat, numarul clientilor ar flfost mai mic, iar practica mea ar fl fost mai echilibrata §i maiarmonioasa.

De aceea, m-am rugat din nou sa flu ghidata, §iin cele dinurma am ajuns la un aranjament confortabil. Multi vindecatorii§i ofera gratuit servidile unui client sau doi, in fleeare luna.Altii, precum Edgar Cayce sauPhineas Quimby, nu au acceptatdeloc bani pentru serviciile lor. Clientii acestora i§imanifestaurecuno§tinta aducandu-Ie alimente sau alte provizii. In zilelenoastre, un astfel de vindecator care nu percepe nieiun tarif

pentru serviciile sale este Jerry Jampolsky.Urmeaza calea care ti se pare cea mai potrivita pentru

tine. Nu uita insa ca daca te vei aglomera asumandu-ti prea

multi clienti, este posibil sa nu iti indepline§ti misiunea sacrade purtator alluminii. Pe de alta parte, daca nu faci decat sadi1ruie§ti,dar refuzi s~ prime§ti, ii negi celeilalte persoaneposibilitatea de a darui la randul ei. De aceea, sfatul meu estesa procedezi echilibrat, astfel incat sa te poti bucura sincer deserviciile pe care Ie oferi umanitatii.

~~~

~297

... - ........r

CAPITOLUL 20>-

iMEDIUMNITATEA ~I ELIBERAREA SPIRITELOR

I

I

" Cu cat observ ~i studiez mai profund via/a,cu atat mai convins devin ca cea mai mare iluzie

intre toate este durerea provocata de desparlire .#de moartea celor dragi. Cine in/elege ca aceasta

reprezinta 0 iluzie devine fiber. Nu exista moarte, deci

nici desparlire de substan/a".

- Mahatma Gandhi,

lider spiritual §i nationalist indian

A§a cum ii poti oferi c1ientului diu 0 lectura psihicareferitoare la prietenii §i asociatii sai, la fel, ii poti

oferi acestuia §i0 lectura psihica referitoare la persoanele dragicare au decedat. Mediumnitatea nu difera cu nimic de lectura

psihica. De aceea, nu te Hisaintimidat de acest cuvant.La fel ca in cazullecturilor tale psihice, incepeintotdeauna

prin a-ti c1arificamotivele pentru care dore§tisa ii contactezi pecei decedati. Toate religiile majore ale lumii avertizeaza asuprariscurilor asumate de cei care solicita §i accepta sfaturile celordecedati, iar motivele sunt dintre cele mai serioase. Moarteafizica a unei persoane nu conduce automat la disparitia egouluiacesteia. De aceea, ea nu ii confera neaparat persoanei accesulla 0 intelepciune superioarit Singura sursa a intelepciunii,deopotriva in cazul celor vii §i al celor morti, este contactul cusinele lor real, care este una cu Dumnezeu. Din pacate, multi

.,

I

~299


oameni devin atat de impresionati de faptul dl au reu§it saintre in contact cu spiritul unui om decedat incat considera ca

toate cuvintele acestuia sunt litera de lege. Cei ajun§i in lumeade dincolo nu se apropie insa in mod automat de Dumnezeu

sau de adevar prin simpla lor tranzitie in acea dimensiune.

De aceea, este absurd sa tii cont de sfaturile lor, cand te potiadresa direct lui Dumnezeu sau unuia dintre mae§trii eliberati.Este ca §i cum ai tine cont de sfatul unui copil de clasa a treia,in conditiile in care ai putea sa intrebi direct profesorul titularsau pe asistentii sai, care au absolvit recent facultatea.

Exista totu§i motive cat se poate de legitime §ide sanatoase

pentru a-i contacta - in anumite cazuri - pe cei decedati. Unul

din cele mai importante este acela de a-ti ajuta clientii sa i§ireconcilieze resentimentele vechi, care Ii mai macina inca,

fata de rudele lor decedate. Acest motiv devine inca §i maievident daca ai de-a face cu supravietuitorul unui abuz al caruitortionar a murit.

A§a cum spuneam intr-un capitol anterior, persoanelecare au comis abuzuri, dupa care au murit, continua sa bantuiepe acest pam ant. Ele se ata§eaza adeseori de aura celor care

au supravietuit abuzurilor lor, fie din cauza remu§carilor §idorintei de a indrepta lucrurile, fie din alte motive mai putinsanatoase. Intr-o sectiune ulterioara din acest capitol, intitulata"Terapia pentru eliberarea spiritelor", voi preciza in detaliucum trebuie tratate acest gen de situatii.

Un alt motiv valabil pentru a practica mediumnitatea este

acela de a-ti ajuta clientii indurerati sa poarte 0 conversatie cuspiritul unei persoane dragi decedate. Acest gen de §edinte se

numara printre preferatele mele. fiincl pvtr" ,.In---: ::_u_......:... "" 1; mal mUJteori, cel decedat Ii spune celui ramas inurma: "Eu sunt bine. Nu-ti face probleme pentru mine.

Vezi-ti de viata". Daca durerea persoanei ramase in viata esteexcesiv de putemica, ea poate bloca progresul celui decedat inlumea spirituala, tinandu-Ilegat in aceasta dimensiune fizica

300~

Mediumnitatea $i eliberarea spiritelor

inferioara. Acest lucru nu face bine nimanui, iar in calitateanoastra de purtatori ai luminii, noi avemdatoria sa ne avertizamclientii sa lase spiritele celor decedati sa i§i vada de drum.

Un alt motiv sanatos pentru a practica mediumnitateaeste acela de a-ti ajuta clientul sa scape de frica de moarte.Aceasta frica ne impiedica pe multi dintre noi sa ne bucuramplenar de viata, prin acordarea unei atentii disproportionatesigurantei noastre fizice. Cei care se conving 0 data pentrutotdeauna de nemurirea sufletului lor se elibereaza automat

de foarte multa anxietate, §i chiar de depresie. Cand i-am luatun interviu lui James Redfield, autorul cartii Profe/We de laCelestine, pentru revista Complete Woman,I-am intrebat carevor fi cea de-a ll-a §i cea de-a 12-a profetie din urmatoarelelui carti. Redfield mi-a raspuns ca este convins ca acestea vorpresupune 0 munca mult mai elaborata in echipa, intre oameniiaflati de 0 part~ §i de alta a valului. Redfield este de aceea§iparere ca §imine, considerand ca valul care ne separa de lumeade dincolo se subtiaza rapid.

Spiritele calauzitoare

Multi din ceicu calitatide mediumi§iprimesc informatiilede la un ghid spiritual extrem de evoluat, care controleazainclusiv spiritele ce se pot manifesta in timpul unei §edintede mediumnitate. Adeseori, ei actioneaza chiar ca ni§te canalede comunicare cu alte spirite. Altfel spus, spiritele discuta cughidul, care Ii transmite apoi informatiile primite mediumului,care Ie transmite la randullui clientului.

:;.. Hl\"UJUll1llU l§l alege ghidul spiritual. Dimpotriva,acesta il alege pe el. Exista totu§iposibilitatea ca un medium sasolicite un ghid spiritual.Daca nu e§tisigur daca ai un astfel deghid, solicita unul in timpul meditatiei sau inainte de a adormi.La fel ca in cazul tuturor intrebarilor, §i la aceasta vei primi cusiguranta un raspuns. Personal, nu folosesc un astfel de ghid,

~301


intrucat imi este foarte u§or sa fac deosebirea intre spirite §i savorbesc direct cu ele.

Transa mediumnicli

Comunicarea cu spiritele se realizeaza cel mai adesea

atunci cand mediumul se afla intr-o stare de con§tiintau§or modificata, numita transa. Exista trei nivele de transamediumnica: u§oara, semi §i plenara. 0 transa mediumnica

plenara echivaleaza cu somnul profund. In timpul ei, ghidulspiritual preia controlul asupra corpului mediumului. Elvorbe§teprin gura acestuia, transmiland astfel direct mesajeledin lumea de dincolo. Dupa §edinla, mediumul nu §tie ce a:racutsau ce a spus. De multe ori un medium se simte secatuit

de energie sau amelit dupa asemenea §edinle.Un medium care practica semi-transa i§i pastreaza

intr-o oarecare masura starea de con§tiinla. De§i Ie permitespiritelor celor decedali sa preia controlul asupra corpuluisau pentru a Ie vorbi rudelor ramase in viata, el §tie in liniimari ce s-a discutat in timpul §edinlei. Orice medium care

practica semitransa §i allii care practica transele u§oareaClioneaza ca simpli intermediari, transmitand cuvintelespiritului catre persoaQa ramasa in viata §i invers. Acest tipde mediumnitatenu presupunenicioformade " channeling"

(transmisie mediumnica). "

Principala diferenta intre un "transmilator" (channeler)§iun medium consta in faptul ca primul i§i limiteaza de regulatransmisia la 0 singura entitate distincta, iar un medium poatevorbi cu tot felul Op.~n;,..;t",

Experien(a mediumnitli(ii

Daca te simli atras catre munca de mediumnitate,inseamna ca ai 0 chemare pentru ea. Vindecatorii se impart de302~

Mediumnitatea ~i eliberarea spiritelor

regula in doua categorii: cei care practica cu placere aceastaactivitate §i cei care 0 evita in totalitate, intrucat se' tern savorbeasdi cu spiritele celor decedali. La fel ca §i activitateapsihica, mediumnitatea nu necesita puteri speciale. Orice ompoate comunica cu spiritele aflate de partea cealalHia vaIului.In acest scop, el nu are nevoie decat de rabdare §i de practica.Daca dore§ti sa practici aceasta a~tivitate, este bine sa cite§timai intai 0 descriere a experientei mediumnitalii, astfel incatsa §tii la ce sa te a§tepliin timpul unei §edinle.

Imagineaza-li di intri intr-o camera foarte slab luminata.La inceput, abia dad sesizezi prezenta altor oameni aflati inaceasta camera. Este mai mult 0 senzalie de genul: "Nu masimt singur". Treptat, incepi sa vezi contururile §iformele celoraflali in incapere. Sa spunem ca gase§ti0 persoana prietenoasa§i incepi sa discUlicu ea. Cu cat vorbe§ti mai mult cu ea, cuatat mai obi§nuilidevin ochii tai cu lumina din camera. Incetulcu incetul,. incepi sa percepi tot mai multe detalii legate depersoana cu care vorbe§ti,inclusiv felul in care arata. Obtii deasemenea impresii referitoare la personalitatea ei: daca estezgomotoasa, lini§tita, amuzanta, intelectuala sau emotionala.Cu cat vorbe§ti mai mult cu ea, cu atat mai u§or iti este sa tefocalizezi asupra ei. In final, ajungi sa 0 percepi ca §i cum te-aiafla intr-o camera perfect luminata. Experienla de a vorbi cu 0persoana decedata nu difedi prea mult de cea a disculiei cu 0persoana in viala.

Majoritatea oamenilor decedali te vor ajuta in timpulcomunicarilor talecu ei.Adeseori,ei suntcon§tienlide iminenlaunei §edinte de mediumitate (uneori, chiar ei sunt cei care 0oetp.rmin~) ,,; "'" :'M:X._ - - ~:__::...1' 1''''''''u ",a. 1nU1i1Ulnue elde-abia a§teapta sa se intalneasca cu rudele lor ramase in vial~i.Singurele exceplii se refera la spiritele celor care au remu§cari,care se simt ru§inate sau care au :racut abuzuri §i crime atat demarl incat se tern sa nu fie judecate pentru aCliunile lor. A§acum spuneam insa, marea majoritate a spiritelor decedate tevor ajuta sa comunici cu ele.

~303


Pentru a putea fi identificate mai u§or, ele iti aparimbracate sau coafate exact a§a cum obi§nuiau pe vremeadnd traiau. Spre exemplu, atunci cand 0 cIienta mi-a spus didore§te sa intre in contact cu bunica ei decedata, aceasta mi~aaparut purtand un §0rt vechi de bucatarie. In acest fel, cIienta

mea §i-a dat seama ca vorbe§te intr-adevar cu bunica ei, care

a purtat acest §ort practic intreaga viata. Alternativ, spiritelepot purta un anumit simbol, pentru a putea fi identificate maiu§or. Spre exemplu, una din matu§ile decedate ale unei clientede-a mea a aparut tinand 0 orhidee intr-un pahar. Clienta mi-aexplicat ca matu§a ei obi§nuia sa puna free vent orhidee in vazade sticIa din camera ei.

~i de aceasta data, nu trebuie sa iti faci griji daca vei reu§isau nu sa practici mediumnitatea. Tinand cont de ajutorul primitde la Dumnezeu, de la ingeri §i de la spiritele celor decedati,poti fii convins ca vei lucra cu 0 echipa foarte puternica deasistenti.

inceperea $edinfei de mediumnitate

Inaintea oricarei §edinte de mediumnitate, practica 0meditatie suplimentara de purificare a chakrelor. Urmare§teindeosebi ca chakra celui de-al treilea ochi sa fie lipsita deorice pata, intrucat ai nevoie de cIarviziuneaei pentru a-i puteavedea pe cei decedati. Incepe apoi §edinta cu 0 rugaci1}nedeprotectie, a§acum am descris in capitolul 19. .

In timpul §edintei, roaga-ti cIientul sa stea a§ezat la circaun metru de tine. Nu il tine de miiini,decat daca te simti inspiratin aceasta directie. Lasa-ti cIientul sa se relaxeze in lini§te§i

r ~ ""'....l.U'"''''t''''' ~u v Vi U'"",?U HI ~L.Ull LlUJp.

In continuare, inchide ochii §i fa trei respiratii extrem deprofunde §iextrem de lente. Daca simti 0 stare de teama sau deanxietate, invoca ajutorul spiritual al ingerilor sau al maestruluitau. Relaxeaza-ti §i deschide-ti mintea, imaginandu-ti ca esteun vas gol (metoda descrisa in capitoluI18).

304~


.,

Deschide apoi ochii §i observa spatiul din juml umerilorclientului tau, lara a-ti forta insa in niciun fel gandurile.Sesizeaza eventualele diferente la nivelul aerului din jurulumerilor. Incearca sa-ti dai seama daca exista vreo formasau vreo senzatie de densitate in aceste zone. Dadi traie§tisentimentul ca unul din umeri este diferit de celalalt,

focalizeaza-ti intreaga energie asupra lui.De regula, daca un spirit apare alaturi de umarul drept al

unei persoane dreptace, este vorba de 0 ruda din partea tatalui.Daca spiritul apare alaturi de umarul stang al persoanei,este vorba de 0 ruda din partea mamei. In cazul persoanelorstangace, pozitiile se inverseaza.

Interiorizeaza-te§iintuie§tedaca spiritul de HmgaumarulcIientului tau emana 0 energie masculina sau feminina.Folose§te in acest scop acel al §aselea simt care Iti permitesa-ti dai seama daca te afli in prezenta unui barbat sau a uneifemei, intr-o camera intunecata. Energia feminina este maiblanda §i are 0 frecventa mai inalta decat cea masculina.

Dupa ce ti-ai dat seama daca ai de-a face cu 0 prezentamasculina sau feminina §i din ce parte a familiei cIientuluiprovine spiritul, incearca sa sesizezi relatia specifica de rudeniedintre spirit §icIientul tau. Fiecare gen de relatie - frate, sora,matu§a,unchi, tata, mama, etc. - are un tipar energetic diferitde al celorlalte. Chiar daca te afli la inceputul carierei tale demedium, vei putea face distinctia intre aceste vibratii. In ceeace ma prive§te,eu percep rudele mai viirstniceprin vibratii mailente.Vibratiileparintilormi separ cevamairapide.Urmeazaapoi vibratiile matu§ilor §iunchilor, cele ale fratilor §i verilor.\ t:1 IHaI rapIU vIUlt:aza SPUllt:lt: ~UplllUl. ruuua UUUl :SPUll

ocupa mai mult sau mai putin acela§i spatiu ca §i fostul luitrup. De aceea, 0 forma mai mica indica de regula fie 0 femeiemignona, fie un copil.

Daca ai darul cIarauzului, este posibil sa auzi numelespiritului. Eventual, poti ruga direct spiritul sa se identifice.

-1e.305


Experienta m-a invatat ca majoritatea spiritelor de-abiaa§teapUi sa imi raspunda la intrebari.

Dupa ce ai initiat astfel contactul, persoana decedata iti

va imparta§i toate informatiile pe care i Ie vei cere. Este posibilsa vezi cu ochii mintii un film in miniatura sau sa percepi un

simbol. Altemativ, poti auzi 0 voce sau 0 muzica, ori pop simtiun miros de tigara sau de parfum. Toate acestea reprezintasemnale transmise de spirit pentru a te ajuta sa il identifici.

Nu p~rmite acestor mesaje sa iti distreze atentia sau sa tescoata din semi-transa. Incepe sa ii spui clientului ce semnale

prime§ti, astfel incat sa Ie poti interpreta mai u§or.A§a cum spuneam mai devreme, scopul acestor §edinte

trebuie sa fie acela de a ajuta clientul sa scape de durerea sa, devinovatie sau de alte tulburari. Purtatorii luminii care solicita

sfaturi pentru a juca la bursa, numerele ca§tigatoare la loterie

sau pur §i simplu diferite sfaturi de uz curent se joaca cu focuI.Indepline§te-ti menirea, lucratorule intru lumina, §i bucuria tava fi nelimitata.

Ghizii spirituali §i spiritele care nu pot depa§i sferaterestra

Majoritatea §edintelor de mediumnitate se incheie atunci

cand spiritul iti spune ca a sosit timpul sa se intoarca in sferalui. Spiritele depun un efort foarte mare §i cheltuiesc foarte

multa energie pentru a putea comunica cu cei rama§i in viata.

Uneori, ele trebuie sa obtina "permisiunea" sau asistenta dinpartea propriilor ghizi spirituali pentru a putea comunica cu noi.

Procesul presupune 0 incetinire a vibratiilor lor".. f ~ :_L~u:"J1Ua1Ci:ll~pIanUJUlnostru terestru. Majoritatea spiritelor nupot suporta aceasta frecventa densa decat 0 perioada scurta detimp, la fel cum §i noi am simti 0 stare de disconfort daca am finevoiti sa suportam 0 frecventa diferita de cea cu care suntemobi§nuiti.

306~

Mediumnitatea # eliberarea spiritelor

Exista insa §i spirite care se simt foarte confortabil inplanul terestru. Acestea sunt spiritele inHlntuitede Pamant,care nu doresc sa evolueze, indreptandu-se catre adevarata lorlume spirituala. Motivele lor variaza de la caz la caz. Unelespirite de tern de judecata sau de razbunarea lui Dumnezeu.Altele, care au fost dependente de droguri sau de alcool pevremea cand au trait pe pamant, raman pentru a continua sai§i experimenteze indirect viciul prin posedarea pamantenilordrogati sau beti. Exista §i spirite care sunt atat de ata§ate decaminul sau de afacerea lor incat nu suporta gandul sa sedesparta de ele. Altele pur §i simplu nu i§i dau seama ca aumurit. Unele spirite raman alaturi de cei dragi, ingrijorate dedurerea intensa pe care le-a provocat-o moartea lor.

Exista insa §i spirite care raman pe Pamant din cauzadorintei bine intentionate de a compensa raul sau durerea pecare Ie-au provocat in timpul vietii. Acest lucru este valabilindeosebi in cazul celor care au abuzat copii §i care, imediatdupa moarte, i§i realizeaza gre§eala.Aceste spirite se ata§eazade persoanele pe care Ie-au abuzat candva, incercand sa i§irecupereze gre§eala.Din pacate, in pofida bunelor lor intentii,prezenta lor tulbura profund persoana ramasa in viata, dincauza depresiei pe care 0 simt aceste spirite. Ori de cate ori inpreajma ta se afIa 0 persoana deprimata, fie ea vie sau moarta,negativitatea ei este foarte contagioasa. De multe ori, spiritulii §opte§tela ureche celui de care este ata§atsfaturi gre§ite, iaracesta din urma nu §tiede unde i-a venit acest "gand subit".

Ghizii spirituali difera de spiritele ata§atede Pamant. Eireprezinta spirite special educate in viata de dincolo npot",~ ~yu."u cUJU(1l-'~pamamem. Ue§i i§i petrec foarte mult timpin planul terestru, ei nu sunt ata§ati de acesta. De altfel, ei seintorc frecvent in lumea spiritelor pentru a lua parte la diferitecursuri §i pentru a se angrena in alte activitati. La cea maimica problema cu care se confrunta insa persoana vie pe careo ajuta, ei se intorc alaturi de ea.

4e.307


Multi ghizi spirituali sunt chiar rudele decedate ale celorrama§i in viata. Acestea au invatat la §coala din lumea dedincolo cum sa ajute pe cineva tara sa interfereze cu liberulsau arbitru. Pe de alta parte, aceste spirite §tiuca omul trebuiesa i§i invete propriile leetii, rara a primi intotdeauna ajutor dinalta parte. De aceea, de§i un ghid spiritual este oridind gata sate ajute, el nu va lua niciodata 0 decizie in locul tau.

Terapia eliberarii spiritelor

o buna parte din munca unui medium consta in

comunicarea cu spiritele ata§ate de Pamant. Daca ai participatvreodata la 0 §edinta de terapie familiala, iti vei da imediatseama ca "terapia pentru eliberarea spiritelor" nu difera cunimic de aceasta. Daca nu practici transa profunda, cedandu-tiin totalitate controlul unui ghid spiritual, cel mai probabil vei

juca rolul unui intermediar care va facilita comunicarea intre

lumea de dincolo §i planul terestru.Sa spunem ca tratezi 0 clienta care a fost abuzata candva

de cel al carui spirit se afIa acum aUituri de ea. Este vorba

de spiritul tatalui sau, care a fost alcoolic pe vremea cand atrait pe pamant. Tatal §i-,aabuzat fiica in multe feluri, iar acumregreta durerea pe care i-a provocat-o. Din lumea de dincolo, elintelege cat de mult au afectat abuzurile sale respectul de sineal acesteia, impiedicand-o astfel sa i§i indeplineasca menirea

pentru care s-a nascut pe acest pamant. De aceea, el dore§te sai§i ceara iertare, indemnandu-§i fiica sa i§i vada de viata, §i nu

este dispus sa pIece de langa ea pana cand nu va fi convins caaceasta se va descurca. Altfel SDUS.el ~stf'::mt~rip h £1i{'!>""iertarea ei sincera.

La inceput, clienta ta va ezita sa i§i ierte tatal, fiind convinsaca acest gest ar echivala cu 0 aprobare a comportamentuluiabuziv al acestuia. Nu ar fi exclus ca ea sa i§i fi cultivat diferite

fantezii de razbunare impotriva lui, §i s-ar putea ca ea sa se

308~

Mediumllitatea $i eliberarea spiritelor

bucure in taina de durerea pe care 0 simte la ora actuala fostul

ei parinte. "Merita sa sufere pentru tot ce mi-a tacut!", iti poatespune ea, auzind rugamintea tataIui ei.

Daca ai suferit la randul tau abuzuri in copilarie, va

trebui sa te asiguri ca propriile tale emotii nu interfereaza

cu desta§urarea obiectiva a §edintei de tratament. Rolul tauconsta in a-i explica pacientei. tale cat-de autodistructiva este

incapacitatea ei de a ierta.. Va trebui sa Ii explici de asemeneaca nu trebuie sa ierte actiunile abuzive ale tatalui ei. ci doar pe

el, ca persoana. In acest feI, ea l-ar elibera pe spiritul parinteluisau, dar s-ar elibera inclusiv pe sine de tQata angoasa datorata

prezentei acestuia.Daca te afli intr-o asemenea situatie, faciliteaza 0

conversatie intre clienta ta §ispiritul tatalui ei. DereguIa, spiritulcelui abuziv Ii va explica fiicei sale ca la baza comportamentuluisau a stat alcoolismul, faptul ca a fost abuzat el insu§i pevremea cand era copilsau alte circumstante exterioare. Chiardaca aceste cauze nu il deroga de responsabilitatea pentru

faptele sale, este posibil ca pacienta ta sa asculte explicatiiletatalui ei §i sa accepte sa il ierte.

Daca femeia pe care 0 tratezi da semnecat de vagi ca §i-arputea ierta parintele, invoca ajutorul spiritual. Roaga (mentalsau cu voce tare) 0 alta ruda decedata sau pe ArhanghelulMihail sa il escortezepe spiritul decedat in imparatia spiritelor.Cei invocati vor raspunde imediat cererii tale §ivei vedea cumspiritul tatalui se va indeparta de clienta ta. Aceasta va simtiprobabil 0 senzatie de vid sau 0 schimbare a presiunii aerului.

Incheie §edinta multumind tuturor spiritelor care te-au- -. ."JU...,..LL. JJUpU V U.,U,-,.I. U\.I ~,",Ul1l~U u,"" uaLalU"",,UL pl111 ,",1JU,""laH.~a

unui spirit, clientii tai vor sesiza 0 diferenta majora in felulin care se simt. De multe ori, chiar §i infati§area lor se va

schimba. Multi clienti mi-au spus ca dupa §edintade tratamentle-a disparut complet starea de anxietate, dorinta de a mancasau de a bea in exces, precum §i depresia. De regula, terapia

-1e.309


de eliberare a spiritelor conduce la schimbari pozitive aleinfllti§ariifizice a clientilor, cum ar fi 0 expresie faciala mairelaxata §i0 privire mai fericita §imai luminoasa. Uneori apar§i schimbari la nivelul pielii. Clientii pot simti mancarimi, saudimpotriva, Ie poate disparea 0 eczema. Dupa parerea mea,aceste schimbari fizice se datoreaza naturii intense a eliberaniunor emotii foarte putemice.

M-ed.iumnitatea :ji de-posedarea la distan{a

A§a cum poti face lecturi psihice la telefon, la fel debine poti tine §edinte mediumnice §i de eliberare a spiritelorla distanta. Metoda de comunicare cu spiritele celor decedatiin timpul unei §edinte tinute la telefon nu difera cu nimic de

cazulin care te afli fata in fata cu clientul. Tu poti vedea, simti,auzi sau con§tientiza prezenta spiritului la fel ca in cazulin

care clientul tau s-ar afla in aceea§i camera cu tine. Uneori,spiritul chiar se va afla alaturi de tine in timpul §edintei.

De-posedarea la distanta este 0 metoda similara de

vindecare prin care contribui la eliberarea spiritelor ata§atede aura clientului tau. Singura diferenta consta in faptul cain timpul unei §edinte_ de de-posedare la distanta, lucreziasupra aurei clientuluiHiutara a avea un contactdirect cuacesta (nici macar prin telefon). Exista numeroase variante ale

deposedarii ladistanta.Daca simti 9chemarein aceastadirectie,poti participa la un seminar tinut de una din organizatiilepentru "Eliberarea Spiritelor" afi§ate in anexa de la sfar§itulacestei carti.

l\A'...~..1_ ":v uc;-pusedare la distanta pe care 0 aplic eu'consta in scanarea mentala a corpului §i aurei clientului, incautarea zonelor intunecate. Daca dore§ti sa aplici aceastametoda, vizualizeaza un tub uria§ care patrunde prin cre§tetulcapului clientului tau (chakra coronara), aspirand toate zoneleintunecate din corpul acestuia. Dupa aceasta purificare,

~1O~


inverseaza circuitul energetic §i lasa lumina alb-stralucitoaresa coboare in jos prin acest tub, umpland corpul clientuluitau. Dupa ce corpul acestuia s-a umplut cu lumina, sigileazadeschizatura din cre§tetulcapului sau cu iubire.

Multi terapeuti care practica de-posedarea la distantalucreaza in perechi.Unul dintre vindecatori se ocupa de spiritulata§at de client, in timp ce celaIalt lucreaza cu ArhanghelulMihail, pe care II roaga sa elibereze spiritul §i sa II conducaspre lumina. Daca optezi pentru acest gen de activitate, itirecomand insistent sa folose§ti rugaciunile protectoare, inspecial daca te ocupi de comunicarea cu,spirituldecedat.

Eliberarea spiritelor este 0 metoda terapeutica extrem deeficienta de vindecare a simptomelor fizice §i emotionale aleoamenilor. In Cartea /ui James, mediumul Susy Smith descrietransmisiile marelui psiholog spiritual William James. Acestaafirma, printre altele, ca eliberarea spiritelor reprezinta unadintre cele mai importante activitati pe care Ie poate realiza unmedium..Elle recomanda tuturor celor cu calitati de mediumsa se implice in aceasta activitate, afirmand ca avem cu totiimare nevoie de ea, din cal:lzanumarului uria§de spirite ata§atede dimensiunea terestra.James'explica in carte ca aceste spiritecontribuie in mod decisiv la amplificarea con§tiintei fricii peplaneta noastra. De aceea, ori de cate ori ajutam un spirit sase elibereze §i sa se indrepte catre sfera care Ii corespundedin imparatia spiritelor, noi eliberam pamantul de un.strop deteama47.

~~~

47 Susy Smith. Car/ea /ui James, 1974.

~311

.- - -

CAPITOLUL 21

INVOCAREA iNGERILOR

"Familiarizeaza-te cu fngerii # invoca-i

frecvent fn spiritul tau, caci chiar daca nu fi pofi

vedea, ei sunt fntotdeauna prezenfi alaturi detine ".

- Sfantul Francisc din Sales (1567-1622),autor al numeroase texte spirituale

Indiferent dadi desI3.§ori0 activitate energetidi sau 0mundide vindeeare, tu ai acces la ingeri. Ace§ti ghizi spirituali

extrem de putemici sunt fiinte de lumina care nu s-au intrupatniciodata intr-un corp fizic §i care opereaza intr-un plan diferit de

ghizii spirituali obi§nuip. Scopullor este sa ne reaminteasca inpennanentii de iubirea lui Dumnezeu.

Exista un numar practic infinit de ingeri care ne stau ladispozitie pentru a ne ajuta. Fiecare dintre noi avem un Ingerpazitor, care ne insote§te de-a lungul intregii noastre viep. EI neda din cand in cand sfaturi §i ne caIauze§te, dar nu interfereazaniciodata cu liberul nostru arbitru. De altfel, niciun Inger nu poate

interveni §i nu ne poate ajuta deeat daca Ii cerem explicit acestlucru. Singura exceppe de la aceasta regula a liberului arbitru estesituapa in care ne aflam intr-un pericol de moarte inainte de a ne

fi sunat ceasul. Numai in astfel de situatii pot interveni ingerii tara

a fi invocati. Toti ingerii l§i doresc sa fie invocati cat mai £reevent,intrudit cea mai mare bucurie a vietii lor este serviciul.

~313


Arhanghelii ii supervizeazapeingerii careajutaPamantuLArhanghelul Rafael, al carui nume inseamna "Dumnezeuvindedl", este ingerul tutelar al purtatorilor luminii. Rafael iiajuta pe vindecatori dandu-le sfaturi intelepte. El supervizeaza

- intreaga lor dezvoltare ca terapeuti. De aceea, ori de cate ori ainevoie de ajutor sau de informatii in scopuri terapeutice, il potiinvoca pe Arhanghelul Rafael.

Compania ingerilor te poate ajuta sa iti pui la unisonmintea §i i~ima cu sinele tau superior. Ori de cate ori sirntica egoul tau ameninta sa iti traga in jos vibratia personala,invoca ajutorul unui Inger. Daca iti face placere, poti invocaaju~orula mii de ingeri, rugandu-i sa te inconjoare cu luminalor. De asemenea, este foarte indicat sa ii rogi pe ingeri sa itisupravegheze copiii, clientii §i pe toti cei dragi. Nu ai nevoiede nicio invocatie formala in acest scop, ci doar de 0 rugamintesincera, facuta din inima.

Daca ii vei invita pe ingeri sa participe la viata ta, veiconstata 0 schimbare a experientelor tale exterioare. Personal,vad scantei luminoase care imi confirma ca un Inger seafla in apropiere. Alte semne ale prezentei ingerilor sunt:coincidentele miraculoase, sentimentul subit de iubire, caldura§i pace, auzirea unei ntuzici celeste sau mirosul unui parfumnepamantesc. Prezenta plin~ de iubire a ingerilor ne ajuta sane aliniem gandurile la mintea divina, mentinandu-ne astfelin lumea armonioasa a sinelui real. Ingerii ne pot calauzi deasemenea pe calea vindecarii.De aceea,este foarte recomandatsa ii invitam la §edintelenoastre terapeutice.

Una din principalele modalitap prin care ingerii pot fi defolos in timnlll <:prlintpln..rI..";~~~M__-- --~:_-::_ _:: :..~'-'u

gandurilor-forma la care c1ientiisunt dispu§i sa renunte. Spreexemplu, personal lucrez adeseori cu clientii mei ajutandu-isa i§i identifice convingerile care au stat la baza durerii loremotionale sau fizice. Ma folosesc de comunicarea psihicapentru a identifica rapid sursa tulbudirii lor, care poate fi un

314~

.~"

Invocarea rngerilor

..,"

incident din copilarie sauresentimentele fata de sine ori fata deo alta persoana. Oricare ar fi sursa, aceasta trebuie identificata§i eliminata pentru ca vindecarea .,apoata avea loco

Adeseori, dupa ce am identificat convingerea care stala baza simptomelor, c1ientul imi spune ceva de genul: ,,0,daca ai §ti de cate ori nu-am incercat sa scap de acest tiparmental. Revin insa f'arasa vreau la aceste ganduri, chiar daca

§tiu ca nu imi fac bine". Unii dintre ace§ti c1ienti au incercatcu toata onestitatea sa scape de emotiile lor nedorite, dar, sprefrustrarea lor, nu au reu§it.Am descoperit insa ca daca imi rogclientii sa vizualizeze ca aceste forme-gand sunt preluate deingeri, ei sunt eliberati de ele §ivindecarea este de durata.

In timpul celor mai multe §edinte terapeutice, eu invocajutorul Arhanghelului Mihail. Acesta este ingerul pazitor allumii §i pastratorul ordinii divine in toate situatiile. Daca e§tiimplicat intr-o activitate de vindecare energetica, dar mai alesde mediumnitate sau in terapia eliberarii spiritelof, este foarteindicat sa invoci prezenta Arhanghelului Mihail in timpul

§edintelor tale. La fel ca in cazul celorlalti ingeri, nu este-necesar sa invoci formal prezenta lui Mihail. Este suficient sail chemi mental sau cu voce tare §i poti fi convins ca el va fialaturi de tine.

La fel ca mae§trii eliberati, arhanghelii traiesc intr-odimensiune paralela, in care opereaza alte legi dedit cele fizicepe care Ie cunoa§tem noi. De aceea, ei au capacitatea de a fiprezenti alaturi de -foarte multi oameni, simultan. Din acestpunct de vedere, nu trebuie sa crezi ca Mihail, Rafael sau altiarhangheli sunt prea ocupati pentru a raspunde-lainvitatia ta.

m canea mea, lerapla cu mgerz {bdltura Adevar Vivin),am descris numeroase maniere in care ingerii pot fi invocati

pentru a te ajuta (pe tine sau pe c1ientultau). Toti ingerii suntni§te vindecatori desavar§iti, intrucat esenta lor este iubireapura. De aceea, orice gand care ii invoca atrage dupa sineo minunata energie vindecatoare. Intre altele, nu trebuie sa

~315


uiHlm ca ingerii ne privesc exclusiv din perspectiva sinehtireal, care nu cunoa§te altceva decat perfectiunea. Din aceasta

perspectiva, daca ai vreodaUl dificuItati in a cunoa§te adevarulreferitor la starea de sanatate perfecta a clientului tau, invodiajutorul ingerilor, al mae§trilor eliberati §i al Sfantului Duh.

.Daca inca mai operezi din perspectiva egoului, mintea ingeruhtiinvocat te poate ajuta sa percepi realitatea de pe nivelul ei, carenu cunoa§te altceva decat iubirea pura. Dat fiind ca nu exista

decat 0 singura minte universala, este suficient ca un purtator alluminii, un inger sau un maestro eliberat sa perceapa adevarul

din perspectiva iubirii pure pentru ca vindecarea sa se poataproduce intr-o maniera miraculoasa.

Personal, Ii adresez lui Dumnezeu in fiecare dimineataurmatoarea rugaciune:

Te rag, trimite fngerii Tiii sii fmi stea aliituri fn aceastii zi,

Pentru a mii ajuta sii fmi piistrez mintea # inima centrate fn iubire.

Ajutii-mii sii triiiesc din perspectiva TapUnii de iubire

$i sii fmi recunasc unitatea cu fntreaga via/ii. AminI

~~~

"

316~

CAPITOLUL 22,:;.

';

VINDECAREA SPIRITUAL~.

"Deta~eaza-te de aparenle # centreaza-te inAdevarul Real ".

- Sutra Diamantului,text spiritual budist

Vindecarea psihidi se produce la nivelul materiei,care in esenta ei nu reprezintaaltceva dedit particule

infinitezimaleaflatein vibratie.Acestevibratiienergeticecontininformatiicodificatepe care cei ce sunt mediumi ,Je citesc" intimpul §edintelorlor. De aceea, intelegereafaptului dl materiaeste aldituita de fapt din energie reprezinta un pas extrem deimportantatuncicand operezi0 vindecarede pe nivelulmental.

Dincolo de iluzia materiei exista 0 lume a con§tiinteipure, in care singura experienta este iubirea lui Dumnezeu.Sinele tau real traie§techiar acum in aceasta lume, la fel ca §isinele real al clientului tau. Atunci eand tinem lecturi psihiee,noi "citim" de fapt egoul clientului nostru. Daea aeesta ar traila nivelul sinelui sau real, singura leetura osihi('~ """,h,1X~-~. ,,:~~ ,~~ am..cvauecat mbire. Nu simt, nu eunosc, nu audalteeva dedt iubire".

Materia, gandurile §i energia se interseeteaza in planulexistentei. Spiritul se afla intr-un plan diferit, dar paraleleu aeesta. In planul material fiinta experimenteaza energia(materia), timpul §i mi§earea. In planul sinelui real, ea nu

~317


experimenteaza altceva dedit iubirea pura §i unitatea. Nici ungand nu este necesar in acest plan, deoarece fiinta nu are lace sa se gandeasca §ice comparatii sa faca. Ea nu aClioneazii,intrucat actiunea presupune imbunatatirea sau obtinerea unuirezultat. In planul sinelui real, in care totul este deja perfect,nu ai ce sa imbunatate§ti sau ce probleme sa rezolvi. Acesteatribute sunt functii ale corpului, care apartin perspectiveimateriale.

Ingerii, ghizii spirituali §i oamenii decedati pot interveniin lumea noastra materiala. Multi ghizi spirituali §imajoritateaoamenilor decedati care interactioneaza cu planul terestruopereaza din perspectiva egoului, care considera ca aceastalume materiala este reala. Pe de aIta parte, ingerii, mae§triieliberati, Sfantul Duh §ighizii spirituali foarte evoluati cunoscadev1lru1perfectiunii divine a vietii. Ei §tiu insa ca noi avemnevoie de ajutor din cauza convingerii noastre ca ne aflamintr-o lume materiaIa. Rolullor este a§adar de a functiona inambele planuri, pentru a ne ajuta cu blandete sa ne trezim §isasesizam perspectiva spirituaHia sinelui nostru real.

Scopul boW

In lumea in care traim noi, nimeni nu face nimic daca nu

este convins ca va primi 0 rasp lata sau ca va evita 0 pedeapsa.

Ranile, bolile §i obiceiurile autodistructive reprezinta decizii

ale egoului cu scopul de a se bucura de 0 rasp lata sau de a evita

o pedeapsa.

In ultima instanta, orice tulburare fizica reprezinta 0 forma

tip hMl~ n_._I" ~_::_.::_'I::.,v:::'"~U1HSlJllprome ale convingerii

gre§ite potrivit careia noi putem sa ii facem rau corpului nostru

sau sa simtim 0 placere la nivel corporal, cu unicul scop de aevita sa ascultam vocea lui Dumnezeu. Pe vremea cand ma

temeam de vocea interioara care imi recomanda sa scriu carti,

318~

Vindecarea spiritualii

.,

am incercat sa reduc la tacere aceasta voce maneand excesiv.Cu cat Dumnezeu insista mai mult'sa imi schimb viata, cu atat

mai speriata ma simteam eu. Mancatul in exces era manieramea de a ma proteja de pericolul ascuItarii vocii interioare.La acea vreme eram convinsa ca mancatul imi poate oferi

o placere mai mare decat urmarea sfaturilor lui Dumnezeu.Toti oamenii aud aceasta voce a lui Dumnezeu sau a SfantuluiDuh in interiorul lor. Ea face parte integranta din sinele lor

real, §i daca ar asculta-o, vocea le-ar indeplini toate nevoileautentice.

Toate bolile, ranile §i tulburarile psihiatrice au la badrefuzul de a asculta de vocea divina din interior. Bolile

mentale §i fizice consuma enorm de multa energie §i foartemult timp, servind unui singur scop: acela de buton de alarma.Dumnezeu incearca sa ne trezeasca pe toti din co§marul in care

ne complacem, dar noi continuam sa insistam: "Nu ma simtinca pregatit sa ma trezesc". De aceea, continuam sa dormim§i amanam trezirea pentru 0 alta zi.

Boala, afectiunea sau obiceiul autodistructiv al oricaruiclient se datoreaza deciziei sale de a accepta convingerea ca

trupul sau are 0 minte a sa. Afectiunea ii permite acestuia sase bucure §i de un "ca§tig secundar", cum ar fi odihna dupacare tanjea, anumite compensatii financiare pentru boala,razbunare sau simpatia celor din jur. Principalul "beneficiu"care insote§teinsa orice boala sau accident corporal este faptul

ca ii permite persoanei sa creada in continuare ca este victimacircumstantelor exterioare.

T)p "ltf",l "' 1 n_..I..' .._~ ~........ '"'u ",,,,,,,UUIU,",UlUl

vinovatiei. EI percepe lumea §i pe Dumnezeu ca fiindrazbunatori §i se teme ca va fi pedepsit pentru crimele §i

vinovatia sa imaginare. De aceea, egoul ia urmatoarea decizie:"Daca ma voi pedepsi singur, Dumnezeu §i lumea exterioaranu ma vor mai pedepsi". Datorita convingerii sale ca este

~319


una cu corpul, egoul se autopedepse§teprin boli, accidente §iadoptarea unor comportamente autodistructive.

Egoul se considera separat de Dumnezeu §i de ceilaltioameni, acesta fiind unul din motivele pentru care seconcentreaza atat de intens asupra corpului. Pentru a mentineiluzia separatiei, egoul oscileaza intre sentimentul ca Ie este

superior §irespectiv inferior lui Dumnezeu§iceiorlaiti oameni.Din cauza acestei oscilatii, el se gande§tefie in termenii: "Nusunt demh de compania §i de ghidarea lui Dumnezeu", fie intermenii: "Prefer sa ascult de propria mea parere, decat desfatullui Duinnezeu".

Boala devine astfel 0 modalitate excelenta de a bloca

vocea interioara §irealizarea unitatiicu Dumnezeu §icu ceilaltioameni. De aceea, vindecarea bolii necesita convingereaclientului sa asculte pentru 0 clipa vocea lui Dumnezeu.In acest scop, daca dore§ti sa iti ajuti cu adevacat clientul,

intreaba-l cu delicatete ce ii spune vocea interioara. De pilda,il poti intreba: "Ce intuitii §i instincte ai incercat sa ignori inultima vreme?" Este posibil ca la inceput, acesta sa protesteze,spunandu-ti ca nu a avut nicio intuitie pe care sa 0 fi ignorat.Daca vei insista insa, clientul va admite cu siguranta ca audeo anumita voce interio~a. Din punctul meu de vedere, "aasculta" §i "a vindeca" sunt termeni sinonimi, caci vointa de aasculta vocea lui Dumnezeu echivaleaza cu decizia omului dea se face bine. "

Cu siguranta, ai trait tu insuti anumite situatii ie§ite dincomun in care ai ascultat de vocea interioara §i ai obtinutun mare succes. Imparta§e§te-iclientului tau aceste pove§ti,ajutandu-l astfel sa se relaxeze §i sa renunte la atitudinP'HSH

":"';"'11"1va, UI\.:JUSIVfa propmle bariere ridicate cu scopul dea bloca auzirea acestei voci. In timp, vei descoperi ca cu catpetreci mai mult timp invatandu-i pe altii sa aiM incredere

in vocea lor interioara, cu atat mai u§or iti va fi tie insuti saasculti de aceasta voce. Omul care preda invata el insu§i.320:;J-


Depa#rea barierelor in calea vindecarii

,.;,

Termenuldevindecarespiritualiiestedefapt unoximoron,intrucat pentru a vindeca de pe nivelul spiritual trebuie sapome§ti de la premisa ca nu exista boala, deci nici vindecare.Procesul vindecarii nu presupune sa ii oferi clientului ceva fnplus, ci mai degraba sa il ajuti sa elimine acele convingeri careau stat la baza experientei bolii.

Puterea de vindecare deriva din capacitatea de a sustineconvingerea fermaca pacientul tau nu este una cu corpul sau, cieste un spirit perfect. In calitatea noastr~de vindecatori, noi nufacem ceva, caci actiunea de "a face" presupune convingereaca suntem una cu corpul nostru. De altfel, starea naturaIa aclientului tau este aceea de sanatate perfecta. Tu nu facialtceva decat sa identifici, sa inlaturi §i sa eliberezi gandurilecare il impiedidi sa se bucure de aceasta stare de sanatateperfecta. Daca iti prive§ti clientul ca pe 0 persoana bolnava,ranita sau tulburata, nu faci decat sa iti reduci eficacitatea cavindecator, intrucat acest punct de vedere sustine §i amplificailuzia potrivit caceiamateria este reala.

In aceasta lume a timpului, a materiei §i a corpurilor,noi credem in anumite "legi ale naturii". Printre aceste legi seafla §iconvingerea ca bolile se vindeca gradat, in timp. Foartemulti oameni ar fi speriati de 0 vindecare subita, intrucataceasta ar parea ca sfideaza aceasta lege naturala. Atuncicand 0 lege elementara este indUcata, omul se simte confuz,nemaiintelegand nimic despre principiile de organizare alelumii in care traie§te.In schimb, un client carecrede in miracolep~t,::a m-:11 1"'\11.;""",...",,.I~,.._n,.. ...X _..: - .1. . ...

_ J J. -- . && "" &

subite, §i implicit mai predispus sa 0 experimenteze.Daca ii sugerezi clientului tau ca la baza bolii sale au stat

propriile ganduri sau ca are el insu§i puterea de a se vindecaprin schimbarea gandurilor sale, este po sibil ca el sa se infurie,sau sa se simtavinovat.Egoulcautain permanentaindiciica

~321


este atacat. Daca se considedi atacat, el poate contraataca,~i nu este exc1usca tu insuti sa devii tinta atacurilor sale intimpul ~edinteide vindecare. Adeseori, c1ientulnu exprima cuvoce tare aceste atacuri, de teama sa nu renunti sa il mai ajuti.Le poti sesizainsa pe cale psihica, situatie in care trebuie saiti ajuti c1ientulsa Ie exprime ~isa Ie inteleaga, pentru a scapatreptat de teama ~ide mania sa.

Egoul este convins ca atunci dind face 0 gre~eala,va fipedepsit. De ~ceea, in loc sa i~irecunoasca gre~elile(inc1usivcele mentale), el prefera sa devina defensiv. Din aceastapersp~ctiva, nu este exclll,sca pacientul tau sa opuna rezistenta ,

i~lcazul in care incerct sa ii dyzvalui convingerile care au stat Itla baza bolii sale. Eli~i poate exprima indoiala in legatura cuafirmatiile tale sau poate refuza sa spere intr-o vindecare, deteama unei dezamagiri.

Am cunbscut 9hiar oameni care se temeau ca dadi se

vor vindeca, viata lor ~a deveni rilonotona ~i plicticoasa. Eis-au invatat sa i~i savureze propIiile sHiride exaltare ~i dedepresie care insotesc boala''§iobsesiile lor, motiv pentru careau opus 0 mare rezistentaiprocesuluide vindecare. In astfel decazuri, Ie vorbescint"otdeauna'.clientilorde experientele mele,imparta~indu-Iecat de 'placut este sa fii ghidat catre 0 relatieperfecta sau catre un mod de'Viataideal.

Alti c1ienti se tem sa iti marturiseasca rezistenta pecare 0 opun in interiorul lor, pretinzand di sunt de acord eutine. Le poti sesiza insa rezistenta la nivel intuitiv. Aceastaatitudine defensiva poate fi anihilata printr-o delicateteextrema, explicandu-i c1ientuluica gre§elile in modul de agandi nu trebuie dedit coree/alp nil n"rI,,:,":'~ T::::~:-'1~~):

\,;Jlt:l1tUJspunandu-i ca aceasta corectie nu presupune altcevadedit slmpla schimbare a modului sau de a gandi, care se poateproduce instantaneu.

In timpul unei ~edinte de vindecare, nu trebuie sa iti faeiniciodata griji ca actiunea ta terapeutica va e~ua din cauza

322~

Villdecarea spiritualii

temerilor ~i rezistentei opuse de client. Chiar dad1 acestatespinge initial cuvintele tale vindeditoare, gaudurile tale careexprima iubirea~iadevarulvor ratnanede-a pururi conectatecumintea lui, atamaud de aura sa la fel ca ornamenteledin pomulde Craeiun.Caudclientulse va simti pregatitsa Ie asculte, el va

receptaacesteforme-gaudluminoasein minteasa.Este important de asemenea sa iti rearninte§ti tot timpul

ca nu te poti baza pe egoul clientului tau. Nu te lupta niciodatacu acesta, intrucat nu vei face decat sa dai §imai lp.ultaapa lamoara gandurilorsale. Dad1te vei identificacu egoul clientuluisau il vei judeca, vei cadea tu insuti in cap,canapropriului tauego. Acela~ilucru se va intampla ~idaca iti va parea rau pentruel sau daca il vei minimaliza intr-un alt fel. Cea mai buna

.atitudine consHiin a ignora caracteristicile egoului sau ~i ina percepe numai iubirea sinelui sau real. Retine: dupa cum itiprive§ti c1ientii,la fel te prive~ti§i pe tine insuti.

Singurul lucru real in aceasta lume este iubirea. Deaceea, porne~te intotdeauna de la premisa ca toate cuvintele§i comportamentele c1ientuluitau deriva din aceasta iubire (lafel ca in cazul tuturor oamenilor). Daca iti vei propune sa vezi

prezenta iubirii in c1ientiitai, vei percepe aceasta iubire in totceea ce fac ~iin tot ceea ce spun ace~tia.Vei intelege astfel caatunei cand ace~tia vorbesc despre teama sau despre durerecorporala, ceea ce vor sa spuna ei este: "Doresc sa ma simt insiguranta ~iiubit".

Dad1 ti se va intampla vreodata sa iti pierzi d1bdareasausa devii iritat din cauza clientilor tai, iti recomand 0 afirmatie

minunata, pe care 0 poti repeta in sine::!t::lrhi~r .n t :'nl~eomlel terapeutice: ,,~tiu di ceea ce vad acum in tine se aflainc1usivin mine, chiar daca nu-mi dau seama de acest lucru.

Iti multumesc pentru ca imi serve~tidrept oglinda. Ma deta~ezplin de iubire de acea parte din mine care se simte iritata dincauza ta. Eliberez aceastapartein iubire,~inu doresc sa pastrez

dedit lectia care se ascunde in spatele ei".~323


In timpul §edintelor de vindecare, reaminte§te-p in

permanenta ca e§ti un canal al iubirii lui Dumnezeu. Daca veiverifica incontinuu starea fizica a clientului tau pentru a vedea.in ce masura s-a vindecat sau nu, inseamna ca,nu i-ai transmis

, in totalitate gandurile tale pline de iubire. Darul vindecarii nupoate fi primit plenar decat daca este daruit din toata inima. Nute comporta la fel ca bucatarul amator care deschide din cinci

in cinci minute u§a cuptorului pentru a verifica daca prajituralui s-a copt, facand-o astfel sa se dezumfle. Daca practiciintr-adevar vindecarea din perspectiva iubirii, ai 0 increderenetarmurita ca aceasta vindecare opereaza intotdeauna §itransmite-i clientului tau aceasta incredere.

Sprijinul rugaciunii

Puterea rugaciunii de a vindeca a fost amplu documentatade atei, teologi §i oameni de §tiinta deopotriva. Carteadoctorului Larry Dossey, Cuvintele care vindedi, prezinta 0sinteza superba a tuturor cercetarilor §tiintifice §i medicalereferitoare la remarcabila putere de a vindeca a rugaciunii.

Dadi rugaciunile unei singure persoane pot vindeca orice

boala, exista nenumarate ,~ovezica rugaciunile colective potface adevarate minuni. Poate ca iti mai aminte§tide conversatiamea cu Betty Eadie, in care aceasta mi-a spus ca 0 singudirugaciune este precum 0 raza de lumina care urca spre ct!r,intimp ce mai multe rugaciuni facute la unison sunt ca 0 funiegroasa impletita'din raze de lumina care urca spre cer.

De aceea, iti poti amplifica eficacitatea §edintelor devindecare spirituaIa apeland la rugaciunile altor oam~ni npt'::':~, pvp YUlIClIUlll~lecllentului tau pe lista celor pentru carese fac rugaciuni la biserica printr-un simplu telefon. Am avutodata 0 clienta care mi-a cerut ajutorul din cauza unui nodulla san care i-a aparut. Numele ei a fost pus simultan pe listelecelor pentru care se fac rugaciuni de la mai multe biserici. In

324~

Vindecarea spiritua14

plus, foarte multi prieteni s-au rugat pentru ea. Ulterior, biopsiaa aratat ca rezultatul este benign. Clienta mea mi-a spus insaca este convinsa ca starea ei initiala a fost destul de grava §i ca

numai interventia spirituala a salvat-o.

Etapele vindecarii spirituale

Vindecarea spirituala poate fi realizata la distanta sau fata

in fata cu clientu!. In cazul in care te afli aIaturide client, primacerinta a vindecarii este ca amandoi sa fiti relaxati. Indiferentdaca te afli acasa sau la birou, mediul ambiant poate promovao atmosfera relaxanta §iiti poate amplifica puterea psihica. Inacest scop, poti aprinde 0 lumina discreta sau lumanari, potipune 0 muzica frumoasa §i poti arde un beti§or parfumat. Inceea ce il prive§te pe client, la inceputul §edintei acesta vafi probabil nelini§tit sau anxios, ,mai ales dadi este un clientnou. Nu te pune in rezonanta cu el, confundand nelini§tea luicu propria ta anxietate. Pentru a va relaxa amandoi, incepetiintotdeauna §edintacu cateva respiratii profunde.

In timp ce respiramprofund, eu obi§nuiescsa Ie spunclientilormei:

"Atunci cdnd inspiri, simte cum te relaxezi

profund. Reline aerul in plamdni atdt timp cdt tesimli confortabil. Cdnd te simli pregatit, expiralent. Odata cu aerul, elimina toate grijile ~i intregul

stres. Imagineaza-fica ili a~ezi toate grifile peun raft sau pe pervazulferestrei, urmdnd sa Ie. -o:'U~'i.: :.. ..."c;.;u~,WI.-Uftt;UflUvet aOrl mal larzLU.Pdna atunci, acorda-li permisiunea de a te relaxa

complet, renunldnd pe moment la aceste griji ".

Tensiunea interioara a clientului poate fi simtita palpabil

la nivel psihic. La fel §i momentul in care acesta se elibereaza~325


de aceasta tensiune. Vei simti in aer 0 schimbare a presiuniiatmosferice, trecand de la sentimentul di intreaga camera i§itine respiratia, la eel ca aerul a reinceput sa circule liber. Incazul in care clientul nu a reu§it sa scape inca de nervozitateasa (lucru valabil §i pentru tine), pune-l sa faca urmatoareameditatie ghidata:

" Vizualizeaza 0 raza de lumina alb-

stralucitoare care patrunde prin cre$tetul capului

$i coboara prin corpul tau ptina ctind se scurgein pamtint. Focalizeaza-te asupra acestei raze

de lumina, simtind co. te resorbi in centrul fiinteitale. Con$tientizeaza aceasta esenta a fiintei tale,

care este perfect echilibrata, lini$tita # impacata.

Multume$te-i acestei lumini pentru co. ti-a adusaminte co. totul este perfect # integrat in ordineadivinO.in momentul de fata ".

Relaxarea ta in timpul §edintei terapeutice este absolutesentiala, caci vindecarea c1ientuluidepinde in mare masurade increderea lui in capacitatile tale. Atunci cand se teme de

furtuna de afara, copilul se ~ndreaptacatre adult, a§teptandcaacesta sa il aline. Daca adultul se teme la randullui, copilul seva speria §i mai tare. De aceea, nu uita nicio c1ipade impactulpe care il are comportamentul tau asupra clientului. Feltil incare vorbe§ti §i actionezi va reflecta armonia ta interioara,dar numai daca te-ai pregatit in aceasta directie inainte de§edinta.

Atunci candvorbestiCII clip-ntlll !Ii ~,.;:x M "~ML._1 ~_ _~ :::_

sa retIecte convingerea ta in perfectiuneasa. Folose§teexpresiide genul: "boala aparenta", nu "boala" propriu-zisa. In cazulin care c1ientul utilizeaza expresii care afirma convingereasa in boala (cum ar fi: "Ma lupt cu boala", "Sunt bolnav","Ma doare" sau "Precis am luat vreun virus"), explica-i cu326.<ef-

,.


delicatete ca astfel de expresii nu fac decat sa dea §i mai multasubstanta experientei sale. Procedeaza cu tact, astfel incat sa

nu ii dai impresia ca nu-ti pasa de temerile sale, dar nici sanu-i alimentezi §i mai puternic iluzia realitatii bolii. Invodiintotdeauna ajutorul ingerilor §i ghizilor spirituali pentru a-tiputea alege cuvintele astfel incat acestea sa corespunda numaiadevarului §i iubirii.

Asculta cu compasiune lainentarile c1ientului tau,dar nu Ie incuraja. Nu te focaliza nicio clipa asupra durerii,pentru a nu 0 amplifica artificial. Dimpotriva, focalizeaza-teexc1usiv asupra starii de sanatate, pentru 'a-i transmite astfelclientului convingerea ta in aceasta. In acest scop, ascuItalamentarile clientului tau ca §i cum acesta ti-ar povesti unco§mar. Co§marurile nu sunt reale, dar nu trebuie neglijate,intrucat contin simboluri §i metafore valoroase pentru stareade sanatate.

Personal, reducin mod intentionat timpul alocat descrieriisimptomelor bolii, pornind de la premisa ca acestea nu sunt,oricum, foarte importante. Nu pun niciodata un diagnostic,intrucat acest gen de etichete nu fac decat sa afirme 0 datain plus realitatea bolii. Le pun c1ientilormei cateva intrebarigenerale despre afectiunea lor, dar numai pentru a-mi face 0parere generala despre ace§tia. Sunt intotdeauna'foarte atentala felul in care vorbesc, incercand sa surprind acele expresiisau fraze care imi semnaleaza convingerile lor despre sine §idespre lumea in care traiesc.

In timp ce ii ascult, ascult simultan §i vocea ghiduluimeu interior, dar §i vocile ingerilor sau spiritelor pazitoare" ...:._ -::_U1::"" ;HU U\.<':'\.<HlUuc i:IIiClUCI1~aOCIDl ffilnpl pentru a

vizualizaeventualelefilme psihice ale experientelordin trecutulc1ientilorcare ar putea sta la baza actualelorlor simptome.

Starea de sanatate fizidi a unui client reflecta intotdeauna

starea sa de sanatate interioara. Atunci cand sunt reprimate,teama, mania §i vinovatia se pot manifesta prin tot felul

1e.327

.~1

'"

,~


de afectiuni fizice. Din perspectiva vindeditorului, toateproblemele sunt identice. Tratamentul unei boli terminale nudifedi fundamental de cel al unei taieturi u§oare sau al unei

vanatai. Indiferent de forma, toate problemele impiirta§escaceea§icauza: convingerea ca persoana este separata de restullumii, nesigura, atacata sau neiubita. Nici una din acestecaracteristici nu este adevarata, iar atuncicand corpulc1ientuluiva ajunge sa recunoasca acest adevar, el va reveni la stareasa normala. Chiar daca pacientul a luat la nivelul sufletului

decizia de a ramane bolnav sau de a parasi planul terestru,munca ta de vindecare ramane la fel de valoroasa. Ori de cate

ori ajuti pe cineva sa i§i identifice teama §i sa se deta§eze deea, tu reprezinti 0 binecuvantare pentru aceasHilume.

Vindeearea taeuta

Vindecarea spirituala presupune 0 tranzitie de laperspectiva egoului la cea a sinelui real. Aceasta schimbarein planul con§tiinteireprezinta 0 punte de legatura intre lumi.

Sinele real nu are nevoie de cuvinte, intrucat este perfectfocalizat asupra iubirii §ia implinirii. Cuvintele sunt inainte de

toate instrumente ale ego1,1lui,prin care acesta face diferentieri§i emite judecati critice.

Singura premisa necesara pentru a genera 0 vindecare

miraculoasa (adeseoriinstantanee) este convingerea ta ctepIina,dincolo de orice indoiala, ca pacientul tau este deja perfect §ica este una cu Dumnezeu. Aceasta convingere nu trebuie sadureze mai mult de 0 fractiune de secunda, dar trebuie sa fieabsoluta. De aceea, unele §edinte de vindecare se pot rezuma1<1U:SUUPJameunaIle pracucata In tacere.

in timpul meditatiei, imagineaza-ti ca pacientul taueste iubitul I iubita ta, por:nind de la premisa ca esenta luieste similara cu esenta lui Dumnezeu, cu Duhul Sfant §i cucon§tiinta christica. Conecteaza-te mental cu esenta clientului328~

IVindecarea spiritualii

i""

tau, care reprezinta iubita ta. Simte cum inima ta se umple deiubire pentru aceasta. Con§tientizeazafaptul ca tu §i iubita tasunteti una cu Dumnezeu.

Daca dore§ti, poti solicita ajutor spiritual pentru a-tialinia gandurile cu cele ale clientului tau. Rugaciunile talepentru vindecarea clientului nu reprezinta neaparat 0 cererepentru ca Dumnezeu sa intervina 'in experienta materialaa acestuia, cat 0 cerere ca acesta sa schimbe ganduriletale §i ale c1ientului tau. De fapt, singura care are nevoiede vindecare este mintea. Daca un Inger ar interveni §i arvindeca boala materiala a unui om flira'a-i schimba in acela§itimp §i convingerile mentale, simptomele bolii ar reapareain curand.

Personal,invoc adeseoriSfantulDuh saupe !isus, spunand:"Te mg, patrundein mintea§iin inimamea, §iajum-masa percepaceasmsituati~inmoddiferit.Temg,vindeca-migandurile, astfelincat acestea sa nu mai reflecte ,decat armonia §i.adeviirul".in lumea sinelui real nu exista decat 0' minte unidi. Daca

mintea ta este distrasa de grijile terestre, imprumuta minteaunui maestru spiritual care nu cunoa§te altceva decat paceaperfecta. Singurul instrument al vindecarii este con§tiintaunitatii, indiferent ce minte aplica aceasta cunoa§tere.

La sfar§itul §edintei, incheie meditatia cu urmatoareavizualizare:

~:

Cultiva ideea unitalii clientului tau cu

universul imaginandu-li ca formele tale gand sunt

fnchise fntr-o sfera transparenta de lumina. Lasaaceasta sfera sa iasa din inima fa sa1J.din nlp-xlll

tau solar (dupa cum Ii se pare mai potrivit) ~i

vizualizeaza transportarea ei catre sfera infinita

de lumina a iubirii lui Dumnezeu. Imagineaza-li ca

iubirea lui Dumnezeu purifica toate formele-gand~i toate ideile din interiorul sferei tale, astfel fncat

~329


aces tea sii se acordeze cu adeviirul ~i cu iubirea

divinii. Vizualizeazii explozia fericitii a sferei tale,

care se dizolvii in lumina infinitii a /ui Dumnezeu.

Confinutul sferei se disperseazii instantaneu in

luminii, transformiindu-se in piciituri de fericire

~i siiniitate ce se revarsii asupra intregii lumi.

Vizualizeazii-fi clientul sciildat in aceastii ploaie deiubire.

Vindecarea prin cuvinte

Inainte §i dupa meditatie, discuta intotdeauna cu clientultau. Principalulscopalacesteidiscutii trebuiesa fieconvingereaclientului sa treaca de la perspectiva infrico§ata a egoului lacea plina de iubire a sinelui. Cuvintele tale il pot ajuta pe clientsa realizezeca nu este victimacorpuluisau, a unor virusurisau a altor persoane. A§a cum spuneam mai devreme, atuncidind clientul incepe sa inteleaga ca la baza afectiunii sale staupropriile ganduri, el are adeseori 0 izbucnire de genul: "De ceimi fac singur atat de mult rau?" Aceasta perspectiva nu estefoarte sanatoasa, intrucat continua sa reprezinte 0 victimizare,cu singura mentiun~ cii d((aceasta data clientul se consideravictima propriilor sale ganduri.

Este nevoie de multadibdare §ipractica pentru ca omul sai§i dea seama cat de con§tienti§i alege fiecare gand. Meditatiane ajuta sa sesizam micul interval care precede patrundereafiecarui gand in mintea noastra. Majoritatea clientilor nu auinsa 0 experienta foarte mare in ceea ce prive§te meditatia,a§a dl nu vor intelege de la bun inceput ca si-au ales simmri5:'UUUWC.\..-t:lmal mUltIdmtre oameni cred ca gandurile Iialegpe ei.

Nu te angrena intr-o dezbatere prea aprinsa pe acestsubiect cu clientul tau. Toate dezbaterile i§i au originea in ego§i nu conduc la vindecare, ci la 0 lupta pentru putere. Rolul

330 S§


.,

tau de purtator alluminii este de a urma ghidarea sinelui tausuperior astfel incat sa iti ajup clientii sa se elibereze in modcon§tient de gandurile, convingerile §i emotiile care au statla baza simptomelor lor. Multe din metodele pe care Ie voidescrie in sectiuneaurmatoare mi-au fost indicate de ghiziimeispirituali §i de sinele meu superior chiar in timpul §edintelorterapeutice, a§a ca pot depune miirtlirie pentru eficacitatealor. Daca simti ca te inspira, poti folosi aceste metode pentruvindecarea clientilor tai.

.~~Rolul iertiirii

Cea mai comuna cauza a bolilor fizice este incapacitatea

de a ierta 0 aIta persoana, de a-I ierta pe Dumnezeu sau de

a te ierta pe tine insuti. Cursul de miracole spune in aceasta

directie: "Nu ~xista suferinta pe care un gand incapabil deiertare sa nu 0 poata declan§a. In mod similar, nu exista durere

pe care iertarea sa nu 0 poata vindeca"48.Pentru a putea trai plenar la unison cu sinele nostru real, noi

trebuie sa ne eliberam de judeditile critice ale egoului nostru.

Sinele real reprezinta starea noastra naturala, a§a ell nu trebuiesa facem ceva special pentru a ajunge la el. Tot ce trebuie safacem este sa renuntam la gandurile egotice care ne fac sa ne

simtim separati de Dumnezeu §i de ceilalp oameni. In cazul incare consideri ca 0 altii persoana este "rea" sau "pacatoasa",

inseamna ca te consideri separat de ceilalti. Aceasta viziune ii

apaqine egoului §i blocheaza adevacata stare de bucurie §i desanatate caracteristica sinelui real.

.~

,...,~ :._~~ __ :. ::. : "'''''',nLn uu ULU1J\"J.\,..dl1U VC:::;Ut;"raUl

dintr-o aIta persoana. Aceasta judecata critica il face sa sesimta superior sau special, dar afirma in acela~i timp ideeasepararii sale de ceilaIti §ide Dumnezeu. De regula, ceea ce neenerveaza la alte persoane este 0 trasatura pe care nu acceptam48 Foundationfor lnner Peace, Op. cit.

~331


sa 0 recunoa§tem in noi in§ine. In astfel de cazuri, vindecarease produce de indata ce iertam persoana care ne enerveaza, dar§i pe noi in§ine.

. Iertarea completa de sine §i iertarea intregii lumi estecalea cea mai directa pentru eliminarea tuturor blocajeloregotice care se opun vietii pe care §i-o dore§te clientul tau.

Interventia spirituala ne ajuHi sa ne asistam clientii in actiuneade identificare §i de eliberare de incapacitatea lor incapatanata

de a ierta. De aceea, primul tratament care trebuie aplicateste intotdeauna acela de a-ti ajuta clientul sa se elibereze de

judecatile §i de sentimentele sale asociate cu incapacitateade a ierta. Ori de cate ori vei identifica un gand neiertator al

. clientului tau, ajutandu-l apoi sa renunte la el, Ii vei purificapractic aura de un vampir care ii suge energia vitala.

Atunci cand un client renunta la incapacitatea sa de a ierta,

el i§i regase§te starea de pace §i de sanatate specific a sineluisau real. Boala §i suferinta nu pot aparea decat atunci cand

egoul se considera separat de ceilalti §i vinovat de atacurile

pe care le-a lansat asupra lor. Aceasta vinovatie conduce apoi .

la teama de dizbunare. Egoul crede ca daca i§i va face singurrau, imbolnavindu-se sau suferind un accident, va evita astfel

pedeapsa din partea unei surse exterioare. Bolile §i accidentele

sunt instrumentul favorit prin care egoul se pedepse§te singur,

pomind de la convingerea sa nefericita di: "Daca ma voi simtisuficient de rau, voi evita 0 suferinta viitoare". ,"

~edinta ta de vindecare se poate focaliza separat asupraeliberarii de teama, de vinovatie §i de incapacitatea de a ierta.Personal, am descoperitinsa ca aceasta abordare consuma foarte__.~14. ~~~:-r :s~ ~ :vuu,,-, "";~,",a\..,"". '-UIu'..C;Ul1C11Ca t:XClUSlva

asupra incapacitatii de a ierta rezolva nucleul problemei, odata

cu care dispar §i efectele reziduale precum teama, vinovatia,ru§inea §i celelalte emotii egotice.

Iertarea §i deta§area de probleme nu depinde de timp, cide vointa omului. Procesul se poate produce instantaneu, dar

332 :l<f


poate dura §ifoarte mult timp, in cazul in care clientul nu estedispus foarte rapid sa se ierte singur pe sine. Multi clienti seagata cu incapatanare de resentimentele lor, spunand: "De cesa il iert eu? La urma urmelor, nu a fost vina mea".

De regula, acest gen de protest il sile§tepe vindecator saii explice clientului diferenta dintre "aprobare" §i "iertare". Aierta nu este totunacu a acceptacompQrtamentulabuziv al uneialte persoane. Daca dore§te sa scape de inchisoarea egouluisau, clientul ar trebui sa ierte persoana, nu comportamentulacesteia. Pe de alta parte, a ierta nu inseamna 0 atitudine degenul: "Consider ca ceea ce ai tacut e~te impardonabil, darintrucat sunt 0 persoana superioara, voi trece cu vedereacomportamentul tau". Iertarea nu poate vindeca decat atuncicand toate judecatile critice asociate cu situatia de ansamblusunt eliminate §iinlocuite cu iubirea. Numai in acest momentva experimenta clientul rezonanta cu sinele sau real.

"Bine, dar nu poate fi atat de simplu!", a protestat clientamea Barbara atunci cand i-am explicat conexiunea dintreincapacitatea sa de a ierta §isimptomele pe care Ie avea. Inaintede a ajunge la mine pentru 0 §edinta de consiliere spirituala,Barbara a petrecut ani de zile umbland pe la psihiatri, psihologi§i hipno-terapeuti. A pierdut enorm de mult timp §i 0 sumauria§ade bani, iar eu aveam tupeul sa-i spun ca la baza dureriiei emotionale statea incapacitatea ei de a ierta!?

Cursu/demiraco/eafirmainsa: "Complexitatea ii apartineintotdeauna egoului. Ea nu reprezinta altceva dedit incercareaegoului de a ascunde ceea ce este evident". Egoul dore§tesa ne faca sa credem ca noi §i "problemele" noastre suntemcomplec§i §i speciali, atitudine care intare§te convingerea inseparare. bgoUl 1§1oore§te lntotoeauna un diagnostic cat maiexotic, urmat de un tratament cat mai complicat. EI adoratelenovelele §i seriile nesfar§ite de probleme, nu solutionarealor.

Din fericire, iertarea nu are nevoie decat de vointa §i sepoate manifesta intr-o fractiune de secunda, suficienta insa

~333


pentru ca vindecarea sa se poaHiproduce. lata cateva metodeprin care iti poti convinge clientii sa renunte la incapacitateade a ierta:

Vindecarea Metaforicii. Urmare§te intotdeaunasimbolismul care se ascunde in spatele bolii clientului ~u.Corpulofera de regula indiciiclarereferitoarela origineadurerii§i suferintei sale. Spre exemplu, in cazul in care clientul tau seplange de.0 durere la nivelul cefei, intreaba-l direct: "Cine itista in gat?" Daca se plange de tulburari la stomac, intreaba-l:"Ce persoana sau ce situatie nu poti digera?" Daca se plangede dureri de gat, intreaba-l: "Pe cine nu poti inghiti?" Daca seplange de dureri la un picior, intreaba-l: "Ce situatiedin viata tanu poti suporta(sustine)?"In anumitecazuri,dureriledepicioareindica nevoia de a mai incetini putin ritmul vietii. De aceea,lasa-te intotdeauna ghidat de intuitie, pentru a §ti ce intrebaretrebuie sa pui. Daca ai identificat metafora simptomului,cautagandul neiertatordin spatele ei. In 90% din cazuri,acest gand §iemotiile asociatecu el reprezintacauza bolii clientuluitau.

Clienta mea Barbara mi s-a plans de dureri intensela nivelul urechilor §i mi-a spus ca tratamentul medicalnu a ajutat-o cu nimie: Mi-am dat imediat seama intuitivcii durerea de care suferea avea la baza conflictele ei

maritale. Cand amrugat-o sa-mi vorbeascadespre situat~aei familiala, Barbara a inceput sa-§i improa§te sotul cuinsulte pline de manie. Mi-a spus d\ acesta este lipsit debun simt, brutal §ica 0 abuzeaza verbal.

Dupa 30 de minute, Barbara a inteles ca durerile deurechi reprezentau m:mil"rllpi ill" ..,hln~o UM__--:.. ~sau, astfel incat sa nu 0 mai auda. Ea §i-adat de asemeneaseama cii se folosea de boaH1ca de 0 arma impotrivasotului ei, de genul: "Vezi ce mi-ai facut?" Am lucratapoi impreuna pentru a 0 elibera de incapacitatea ei dea-§i ierta sotul.

334~


.'

La inceput, i-am facut 0 lectura psihica pentrusotul ei §i am descoperit ca atitudinea lui furioasa erade fapt indreptata impotriva lui, nu a ei. Barbatul seconsidera un ratat din cauza cii sotia lui era tot timpul

nefericita, deprimata §i bolnava. Barbara a fost nevoitasa recunoasdi faptul ca aveam dreptate. in continuare,am pus-o sa repete de mai multe ori anumite fraze princare afirma ca, la nivelul adevarnlui, atat ea cat §i sotul ei

erau scantei perfecte din iubirea divina, fiind incapabilesa provoace sau sa experimenteze durerea. De indata ce a

scapat de incapacitatea sa de a ierta, ~arbara a constatatca urechile nu 0 mai dor deloc.

Cartea lui Louise L. Hay, Vindecii-licorpul, reprezintacel mai bun ghid pentru interpretarea semnificatiei metaforicea diferitelor boli. Personal, pastrez intotdeauna un exemplardin aceasta carte la indemana in timpul §edintelor meleterapeutice. Am constatat ca daca imi pun clientii sa consultesectiunea care corespunde afectiunii lor, foarte multi dintreei au revelatii instantanee care ii conduc apoi la 0 vindecarefoarte rapida.

Spre exemplu, clienta mea Suzette mi s-a plansca are gingiile umflate, dureroase §i ca acestea iisangereaza. I-am citit imediat semnificatia metafizicaa simptomelor sale din cartea Vindecii-lisingur corpu/:"Incapacitatea de a-ti duce la capat deciziile. Indecizie inprivinta propriei vieti". Am intrebat-o apoi pe Suzzete:"Ce aspect al fiintei tale simte ca nu are un fundament___ _::.._ t"~_W: v u,",,",,,..,",, ,",UL.CLLCUll-a raspuns lara

nicio ezitare ca se lupta sa i§i schimbe imaginea despreDumnezeu, de la cea de "divinitate geloasa, manioasa §irazbunatoare" (imagine inoculata in copiliirie) la cea deDumnezeu plin de iubire. Aceasta tranzitie spirituala i-acreat teama ca decizia ei este "incorecta". Am petrecut

4c.335


restul §edintei ocupandu-ne de eliminarea incapacitatiiei de a se ierta pe sine, dar §i de a-§i ierta preotul dincopilane §i pe mama ei. Mai tarziu, Suzette mi-a spus cain urma acestui tratament, a sdipat aproape instantaneude durerile de gingii.

- Disparilia Timpu/ui.Uneori, clientii se tern sa iertepentru ca pornesc de la premisa gre§ita ca iertarea esteechivalenta cu a spune: ,,Eu am gre§it, tu ai avut dreptate". Eicred ca daca au gre§it,vor fi pedepsiti. Pentru a scapa de teamade pedeapsa, iti poti ajuta clientul sa i§i schimbe instantaneumodul de a gandi, procedeu pe care Cursu/ de miraco/e ilnume§te "disparitia timpului".

Mai intai, reaminte§te-ti ca in lumea sinelui real timpulliniar nu exista. Pe pamant, acest timp este necesar deoareceegoul dore§te sa masoare §i sa compare tot timpul realizarilesale materiale. Fiind un produs al egoului, timpulliniar provinedintr-o sursa ireala, nefiind decat 0 iluzie. Singur Dumnezeupoate crea ceea ce este real §i etern.

Chiar daca nu putem incetini sau accelera timpul a§acum dorim, noi putem totu§i sa schimbam ceea ce ne aducemaminte. La urma urmelor, singurul motiv pentru care ne facemgriji din cauza trecutului nostru sunt gandurile §isentimentelenoastre negative, asociate cu un eveniment neplacut care s-apetrecut candva. Daca am putea elimina amintirea §i efectelenegative ale acestui eveniment din trecut, noi am §tergeptacticacest trecut. Altfel spus, ar fi ca §icum evenimentul nu s-ar fipetrecut niciodata.

Cursu/ de miraco/e afirma dl atunci cand iertam, noifacem exact acest lucru. Tert:m~::Irip "inp <,i i n.M ~~.

persoanelor care au avut legatura cu gre§eala noastra dintrecut §terge complet acest trecut. Explicatia este urmatoarea:evenimentul din trecut a fost un produs al egoului. Acestlucru este cert, intrucat evenimentul nu a fost centrat in iubire.

De aceea, gre§eala a avut la baza 0 eroare de gandire, care a

336 ;»

Vindecareaspirituala'

condus la randul ei la suferinta §ila manie. In acest fel, eroareaa reprezentat cauza durerii noastre emoponale.

Daca inlaturam cauza, efectul va disparea la randullui.Iertarea inlatura cauza emotiilor dureroase, care este egoul.Fara aceasta cauza, emotiile dureroase nu se mai pot sustine.Chiar §i cele mai mari resentimente se vindedl astfel rapid,devenind ni§te amintiri extrem de indep1irtate.

Disparitia timpului este studiata inclusiv in laboratoareleoamenilor de §tiinta. Speciali§tii in medicina, fizica cuantica§i parapsihologie au descoperit ca gandurile prezente potinfluenta sau chiar §terge complet c~mportamentul trecut.Spre exemplu, studiile facute pe aceasta tema de catre savantulHelmut Schmidt au folosit ca instrument un computer caregenera numere aleatorii. Studiile anterioare tacute de savantirenumiti aratasera deja ca oamenii pot influenta mentalnumarul generat de calculator.

Schmidt a mers insa mai departe. EI a pus calculatorulsa genereze numere aleatorii inainte sa i§i inceapa propriu-zisexperimentele. Ulterior, tara ca cineva sa vada aceste numere,Schmidt le-a cerut subiectilor sa influenteze mental selectiaunui anumit setde numere~Subiectiiaveaulatitudinea sa aleagaorice numere doreau. La sfar§itul experimentului, Schmidt adescoperit ca un procent semnificativ din cel de-al doilea setde numere se potrivea cu primul set de numere. Concluzia lacare a ajuns Schmidt a fost ca atunci cand a privit primul setde numere dupa experiment, gandurile lui au calatorit inapoiin timp §iau influentat cel de-al doilea set de numere49.

Experimentele de genul celor facute de Schmidtdemonstreaza ca timpul nu reprezinta '0 mi§care liniara de la~, ..~uuu. ->CIIIIIIUl, Lompararea unui model teleologic cu un model al colapsului cuantic al

energiei psi" (1984), Journal of Parapsychology. vol. 48, nr. 4.

H. Schmidt, "Colapsul vectorului.stare ~i efectul psihokinetic" (1982), Foundations of Physics.

vol. 12, pag. 565.581.

H. Schmidt, Op. ci\., 1981.

H. Schmidt, Op. ci\., 1978.

H. Schmidt, "Efecte PK oblinute In cazul unor linte pre-Inregistrate" (1976), Journal of the

American Society for Psychical Research. vol. 50, nr. 782, pag. 199-223.

~337

~_.


stanga la dreapta, a§acum ni-l imaginam noLPurtatorii luminiii§i pot ajuta clientii sa i§i vindece trecutul prin schimbareagandurilor lor din prezent. La urma urmelor, atunci cand necerem iertare de la alti oameni, ace§tia ne raspund: "Uitade astaPO",ceea ce inseamna: "Te-am iertat §i am uitat deincident".

Propriile mele cercetari mi-au demonstrat ca atunci dndne iertam pe sine sau atunci cand iertam alte persoane, oamenii

implicati.in incidentul din trecut ajung sa sufere de un fel deamnezie de masa. Adeseori, ei nu-§imai aduc aminte de niciunamanunt legat'de incidentul iertat. Dupa parerea mea, dad! neiertam pe noi in§ine pentru comportamentul nostru din trecutprin care am rncut abuz de alcool, droguri, alimente sau tutun,noi putem §terge efectele corporale ale acestor abuzuri, ca §icum acestea nu ar fi existat niciodata.

~tiinta sustine aceasta teorie. De pilda, a existat unstudiu in care savantul William Braud i-a cerut unui subiect sa

influenteze mental indicatorii electrici ai pielii sale masuratifn trecut. Indicatorii nu erau cunoscuti §i nu au fost examinatidecat dupa experiment, cand au fost comparati cu cei propu§ide subiect. De§i rezultatele obtinute nu au fost semnificative

din punct de vedere sta~istic,Braud a descoperit ca subiectulputea exercita 0 anumidi influenta asupra indicatorilor dintrecut prin gandurile sale prezenteSI.

Tratamentul spiritual pe care11aplic eu atunci cand'dorescsa evoc 0 disparitie a unui eveniment din trecut este urmatorul:incep prin a invoca Sfantul Duh (Vocea lui Dumnezeudinlauntrul nostru, care ne vindeca mintea, punand-o la unisoncu adevamJ) Pv~";~ .,=.:...: ~'''U111C;1llUJuont §i altemezintre folosirea verbelor la persoana intai singular ("eu") §i lapersoana intai plural ("noi"), pentru a indica astfel ca mintea

SO N. Tr. RAspunsul este specific in limbajul anglo-saxon, mai pUlin in limba rominA.

51 William Braud ~i allii, "Experimente cu Matthew Manning". Journal of the Society

for Psychical Research. vol. 50, nr. 782, pag. 199-223.

338~

Vindecarea spiritua/ii

mea necesita 0 vindecare pentru a putea percepe perfectiuneareala a clientului meu.

"Sfinte Duh, ... [numele clientuluiJ experi-

menteaza 0 durere ~i are nevoie de ajutorul tau

pentru a-~i vindeca gandurile ce au stat la boza

acestei dureri. Noi ~tim ca durerea lui nu este reala,cad nu Dumnezeu a creat-o. Rezulta ca la baza ei

nu poate sta decat un gand neadevarat. Dorinta

noastra este ca noi sa simlim 0 stare de pace, nu de

durere. Te rog, patrunde acum f11mintea noastra #ajuta-ne sa percepem aceasta situatie dintr-o alta

perspectiva. Te rog, corecteaza-ne gandurile, astfelfncat ele sa se alinieze la adevarullui Dumnezeu. Te

rugam ca toate efectele gandirii noastre gre~ite sa

fie iertate fn timp de catre toti cei implicati".

Procedez in mod similar cu multe alte invocan pe careIe fac, rostindu-Ie la persoana intM plural ("noi"), deoarecevindecarea 11afecteaza deopotriva pe client §i pe vindecator.Aceasta forma particulara de tratament produce intotdeaunaschimbari dramatice la nivelul relatiilor clientului, intrucatvindeca simultan toate mintile asociate cu incidentul dintrecut. Daca dore§ti, iti poti ruga clientul sa iti povesteascaeventualele schimbari produse la nivelul relatiilor sale, pentrua-ti amplifica astfel propria credinta in eficacitatea acesteiforme de tratament.

- Sfera de Lumina. Aceasta metoda de tratament 11ajuta

pe client sa perceapa unitatea sa cu cei fata de care manifesta

resentimente. Roaga-l pe client sa inchida ochii §i sa serelaxeze, rncand cateva respiratii profunde. Condu-l apoi inurmatoarea meditatie-tratament:

~339


" Vizualizeaza sau simte-I pe ... [numele per-

soanei pe care c/ientul fncearca sa 0 iertej. i,i poli

vedea sau simli pe ...? Daca da, da afirmativ dincap ".

(Continua sa lucrezi cu clientul pana eand imagineasau senzatia de prezenta a persoanei respective devine foarteclara. In cazul in care clientul afirma ca este incapabil sa vadapersoana, inseamna ca el opune inca rezistenta la ideea de a 0ierta. Daca el ajunge sa vada sau sa simta prezenta persoanei,acest lucru indica un inceput de dorinta de a 0 ierta. Acestineeput este suficient pentru a putea genera un miracol!)

"in continuare, te rog sa prive~ti sau sa simp

fn interiorul acestei persoane. Te rog sa observi

fn centrul ei 0 scanteie de lumina alba, la fel ca

lumina-pilot a unei sobe. Da din cap daca ai vazut

sau ai simlit aceasta luminila interioara.

Perfect. Daca ai vazut luminila interioara din

aceasta persoana, te rog sa 0 faci sa devina din ce

fn ce mai mare, aClionand mental asupra ei. Tot ce

trebuie sa fad fn ac~~t scop este sa fi ceri luminiisa se amplifice. A fnceput sa creasca? Bun. Acum,

continua sa mare~ti lumina interioara pana cand

aceasta ajunge sa umple fn fntregime persoana"

respectiva. Daca fnca mai perce pi vreo pata

fntunecata fn interiorul persoanei, roaga lumina sa

o curele. Daca ai reu~it sa umpli fn fntregime corpulpersoaneicu aceastalumina,te ro~sa n fnr; ,,;; ~~

;wt: mea ~l mal mult, la fel ca 0 aura, fn jurulpersoanei. Ai reu~it?

in continuare, fncearca sa te vizualizezi pe

tine fnsuli alaturi de aceasta persoana. Pelfect.Acum patrunde fn lumina alba care emana din

340~

--.. -~.- ---


aceasta persoana. Tepoli vedea scaldat fn aceasta

lumina? in acest caz, imagineaza-lica aceastalumina devine atat de orbitoare fncat nu mai polf

face nicio deosebire fntre tine # aceasta persoana.Hotarele dintre tine # ea dispar fn aceasta lumina,

care continua sa se dilate, la fel ca un nor care va

fnvaluie pe amandoi. Cere-i acestui nor de iubirevindecatoare sa se dilate fnca ~i mai mult, pana

cand ajunge sa acopere fntregul ora~, fntreaga lara,

fntregul continent # fntreaga lume. Con~tientizeaza

iubirea care fnconjoara fntreaga {ume ~i care te

face sa fii una cu toli ceilalli oameni, inc/usiv cu

persoana de tanga tine".

Aeeasta metoda de tratament genereaza intotdeaunacoincidente miraculoase legate de oamenii pe care ii iertam.Dat fiind ea suntem eu totii una in lumea sinelui nostru real,ceilalti oameni percep resentimentele noastre impotriva lor.Aeeste resentimente dispar in momentul iertani, fapt pe careeeilalti il pereep intr-o maniera palpabila. Fara sa §tiede ee, eise gandese la noi. La ineeput, este vorba de un gaud neutru.Treptat, el incepe sa fie transfigurat de iubire. Oamenii pe carei-am iertat ne iarta la randullor, tara sa inteleaga de ceoAltioameni incep sa ne trateze diferit, intrucat in timpul aeesteivindeeari ii eliberam §i pe ei de resentimentele lor. Sinele lorreal eomunica eu sinele nostru real dincolo de spatiu §i detimp, de personalitate, de localizarea geografica, §i indiferentdaea sunt vii sau morti. Sufletullor reactinnp~71S1" ;"' ~~--uvu~ua.

La randul nostru, ne dam seama d1 ne eomportam diferitin compania aeestor oameni.Toti oamenii reactioneaza la felulin care gandese ceilalti despre ei. Intr-un fel reactioneaza eifata de oamenii care ii judeca in mod critic §iin alt fel fata decei care sunt deschi§i §i amabili. Noi avem anumite a§teptan

~341


in legatura cu comportamentul celorlalti oameni, §iintr-o maremasura aceste a§teptari ale noastre sunt implinite de ace§tia,care reactioneaza in fata lor. La randullor, ceilalti oameni nupercep decat acele aspecte ale comportamentului nostru carecorespund a§teptarilorlor.

Ceilalti oameni reactioneaza la judecatile noastre criticein functie de acestea. Gandurile noastre reprezinta cauza,iar comportamentul lor efectul. Daca ii privim pe ceilaltioameni din p~rspectiva egoului nostru, noi generam automatun comportament negativ din partea lor. Daca apelam insa lamiracolul iertarii §iii privim prin ochii iubirii, comportamentullor fata de noi se va schimba dramatic.

Ai petrecut vreodata un timp in compania unei persoanecare te admira §i te iube§te? Nu te-ai simti infinit mai binealaturi de ea, prin comparatie cu timpul petrecut in companiaunei persoane critice la adresa ta? Atunci caod clientul i§i iarta§eful,sotia, colegul de munca, mama, sora sau copiii, persoanaiertata i§i va schimba dramatic comportamentul fata de el.Aceasta transformare este generata de schimbarea perceptieic1ientuluide la perspectiva egoului la cea a sinelui sau real.Iertarea conduce la 0 mare economie de timp §i de energie!

- Vizualizarea larcului. 'Dupa ce ti-ai ajutat c1ientul sa

se relaxeze facaod cateva respiratii profunde §i lente, roaga-lsa i§i inchida ochii §i sa se a§eze intr-o pozitie confortabi1a.Descrie-i apoi urmatoarea imagine:

" Imagineaza-li ca te afli undeva la lara.lnfala

fn ('0 ;.";,,,,1,. J ~, __0 :,: " ~ "VULt:: PfUVIZllle

materiale, emolionale # spiritualedecareainevoie.Drumul trece printr-un larc, care are doua porli:

una care da catre tine ~i cealalta fn partea opusa.

Daca ambele porli sunt deschise, toate proviziile

de care ai nevoie pot ajunge cu u~urinla la tine. La

342 :tJ-


fel, toate darurile tale pentru restullumii pot trece cu

u~urinla prin larc, calatorind mai departe ".

(Roaga-ti clientul sa respire profund §i extrem de lent detrei ori, sau aplica 0 alt11metoda pentru relaxarea profunda, iar

apoi continua):

" Ori de cate ori ne cramponam de incapacitatea

noastra de a ierta pe cineva, noi fnchidem aceasta

persoana fntr-o celula din mintea noastra, proiectand

asupra ei 0 stare de vinovalie ~i condamnare.Imaginea persoanei este astfel ;fnlarcuita' fncon~tiinla noastra, iar porlile care permit intrarea #ie~irea din acest larc sunt fnchise, la fel ca porlileunei fnchisori. Din pacate, noi ne fnchidem fara sane dam seama inclusiv pe noi fn#ne fn acest larc,

alaturi de persoana pe care refuzam sa 0 iertam, sub

pretextul ca suntem gardianul ei. Din cauza ea linemambele porli fnchise, noi ne blocam astfel fntregul

flux al proviziilor de care avem nevoie.Prive~te chiar acitm fn interiorullarcului ~i vezi

cine se afla fnchis fn el. lncearca sa fnlelegi prelul

uria~pe care fl plate~ti pentru a line aceste persoane

fnlarcuite. Daca e~tipregatit sa Ie ier/i, imagineaza-lica porlile larcului se deschid automat. Vizualizeaza-ipe cei fnchi~i fn larc ie#nd liberi din acesta, fericilica i-ai iertat. Ureaza-le tot ce este mai bun. Daca

acest lucru Ii se pare dificil, fli reamintesc ca trebuiesa ierti npr.<:nnnn n" .f"_nt"T,, n; Tn...::::;- - y::

oameni ~i bucura-te de u~urarea pe care 0 simli,de noul sentiment de eliberare care apare odata cu

renunlarea la resentimentele tale.

In final, ai grija sa nu ramai singur inchis fn

larc, din caza judecalilor critice ale egoului tau laadresa ta".

Je.343

CALEA PURTATORULUl DE LUMINA Vindecarea spiritualii

- Eliberarea angelica. Una dintre cele mai eficientemetode prin care iti poti ajuta clientii sa se vindece deincapacitatea lor de a ierta se refera la invocarea ajutoruluiingerilor. Personal, am descoperit din experienta ca atuncidlnd niciuna din metodele de mai sus nu functioneaza, clientiimei refuza sau se tern sa ierte. Aceste rezerve pot fi vindecaterapid §i cu delicatete prin interventia ingerilor, care sunt ni§tevindecatori remarcabili.

Du~a ce clientul s-a relaxat, ghideaza-l cu bHlndete§ispune-i sa i§i imagineze ca fiecare gand incapabil de iertareeste 0 foaie de hfu1:ie.Explica-i faptul ca, la un moment dat,aceasta foaie de hfu1:iea servit unui scop util. Acum nu maiesteinsa dedIt 0 foaie de hfu1:ieveche §iingalbenita, decare nimeninu mai are nevoie. In continuare, spune-i clientului sa i§iimagineze ca in jurullui zboara mai multi heruvimi §i roaga-lsa dea aceste foi vechi de hfu1:ieingerilor. Ace§tiadue foile dehfu1:ie§i Ie arunca in foculluminii, in care toate gandurile suntpurificate. In final, ei se intorc la client, tacandu-i cadou acesteganduri purificate §ipline de iubire.

inutile §i a §tirilor despre boli, accidente sau dezastre. Ghidultau interior te va ajuta sa iti echilibrezi starea interioara incazul in care vei afla ca undeva in lume s-a produs 0 tragedie,ajutandu-te sa 0 percepidin perspectiva legiicauzei §iefectului,dar §i a compasiunii. La momentul potrivit, vei simti nevoiasa inchizi televizorul §i sa incepi sa vindeci situatia creata,pomind de la cunoa§terea adevarului supremo

~~~

Acordarea menta/a a vindecatorilor

Fiind un instrument '<11vindecarii, va trebui sa iti iei toateprecautiile necesare pentru ca mintea ta sa ramana tot timpulin armonie cu adevarul. Orice om cade din cand in cand in

mrejele egoului sau, ceea ce nu inseamna ca nu e§ti calificatsa actionezi ca un purtator al luminii. Calea purtatorului delumina nu inseamna sa nu cazi niciodata in capcanele egoului,ci doar sa realizezi acest lucru cat mai ranicinosihil rnr!lnrl

apoi tot ce iti sta in puteri pentru a reveni la starea de paceinterioara. Printre masurile pe care Ie poti lua se numara:respiratia profunda, rugaciunea sau meditatia.

Acordarea mentala cu sinele real presupune uneori §ischimbarea modului de viata, de pilda evitarea discutiilor

344!!i!f

r

CAPITOLUL 23

I

VINDECAREA LUMII

"Noi trebuie sa inlelegem ca tot ceea ceexistii in univers se na~tedin eter # este scaldat in

acest eter".

- Pierre Teilhard de Chardin,om de §tiinta, clarvazator §i filozof francez

La fel 'ca in cazul vindecarii unui client sau a unui

alt corp material, vindecarea lumii in care traim sepoate produce din perspectiva materiei sau a spiritului. Atatmunca terapeutica energetica cat §icea spirituala pot modificadramatic starea de sanatate a lumii in care ne aflam.

Teama co/ectivli genereazii intotdeauna efecte dezastruoase

Profetiile referitoare la sfar§itul lumii au existatdintotdeauna. Istoria ne invat1i de pilda ca ideea potrivitcareia "sfar§itul este aproape" a creat 0 panica in masa injurul anului 1000 d.Ch. Practic, toate generatiile care au traitla cumpana dintre doua secole au crezut ca vor trai sfar§itullumii. Drama este ca daca foarte multi oameni ajung sa creadaintr-o convingere negativa, teama lor colectiva se repercuteazaasupra lor, generand tragedii reale.

La oraactuala, Dumnezeu treze§tefoarte multipurtatori aiIuminii tocmaipentru ea panica in masa produsa de sehimbarea

~347

L


dintre milenii poate provoca indircarea planului eteric cuenergia de joasa frecventa a fricii. Acest risc va continua saexiste in perioada 1990-2040. Prin con§tiinta lor orientataasupra iubirii §i a adevarului, purtatorii luminii pot impiedicaimplinirea profetiilor referitoare la sfar§itullumii. Chiar dacaaceste profetii se vor indeplini, eipot asigura serviciilenecesareumanitatii, cum ar fi vindecarea, manifestarea vibratiilor plinede iubire §iconsilierea.

Schimbiirile climatice

Foarte multi oameni contempHicu spaima schimbariledramatice ale c1imei,fiind convin§ica acestea prezic sfar§itullumii. In ultimele doua decenii, con§tiinta colectiva s-afocalizat cu atata ardoare asupra schimbarilor c1imaticeincatchiar a provocat anumite dezastre. Nu trebuie sa uitam nicioc1ipaca intreaga lume materiala, deci inc1usivploaia, stanci1e,zapada, vantul, pamantul §i trasnetele - reprezinta un produsal gandurilor noastre. Daca noi intretinem ganduri colective deteama, acestea tind sa se materializeze, ceea ce nuinseamna

ca Dumnezeu ne pedepse§te prin intermediul schimbarilorclimatice. ,

Noi nu suntem ni§te victime izolate pe 0 planeta in carevremea se schimba dupa cum vrea ea, ci visam un vis pe careil controlam noi in§ine. In acest scop, noi nu trebuie sa uitamnicio clipa de legea cauzei §i efectului, care spune ca: oricerealitate fa care ne gandim capiitiipropor{ii din ce in ce maimari. Din aceasta perspectiva, purtatorii luminii ar trebui samediteze zilnic la realitatea pe care doresc sa 0 tdii:l~(,~ nl1 I..

",,,,,,u\" \"diClit::lem ca s-ar putea intampla.Anumite fenomene naturale intense, cum sunt uraganele,

inundatiile §i cutremurele, ar putea fi maniera Pamantului dea elimina energiile negative cu care a fost suprasaturat. Daca

§i-ar uni eforturile, purtatorii luminii ar putea asista acest

348~

Vindecarea [urnii

proces de eliminare, avand insa grija ca el sa se manifestemai bland. Chiar §ioamenii de §tiintaau ajuns la conc1uziacaputerea mentala a oamenilor poate influenta vremea52.Studiilelor confirma ceea ce purtatorii luminii au §tiut dintotdeauna.De aceea, noi putem vizualiza dispersarea energiei negative§i transportarea ei de catre ingeri catre lumina, pentru a fipurificata. Putem sustine de asemenea imagini rnentale alevindecarii colective a incapacitatii noastre de a ierta. In acestfel, noi putem contribui la eliberarea pamantului de propriulsau ego, care, la fel ca §i egoul nostru, este autodistructiv.

La fel ca in cazul muncii de vindt(care spirituaHi careactioneaza asupra unui corp uman, rugaciunile noastrecolective pot contribui la vindecarea miraculoasa a corpuluiPamantului. La ora actuala s-au acumulat numeroase dovezi

§tiintifice care atesta faptul ca rugaciunea accelereaza rata decre§terea plantelor §ia microorganismelor53,§ipoate influentaproprietatile aerului §i apeP4. De ce nu ar avea rugaciuneaefecte similare §iasupra restului naturii? Daca ne-am combinaimpreuna rugaciunile, acestea ar putea restabili starea naturalade sanatate perfecta a Pamantului, caminul nostru comun.

Vindecarea energetidi a /umii

Savantul britanic James Lovelock a propus 0 teorie careconsidera ca pamantul este un organism viu ce face eforturi sai~i mentina homeostaza prin schimbarile sale atmosferice §i52 Roger D. Nelson, Op. cir., 1996.

Laurie 1. Robinson, Op. cir., 1995.

L. Barth, Op. cir., 1961.

.JJ VYIIlIamU. tSraud, Up. cit.

Dolores Krieger, Op. cit.. 1981.

C.M. Pleass ~i N. Dean Dey, Op. cit., 1990.

C.B. Nash, Op. cir., 1984.

J. Barry, Op. cir., 1968.

54 L.N. Pyatnitsky ~i V.A. Fonkin, Op. cir., 1995.

Gertrude R. Schmeidler, Op. cir.. 1984.

Gertrude R. Schmeidler, Op. cir., 1973.

~349

".---------- --


terestre. Lovelock §i-a numit teoria "Gaia", dupa zeita greacaa Terrep5.Teoria Gaia explidl dezastrele naturale ca efecte alecruzimii omului aplicate asupra naturii.

Din punct de vedere intuitiv, teoria lui Lovelock pareplina de bun simt. Fotografiile Kirlian au demonstrat calumina din jurul unui corp material se modifica atunci candemotiile oamenilor care tin in mana acest corp se schimba.Spre exemplu, daca cineva tine in mana un obiect in timp cemanifesta.o stare de manie, aura obiectului este mai intunecata§i mai contractata decat daca persoana care il tine in manamanifesta 0 stare de fericire.

La ora actuala exista 0 controversa a oamenilor de §tiintareferitoare la fotografiile Kirlian. Multi savanp considera caa§a-zisele aure ale obiectelor reprezinta de fapt imagini aleumiditatii sau temperaturii acestora. Nu conteaza insa preamult in ce masura aceste fotografii reprezinta umiditatea,temperatura sau lumina emanata de un obiect. Cert este caace§ti indicatori se schimba ca reactie la emotiile oamenilor.Fotografiile arata de asemenea ca obiectele materiale absorb §ireflecUiemotiile celor care Ie tin in mana.

Acest lucru nu are cum sa surprinda un medium, care tineadeseori in mana obiecte care apartin clientilor lui, cum ar fiun ceas, un inel sau un set de chei. Aceste articole amplificafluxul de informatii pe care mediumul Ie poate detecta inlegatura cu emotiile, gandurile §i chiar filmul vietii cli~ntuluilor. Personal, mi s-a intamplat de multe ori sa tin in mana unarticol apartinand unei persoane §i sa percep instantaneu 0sumedenie de informatii referitoare la aceasUipersoana.

F.npr01~ rn~1fi('u~tX ~n"" & ~~ :._ : :u: U"}:: a lU~L

numita de unii "focta vietii", "ki", "chi" sau "prana". Prinanii 40, oamenii de §tiinta numeau aceasta energie a vietii"energia orgonica". Cercetatorul Wilhelm Reich a descoperitaceasta energie orgonica in intreaga materie organica, dar §iin55 J.E. Lovelock, Gaia: a noua perspectiva asupra vielii pe pam,;nt. 1979.

350 :;J-

Vindecarea turnii

.

apa, in lemn, in alimente §iin atmosfera. EI a creat un aparatasemanator unui pistol care putea influenta energia orgonica,§i in mai multe studii monitorizate a reu§it sa influentezevremea cu ajutorul acestui aparat56.Reich era convins cacerul albastru nu reprezinta altceva decat imaginea vizibila aenergiei orgonice, despre care afirma ca are culoarea albastra.Fotografiile rncute din satelit confirma faptul ca planeta esteinconjurata de un strat de aer incarcat electric, de culoarealbastra57.

Noi putem lucra pentru vindecarea Pamantului, la felcum am lucra pentru vindecarea corputui unui client. Etapeleprocesului de vindecare energetica §ipsihica nu difera de celeaplicate in cazul unui client. Spre exemplu, primele etape suntintotdeauna cele de relaxare §i de golire a minpi, urmate devizualizareaaureiPamantului§ide sesizareazonelor intunecate(dureroase) ale acesteia.

Daca dore§ti, te pop adresa direct acestei dureri,vorbindu-i. Spre exemplu, 0 poti intreba: "Ce anume dore§tica eu sa §tiu?" Daca vei asculta cu atentie, vei descoperi cadurerea are 0 voce a ei. Aceasta iti poate vorbi, spunandu-ti in ce fel dore§te sa primeasca ajutor de la tine. De piIda,ti-ar putea cere sa trimiti cativa ingeri sau un flux de luminaalb-stralucitoare dltre anumite locatii geografice. Daca auzi 0astfel de cerere, renunta la orice indoiala §i da-i curs.

Pamantul poate fi scanat la fel cum scanezi chakreleunui client. Am avut odata un client care locuia la tara, intr-oregiune indepiirtata, §i care m-a rugat la telefon sa ii scanezpsihic terenul din jurul casei. M-am plimbat mental oe acp.stlCICIl~I am aescopent trei zone cu probleme. In fiecare din

56 K. Stan. .,Efectele acumulatorului de energie orgonicA asupra aerului: procesul cn;ator"

(1978), Bulletin of Interscience Research Institute. vol. 2, nr. 4, pag. 125.137.

57 W. Reich, "Un studiu de caz" (1945), International Journal of Sex. Economy and Orgone

Research. vol. 4, pag. 59.64.

W. Reich, "Orgonometria termicA §i electroscopicA" (1944), International Journal of Sex.

Economy and Orgone Research. vol. 3, or. I.

~351


aceste zone am vazut 0 forma intunecata, care semana cu unpahar de vin uria§ingropat in pamant. Simultan, am simtit fioride energie negativa intensa. Nu mai doream sa aprofundezscanarea acestor zone, a§aca mi-am informat imediat clientulin legatura cu aceasta decizie a mea. Acesta mi-a explicatdl cele trei zone sunt imprejmuite de garduri §i au placuteguvernamentale de avertizare impotriva radiatiilor. Clientulmeu credea ca viziunea imaginilor paharelor de vin ingropatesimboliza puturile care duceau catre depozitele pentru de§euritoxice din interiorul pamantului. In celelalte §edinte care auurmat, am lucrat pentru purificarea psihica a zonei.

Ori de cate ori aud de ora§e in care se manifesta marlmi§cari sociale, obi§nuiesc sa tin §edinte de eliberare aspiritelor pentru aceste zone. Una din metodele favorite pecare Ie aplic consta in vizualizarea unui aspirator uria§ pecare il proiectez asupra ora§ului respectiv. Ii cer apoi tubuluisa gaseasca toate petele intunecate generate de frica §i deincapacitatea de a ierta, §i sa Ie aspire. Ma vizualizez apoi pemine apasandbutonul "pornit", astfel incat tubul sa aspire rapidtoate petele intunecate din zona. Imi imaginez apoi ca acestereziduuri ajung in lumina lui Dumnezeu, unde sunt purificate§i dispersate instantaneu. Dupa disparitia petelor intunecate,inversez functia de aspirati~, astfel incat prin tub sa coboareasupra ora§ului lumina alb-straIucitoare a lui Dumnezeu, lafel ca pasta de dinti care iese dintr-un tub. Aceasta lumina serevarsaasupraora§ului,aducandcu ea vibratiaiubirii,a pacii"§iasigurantei.Imiinchei intotdeaunavizualizareacu 0 rugaciunedemultumireadresata lui Dumnezeu§iingerilorLui, pentru stareade sanatate perfecta pe care au revarsat-o asupra acelui ora§.Uneori, imi directionez aceasm vizualizare:~i ,,<,n:-~~-_..~::v.nnl;t;,,; -1- ;_: w...;uli:1~UiUl.Uaca dore§ti, poti aplica aceastametoda inclusiv asupra altor institutii sau regiuni cu probleme,cum ar fi inchisorilesau padurea tropicala.

o aIta metoda eficienm de vizualizareconsta in a-tiimagina un nor uria§ de iubire, care are culoarea ta preferata.

352$ii/-

Vindecarealurnii

InvaIuiePamantul in acest nor §icontemplapicaturile de iubire§i de fericire care cad din el asupra solului. Simte bucuriapamantului atunci cand se alimenteaza cu aceasta energieplina de iubire. Contempla reactia animalelor §i plantelor(manifestata printr-o sanatate perfecta) atunci cand sistemulecologic pune in circulatie acest dar al iubirii tale.

Vindecarea spiritualii a lumii

Scopul vindecarii spirituale nu difera de eel al vindecariienergetiee. Doar metodele celor doua abordari difera.Vindecareaspiritualatranscendeiluziaproblemelor §iafirmacanumai perfectiunea absoluta este adevarata, spre deosebire devindecarea energetica, ce se concentreaza asupra problemelor,incercand sa Ie vindece prin diferite metode specifice.Vindecarea spirituala se folose§tede ganduri, cuvinte, minte §ispirit, in timp ce vindecarea energetica se folose§te de lumina§ide instrumentele materiale sau eterice. Ghidul tau interior teva ajuta sa aplici cele mai Potrivite instrumente de vindecarepentru fiecare situatie in parte.

La fel ca in cazul vindecarii spirituale a oamenilor,vindecarea spirituala a Pamantului presupune inainte detoate eliminarea incapacitatii de a ierta la nivelul eon§tiinteicolective, care sta la baza majoritatii problemelor sociale §ide mediu.

Incapacitatea de a ierta este 0 forma-gand care impartelumea in oameni buni §ioameni raLEgoul se simteintotdeaun::tconfortabil atunci r.~"rI ",,--I~'u...:: U;,'" lUqe exterioare pentruco§marurile sale. In acest fel, el i§i asigura existenta perpetua.

Daca un om descopera ca egoul §i perceptiile sale sunt simpleiluzii, egoul este automat detronat de la putere. De aeeea, la fel

ca §i Vrajitorul din Oz, egoul ne avertizeaza in permanentil "safim atenti la omul din spatele cortinei", distragandu-ne astfelatentia asupra speetacolului exterior de sunet §i lumina.

~353


Co§marul indHzirii .globale, al distrugerii padurilortropicale §ial celorlalte fenomene extreme ale naturii nu poatefi vindecat atat timp cat ne cramponam de judecatile noastrecritice §ide mania indreptata impotriva "oamenilor rai". Acestmod de a gandi nu face decat sa alimenteze in continuarerautatea pe pamant, in acord cu legea infailibila a cauzei §iefectului, care face ca ceea ce gandim noi sa se materializeze.

Purtatorii luminii pot vindeca .intr-adevar cauzacomportarp.entuluiiresponsabil al celor care distrug paduriletropicale §i care comit alte abuzuri impotriva naturii. In acestscop, ei au insa nevoie de curajul de a recunoa§te ca singurasolutie care poate functiona in acest caz este iertarea.

Dumnezeu a vorbit deja cu cei care fac rau Pamantului. Ininimile lor, ace§tioameni §tiuca provoaca foarte multa durerepe aceasta planeta. Aceasta cunoa§tere intuitiva i-a condusla 0 imagine foarte proasta despre sine, careii face sa seconsidere nevrednici de 0 viata mai fericita §imai productiva.Multi dintre ei se tern ca daca §i-ar schimba comportamentulascultand de voceainimii, acest lucru i-ar ruina din punct devedere financiar. Oamenii care au un comportament criminal

impotriva planetei suntpe punctul de a se vindeca, iarpurtatoriiluminii ii pot ajuta in aceasta directie, asigUl;andun' campcolectiv de iubire §i lumina, care ar reprezenta exact impulsulnecesar pentru a-i trezi pe ace§tioameni.

Purtiitori ai luminii, voipute{i vindecamii de bolis!}cialeprin decizia voastrii colectivii de a fi ierta ~ide a-i iubi pe ace~ticriminali. Nu trebuie sa Ie iertati faptele, ci doar pe cei care seami in spatele acestor actiuni. Acest gest ar putea incepe chiarcu iertarea 'celor care v-au rn~nt r~" :,o¥~~-:-.~.:.,:_u,",,",,,u,lIUl

plUl~l:mm 10afara incapacitatea noastra de a ierta asupra unorsituatii noi care ne reamintesc de vechile noastre rani.

Prive§te-i pe criminali exact a§a cum sunt inTealitate: ni§te

copii sfinti .§i plini de iubire ai lui Dumnezeu. Vizualizeaza.i

dandu-§i seama ca in cautarea sigurantei §i fericirii, ei au

Vindecarea lumii

creat foarte multa durere pe aceasta planeta, care Ii afecteaza

inclusiv pe ei. Imagineaza-p-i cazand in genunchi in urma unei

revelatii a iubirii lui Dumnezeu, apoi ridicandu-se §i incercandsa-i trezeasca §i pe alp criminali la fel ca §i ei.

Daca 0 astfel de vizualizare ti se pare impotriva firii saudificil de sustinut, cultiva cel putin ganduri neutre referitoare la

crimele lor. In acest fel, macar nu vei mai alimenta §i tu foculmaniei §i fricii colective indreptate impotriva acestor criminali.La urma urmelor, nu uita ca toate aceste crime au fost create

tocmai pe fundalul unor astfel de ganduri colective.

Roaga-i pe ingeri sa te ajute sa gase§ti in inima ta putereade a-i iubi pe ace§ti criminali. Aceasta iubire te va ajuta sa

experimentezi cu adevarat revela{ia ca suntem cu totii una cuDumnezeu. Dadi te ajuta, recite§te citatul din Ralph Waldo

Trine de la inceputul acestei carti, in care autorul afmna pe

buna dreptate ca secretul oricarei vindecari este recunoa§tereaunitatii.

Practica aten(iei con§tiente

Atunci cand m-am angrenat pe calea purtatorului delumina, intuitia mea m-a sfatuit sa evit toate conversatiile,emisiunile de televiziune §i textele negative. Nu a fost nevoiesa-mi spuna acest lucru de doua ori! I-am urmat imediat sfatul,intrucat imi doream din suflet sa pastrez bucuria inca fragila aredescoperirii sinelui meu real.

Atunci cand discut cu alti purtatori ai luminii, descooar (lp

re~uUicHsi :I('p~t;nn.. ;.: :. la~lslat, pe care il respecta custrictete. Exista totu§i activitati vindecatoare care ii plaseazape purtatorii luminii in "prima linie" a frontului, silindu-isa interactioneze cu mas-media. Alti purtatori ai luminii,care detin functii publice in guvem sau in unitatile medicaletraditionale, sunt nevoiti sa se angreneze uneori in discutiiaprinse cu cei care nu cred in metodele pe care Ie aplica ei.

354~ ~355


Cu siguranta, este mult mai u§or sa iti mentii atentiafocalizata asupra adevarului iubirii care sta la baza lumii incare traim prin evitarea §tirilor §i discutiilor referitoare la"probleme". Din pacate, aceasta atitudine nu este intotdeaunapragmatica, iar uneori nu este nici macar de dorit. Un purtatoralluminii mi-a spus odata ca ii place sa se uite la §tirilede searapentru a afla incotro sa i§i directioneze rugaciunile. Aceastaviziune reprezinta un model sublim pentru toti acei purtatoriai luminii car~doresc sa i§i echilibreze raportul dintre intentiade a-§ipastra puritatea mintii §idorinta lor de a aduce serviciiacestei lumi.

Din fericire, ne putem ruga intotdeauna ingerilor pentrua ne ajuta sa ne eliberam de temerile §i de mania noastr~ laadresa lumii' exterioare. Ingerii de-abia a~teapta sa ne ajutesa vindecam aceasta lume. Cu exceptia situatiilor de extremaurgenta, noi trebuie sa solicitam insa interventia lor, intrucatniciun Inger nu este dispus sa incalce vreodata legea liberuluiarbitru. Ingerii raspund cu bucurie apelurilor noastre, cu atatmai mult cu cat §tiu ca in acest fel contribuie deopotriva lavindecarea acestei lumi §i la vindecarea inimilor §i mintilorpurtatorilor luminii.

Cea mai buna modalita,tede a-ti folosi timpul §ienergia incalitate de purtator alluminii consta in vindecare. Din aceastaperspectiva, contraargumentele §i dezbaterile referitoare laproblemele acestei lumi sunt contraproductive din punctuJ..devedere al unui purtator al luminii. Toate conflictele se nascla nivelul egoului §i au la baza viziunea separarii de ceilalti.Timpul §i energia folosite pentru 0 dezbatere ar putea fifolosite mult mai bine pentru 0 ~edintade vinrlpf''' ..~~-.::;-~:_::~~~"pUHucua,un pur §1simplu pentru a face un gest nobil deintrajutorare.

Din aceea§i perspectiva, vindeearea lumii in care traimpresupune alegerea eu grija a euvintelor pe care Ie folosim infrazele pe care Ie rostim sau in gandurile noastre. De pilda, ar

356 ::»

Vindecarea lumii

trebui sa evitam discutiile despre "tragediile cumplite" carese petrec intr-o parte sau alta a globului. Conversatiile potfi directionate intotdeauna catre speranta §i catre vindeeare.Personal, ma rog adeseori lui Iisus sau Sfantului Duh sa maajute sa imi alegcu grija euvintele §isuntde fieeare data uimiffisa constat cat de u§orimi vine sa rostesc exact eeea ce trebuie,in loeul §i la momentul potrivit.

Siiniitatea # pacea [um;;

Privind lucrurile diQperspectiva spirituala, nu numai eanu exista nimie gre#t in legatura eu aceasta lume, dar nicimacar nu exista0 fume. Iluzia materiei solide se na§tein minteaomului §inu are nimic de-a face eu Creatorul. Pe de alta parte,un purtator alluminii se poate ajuta pe sine §i i§i poate aj~tafratii §i surorile sa se bueure de visele lor pamante§ti.

Ai trait eu siguranta experienta unui vis lucid in careerai con§tient de faptul ca visezi. 0 parte a mintii tale visa,in timp ce 0 aha parte era con§tienta de faptul ca viseaza,contempland acest vis.Daca dore§te,aceastaparte aeon§tiinteiare eapacitatea de a schimba complet scenariul.visului. In modsimilar, un purtator alluminii poate redirectiona visuI.colectival umanitatii.

Ori de cate ori un purtator al luminii experimenteazarevelatia de a fi una eu ceilalti oameni §i eu Dumnezeu, eli§i aduce contributia la trezirea celorlalti oameni. Efeetul estesimilar eu procesul prin care in interiorul ereierului apare 0noua sinapsa atunci dlnrl om..1 ~ ::: __.~. 'YJ.UIL~aumearecepteaza gandurile corecte ale purtatorului luminii referitoare

la adevacata realitate §i i§i creeaza astfel 0 noua sinapsa, care iiajuta apoi §i pe ceilalti copii ai lui Dumnezeu sa se trezeasca.

Vindecarea spirituala a planetei se refera la mintea sinelui

real, nu la corpul Terrei. De aeeea, tratamentele aplicate la aeestnivel trebuie realizate din perspectiva sinelui. Patrunderea in

~357


aceasta lume reala este simpla: tot ce trebuie este un gand plinde iubire. Altfel spus, va trebui sa eviti gandurile de spaimasau de manie la adresa lurnii in care traim. In acest scop,reaminte§te-ti in permanenta de beneficiile "deta§arii" dematerie, mult predicata de religiile orientale. Chiar daca iube§tinatura §i nu dore§ti ca aceasta sa fie distrusa sau pervertita,nu-ti vei putea manifesta corect iubirea decat daca vei cultivaacele ganduri care corespund planului suprem al adevarului.Nimeni nu poate vindeca de pe nivelul fricii §i al disperarii.

Lumea in care traim va fi vindecata in momentul in care

vei fi capabil sa vizualizezi 0 lume vindecata. Personal, mi-ampus pe pereti postere pe care am scris: "Traiesc intr-o lumeplina de iubire, fericita §i con§tienta de unitatea ei". Acestmesaj irni rearninte§te in permanenta sa vindec lumea prinvizualizarea unei lumi vindecate, nu prin negarea uratenieisau durerii ei, ci prin transcenderea acestor iluzii indezirabile.Esenta lurnii in care traim este rninunata, pura §i plina depace, iar noi putem experimenta aceasta esenta printr-o simpladecizie de a 0 vedea.

Din acest punct de vedere, singura premisa care i se cereunui purtator alluminii ce dore§tesa ajute lumea in care traimcu totii este decizia sade a J;'amanecentrat in perspectiva iubirii.Ori de cate ori facem 0 vindecare individuala, noi contribuim

in acest fella vindecarea simultana a intregii lumi. Dupa cumspune Cursu/ de miraco/e: "

Vindecarea ta este singurul lucru de care are nevoieaceasta lume pentru a fi vindecata. Invierea lumii depindede vindecarea §i de fericirea ta, care vor demonstra ca lumeaDoatefi vindecata.

. . I;

RUGACIUNEA PURT ATORULUI DE LUMINA ,

" FUnd nascut din cer, sufletu/ trebuie sa urmeze 0

cafe celesta, E/ trebuie sa se fna/te mai presus de

aceasta fume. Omil/ fnte/ept, 0 spun cu tarie, nU-$i

poate gasi lini$tea fn ceea ce este pieritor $i nu-$i

poate focaliza inima asupra ace/or aspecte care

depind de timp ",

- ¥ichel~geio Buonarotti,artist §ifilozof italian renascentist

UneOri,noi ne spunem in sinea noastra: "Ce bine arfi dad1 a§ trai intr-o lume mai buna. Atunci a§ fi

fericit". Astfel de gandQrinu ne ajuta insa sa avansam, caciiJ)verseazaordinea 9auz~i§iefectului.

Fericirea noastra nu depinde de pacea lumii in care traim.Dimpotriva, pacea lumii in care traim depinde de fericireanoastr~.Intreaga lume §i toti locuitorii ei sunt refl~xii perfecteale gandurilor noastre interioare. Daca te prive§ti ,pe tine

insuti §~lumea in care traie§ti prill.flltrul egoului, v~i ved~apretutindeni §i vei experimenta personal sentimentul groazei,al vinovatiei §i al nefericirii. Egoul te,va mana intptdeaunade la spate in alte locuri, in cautarea unor conditii exterioarecare sa te faca fericit. Din nHcatp-.P-l1onl.,j (bntril.. .,,,1,,,nl1nnt

confelj. niciodata fericirea durabila, intrucat ac~asta ar punecapat inse§i existentei efemere a egoulpi.

Daca vei ascultavocea lui Dumnezeu care ti se ad~eseazaprin intuitii §i apeluri interioare, vei fi cmauzit sa percepilumea prin ochii sinelui real. In urma acestei viziuni, lumea va

358~ ~359


fi instantaneu vindecata, caci sine1ereal nu vede §inu percepealtceva decat iubirea.

Calea purtatorului de lumina este calea pastrarii atentieicentrate in sinele real. Ea este calea descoperirii ca numaisinele real iti poate oferi ceea ce iti dore§ti cu adevarat. Caleapurtatorului de lumina echivaleaza cu decizia de a renunta laata§amentele fata de lumea materiala §i de a accepta singurasursa a fericirii durabile chiar dad te mai afIi inca in aceasta

lume materiaJa.Vindecarea lumii se produce traind in aceastalume, dar nefacand parte integranta din ea.

Pentru a merge mai departe pe calea purtatorului delumina, haide sa rostim impreuna aceasta rugaciune:

Rugaciunea purtatorului luminii

"Optez pentru a ramane centrat in con~tiinfa iubirii,

in Dumnezeu ~i in sinele meu real. La lei ca in centrul unui

uragan, tot ce exista pe acest nivel este lini~tit, sigur ~i plin

de pace. intreaga mea putere, infelepciune ~i pace deriva din

ramanerea in acest centru. De aceea, ma rog flerbinte lui

Dumnezeu ~i ingerilor Lui sa imi piistreze mintea aliniata cuacest adevar.

Ma deta~ez de bunavoie de lumea materiala, ~tiind ca in

acest lei ii pot ajuta ~i pe alfii sa se vindece. Am 0 incredere

deplina ca Dumnezeu imi va indeplini toate nevoile # ma:las

calauzit exclusiv de infelepciunea Lui omnipotenta.

Nu mai sunt dispus sa ma hranesc decat cu iubire ~i cu

bucurie, ~tiind ca merit sa flu lericit # sanatos. Renunf de

bunavoie ~i cu toata iubirea la tnnt" ;..A~- "':.':_ ~. c:::we

~:;-- ,.r..:...~.. ...uprlVlre Lamine ~i la ceilalfi oameni, ~tiind catot ceea ce imi doresc se va materializa ca urmare a deciziei

mele de a experimenta unitatea intregii viefi.

$tiu ca menirea mea este sa flu un vindecator ~i un

instructor care preda calea lui Dumnezeu, # imi accept acum

360sr

Rugaciunea purtiItarulu; de lumina

.,plenar aceastii misiune,fara nicio rezerva ~ilara sa mai ~tept.

Renunf acum la orice comportament care ma poate impiedicasa aud vocea mea interioara # ma abandonez cu bucurie

ghidului meu interior, avand 0 incredere deplina ca acesta ma

va conduce pe calea purtatorului de lumina, pentru a deveniastfel un instrument in mainile iubirii divine. Ma eliberez

acum de orice indoieli ~i temeri legate de menirea mea divina

# ma angajez sa ascult intotdeauna vocea interioara prin

care imi vorbe~te Dumnezeu. Sunt perfect con~tient de laptulca acesta este singurul instrument de care voi avea vreodata

nevoie pentru a ma vindeca pe mine insumi # pentru a vindecaaceasta lume.

,',I,'

.'

"AminI"

~~~.'

~".1"r,

Doreen Virtue - Calea Purtatorului de Lumina

Spiritual

Transcript of Doreen Virtue - Calea Purtatorului de Lumina