1

DOCUMENT DE POZIŢIE AL ROMÂNIEI CAPITOLUL 10 – IMPOZITAREA

ACCEPTAREA ACQUIS-ULUI COMUNITAR România acceptă în întregime acquis-ul comunitar privind Capitolul 10 –Impozitarea, în vigoare la data de 31 decembrie 1999. Până la data aderării România va continua armonizarea legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar şi dezvoltarea infrastructurii instituţionale necesare implementării acestuia, în conformitate cu angajamentele asumate prin Acordul European, şi va aplica acquis-ul în întrgime, cu excepţiile prevăzute în prezentul document de poziţie. România şi-a asumat unilateral data de 1 ianuarie 2007, ca ipoteză de lucru pentru încheierea pregatirilor de aderare la Uniunea Europeană. România este pregatită să examineze, în continuare, dezvoltarea acquis-ului în domeniul impozitării, intrat în vigoare dupa 31.12.1999 şi să informeze sistematic Conferinţa pentru Aderare sau Consiliul de Asociere cu privire la legislaţia şi măsurile de implementare adoptate pentru aplicarea noului acquis sau, dacă va fi cazul, cu privire la dificultăţile care ar putea apărea în transpunerea noului acquis. România face trimitere, cu privire la acest capitol, la informaţiile furnizate în cursul procesului de examinare analitică şi este de acord cu continuarea transmiterii acestora către Statele Membre ale Uniunii Europene. Pentru transpunerea completă a directivei 77/388/CEE, România solicită următoarele perioade de tranziţie:

− o perioadă de tranziţie de 5 ani, respectiv până la data de 31.12.2011, de la aplicarea art. 24(2) din directiva 77/388/EEC privind regimul special aplicabil micilor întreprinzători în ceea ce priveşte menţinerea pragului de impozitare la 20000 EURO cifră de afaceri anuală pentru plătitorii de TVA, în condiţiile în care în directivă pragul de impozitare este de 5000 EURO ;

− o perioadă de tranziţie de 5 ani, respectiv până la data de 31.12.2011, de la aplicarea art. 12, paragraf 3 din directiva 77/388/EEC privind aplicarea unei cote reduse de TVA pentru pregătirea produselor alimentare în unităţi care comercializează mâncare preparată;

− o perioadă de tranziţie de 5 ani, respectiv până la data de 31.12.2011, de la aplicarea art. 13 al Directivei a VI-a, pentru scutirea de TVA pentru activitatea de cercetare-dezvoltare şi inovare pentru unitaţile care execută programe, subprograme, teme, proiecte, precum şi acţiuni componente ale Programului naţional de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică sau ale Planului naţional de cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi pentru

CONFERINŢA INTERGUVERNAMENTALĂ PENTRU ADERAREA LA UNIUNEA EUROPEANĂ

- ROMÂNIA -

CONF-RO…/01

2

activitatea de cercetare-dezvoltare şi inovare realizată cu finanţare în parteneriat internaţional cu Uniunea Europeana, regional şi bilateral.

România solicită o perioadă de tranziţie de 5 ani, respectiv până la data de 31.12.2011, pentru transpunerea prevederilor privind nivelul minim al accizelor (directivele 92/79, 92/80, 92/82, 92/84), pentru uleiuri minerale, ţigarete şi alcool şi băuturi spirtoase.

ADOPTAREA ŞI IMPLEMENTAREA ACQUIS-ULUI 1. Taxa pe valoarea adăugată România acceptă în întregime acquis-ul comunitar în domeniul taxei pe valoarea adăugată. Taxa pe valoarea adaugată se aplică în România începând cu data de 1 iulie 1993. Aceasta a înlocuit vechiul impozit cumulativ (impozitul pe circulaţia mărfurilor) cu un impozit care se aplică asupra tranzacţiilor fiecarui stadiu al circuitului economic. Ulterior, legislaţia privind taxa pe valoarea adaugată a fost modificată pentru a fi armonizată cu prevederile comunitare în domeniu. În prezent, taxa pe valoarea adaugată este reglementată prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 17/2000 şi Normele de aplicare a acesteia, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 401/2000. În scopul îmbunatăţirii transparenţei şi coerenţei cadrului legislativ în domeniul fiscal, a fost elaborat un proiect de Lege privind taxa pe valoarea adaugată, care a preluat toate prevederile armonizate din Ordonanţa de Urgenţă nr. 17/2000 şi din normele aprobate prin Hotarârea Guvernului nr. 401/2000, precum şi din legile speciale. Noul act normativ va intra în vigoare până la data de 31.12.2001. Prin acest proiect, au fost anulate o serie de facilităţi acordate prin legi speciale, care nu erau în concordanţă cu prevederile directivei 77/388/CEE, cu modificările şi completările ulterioare. Sfera de aplicare şi persoanele impozabile (art. 2, 4, 5, 6 şi 7 din Directiva a VI-a, 77/388/CEE) În conformitate cu legislaţia română, taxa pe valoarea adaugată se aplică asupra livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii, importului de bunuri, precum şi operaţiunilor asimilate acestora. Operaţiunile impozabile din legislaţia României corespund cu cele din directivă. Aşa cum este tratată în prezent în legislaţia României, sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugată nu conţine definirea persoanei impozabile. Introducerea noţiunii de persoană impozabilă este prevazută pentru anul 2002. Teritorialitatea (art. 3 Directiva a VI-a, 77/388/CEE ) Taxa pe valoarea adaugată se aplică operaţiunilor referitoare la transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor situate pe teritoriul României. Bunurile provenite din import sunt impozabile în România la înregistrarea declaraţiei vamale, dupa intrarea acestora în ţară. În ceea ce priveşte prestările de servicii, acestea sunt impozabile în România când locul prestării se consideră a fi în România, în conformitate cu criteriile de teritorialitate stabilite prin normele de aplicare ale ordonanţei, care sunt identice cu cerinţele prevăzute de Directiva aVI-a. Principiile de teritorialitate aplicabile prestărilor de servicii

3

au fost preluate în proiectul de lege, astfel încât acestea vor face parte din legea de bază. Până la 31.12.2005, pentru alinierea la prevederile comunitare vor fi incluse în legislaţia naţională prevederi referitoare la livrările intracomunitare, cu aplicabilitate la data aderării României la UE. Faptul generator şi exigibilitatea TVA (art. 10, Directiva a VI-a, 77/388/CEE) Prevederile acestui articol sunt, în prezent, complet armonizate prin normele date în aplicarea O.U.G. nr. 17/2000. Toate situaţiile în care exigibilitatea taxei poate fi anticipată sau ulterioară faptului generator au fost preluate în proiectul de lege privind taxa pe valoarea adaugată. Baza de impozitare (art. 11, Directiva a VI-a, 77/388/CEE) Potrivit legislaţiei în vigoare, subvenţiile legate direct de preţ nu se cuprind în baza de impozitare, fapt ce contravine prevederilor directivei. Prin proiectul de lege privind TVA, s-au introdus în baza de impozitare şi subvenţiile direct legate de preţ, aşa cum prevăd reglementările comunitare. Totodată, în proiectul de lege s-a prevăzut că bunurile vândute în pierdere sunt impozitate cu TVA pentru diferenţa respectivă, preluând prevederea din Normele de aplicare a ordonanţei. Cotele de TVA (art. 12, Directiva a VI-a, 77/388/CEE) Începand cu 1 ianuarie 2000, s-a trecut la aplicarea unei cote unice de taxă pe valoarea adaugată de 19%, care se încadrează în limitele impuse de Directiva a VI-a a CEE. Pentru anul 2002 se preconizează reintroducerea cotei reduse de TVA cu respectarea prevederilor Anexei H la Directiva a VI-a cu excepţia perioadEI de tranziţie solicitate pentru pregătirea produselor alimentare comercializate prin reţeaua de alimentaţie publică. România solicită o perioadă de tranziţie de 5 ani, respectiv până la data de 31.12.2011, de la aplicarea art. 12, paragraf 3 din directiva 77/388/EEC privind aplicarea unei cote reduse de TVA pentru pregătirea produselor alimentare în unităţi care comercializează mâncare preparată. Pregătirea produselor alimentare şi a mâncărurilor servite în restaurante, bistro-uri şi hoteluri este parte a serviciilor turistice, a căror revigorare şi dezvoltare reprezintă o prioritate a României. România solicită această perioadă de tranziţie întrucât aplicarea cotei standard de TVA la aceste produse ar pune România într-o poziţie dezavantajoasă, din punct de vedere al competitivităţii, faţa de statele membre ale Uniunii Europene şi statele vecine candidate la aderare, cu potenţial turistic important, care aplică o cotă redusă de TVA (Grecia 8%, Italia 10%, Austria 10%, Ungaria 12%, Slovenia 6.5%, Polonia 7%). În prezent, România aplică la aceste servicii cota unică de TVA de 19%. Operaţiunile scutite (art. 13,14 şi 15, Directiva a VI-a, 77/388/CEE) Legislaţia în vigoare în România cuprinde: operaţiuni scutite de taxa pe valoarea adaugată şi operaţiuni care nu intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugată, al căror regim este similar operaţiunilor scutite.

4

În prezent legislaţia naţionala prevede unităţi care sunt scutite de taxa pe valoarea adaugată pentru anumite operatiuni şi un număr restrâns de operaţiuni scutite. Prevederile capitolului de scutiri din Ordonanţa de Urgenţă nr. 17/2000 nu contravin directivei, deoarece este prevăzut ca unităţile scutite de TVA sunt obligate să se înregistreze ca plătitoare de taxa pe valoarea adaugată în situaţia în care realizează operaţiuni impozabile. Pentru armonizare cu prevederile Directivei a VI-a se va revizui capitolul de scutiri, astfel încât să fie prevăzute scutiri pe operaţiuni, renunţându-se la scutirea unor unităţi şi instituţii, până la 31.12.2002. Există o serie de operaţiuni care sunt scutite de TVA prin Directiva a VI-a, dar nu sunt scutite prin legislaţia naţională, armonizarea cu prevederile Directivei urmând a se face până la 31.12.2006 conform calendarului prezentat în Anexa 3. Eliminarea treptată a scutirilor care nu sunt în conformitate cu prevederile comunitare, se va realiza conform calendarului prezentat în Anexa 1. În ceea ce priveşte operaţiunile scutite cu drept de deducere, transpuse în legislaţia română drept operaţiuni supuse cotei zero, majoritatea activităţilor care beneficiază de cota zero în România sunt scutite cu drept de deducere conform Directivei a VI-a (art. 17 din legea româna). România va elimina, până la 31.12.2002, cota zero de TVA, urmând ca operaţiunile respective să fie scutite cu drept de deducere. De asemenea, în vederea armonizării, vor fi eliminate operaţiunile supuse cotei zero care exced prevederilor directivei, conform calendarului prezentat în Anexa 2. Pentru transpunerea completă a directivei 77/388/CEE, România solicită o perioadă de tranziţie de 5 ani, respectiv până la data de 31.12.2011, de la aplicarea art. 13 al Directivei a VI-a, pentru scutirea de la plata TVA pentru activitatea de cercetare-dezvoltare şi inovare pentru unitaţile care execută programe, subprograme, teme, proiecte, precum şi acţiuni componente ale Programului naţional de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică sau ale Planului naţional de cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi pentru activitatea de cercetare-dezvoltare şi inovare realizată cu finanţare în parteneriat internaţional cu Uniunea Europeana, regional şi bilateral. Vor fi scutite de la plata TVA numai livrările de bunuri şi prestările de servicii rezultate din activitatea specifică efectuată în ţară de unităţile care desfăşoară activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare, intrările de bunuri şi servicii fiind supuse regimului normal al TVA. România solicitã aceastã perioadã de tranziţie deoarece o creştere economică durabilă este condiţionată şi de dezvoltarea sectorului de cercetare-dezvoltare şi inovare. Pentru a asigura convergenţa economiei româneşti cu cea a statelor membre ale Uniunii Europene, România trebuie să asigure un ritm accelerat de devoltare a activităţilor de cercetare şi inovare precum şi o crestere a capacităţii de absorbţie a programelor de cercetare-dezvoltare şi a noilor tehnologii. Susţinerea acestui sector este absolut necesară, inclusiv prin măsuri de relaxare fiscală, deoarece potenţialul ştiinţific al unei ţări este definit prin nivelul de finanţare, nivelul de calificare şi numărul resurselor umane, prin structura şi starea infrastructurii, precum şi prin volumul cooperărilor internaţionale pentru care se asigură fondurile necesare. Fără facilităţile acordate în acest domeniu, dezvoltarea şi atingerea standardelor europene nu e posibilă şi astfel procesul de convergenţă va fi mai indelungat. Detalii privind beneficiarii şi tranzacţiile acoperite sunt prezentate în Anexa 7.

5

Deduceri (art. 17 – 20, Directiva a VI-a, 77/388/CEE) Prevederile directivei a VI-a în ceea ce priveşte regimul deducerilor (art. 17-20) au fost armonizate parţial în legislaţia româna (art. 18-21 din OUG 17/2000), în sensul că sunt respectate regulile generale prevăzute de directivă, mai puţin cele privind ajustarea dreptului de deducere, pentru care se prevede amendarea legislaţiei în domeniu şi alinierea la normele comunitare, până la 31.12.2006. Regimuri speciale, excepţii (art. 24, 25, 26, Directiva a VI-a, 77/388/CEE) Stabilirea regimurilor speciale de TVA în cazul agenţiilor de turism şi bunurilor second-hand au fost reglementate în conformitate cu prevederile Directivei a VI-a. Pentru armonizarea deplinã a legislaţiei româneşti cu cea comunitară este necesar să fie introduse în legislatia natională regimuri speciale pentru: producãtorii agricoli, micii întreprinzători şi obiectele de artã, de colecţie sau antichităţi, măsură care este prevăzută a fi realizată până la 31.12.2005. În prezent, în România micii întreprinzători care realizează venituri sub plafonul de 2.000 EURO sunt scutiţi de TVA în concordanţã cu prevederile art. 26 al Directivei aVIa. Prin proiectul de lege privind taxa pe valoarea adăugată acest plafon a fost ridicat la 20000 EURO. România solicită o perioadă de tranziţie de 5 ani, respectiv până la data de 31.12.2011, de la aplicarea art.24(2) din directiva 77/388/EEC privind regimul special aplicabil micilor întreprinzători în ceea ce priveşte menţinerea pragului de impozitare la 20000 EURO cifră de afaceri anuală pentru plătitorii de TVA, în condiţiile în care în directivă pragul de impozitare este de 5000 EURO. România solicită această perioadă de tranziţie întrucât din analiza datelor statistice rezultă că veniturile încasate din taxa pe valoarea adaugată de la agenţii economici care au cifra de afaceri sub plafonul de 20 000 EURO, nu justifică cheltuielile de administrare necesare pentru ţinerea evidenţei şi urmărirea acestora. Pe de altă parte, cheltuielile micilor întreprinzători, cărora li se adresează acest regim special, sunt considerabil mărite de cerinţele contabile şi de declarare impuse de regimul TVA. Standardele comunitare în domeniul administrării fiscale, cuprinse in “Cărţile albastre fiscale”, reiterează importanţa aplicării principiilor managementului riscului atât în activitatea de colectare a veniturilor cât şi în ceea ce priveşte controlul fiscal. Experienţa administraţiei fiscale române rezultată ca urmare a aplicării până în prezent a unui plafon scăzut, duce la concluzia ineficienţei activităţii de administrare fiscală. În acest caz, costurile ridicate anulează creşterea, oricum nesemnificativă, a veniturilor. Rambursarea TVA-ului Prevederile Directivei 79/1072/CEE referitoare la rambursarea TVA au fost transpuse parţial în legislaţia română, în ceea ce priveşte operaţiunile realizate în România de persoane impozabile din străinătate. Pentru reglementarea acestor operaţiuni vor fi introduse prevederi noi în legislaţia română, care vor asigura armonizarea până la 31.12.2005. Aceste prevederi vor fi aplicabile în momentul aderării la Uniunea Europeana, pentru a se evita cazurile de dublă impozitare.

6

De asemenea, în vederea armonizarii integrale a acestei directive, pâna la 31.12.2005 se va elimina prevederea din legislaţia română prin care rambursările de TVA sunt limitate la nivelul taxei rezultate din facturile achitate furnizorilor. Prevederile Directivei 86/560/CEE privind modalităţile de rambursare a TVA nerezidenţilor Uniunii Europene au fost transpuse în legislaţia naţională prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 1346/2000. Calculul fraudei Armonizarea integrală a metodologiei aplicate în România privind evaluarea şi includerea în calculul PIB a fraudei “fără complicitate” cu recomandările prevăzute în Decizia Comisiei nr. 98/527/CEE privind tratamentul fraudelor la TVA în conturile naţionale, se va face până la 31.12.2001 şi va începe cu Conturile naţionale – varianta definitivă - elaborate pentru anul 1999. Legea privind taxa pe valoarea adaugată va fi amendată prin ordonanţe de urgenţă ale Guvernului în vederea armonizării cu prevederile Directivei a VI-a a Uniunii Europene, conform calendarului prezentat în Anexa 4.

2. Accize România acceptă în întregime acquis-ul comunitar în domeniul accizelor. România va realiza armonizarea şi aplicarea integrală a acquis-ului în domeniul accizelor până la data aderării, cu excepţiile menţionate mai jos. Accizele se aplică în România începând cu data de 1 iulie 1993. Ulterior, legislaţia privind accizele a fost modificată pentru a fi armonizată cu prevederile comunitare în domeniu. Regimul actual al produselor supuse accizelor este reglementat prin Ordonanţa Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor, cu modificările şi completările ulterioare şi prin Normele metodologice de aplicare a acestora, aprobate prin Hotarârea Guvernului nr. 212/2000. Prin legislaţia actuală s-a realizat o transpunere parţială a prevederilor Directivei 92/12/CEE privind regimul general, depozitarea, circulaţia şi controlul produselor supuse accizelor, precum şi cele ale Directivelor speciale: 92/79/CEE, 92/80/CEE, 92/81/CEE, 92/82/CEE, 92/83/CEE, 92/84/CEE. În prezent, a fost elaborat şi va fi adoptat până la 31 decembrie 2001, un proiect de lege care să reglementeze regimul accizelor. Acest proiect de lege preia atât prevederile armonizate din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2000, cât şi alte prevederi ale directivelor comunitare. Regimul general, deţinerea, circulaţia şi controlul produselor supuse accizelor Reglementările privind regimul general, depozitarea, circulaţia şi controlul produselor supuse accizelor, prevăzute în Directiva nr. 92/12/CEE sunt transpuse parţial în legislaţia românească în sensul stabilirii grupelor de produse ce intră sub incidenţa accizelor, conform art. 3 din directivă, respectiv: alcool şi băuturi alcoolice, produse din tutun şi produse petroliere. Prevederile Directivei 92/12/CEE referitoare la circulaţia în regim suspensiv a bunurilor supuse accizelor nu sunt transpuse încă în legislaţia naţională actuală.

7

Legislaţia natională actuală conţine prevederi referitoare la sistemul de supraveghere fiscală a alcoolului si băuturilor spirtoase, precum şi a produselor petroliere, sistem al cărui mod de reglementare constituie o premisă a controlului prevăzut de Directiva 92/12 CEE pentru produsele supuse accizelor. România va adopta legislaţia privind sistemul de antrepozitare, până la data de 31 decembrie 2003, urmând ca aceasta să fie aplicată începând cu 1 ianuarie 2004. Regimul scutirilor de accize va fi armonizat potrivit calendarului prezentat în Anexa 5. Tutun si produse din tutun Prevederile Directivei 72/464 CEE, Directivei 92/79 CEE, Directivei 92/80 CEE au fost transpuse în legislaţia naţională încă din anul 1999. Din 1999 acciza pentru ţigarete este o acciză combinată dintr-o acciză specifică pe 1000 de ţigarete şi o acciză procentuală aplicată asupra preţului maxim de vânzare cu amănuntul. Mentionăm, de asemenea, că tot incepând cu anul 1999, acciza la ţigarete este identică atât pentru produsele din producţia internă, cât şi pentru cele provenite din import, neexistand nici un regim discriminatoriu. Singura diferenţă existentă în legislaţia românească faţă de directivele europene este nivelul actual al accizelor practicat în România pentru aceste produse, faţă de nivelul minim impus prin directivele europene. România solicită o perioadă de tranziţie de 5 ani, respectiv până la data de 31.12.2011, în ceea ce priveşte atingerea nivelului minim al accizelor pentru ţigarete, prevăzut de Directiva 92/79 CEE. Solicitarea acestei perioade de tranziţie este motivată prin:

1. La ţigarete - incidenţa accizei în preţul de vânzare cu amănuntul a celei mai vândute mărci, respectiv “Carpaţi”, este de 45%, dar aceasta se datorează faptului că această marcă este una din cele mai ieftine mărci de ţigarete de pe piaţa românească (0,31 euro/pachet). În situaţia în care preferinţele consumatorilor s-ar muta spre altă marcă mai scumpă, atunci incidenţa accizelor ar fi mai mică, iar eforturile pentru atingerea minimei de 57% - impuse de directivă - ar fi mult mai mari. Introducerea nivelului minim de accizare pentru ţigarete în concordanţa cu prevederile Directivei 92/79/CEE până la 31.12.2006, ar conduce la o creştere considerabilă a preţului acestor produse, cu efect negativ asupra volumului de vânzări al acestora. Perioada de tranziţie si o armonizare treptată a nivelului accizelor ar reduce efectele negative asupra forţei de muncă din industria tutunului şi ar crea posibilitatea adaptării acestei industrii la consecinţele creşterii nivelului de accizare la ţigarete.

2. Piaţa românească de ţigarete cunoaşte în prezent o reducere a contrabandei cu ţigarete şi o diminuare a evaziunii fiscale, fenomen care ar cunoaşte o evoluţie opusă celei actuale, în condiţiile creşterii forţate a accizelor.

3. Creşterea bruscă a nivelului de accizare al ţigaretelor ar putea ridica şi problema asigurării gradului de colectare a accizelor aferente. O creştere rapidă a nivelului de accizare ar determina evaziune fiscală, contrafacere şi contrabandă. In acelaşi timp, autorităţile ar fi obligate să aloce resurse crescute activităţii de supraveghere şi control, fără a oferi nici o garanţie în direcţia menţinerii ratei de colectare a accizei. Se estimează ca o creştere treptată a accizelor pentru ţigarete va conduce la o creştere a veniturilor bugetului statului.

8

România va aplica o politică de creştere treptată a accizelor la ţigarete care să fie în concordanţă cu ritmul de creştere economică şi, respectiv, cu creşterea pieţei interne raportată la puterea de cumpărare. Concomitent, România va continua procesul de educare şi informare a populaţiei cu privire la consecinţele negative pe care consumul acestor produse îl are asupra sănătăţii. Până la 31.12.2006, nivelul cotei de acciză aferente celei mai vândute mărci de ţigarete se va majora cu 40% din diferenţa existentă în prezent faţă de nivelul minim impus de directivă, urmând ca, până la data de 31.12.2011, să se realizeze armonizarea completă a nivelului accizei. Uleiuri minerale (produse petroliere) Legislaţia actuală este parţial armonizată cu prevederile Directivelor 92/81/CEE şi 92/82/CEE. În prezent, legislaţia românească nu include metanul în grupa uleiurilor minerale şi, de asemenea, stabileşte accizele pe tonă de produs pentru benzina cu plumb, benzina fără plumb, motorină şi combustibil greu. Până la data de 1 ianuarie 2007, legislaţia românească în domeniu va fi armonizată cu acquis-ul comunitar, cu excepţia nivelului accizelor. În anul 2002 va fi introdus experimental sistemul de marcare în 3 judeţe cu consum ridicat de carburanţi (Constanţa, Bihor, Iaşi). Sistemul se va generaliza la nivel naţional cel mai târziu până la data de 1 ianuarie 2004. România solicită o perioadă de tranziţie de 5 ani, respectiv până la 31.12.2011, pentru atingerea nivelului minim al accizelor prevăzut de Directiva nr.92/82/CEE. Această solicitare se justifică prin:

1. Diferenţa mare dintre nivelul impus de directivă şi nivelul accizei practicat în România (la benzina cu plumb, diferenţa dintre acciza minimă impusă de Directiva nr. 92/82/CEE şi acciza practicată în România este de 168 euro/tonă, în timp ce la motorină diferenţa este de 180 euro/tonă).

2. Creşterea nivelului accizelor la nivelul minim impus de directivă până la 31 decembrie 2006 ar duce la o creştere generală a preţurilor într-un ritm mult mai mare decât ritmul de creştere a puterii de cumpărare a consumatorilor.

3. Existenţa unei fiscalităţi ridicate la aceste produse. În prezent, la benzina cu plumb, benzina fără plumb şi motorină se aplică încă 2 tipuri de impozite indirecte (taxa de drum şi fondul special constituit pentru produsele petroliere).

4. Creşterea accelerată a preţurilor ar conduce la amplificarea fenomenelor de contrabandă şi evaziune fiscală, ceea ce ar determina creşterea cheltuielilor de administrare a acestui impozit.

Până la 31.12.2006, nivelul cotei de accize se va majora cu 50% din diferenţa existentă în prezent faţă de nivelul minim impus de directivă şi prin redimensionarea celorlalte două impozite indirecte (taxa de drum şi fondul special constituit pentru produsele petroliere), urmând ca, până la data de 31.12.2011 să se realizeze armonizarea completă a nivelului accizei.

9

Alcool si bauturi alcoolice Legislaţia actuală este parţial armonizată cu prevederile Directivelor 92/83 şi 92/84/CEE. În prezent legislaţia românească nu prevede distinct o subgrupă pentru "băuturi fermentate, altele decât berea si vinul" şi nici pentru "produse intermediare", aplică cote de accize inferioare celor impuse de directive, prevede unele scutiri care nu sunt în concordanţă cu prevederile acquis-ului şi, de asemenea, regim de impozitare în cazuri în care directiva prevede scutiri. Prin noul proiect de lege se vor armoniza în totalitate structura şi definirea subgrupelor de produse din cadrul grupei “alcool si băuturi alcoolice”. Până la data de 1 ianuarie 2007, nivelul cotelor de accize, prevăzute de legislaţia naţională, va atinge nivelul minim aplicat în Uniunea Europeană, cu excepţia perioadei de tranziţie solicitate. România solicită o perioadă de tranziţie de 5 ani, respectiv până la data de 31.12.2011 pentru atingerea nivelului minim al accizelor, prevăzut la art. 3 din Directiva nr. 92/84/CEE, pentru subgrupa “alcool si băuturi spirtoase”. Această solicitare se justifică astfel:

1. Experienţa României în acest domeniu arată că stabilirea accizei la 180 euro/hl alcool pur pentru băuturile spirtoase a avut ca efect o creştere a evaziunii fiscale. Astfel, în timp ce consumul a rămas constant, vânzările legale de băuturi alcoolice au scăzut în mod alarmant. Scăderea vânzarilor legale de alcool si băuturi spirtoase a condus la reducerea veniturilor bugetului de stat din accize şi la accentuarea concurenţei neloiale între agenţii economici corecţi şi cei care lucrează pe “piaţa neagră”. Pentru disciplinarea fiscală a agenţilor economici, autorităţile române au decis să reducă nivelul accizei pentru a se atinge un preţ de vânzare optim şi, în acelaşi timp, au fost majorate sancţiunile împotriva contrabandei în domeniu. În prezent, nivelul accizei este de 65 euro/ hl alcool pur pentru alcool şi de 85 euro/hl alcool pur pentru băuturi alcoolice.

2. Creşterea nivelului accizelor la nivelul minim impus de directive până la 31 decembrie 2006 ar duce la creşterea preţurilor într-un ritm mult mai mare decât puterea de cumparare a consumatorilor.

3. Creşterea nivelului accizelor la nivelul minim impus de directive până la 31 decembrie 2006 ar duce la închiderea unor fabrici producătoare de alcool şi băuturi spirtoase, reducerea numărului de persoane care lucrează în acest domeniu şi creşterea somajului.

4. Amplificarea fenomenului de contrabandă cu aceste produse, în cazul majorării accelerate a cotei de accize, va determina o creştere a cheltuielilor de administrare a acestui tip de impozit în condiţiile în care fenomenul a determinat adoptarea, de către România, a unor măsuri de supraveghere fiscală a producţiei de alcool şi băuturi alcoolice, măsuri care au cauzat o majorare importantă a acestor costuri.

România va asigura o creştere treptată a nivelului accizelor la alcool şi băuturi alcoolice, concomitent cu întărirea măsurilor de supraveghere fiscală şi de reducere a contrabandei şi a evaziunii fiscale în acest domeniu.

10

Până la data de 31.12.2006, nivelul cotei de accize se va majora cu 40% din diferenţa existentă în prezent, faţă de nivelul minim impus de directivă, urmând ca, până la data de 31.12.2011, să se realizeze armonizarea completă a nivelului accizei. Legislaţia privind accizele va fi amendată prin ordonanţe de urgenţă ale Guvernului în vederea armonizării cu prevederile comunitare, conform calendarului prezentat în Anexa 6. 3. Impozitarea directa Directiva privind fuziunile (90/434/CEE) Regimul impozitului pe profit este reglementat în România prin Ordonanţa Guvernului nr.70/1994, cu modificările şi completările ulterioare şi Ordonanţa de urgenţă nr. 217/1999, aprobată prin Legea nr.189/2001. Legislaţia română asigură armonizarea parţială cu prevederile Directivei 90/434/CEE. Ordonanţa Guvernului nr.70/1994, cu modificările ulterioare, prevede reguli pentru determinarea profitului impozabil în cazul fuziunilor, divizărilor sau al aporturilor de active.

Până la 31.12.2006, vor fi introduse în legislaţia română prevederile privind:

− neimpunerea provizioanelor, pierderilor sau rezervelor transferate în legătură cu aceste operaţiuni;

− transferul activelor unui sediu permanent. Directiva privind filialele (90/435/CEE) Directiva privind impunerea societăţilor-mamă şi a filialelor care se află în State Membre diferite (Directiva Consiliului 90/435/CEE) este parţial armonizată în legislaţia naţională. Astfel, există prevederi în Ordonanţa Guvernului nr.70/1994 privind impozitul pe profit, cu modificările ulterioare, care asigură neimpunerea veniturilor de natura dividendelor primite din străinătate de la filiale. Prevederile privind definirea relaţiei de subordonare (cerinţa privind deţinerea a minimum 25% din capitalul filialei pe o perioadă neîntreruptă de 2 ani) vor fi introduse în legislaţia naţională până la 31.12.2006. Până la aceeaşi dată vor fi armonizate şi prevederile art.5 al directivei, privind impozitul pe dividende în cotă de 10% pentru profiturile transferate de filiale societăţilor-mamă străine. Convenţia de arbitraj (90/436/CEE) Armonizarea prevederilor Convenţiei Consiliului Comunitatii Europene 90/436 privind eliminarea dublei impuneri cu privire la ajustarea profiturilor întreprinderilor asociate se realizează prin convenţiile de evitare a dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi pe capital încheiate de România cu Statele Membre ale Uniunii Europene. Prevederile din Convenţie se regăsesc în convenţiile de evitare a dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi pe capital încheiate de România, la articolele intitulate "Întreprinderi asociate" şi "Procedură amiabilă".

11

În ceea ce priveşte Comisia de Consfătuire, această procedură va putea fi aplicată numai după momentul aderării. Codul de Conduită pentru Impozitarea Afacerilor România îşi asumă angajamentul ca, după data aderării la Uniunea Europeană, să se conformeze în totalitate prevederilor Codului de Conduită pentru Impozitarea Afacerilor. 4. Cooperare administrativă şi asistenţa reciprocă Asistenţa reciprocă în domeniul impozitelor directe (77/799/CEE) Armonizarea legislaţiei privind asistenţa reciprocă în domeniul impozitelor directe (Directiva Consiliului Comunitatii Europene 77/799, modificată prin Directiva Consiliului Comunităţii Europene nr. 1070 din 6 decembrie 1979 ) se realizează prin convenţiile de evitare a dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi pe capital încheiate de România cu Statele Membre aleUniunii Europene. Prevederile din Directivă se regăsesc în convenţiile de evitare a dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi pe capital încheiate de România, la articolul intitulat "Schimb de informaţii". România are încheiate Convenţii de evitare a dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, ale căror prevederi se aplică în acest moment, cu toate cele 15 State Membre ale Uniunii Europene. În ceea ce priveşte Germania, Conventia de evitare a dublei impuneri a fost renegociată, urmând a fi îndeplinite procedurile pentru intrarea în vigoare, până în anul 2003. Dintre statele candidate la aderarea la Uniunea Europeană, România nu are convenţii de evitare a dublei impuneri cu Lituania, Letonia şi Slovenia. În funcţie de disponibilitatea partenerilor de negociere, în cursul anului 2001 urmează să se semneze convenţiile cu Letonia şi Lituania, iar până în 2004 convenţia cu Slovenia. Cooperarea administrativă în domeniul impozitelor indirecte În perioada 2001-2003, vor fi elaborate prevederile legale şi normele interne necesare în vederea creării condiţiilor pentru aderarea Ministerului Finanţelor Publice la Convenţia pentru asistenţă administrativă reciprocă în probleme de impozitare, incluzând şi înfiinţarea unui Birou Central de Legaturi, în cadrul unui proiect de înfraţire instituţională cu Spania. În cadrul acestui proiect, principalele activităţi prognozate se referă la elaborarea procedurilor de schimb de informaţii, analiza necesităţilor Biroului Central de Legături, elaborarea strategiei de implementare a protocoalelor VIES, FISCAL SCENT şi SEED şi elaborarea procedurilor necesare pentru implementarea Convenţiei pentru asistenţă administrativă reciprocă în probleme de impozitare. FISCALIS În conformitate cu Decizia Parlamentului European şi Consiliului Comunităţii Europene nr.98/888, România a participat la progarmul FISCALIS, ca ţară asociată, din anul 1998. Având în vedere obiectivele Fiscalis şi utilitatea sa certă pentru ţara noastră, România va participa şi în viitor la acest program.

12

5. Capacitatea administrativa “Programul de Reformă şi Modernizare a Impozitării”, declanşat în 1999 de Comisia Europeană, prevede strategia de modernizare a Administraţiei fiscale, care are ca obiectiv dezvoltarea capacităţii acesteia de a implementa în mod eficient acquis-ul comunitar. Procesul a început cu elaborarea, de către Comisia Europeană, a "Cărţilor albastre fiscale" şi are ca finalitate elaborarea, de către Administraţia fiscală, a “Planului de Management pentru Schimbarea Afacerii” care reprezintă planificarea şi detalierea, într-un numar de 86 de subproiecte, a acţiunilor ce trebuie îndeplinite pentru alinierea la standardele cuprinse în “Cărţile albastre fiscale”. “Planul de Management pentru Schimbarea Afacerii” a fost aprobat de Ministerul Finanţelor Publice şi transmis Comisiei Europene prin intermediul IOTA (Organizaţia Intra-Europeană a Administraţiilor Fiscale), în decembrie 2000. Implementarea “Planului de Management pentru Schimbarea Afacerii” este prevăzută a se realiza de Ministerul Finanţelor Publice într-o perioada de circa 4 ani, începând din a doua parte a anului 2001. Rezultatele analizei sistemului Administraţiei fiscale pe care se fundamentează acest plan, au stat la baza diferitelor activităţi de îmbunătăţire şi modernizare a activităţii de administrare fiscală, aflate în derulare, precum şi a programelor introduse în Planul de Acţiune al Programului de Guvernare pe perioada 2001 – 2004 şi a priorităţilor pe termen scurt şi mediu precizate în Programul Naţional de adoptare a acquis-ului. În ceea ce priveşte capacitatea administrativă în domeniul impozitării, România a transmis in luna mai anul curent, la cererea Comisiei Europene, un raport detaliat, care prezintă situaţia actuală din ţara noastră, precum şi direcţiile de actiune pentru modernizarea administraţiei fiscale. Adoptat de Guvernul României în şedinţa sa din 19 iulie 2001

13

ANEXA 1

Calendarul de aliniere a operaţiunilor scutite de la plata TVA

necuprinderea în sfera de aplicare a TVA a livrărilor de bunuri şi prestărilor de

servicii rezultate din activitatea specifică autorizată, efectuată de Regia Autonomă “Administraţia Naţionala a Drumurilor din România”- prevedere eliminată prin proiectul de lege elaborat;

scutirea de TVA pentru gospodăriile agricole individuale - această scutire va fi eliminată în momentul implementării regimului special pentru producătorii agricoli, respectiv 31 decembrie 2005;

încasarile din taxele de intrare la castele, muzee, târguri şi expoziţii, grădini zoologice şi botanice, biblioteci - în directivă sunt prevăzute în anexa H la operaţiuni supuse cotei reduse - în anul 2002 când va fi reintrodusă cota redusă, aceste operaţiuni vor fi eliminate de la scutiri;

editarea, tipărirea şi vânzarea de manuale şcolare şi cărţi - în directivă sunt prevăzute în anexa H la operaţiuni supuse cotei reduse - în anul 2002 când va fi reintrodusă cota redusă, aceste operaţiuni vor fi eliminate de la scutiri;

producţia de filme destinate difuzării prin televiziune - prevederea va fi eliminată până la 31 decembrie 2006;

proteze de orice fel, accesorii ale acestora, precum şi produse ortopedice (cu excepţia protezelor dentare) - în directivă sunt prevăzute în anexa H la operaţiuni supuse cotei reduse - în anul 2002 când va fi reintrodusă cota redusă, aceste operaţiuni vor fi eliminate de la scutiri;

uniforme pentru copii din învăţământul preşcolar şi primar - prevederea va fi eliminată până la 31 decembrie 2006;

articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru copii în vârstă de până la un an - prevederea va fi eliminată până la 31 decembrie 2006;

transportul fluvial al localnicilor în Delta Dunării şi pe relaţiile Orşova-Moldova Nouă, Brăila - Harşova, Galaţi - Grîndu - prevederea va fi eliminată până la 31 decembrie 2006;

scutirea de TVA pentru materiile prime şi materialele importate, destinate exclusiv realizării de produse finite care sunt exportate în termen de 45 de zile de la data efectuării importului - prevedere eliminată prin proiectul de lege;

scutirea de TVA pentru importul de bunuri efectuat de instituţiile publice, direct sau prin comisionari, finanţate din împrumuturi contractate de pe piaţa externă cu garanţie de stat - prevederea va fi eliminată până la 31 decembrie 2006;

scutirea de TVA pentru importul de licenţe de filme şi programe, abonamente la agenţiile de ştiri externe şi altele de această natură, destinate activitaţii de radio şi televiziune - prevederea va fi eliminată până la 31 decembrie 2005;

scutirea de TVA pentru documentaţia tehnică şi materialele pentru construcţii destinate învăţământului de stat şi celui particular acreditat, precum şi achiziţionarea de aparatură, utilaje, fond de carte, publicaţii şi dotări pentru procesul didactic - prevederea va fi eliminată până la 31 decembrie 2006;

14

scutirea de TVA pentru veniturile realizate din activităţi proprii de către partidele politice - prevedere eliminată prin proiectul de lege elaborat;

scutirea de TVA a elementelor infrastructurii feroviare publice, inclusiv terenurile pe care sunt amplasate, precum şi terenurile destinate acestui scop - prevedere eliminată prin proiectul de lege;

contribuabilii persoane fizice sau juridice care desfăşoară activitate turistică beneficiază de cota zero de taxa pe valoara adaugată pentru serviciile prestate în ţară sau în străinătate pentru beneficiarii straini, persoane fizice sau juridice, a caror contravaloare se încasează în valută - prevederea va fi eliminată până la data de 31 decembrie 2003;

scutirea de TVA a societăţilor comerciale cu capital majoritar privat, persoane juridice române, precum şi întreprinzătorii particulari sau asociaţiile familiale, autorizate conform Decretului-lege nr. 54/1990 privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice pe baza liberei iniţiative, care îşi au sediul şi îşi desfăsoară activitatea în zona defavorizată, pentru maşinile, utilajele, instalaţiile, echipamentele, mijloacele de transport, alte bunuri amortizabile, produse în ţară, în vederea efectuării şi derulării de investiţii în zonă - prevederi eliminate prin proiectul de lege elaborat;

scutirea de TVA a Ministerului Tineretului şi Sportului, Comitetului Olimpic Român şi federaţiilor sportive naţionale pentru achiziţiile de pe piaţa internă, de echipament sportiv şi materiale sportive, instalaţii şi aparatură specifică, necesare activităţii de pregătire, reprezentare şi participare a sportivilor şi echipelor componente ale loturilor sportive naţionale şi olimpice la competiţiile internaţionale oficiale: jocuri olimpice, campionate şi cupe mondiale şi europene - prevederi eliminate prin proiectul de lege elaborat;

scutirea de TVA a operaţiunilor de transfer al dreptului de proprietate de la debitor către Oficiul de Recuperare a Creanţelor Bancare ca efect al dării în plată - prevederea va fi eliminată până la 31 decembrie 2006.

Scutirea de TVA pentru motorina destinată activitaţii de pescuit – prevederea va fi introdusă în 2001 şi eliminată până la 31 decembrie 2006.

15

ANEXA 2

Calendarul de aliniere a operaţiunilor supuse cotei zero de TVA cota zero de TVA (scutire cu drept de deducere) pentru construcţia de locuinţe,

extinderea, consolidarea şi reabilitarea locuinţelor existente - eliminată prin proiectul de lege elaborat;

scutirea de TVA cu exercitarea dreptului de deducere a tarifelor încasate de către concesionarii de autostrăzi şi tronsoane de cale ferată din exploatarea acestora – prevedere eliminată prin proiectul de lege elaborat;

scutirea de TVA cu drept de deducere pentru livrarea de utilaje şi echipamente, precum şi prestările de servicii, legate nemijlocit de operaţiunile petroliere realizate de titularii acordurilor petroliere, persoane juridice străine, în baza Legii petrolului nr. 134/1995 - prevederea va fi eliminată până la 31 decembrie 2004.

scutirea cu drept de deducere a construcţiei de lăcaşuri de cult religios - prevederea va fi eliminată până la 31 decembrie 2006.

scutirea cu drept de deducere pentru livrările de utilaje şi echipamente, precum şi prestările de servicii aferente obiectivului de investiţii "Dezvoltarea şi modernizarea Aeroportului Internaţional Bucureşti - Otopeni" - prevederea va fi eliminată până la 31 decembrie 2003.

16

ANEXA 3

Calendar de introducere în legislaţia naţională a unor scutiri prevăzute de

Directiva a VI-a 77/388/CEE şi care nu sunt prevăzute în legislaţia naţională Prestările de servicii şi livrările de bunuri accesorii acestora, cu excepţia

telecomunicaţiilor, efectuate de către serviciile publice postale (art.13 pct. A par. 1 lit. a) - prevederea va fi introdusă până la data de 31.12.2006;

Livrările de organe, de sânge şi de lapte uman (art.13 pct. A par.1 lit. d) - prevederea va fi introdusă până la data de 31.12.2002;

Lecţiile date cu titlu profesional de către cadre didactice în sprijinul învăţământului şcolar sau universitar (art. 13 pct. A par.1 lt.j) - prevederea va fi introdusă până la data de 31.12.2006;

Livrările de clădiri sau a unei părţi de clădire şi a terenului aferent, cu excepţia celor vizate la art. 4 par.3 sub a ( art 13 lit B par.6 lit. g) - prevederea va fi introdusă până la data de 31.12.2006;

Livrările de bunuri imobile neconstruite, cu excepţia terenurilor de construcţie vizate la art. 4 par. 3 sub a ( art. 13. lit. B par. 6 lit.h). - prevederea va fi introdusă până la data de 31.12.2006;

Livrările de bunuri care au fost efectuate exclusiv printr-o activitate scutită în baza prezentului articol, dacă aceste bunuri n-au făcut obiectul unui drept de deducere, precum şi livrările de bunuri a căror achiziţie sau afectare a făcut obiectul excluderii dreptului de deducere, nefiind destinate activităţii profesionale (art.13 pct.B lit.c) - prevederea va fi introdusă până la data de 31.12.2006;

Prestările de servicii efectuate de către grupuri autonome de persoane exercitând o activitate scutită sau pentru care acestea nu au calitatea de persoană juridică, în vederea oferirii membrilor lor de servicii direct legate de exercitarea acestei activităţi, atunci când aceste grupuri se limitează să ceară membrilor lor rambursarea exactă a părţii care le revine din cheltuielile comune, cu condiţia ca această scutire să nu poată fi susceptibilă de a produce distorsiuni concurenţiale (art.13 pct. A par. 1 lit. f) - prevederea va fi introdusă până la data de 31.12.2006;

17

ANEXA 4

Calendar de armonizare cu prevederile Directivei a VI-a 77/388/CEE Legea privind taxa pe valoarea adaugată va fi amendată prin ordonanţe de urgenţă ale Guvernului în vederea armonizării cu prevederile Directivei a VI-a a Uniunii Europene, după urmatorul calendar: Introducerea noţiunii de persoanã impozabilã - până la 31.12.2002; Introducerea cotei reduse de TVA, cu respectarea prevederilor Anexei H la Directiva

a VI-a a Uniunii Europene - până la 01.01.2002; Revizuirea prevederilor referitoare la scutirile de TVA: scutirea operaţiunilor şi nu a

unităţilor, eliminarea cotei zero de TVA şi înlocuirea cu scutirea cu drept de deducere - până la 31.12.2002;

Prevederi referitoare la livrările intracomunitare cu aplicabilitate la data aderării României la UE - până la 31.12.2005;

Telecomunicaţiile vor fi impozitate la locul unde beneficiarul îşi are stabilit sediul social – până la 31.12.2005;

Introducerea în legislaţia naţională de regimuri speciale pentru: producătorii agricoli, micii întreprinzători şi obiectele de artă, de colecţie sau antichităţi - până la 31.12.2005;

Prevederi referitoare la rambursarea TVA în ceea ce priveşte operaţiunile realizate în România de persoane impozabile din străinătate aplicabile în momentul aderării la Uniunea Europeană - până la 31.12.2005;

Se va elimina prevederea din legislaţia română prin care rambursările de TVA sunt limitate la nivelul taxei rezultate din facturile achitate furnizorilor – până la 31.12.2005;

Prevederi referitoare la ajustarea dreptului de deducere - până la 31.12.2006; Pentru alinierea operaţiunilor scutite de TVA în conformitate cu prevederile

comunitare, legea privind taxa pe valoarea adăugată va fi amendată prin ordonanţe de urgenţă ale Guvernului după calendarul stabilit în Anexa 1şi Anexa 3.

Pentru alinierea operaţiunilor supuse cotei zero de TVA în conformitate cu prevederile comunitare, legea privind taxa pe valoarea adăugată va fi amendată prin ordonanţe de urgenţă ale Guvernului după calendarul stabilit în Anexa 2.

18

ANEXA 5

Calendar de aliniere a scutirilor de plata accizelor în conformitate cu prevederile directivelor comunitare

Scutirea de la plata accizelor a produselor comercializate prin magazinele

autorizate, potrivit legii, să comercializeze mărfuri în regim duty-free - eliminată prin proiectul de lege elaborat;

Scutirea de la plata accizelor a păcurii – prevederea va fi eliminată până la 31 decembrie 2006;

Scutirea de la plata accizelor a gazului petrolier lichefiat (GPL) - prevederea va fi eliminată până la 31 decembrie 2006;

Scutirea de la plata accizelor a motorinei destinate activităţii de pescuit – prevederea va fi introdusă în 2001 şi eliminată pâna la 31 decembrie 2006.

19

ANEXA 6

Calendar pentru armonizarea legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar în domeniul accizelor

Legislaţia privind accizele va fi amendată prin ordonanţe de urgenţă ale Guvernului în vederea armonizării cu prevederile comunitare, după urmatorul calendar: Introducerea sistemului de marcare a combustibililor, experimental în 3 judeţe -

până la 31.12.2002; Adoptarea legislaţiei privind sistemul de antrepozitare – până la 31.12.2003; Generalizarea marcării carburanţilor - până la 31.12.2004; Implementarea sistemului de antrepozitare - până la 31.12.2005; Majorarea nivelului accizelor la ţigarete cu 40% din diferenţa existentă în prezent

faţă de nivelul minim impus de directiva 92/79/CEE - până la 31.12.2006; Majorarea nivelului accizelor la produsele petroliere cu 50% din diferenţa existentă

în prezent faţă de nivelul minim impus de directiva 92/82/CEE - până la 31.12.2006; Majorarea nivelului accizelor la alcool cu 50% din diferenţa existentă în prezent faţă

de nivelul minim impus de directiva 92/84/CEE - până la 31.12. 2006; Armonizarea completă a nivelului accizelor la ţigarete - până la 31.12. 2011; Armonizarea completă a nivelului accizelor la alcool - până la 31.12. 2011; Armonizarea completă a nivelului accizelor la produsele petroliere - până la

31.12.2011;

20

ANEXA 7

SCUTIREA DE LA PLATA TVA PENTRU ACTIVITĂŢILE DE CERCETARE DEZVOLTARE ŞI INOVARE

A. Perioada de tranziţie solicitată se referă la scutirea fără drept de deducere de la TVA pentru: 1. Activităţile de cercetare-dezvoltare şi inovare desfăşurate în cadrul programelor naţionale CDI1: − Programul naţional de Cercetare şi Dezvoltare “Orizont 2000” – coordonat de

Ministerul Educaţiei şi Cercetării (MEC) ; − Planul Naţional pentru Cercetare Dezvoltare şi Inovare (cu programele componente)

– coordonat de MEC ; − Programele de granturi pentru cercetare ştiinţifică – coordonate de MEC şi de

Academia Română ; 2. Activitatile de cercetare-dezvoltare şi inovare desfăşurate în cadrul programelor internaţionale specifice domeniului, la care participă România: − Programele de cercetare desfăşurate în spaţiul UE: Programele CDT Cadru ale UE,

Programul Ştiinţific NATO, Programul EUREKA, etc. ; − Programe de cooperare în domeniul şttiinţei şi tehnologiei, la nivel regional, precum

şi la nivel multi - şi bilateral. B. Beneficiarii regimului de scutire vor fi unităţile CDI sau agenţii economici care desfăşoară activităţi de cercetare - dezvoltare în cadrul programelor menţionate : 1. Unităţile sau compartimentele cu profil de cercetare – dezvoltare, din sectorul public sau privat, în conformitate cu art.21 din Legea nr. 95/1998 pentru stimularea cercetării, dezvoltării şi inovării: − unităţi de cercetare - dezvoltare din sectorul public (institute cu profil de cercetare şi

dezvoltare tehnologică, institute/ centre/ laboratoare de cercetare, inclusiv ale Academiei Române, universităţi, centre de cercetare din învăţămîntul superior, etc)

− societăţi comerciale cu profil de cercetare – dezvoltare, din sectorul public sau privat;

− unitaţi sau compartimente de cercetare - dezvoltare din cadrul societăţilor comerciale sau al regiilor autonome, precum şi unităţi de cercetare - dezvoltare în subordinea regiilor autonome.

2. Agenţii economici, din sectorul public sau privat, care se încadrează în prevederile HG 48/1998, referitoare la Planul naţional CDI (cap.II), în sensul că au activitatea de cercetare - dezvoltare prevăzută în obiectul de activitate. C. Tranzacţii acoperite: Scutire de TVA pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii rezultate din activitatea specifică efectuată în ţară de unităţile care desfăşoară activităţi de CDI.

1 Cercetare Dezvoltare Inovare