t -///

/'/r^ ('14

/t'-)

A.P. CrHov

ffim.Ei\&h{&rrt

CAT'[LUL,

Traduceri din lirnba rus,i

Otilia CazirnirAlice Gabrielescu

Nicolae Guma

Tatiana Panaitescu

w*

Referinle uitice

198

Povestirile lui Cehov sunt la fel de minunate (;i de necesare)

astizi ca atunci cAnd au iqit prima oari de sub tipar. Nu e vorbadoar de numirul lor uriag - cici pugini sunt scriitorii, daci sunt,care au scris mai multe -, ci de frecvenga exceplionali cu care

Cehov a creat capodopere, povestiri care ne fac ln egali misurisi ne simgim vinovagi, ne migcl 9i ne incinti gi care ne dezgolesc

sufletul ata cum gtie s-o faci numai arta adevlrati.

RaymondCARVER

... Opera lui Cehov rimine vegnic vie. intineregte cu fiecare

generagie. N-o macini anii. N-o osifici bltrAnegea. N-o lngroapinici ruinele epocilor incheiate, nici cenuga rece a uitirii, Fiecare

generafie o prive;te cu algi ochi, o cerceteazi cu alt cuget gii aflialti interpretare. ii insufli alti sevi, mereu proaspiti, si circuleprin pagina cirgilor mereu actuale. Poate aceasta e tainaimorralirdgii. Definigia ei...

CezaTPETRESCU

Cehov pune de multe ori sublimul aliruri de ridicol gi leintiregte, prin contrast, pe amXndoui. Nimic mai departe de

rAsul lui decAt zeflemeaua riuticioasi.

AI. PHILIPPIDE

Casa cu mezanin 185

Omul in carapace .................

Doamnacuciqelul ................

Arhiereul.

Logodnica

294

3t5

340

365

Referinye cririce ........395

@.o*oro*,,14

1903O pleuriti acuti li inri-utiteste starea sinitlqii.Llo.creazi Ia piesa Liuadacu ui$ni, publici nuvela

Logodnica.Apare edigia de Opere in16 volume.

1904La 17 iar,;,tarre, cr ocazia

celei de a 44-a aniversdri a

lui Cehov, Teatrul de Artipune in scenl' Liuada cu

ui;ini, in prezeo)a autoru-Iui, carura il sarbatoreste

totodati un sfert de veac

de activitate literari.

Cebou;i Olga, 1901,in luna de rniere

La inceputul lunii iunie pleaci, impreuni cu solia, in sta[iunea

germani Badenweiler, unde, la 2 (lS) iulie, ora 3 noaptea, in-

ceteazldin viagi. Aproape simultan apare in Rusia, in edigie

separati, piesa Liuada cu uifini, stgestiv denumiti de Nemiro-

vici-Dancenko ,,cintecul lui de lebidi".Scriitorul este adus la Moscova 9i inhumat in cimitirul Novo-

devicie, fiind insogit pe ultimul drum de mii de admiratori.

;ALONULNR. 6

I

iln curtea spiralului e un mic pavilion inconjurat deo adevS.rati pidure de scaiegi, urzici gi cAnepi silbatici.Acoperisul i-e ruginir, hogeacul, pe jumitate dirAmat,treptele scirii, putrede gi nipidite de iarbi, iar din ten-cuiali n-a mai rimas decAt urma. Fagada di spre spital,iar spatele, spre cAmp, de care il desparte gardul cenu-siu, cu gepi de cuie, al spitalului. $i cuiele acesrea infiptecu vArful in sus, gi gardul, gi pavilionul insusi au aerultrist gi blestemat pe care-l capltl la noi numai chdirilecare seryesc de spitale gi de inchisori.

DacI nu vi speriagi de ingepiturile urzicilor, s-o lulmpe cirarea ingusti care duce la pavilion si sL vedem cese petrece iniuntru. Dupi ce deschidem uga din fagi,intrlm in vestibul. Aici, de-a lungul peregilor gi lAngisob5., se inalgI grlmezi inrregi de boarfe spitalicesti:salcele, halate vechi gi rupte, pantaloni, cimlsi cudungulite albastre si inciltlminte ponositl. Vechiturileaceste a, aruncate de-a valma unele peste altele, au inceputsI putrezeascl 9i rispindesc un miros inlbugitor.

A.P. Cehoa

fiPeste boarfele impugite sti lungit, vegnic cu luleaua

intre dingi, paznicul Nikita, un yeteran cu galoanele

ingilbenite de vreme. Faga i-e aspri 9i supti, sprancenele

stufoase il fac si semene cu un cAine ciobinesc de stepi,qi nasul i-e ro9u. E mic gi uscSgiv, dar vAnjos, cu pumniimari ;i cu o finuti impunltoare. Face parte dintre acei

oameni naivi gi agezagi, congtiincio$i gi mirginigi, care

pun mai presus de orice ordinea 9i de aceea sunt convingi

cI bltaia e rupti din rai. $i, cind bate Nikita, di unde

nimereqte: in obraz, in piept, in spate, incredingat cI,altfel, n-ar mai fi ordine.

Dupi aceea pitrundem intr-un salon mare gi larg,

care, dacl nu socotim gi sala, ocupl tot pavilionul. Peregii

sunt vopsigi intr-un albastru murdar si tavanul e afumat,

ca intr-un bordei firi hogeac; nici vorbi ci, iarna, soba

scoate fum gi bate la cap. Ferestrele sunt slugite de gra-

tiile infipte pe diniuntru. Podeaua negeluitl e cenusie.

Duhne gte a varzd acri, a lamp b care flleazl, a plogniqe 9ia amoniac. in primul moment dupi ce intri, ai impresia

ci egti intr-o menajerie.

in salon sunt citeva paturi ingurubate de podea.

Pe unele stau, agezagi sau culcagi, oameni in halate albastre

de spital gi cu tradiEionalele scufii pe cap. Sunt nebunii.in total sunt cinci oameni, dintre care numai unul face

parte din nobilime, iar ceilalEi sunt tergovegi. Primul de

lAngl u;I e inalt, slab, cu mustati rogcati gi cu ochii insin-geragi de plAns. Sti cu capul in pumni gi se uiti gintl intr-unsingur punct. E trist mereu, dI din cap, ofte azi gi zimbegte

Doamna cu cd{elul

t7

cu amirlciune, si ziua, si noaptea. Nu se amestecl in vorbidccAt foarte rar gi, de obicei, nu rlspuniJe la intrebiri.Mininci gi bea in nestire, cAnd i se di. DupI accesele

chinuitoare de tuse, dupl trupul peste misuri de shbitli roseaga din obraji, se vede bine ci e ofticos.

Alituri de el, un bitrAn mlruntel, vioi qi neasram-pirrat, cu birbuga ascugitl gi cu pirul ca smoala si cretca la negri. Ziua se plimbl prin salon de la o fereastrl laalta sau sti turce;te pe par. Fluierl intruna, ca un sca-

tiu, cAntl incetisor si chicotesre. Veselia copillreasci gi

vioiciunea gi le arati uneori gi noaptea, cAnd se scoallsi-gi facl rugiciunea, adicl se bate cu pumnii in piept sirtinge uga cu degetele. E jidovul Moiseika, zis si prosti-nacul. Si-a pierdut mingile acum rrreo doulzeci de ani,cAnd i-a ars gepclria.

Dintre togi paciengii salonului nr. 6, numai el arevoie si. iasi din pavilion, ba chiar 9i din curtea spitalului.De privilegiul acesta se bucuri de mult, fiind consideratcdecul spitalului gi fiind un nebun linigtit gi inofensiv,bufonul tirgului, pe care lumea s-a deprins s5-l vadl pestrizi, inconjurat totdeauna de o droaie de copii 9i decAini. in halat si in papuci, cu o scufie caraghioasipe cap,runeori desculg, ba chiar ;i ftri pantaloni, rlticegte dinuligi in uligi, se opregte pe la porgile caselor sau in pragulprlvlliilor gi cere de pomani. Ici i se di cvas, dincolo obucati de piine, in altl parte o copeicl, asa cI se intoarcein pavilion gi situl, gi bogat. Dar tot ce aduce ii ia Nikita.$i o face brutal, cu minie , intorcAndu-i buzunarele pe dos

A.P. Cehou

r8

9i luAndu-l martor pe Dumnezeu ci n-o si-i mai dea voie

jidovului in tlrg, deoarece nimic nu-i mai riu pe lumea

asta ca dezordinea.

Moiseika e indatoritor, ii place si le faci servicii celor-

lalgi. Le dI api, ii invelegte cAnd dorm, ii promite fieciruiaci o si-i aducl din tArg o copeici sau o si-i facl o gapcinoui 9i-l hrlnegte cu lingura pe vecinul din stAnga, cel care

e paralizat. $i toate acestea nu le face din bunitate sau dincine gtie ce consideragii umanitare, ci pentru ci, fhri si-qi

dea se ama, il imiti pe vecinul lui din dreapta, Gromov.Ivan Dmitrici Gromov, un birbat de vreo treizeci

9i trei de ani, din nobilime, fost portirel 9i secretar

guberniall, suferi de maniapersecugiei. De obicei, ori stlculcat, ghemuit cu genunchii la guri, ori umblS desculg

din colg in colg, ca gi cum ar face miscare, dar foarte rarsti agezat. E intr-o stare de vegnicl agitagie, de tulbu-rare ;i de incordare, de parci l-ar apisa sentimentul unei

agreptiri nelimurite. La cel mai mic zgomot din vestibul

sau strigit din curte, isi inalti capul gi ciuleste urechea,

ascultind: oare nu cumya au venit si-l caute pe ell $i, inclipele acelea, fagalui arati o mare nelinigte, dar gi scirbL

imi place faga lui lati, ciolinoasi, totdeauna palidlgi nenorociti, dezviluind un suflet chinuit de lupti gi

de indelungatl spaimi. Convulsiile lui sunt ciudate

I Portirel - (in vechea organizare judiciari) executor judecitoresc;

secretar gubernial - post administrativ la nivel de gubernie, unitateteritorial-administrativi in Rusia garistl (n.red.)

Doamna cu cdtelul

r9

;i bolnivicioase, dar liniile delicare pe care i le-a sipatpc fagi o suferingi adAnci ;i nepreflcuti. dovedescintelepciune gi inteligengi, iar in ochi ii sclipegte o luminlcaldl gi sini.toas5. imi place 9i felul lui de a fi: politicos,indatoritor si nespus de delicat in raporturile cu toatiItrmea, inafaride Nikita. Daci scapi cineva un nasturesru o linguri, el sare gribit din pat gi le ridici. in fiecare'r,i, cind se scoalL, le spune celorlalgi ,,bunI dimineata",irrr seara, cAnd se culcl - ,,noapte buni".

Pe lAngi convulsiile fegei 9i starea de vesnici incor-dare, nebunia lui se mai arati 9i altfel. lJneori, seara, se

inft.soarl in halat si, rremurAnd din tot trupul gi chngi-nind din dingi, incepe si umble repede din colg in colgqi printre paturi. S-ar pirea c5-l scuturi frigurile. Dupifllul cum se opreste din cAnd in cAnd si se uiti la ceilalti,se vede bine c5. vrea sl le spuni ceva foarte important, dar,inchipuindu-si pesemne ci ei n-o si-l asculte sau n-o si-lingeleagS, scuturi din cap, nervos, ;i-9i reia plimbarea.insi, curAnd, nevoia de a se destlinui invinge orice consi-clerente, gi Gromov incepe sI vorbeascl, plin de pasiune gi

cntuziasm. Vorba lui e haotici gi infrigurati ca delirul, e

violenti si nu tocmai ugor de ingeles. Cu toate acestea, siin cuvintele, si in glasul lui vibreazi ceva nespus de bun.In timp ce vorbeste, iti dai seama de doul lucruri in ace-

lagi timp: si cI e nebun, gi ci e om. Ar fi aproape impo-sibil si insemnezi pe hirtie discursurile lui de nebun.Vorbegte despre ticilogia omeneascl, despre inc5.lcarea:rdevirului, despre viata frumoasl care va fi cAndva pe