Articolul 8 Descarca model cerere (descarca documentul in format )

Descarca tematica si bibliografia (descarca documentul in format )

Actele necesare şi taxele pentru depunerea cererii de acordare a cetăţeniei

române

 ACTE NECESARE:

1. Paşaport în copie legalizată şi traducere în limba română, legalizată;2. Permis de şedere permanentă pentru cetăţeni străini în copie legalizată;3. Adeverinţă din care să rezulte domiciliul legal în România de cel puţin 8 ani sau, în

cazul în care este căsătorit cu un cetăţean român, de cel puţin 5 ani de la data căsătoriei, respectiv data de la care s-a acordat dreptul de şedere permanentă în România – eliberată de Inspectoratul General pentru Imigrări;

4. Declaraţie pe proprie răspundere, autentificată la notar, din care să rezulte că în prezent nu întreprinde şi nu sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept, ori a siguranţei naţionale şi nici în trecut nu a desfăşurat asemenea activităţi;

5. Acte de stare civilă pentru titularul cererii (certificat de naştere, căsătorie, de schimbare nume/prenume sau divorţ, etc.) supralegalizate/apostilate şi cu traducere în limba română, legalizată; În situația în care din actele de stare civilă depuse la dosar nu reies clar mențiunile referitoare la nume, prenume, localitatea nașterii, nume/prenume părinți, se solicită declaraţie pe proprie răspundere, autentificată la notar, din care să rezulte datele de stare civilă sau adeverință de la ambasadă cu datele de stare civilă.

6. Dovada cetăţeniei române a soţului sau a soţiei (actul de identitate în copie legalizată), dacă este cazul;

7. Certificate de naştere ale minorilor, supralegalizate/apostilate și cu traducere în limba română, legalizată, dacă este cazul;

8. Acordul părinţilor privind acordarea cetăţeniei române pentru copii dat prin declaraţie autentificată la notar. Dacă acordul se dă în faţa autorităţilor altui stat este necesară apostila/supralegalizarea şi traducerea în limba română, legalizată;

9. Consimţământul minorului care a împlinit vârsta de 14 ani pentru acordarea cetăţeniei române, dacă este cazul, dat prin declaraţie autentificată la notar în prezenţa unui părinte;

10.Cazier judiciar din România;11.Cazier judiciar din străinătate în original, apostilat/supralegalizat şi cu traducere în

limba română, legalizată;

12.Dovada locuinţei în copie legalizată prin una din următoarele variante:

A. Contract de închiriere înregistrat la Administraţia Financiară în copie legalizată.

B. Contract de vânzare-cumpărare în copie legalizată şi extras CF de informare al

proprietarului pentru imobilul în cauză.

C. Contract de comodat în copie legalizată şi extras CF de informare al proprietarului

pentru imobilul în cauză.

D. Declaraţie autentificată la notar de luare în spaţiu şi extras CF de informare al

proprietarului pentru imobilul în cauză.

13. Dovada mijloacelor legale pentru o existenţă decentă în România, în condiţiile

stabilite de legislaţia privind regimul străinilor (după caz); această dovadă trebuie să

conţină veniturile realizate pe teritoriul României în ultimii 3 ani:

A. venituri din activităţi comerciale

I. actul constitutiv al societăţii comerciale în copie legalizată;

II. certificatul de înregistrare în registrul comerţului în fotocopie.

III. bilanţ contabil de la sfârşitul anului precedent, înregistrat la Administraţia Financiară.

IV. hotărârea AGA de repartizare a dividendelor, respectiv procesul verbal al asociatului

unic;

V. dovada încasării dividendelor cuvenite;

VI. dovada achitării impozitului pe dividendele încasate;

VII. certificat constatator de la Oficiul Registrul Comerţului pentru societatea comercială.

VIII. certificat de atestare fiscală eliberat de Administraţia Finanţelor Publice de la sediul

societăţii comerciale privind plata impozitelor şi taxelor către stat.

B. Contract individual de muncă, în copie legalizată, respectiv actele adiționale la C.I.M.

de modificare a salariului brut, dacă este cazul, având viza Inspectoratului Teritorial de

Muncă sau dovada înregistrării în Registrul general de evidență a salariaților în format

electronic, precum şi adeverinţă din care să rezulte salariul lunar net.

C. Venituri din cedarea folosinţei bunurilor

I. declaraţia de venit global privind obţinerea de venituri din cedarea folosinţei bunurilor.

II. certificat de atestare fiscală pentru persoane fizice.

III. adeverinţă A.N.A.F. – venit realizat pe anul precedent.

IV.adeverinţă A.N.A.F. – venit estimat pentru anul în curs.

D. Talon de pensie sau alte dovezi;

 TAXE

1.TAXA CONSULARĂ:  191 lei – se plăteşte la C.E.C. sau la Trezorerie în contul nr.

203301028609468;

2.TAXĂ ÎNREGISTRARE CERERE:  3 lei – se plăteşte la C.E.C. sau la Trezorerie în

contul nr. 203301028609468;

3.TIMBRU JUDICIAR de 1,5 lei – se cumpără de la Poştă.

 IMPORTANT

Datele de stare civilă din documentele depuse trebuie să corespundă cu cele din certificatul de naştere.

Toate actele se depun într-un dosar cu şină. Toate taxele se plătesc înainte de depunerea cererii. Cerererile se depun personal  şi doar în cazuri temeinic justificate prin acte

doveditoare, în baza unei aprobări prealabile scrise, de un reprezentant legal (mandatar sau avocat) cu procură specială şi autentică la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie.

Actele întocmite în străinătate trebuie să poarte apostila aplicată de autoritatea desemnată de statul emitent, conform Convenţiei adoptată la Haga la 5 oct. 1961, ori să fie supralegalizate la Ministerul Afacerilor Externe. Supralegalizarea este necesară și pentru actele emise de misiunile diplomatice străine, acreditate în România.

Persoanele care solicită acordarea cetăţeniei române trebuie să cunoască limba română (scris şi citit), Constituţia României şi imnul naţional și să aibă noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească (inclusiv istoria şi geografia României).

 Procedura acordării cetăţeniei române art. 8

Cetăţenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului

străin, în temeiul dispoziţiilor art. 8 din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991,

republicată, dacă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

    a) s-a născut şi domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României sau, deşi nu s-a

născut pe acest teritoriu, domiciliază în condiţiile legii pe teritoriul statului român de cel

puţin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit şi convieţuieşte cu un cetăţean român, de

cel puţin 5 ani de la data căsătoriei;

    b) dovedeşte, prin comportament, acţiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul român,

nu întreprinde sau sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale şi

declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acţiuni;

    c) a împlinit vârsta de 18 ani;

    d) are asigurate în România mijloace legale pentru o existenţă decentă, în condiţiile

stabilite de legislaţia privind regimul străinilor;

    e) este cunoscut cu o bună comportare şi nu a fost condamnat în ţară sau în

străinătate pentru o infracţiune care îl face nedemn de a fi cetăţean român;

    f) cunoaşte limba română şi posedă noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie

românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială;

    g) cunoaşte prevederile Constituţiei României şi imnul naţional.

 

Termenele prevăzute la lit. a) pot fi reduse până la jumătate în următoarele

situaţii:

    a) solicitantul este o personalitate recunoscută pe plan internaţional;

    b) solicitantul este cetăţeanul unui stat membru al Uniunii Europene;

    c) solicitantul a dobândit statut de refugiat potrivit prevederilor legale în vigoare;

    d) solicitantul a investit în România sume care depăşesc 1.000.000 de euro.

 

În cazul în care cetăţeanul străin sau persoana fără cetăţenie care a solicitat să i

se acorde cetăţenia română se află în afara teritoriului statului român o perioadă mai

mare de 6 luni în cursul unui an, anul respectiv nu se ia în calcul la stabilirea perioadei

prevăzute la lit. a).

 1. Depunerea cererii

Cererea de acordare a cetăţeniei române se depune personal sau, în cazuri temeinic

justificate, în baza unei aprobări prealabile scrise, prin mandatar cu procură specială şi

autentică la sediul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie din Bucureşti.

După depunerea cererii, preşedintele Comisiei pentru cetăţenie, prin rezoluție,

stabilește termenul la care Comisia pentru cetăţenie va verifica îndeplinirea condiţiilor

necesare acordării cetăţeniei române, dispunând totodată solicitarea de relaţii pentru

verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 8 alin. (1) lit. b) şi e) din Legea

cetăţeniei române. În cazul în care se constată lipsa unor documente necesare

soluţionării cererii, preşedintele Comisiei solicită, prin rezoluţie, completarea dosarului.

2. Soluţionarea cererii de către Comisia pentru cetăţenie

La termenul stabilit pentru dezbaterea cererii, Comisia pentru cetăţenie verifică

îndeplinirea condiţiilor necesare acordării cetăţeniei române, cu excepţia condiţiilor

prevăzute la  art. 8 alin. (1) lit. f) şi g) din Legea cetăţeniei române. În cazul în care sunt

întrunite condiţiile pentru acordarea cetăţeniei române, Comisia stabileşte, într-un

termen ce nu va depăşi 6 luni, programarea persoanei la interviul organizat pentru

verificarea condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. f) şi g) din Legea cetăţeniei române.

Potrivit art.161 din Legea cetățeniei române, în situaţia în care persoana care a solicitat

acordarea cetăţeniei române este cercetată într-o cauză penală, Comisia pentru

cetățenie poate dispune suspendarea procedurii de acordare a cetăţeniei române până

la finalizarea acelei cauze, dacă nu există alte motive pentru respingerea cererii.

3. Interviul

Comisia pentru cetăţenie verifică îndeplinirea condiţiilor de acordare a cetăţeniei

române,  respectiv cunoaşterea de către solicitant a limbii române (scris şi citit), de

noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească, în măsură suficientă pentru a se

integra în viaţa socială, precum şi cunoaşterea prevederilor Constituţiei României şi a

imnului naţional.

4. Raportul Comisiei

Daca solicitantul este declarat admis la interviu, Comisia va întocmi un raport în care va

menţiona întrunirea condiţiilor legale pentru acordarea cetăţeniei române.

În cazul în care nu sunt îndeplinite condiţiile cerute de lege pentru acordarea cetăţeniei,

precum şi în cazul nepromovării interviului ori al neprezentării, în mod nejustificat, la

susţinerea acestuia, Comisia, printr-un raport motivat, propune Preşedintelui Autorităţii

Naţionale pentru Cetăţenie respingerea cererii.

5. Emiterea ordinului Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, constatând îndeplinite condiţiile

prevăzute de dispoziţiile Legii cetăţeniei române, emite ordinul de acordare a cetăţeniei

române, ordin care se comunică solicitantului prin scrisoare recomandată cu confirmare

de primire, în termen de 3 zile de la data emiterii ordinului.

În cazul în care preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie constată

neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de Legea cetăţeniei române, acesta va proceda la

respingerea prin ordin a cererii de acordare a cetăţeniei române, ordin care se

comunică, de îndată, solicitantului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de

primire.

Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţeniede respingere a cererii de

acordare a cetăţeniei române poate fi atacat, în termen de 15 zile de la data

comunicării, la Secţia de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului București.

Hotărârea tribunalului poate fi atacată cu recurs la Secția de contencios administrativ și

fiscal a Curții de Apel București.

6. Depunerea jurământului

Cetăţenia română se acordă la data depunerii jurământului de credinţă față de

România.

În termen de 6 luni de la data comunicării ordinului Preşedintelui Autorităţii Naţionale

pentru Cetăţeniede acordare a cetăţeniei române, persoanele cărora li s-a acordat

cetăţenia română vor depune jurământul de credinţă faţă de România. În cazuri

temeinic justificate, acest termen poate fi prelungit o singură dată, dacă cererea de

prelungire este formulată înainte de împlinirea acestuia și este însoţită de documente

doveditoare.

Jurământul de credinţă se depune în şedinţă solemnă în faţa ministrului justiţiei sau a

preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie ori a unuia dintre cei 2 vicepreşedinţi

ai autorităţii delegaţi în acest sens şi are următorul conţinut: "Jur să fiu devotat patriei şi

poporului român, să apăr drepturile şi interesele naţionale, să respect Constituţia şi

legile României."

 

După depunerea jurământului, Comisia pentru cetățenie eliberează titularului certificatul

de cetăţenie română, semnat de preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.

Certificatul conţine elemente de siguranţă şi are aplicată fotografia titularului.

 

În situaţia în care copiii minori dobândesc cetăţenia română odată cu părinţii sau cu

unul dintre ei, aceştia vor fi înscrişi în certificatul de cetăţenie al părinţilor şi nu depun

jurământul. În cazul în care copilul devine major în timpul procesului de soluţionare a

cererii şi până la data dobândirii de către părinţi a cetăţeniei române, acesta va depune

jurământul şi i se va elibera certificat de cetăţenie distinct.

 

Nedepunerea jurământului de credinţă, din motive imputabile persoanei care a obţinut

cetăţenia română, în termenul legal de 6 luni, atrage încetarea efectelor ordinului de

acordare a cetăţeniei române faţă de persoana în cauză.

 

Persoana care decedează înaintea depunerii jurământului de credinţă faţă de România

este recunoscută ca fiind cetăţean român, la cererea succesorilor săi legali, de la data

emiterii ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de acordare a

cetăţeniei române, urmând a fi eliberat certificatul de cetăţenie de către Comisia pentru

cetățenie. Cererea poate fi depusă în termen de un an de la data decesului titularului

cererii de acordare a cetăţeniei române.

 

Persoana care nu poate depune jurământul de credinţă faţă de România din cauza unui

handicap permanent sau a unei boli cronice obţine cetăţenia română de la data emiterii

ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de acordare a cetăţeniei

române, pe baza cererii şi a înscrisurilor medicale, transmise în acest sens, personal

sau prin reprezentantul legal ori convenţional cu mandat special, până la data finalizării

procedurii de acordare a cetăţeniei române.

 

Cererea adresată Comisiei pentru cetățenie privind eliberarea certificatului de cetăţenie

poate fi formulată în termen de un an de la data luării la cunoştinţă a termenului de

depunere a jurământului de credinţă. Nedepunerea cererii în termenul de un an atrage

încetarea efectelor ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de

acordare a cetăţeniei române.