Distributia apei si evacuarea apelor uzate in anul 2014
Transcript of Distributia apei si evacuarea apelor uzate in anul 2014
1
ISSN: 2069-2676 ISSN-L: 1842-578X
Distribuţia apei şi evacuarea apelor uzate, în anul 2014
DISTRIBUŢIA APEI În anul 2014 volumul de apă distribuită a fost de 1.259.539,0 mii m3, cu 43.744,8 mii m3 mai puţin decât în anul 2013.
Principalele destinaţii ale apei distribuite în anul 2014 au fost: populaţie (40,0%), agricultură şi piscicultură (26,0%), industrie şi construcţii (24,9%).
Figura 1. Volumul de apă distribuită pe categorii de consumatori mii m3
0
100.000
200.000
300.000
400.000
500.000
600.000
Populație Agricultură şi
piscicultură
Industrie şi construcții Alți consumatori
2013 2014
Cele mai mari cantităţi de apă au fost distribuite în bazinele hidrografice Argeş-Vedea: 26,1% şi Ialomiţa-Buzău: 23,9%.
2
Tabelul 1. Volumul de apă distribuită pe bazine hidrografice, pe categorii de consumatori, în anul 2014
mii m3
din care la:
Bazinul hidrografic Total volum
apă distribuită Populaţie Industrie şi construcţii
Agricultură şi piscicultură
Alţi consumatori
T O T A L 1.259.539,0 504.295,9 313.038,3 328.091,6 114.113,2 BANAT 60.252,7 35.553,0 18.670,6 1.715,2 4.313,9 JIU 89.828,9 29.160,1 25.427,7 28.809,0 6.432,1 OLT 112.805,8 61.124,5 38.300,2 4.037,5 9.343,6 ARGEŞ - VEDEA 328.662,7 127.227,8 138.244,1 10.520,1 52.670,7 IALOMIŢA - BUZĂU 301.061,0 46.397,3 35.336,4 210.173,7 9.153,6 DOBROGEA 88.631,2 27.907,7 7.012,4 47.544,8 6.166,3 MUREŞ 58.840,2 41.225,6 10.015,5 469,4 7.129,7 CRIŞURI 18.745,5 14.006,5 2.740,2 71,0 1.927,8 SOMEŞ - TISA 61.513,6 43.756,4 10.024,0 986,6 6.746,6 SIRET 83.019,9 42.879,0 17.594,0 16.930,7 5.616,2 PRUT - BÂRLAD 56.177,5 35.058,0 9.673,2 6.833,6 4.612,7
Distribuţia apei către consumatori s-a făcut în principal de către unităţile specializate în captarea şi distribuţia apei (68,2%).
Tabelul 2. Volumul de apă distribuită pe categorii de consumatori, după activitatea unităţilor distribuitoare, în anul 2014
mii m3
din care la:
Activitatea economică Total volum
apă distribuită Populaţie Industrie şi construcţii
Agricultură şi piscicultură
Alţi consumatori
T O T A L 1.259.539,0 504.295,9 313.038,3 328.091,6 114.113,2
Agricultură şi piscicultură 321.521,8 97,0 3,4 321.418,8 2,6
Industrie şi construcţii 76.463,7 7.432,4 66.468,6 76,6 2.486,1
Captarea şi distribuţia apei 859.069,1 495.633,5 246.446,6 5.660,2 111.328,8
Alte activităţi 2.484,4 1.133,0 119,7 936,0 295,7 POPULAŢIA DESERVITĂ DE SISTEMUL PUBLIC DE ALIMENTARE CU APĂ În anul 2014 populaţia deservită de sistemul public de alimentare cu apă a fost de 12.454.909 persoane, reprezentând 62,4 % din populaţia României, cu 296.925 persoane mai mult decât în anul 2013. În mediul urban s-au înregistrat 9.968.146 persoane deservite de sistemul public de alimentare cu apă, reprezentând 92,7% din populaţia urbană a României, iar în mediul rural 2.486.763 persoane, reprezentând 27,0% din populaţia rurală a României.
3
Figura 2. Populaţia deservită de sistemul public de alimentare cu apă, pe medii, în anul 2014
număr locuitori
0
5.000.000
10.000.000
15.000.000
20.000.000
25.000.000
Naţional Urban Rural
Populaţia deserv ită de sistemul public de alimentare cu apă
Populaţia care nu este deserv ită de sistemul public de alimentare cu apă
Tabelul 3. Populaţia deservită de sistemul public de alimentare cu apă pe bazine hidrografice, în anul 2014
persoane
Bazinul hidrografic Populaţia deservită de sistemul public
de alimentare cu apă
Total 12.454.909
BANAT 674.276
JIU 736.665
OLT 1.237.313
ARGEŞ - VEDEA 2.656.068
IALOMIŢA - BUZĂU 1.390.021
DOBROGEA 729.511
MUREŞ 1.238.117
CRIŞURI 406.085
SOMEŞ - TISA 1.174.885
SIRET 1.043.583
PRUT - BÂRLAD 1.168.385
La nivelul regiunilor de dezvoltare, ponderea cea mai mare a populaţiei deservite de
sistemul public de alimentare cu apă, în total populaţie, s-a înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov cu un procent de 81,6%, urmată de regiunea Centru cu 69,2%. Regiunile cu gradul cel mai redus de racordare sunt: Nord-Est cu 49,3% şi Sud-Vest Oltenia cu 49,5%.
4
Tabelul 4. Populaţia deservită de sistemul public de alimentare cu apă pe regiuni de
dezvoltare, în anul 2014 persoane
Regiune de dezvoltare Populaţia deservită de sistemul public
de alimentare cu apă
Total 12.454.909
NORD-EST 1.612.880
SUD-EST 1.764.447
SUD-MUNTENIA 1.718.797
SUD-VEST OLTENIA 1.005.990
VEST 1.225.840
NORD-VEST 1.634.948
CENTRU 1.629.593
BUCUREŞTI-ILFOV 1.862.414
GENERAREA APELOR UZATE În anul 2014 a fost generat un volum total de ape uzate de aproximativ 1.974,7 mil. m3, din
care: 1.067,0 mil. m3 au provenit din activităţi economice şi 907,7 mil. m3 din activităţi menajere.
Figura 3. Structura apelor uzate generate, în anul 2014
Industria metalurgică
5,4%
Industria chimică şi
petrochimică
3,8%
Industria alimentară
1,3%Industria minieră
2,8%
Producerea şi
distribuția energiei
electrice
29,3%
Alte activități
economice 11,4%
Ape uzate menajere
46,0%
Cel mai mare volum de ape uzate a fost generat în bazinul hidrografic Jiu (34,2%), aproximativ 675 mil. m3, din care 618,8 mil. m3 ape uzate industriale şi 56,2 mil. m3 ape uzate menajere.
5
Apele uzate generate conţin poluanţi de natură organică (exprimaţi prin consumul biochimic de oxigen – CBO5, consumul chimic de oxigen – CCO-Cr), materii în suspensie, nutrienţi (azot, fosfor) şi metale grele (arsen, cadmiu, mercur, cupru, crom, nichel, plumb, zinc).
Tabelul 5. Cantităţile medii zilnice de poluanţi din apele uzate generate, în anul 2014
tone/zi
Activităţi economice CBO5 CCOCr Materii in suspensie
Azot (NT)
Fosfor (PT)
Total poluanţi 310,4 779,4 566,6 83,3 8,4
Prezenţi în apele uzate industriale 97,7 317,7 280,6 21,7 1,9
Agricultură, silvicultură, pescuit 3,8 5,6 2,3 0,3 0,2
Industrie extractivă 1,1 8,6 13,2 0,2 *)
Industrie alimentară 21,8 55,8 17,2 4,7 0,5
Industrie metalurgică 4,3 15,0 26,2 0,4 *)
Industrie textilă 2,0 5,3 2,1 0,8 0,1
Industria mijloacelor de transport 1,7 4,1 3,1 0,4 0,1
Fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie 3,3 9,7 4,5 0,1 *)
Industrie chimică şi petrochimică 21,0 95,7 73,0 3,2 0,1
Producerea şi distribuţia energiei electrice 7,5 30,0 79,6 0,1 *)
Construcţii 0,2 1,5 10,3 *) *)
Alte activităţi industriale 31,0 86,4 49,1 11,5 0,9
Prezenţi în apele uzate menajere 212,7 461,7 286,0 61,6 6,5 *) sub 0,1 tone/zi
Încărcarea cu substanţe organice exprimate prin CBO5 şi CCO-Cr este mai evidentă la
apele uzate provenite din activităţile menajere 68,5%, respectiv 59,2%. În ceea ce priveşte încărcarea cu nutrienţi, valorile cele mai ridicate se găsesc tot în apele
uzate menajere: azot (73,9%) şi fosfor (77,4%).
Tabelul 6. Cantităţile medii anuale de metale grele din apele uzate generate, în anul 2014
tone/an
Ape uzate generate Cadmiu Cupru Crom Nichel Plumb Zinc
Total poluanţi 0,8 54,3 9,7 10,0 13,3 111,4
Prezenţi în apele uzate industriale 0,1 45,2 4,6 4,6 7,7 88,5
Prezenţi in apele uzate menajere 0,7 9,1 5,1 5,4 5,6 22,9
Apele uzate generate cu cea mai mare încărcare în metale grele provin din industria
extractivă: cupru (63,5 %), zinc (22,9 %), industria metalurgică: crom (8,1%), zinc (9,7%).
6
LOCUITORII CU LOCUINŢELE CONECTATE LA CANALIZARE
În anul 2014, un număr de 9.391.503 locuitori aveau locuinţele conectate la sistemele de canalizare, aceştia reprezentând 47,1% din populaţia României. În ceea ce priveşte epurarea apelor uzate, populaţia cu locuinţele conectate la sistemele de canalizare prevăzute cu staţii de epurare, în anul 2014, a fost de 8.998.262 persoane, reprezentând 45,1% din populaţia ţării.
În mediul urban s-au înregistrat 8.901.872 locuitori cu locuinţele conectate la sistemele de canalizare, reprezentând 82,8% din populaţia urbană a României, iar în mediul rural un număr de 489.631 persoane au beneficiat de servicii de canalizare, reprezentând 5,3% din populaţia rurală a României.
Figura 4. Locuitorii cu locuinţele conectate la canalizare, pe medii, în anul 2014
număr locuitori
0
5.000.000
10.000.000
15.000.000
20.000.000
25.000.000
Naţional Urban Rural
Locuitorii cu locuinţele conectate la canalizare
Locuitorii cu locuinţele neconectate la canalizare
Tabelul 7. Locuitorii cu locuinţele conectate la canalizare şi la staţii de epurare, pe bazine hidrografice, în anul 2014
persoane din care:
Bazin hidrografic Populaţia
conectată la canalizare
fără staţie de epurare
cu staţie de epurare
Total 9.391.503 393.241 8.998.262
BANAT 603.673 49.429 554.244
JIU 379.221 48.078 331.143
OLT 1.003.312 73.300 930.012
ARGEŞ - VEDEA 2.316.256 77.652 2.238.604
IALOMIŢA - BUZĂU 659.971 32.617 627.354
DOBROGEA 525.537 37.836 487.701
MUREŞ 959.889 16.907 942.982
CRIŞURI 412.261 12.241 400.020
SOMEŞ - TISA 855.551 2.955 852.596
SIRET 1.229.481 32.695 1.196.786
PRUT - BÂRLAD 446.351 9.531 436.820
7
La nivelul regiunilor de dezvoltare, ponderea cea mai mare a populaţiei conectate la sistemele de canalizare, în total populaţie, s-a înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov cu un procent de 80,8%, urmată de regiunea Centru cu 57,0%. Regiunile cu gradul cel mai redus de racordare sunt: Sud-Muntenia cu 31,9% şi Nord-Est cu 33,4%.
Tabelul 8. Locuitorii cu locuinţele conectate la canalizare şi la staţii de epurare, pe regiuni de dezvoltare, în anul 2014
persoane
din care: Regiune de dezvoltare
Populaţia conectată la canalizare
fără staţie de epurare
cu staţie de epurare
Total 9.391.503 393.241 8.998.262
NORD-EST 1.093.908 17.970 1.075.938
SUD-EST 1.257.764 63.559 1.194.205
SUD-MUNTENIA 985.526 32.598 952.928
SUD-VEST OLTENIA 704.918 52.170 652.748
VEST 971.295 50.968 920.327
NORD-VEST 1.190.699 15.375 1.175.324
CENTRU 1.342.855 84.596 1.258.259
BUCUREŞTI-ILFOV 1.844.538 76.005 1.768.533
EPURAREA ŞI EVACUAREA APELOR UZATE
Din volumul total de ape uzate generate şi colectate în sistemele de canalizare au fost evacuaţi în receptorii naturali aproximativ 1.937,3 mil. m3, din care 705,4 mil. m3 fără epurare.
Apele uzate epurate, în volum de circa 1.231,9 mil. m3, au fost evacuate prin: staţiile de epurare urbane 901,9 mil. m3, prin staţiile de epurare industriale 320,1 mil. m3 şi prin staţiile de epurare independente 9,9 mil. m3.
Figura 5. Distribuţia apelor uzate evacuate în receptorii naturali, în anul 2014
Efluent stație de
epurare urbană
46,6%
Evacuări fără
epurare
36,4%
Efluent stație de
epurare
independentă
0,5%
Efluent stație de
epurare industrială
16,5%
8
Cele mai mari volume de ape uzate deversate (cu sau fără epurare) s-au înregistrat în bazinele hidrografice: Jiu (675 mil. m3) şi Argeş-Vedea (364 mil. m3), iar cele mai scăzute în bazinele hidrografice: Crişuri (39 mil. m3) şi Banat (66 mil. m3).
Figura 6. Repartiţia volumelor de ape uzate evacuate pe bazine hidrografice, în anul 2014
BANAT
3,5%PRUT‐BÂRLAD
8,2%SIRET
4,9%
SOMEŞ‐TISA
5,6%
CRIŞURI
2,0%
MUREŞ
6,8%
DOBROGEA
3,9%
IALOMIȚA‐BUZĂU
4,5%
ARGEŞ‐VEDEA
18,8%
OLT
7,0%
JIU
34,8%
Calitatea apelor uzate evacuate în receptorii naturali depinde de cantităţile de poluanţi
existente în acestea: poluanţi de natură organică (exprimaţi prin consumul biochimic de oxigen – CBO5, consumul chimic de oxigen – CCO-Cr), materii în suspensie, nutrienţi (azot, fosfor), metale grele (cadmiu, cupru, crom, nichel, plumb, zinc).
Tabelul 9. Cantităţile medii zilnice de poluanţi din apele uzate evacuate în receptorii naturali, pe bazine hidrografice, în anul 2014
tone/zi
Bazinul hidrografic CBO5 CCO‐Cr Materii
în suspensie
Azot NT
Fosfor PT
Total poluanți 138,0 405,5 301,8 46,5 4,8
BANAT 3,9 8,9 5,3 1,6 0,2
JIU 14,2 52,3 97,6 0,4 0,3
OLT 17,6 47,9 48,7 4,1 0,4
ARGEŞ ‐ VEDEA 46,5 148,0 62,4 20,3 1,6
IALOMIȚA ‐ BUZĂU 10,6 23,3 11,1 4,4 0,4
DOBROGEA 6,2 18,3 9,1 2,0 0,2
MUREŞ 8,5 15,1 12,4 2,1 0,2
CRIŞURI 2,4 7,7 2,9 0,7 0,1
SOMEŞ ‐ TISA 4,6 17,1 8,6 2,1 0,4
SIRET 4,9 16,7 14,1 2,5 0,2
PRUT ‐ BÂRLAD 18,6 50,2 29,6 6,3 0,8
9
Tabelul 10. Cantităţile medii anuale de metale grele din apele uzate evacuate în receptorii naturali, pe bazine hidrografice, în anul 2014
tone/an
Bazinul hidrografic Cadmiu Cupru Crom Nichel Plumb Zinc
Total poluanți 0,8 46,5 7,8 7,3 5,0 86,3
BANAT … 0,4 0,4 0,4 *) 2,1
JIU *) *) *) *) 0,2 0,2
OLT 0,1 0,9 0,3 0,2 0,8 3,5
ARGEŞ ‐ VEDEA *) 3,3 2,2 3,1 0,7 25,9
IALOMIȚA ‐ BUZĂU 0,1 0,7 1,6 0,3 0,2 3,7
DOBROGEA 0,1 1,4 0,3 0,4 1,1 2,3
MUREŞ 0,1 35,2 0,1 0,4 0,1 25,5
CRIŞURI … 0,5 *) 0,1 0,2 1,1
SOMEŞ ‐ TISA 0,4 1,1 1,7 1,7 0,7 6,6
SIRET … 0,1 *) *) 0,1 0,1
PRUT ‐ BÂRLAD *) 2,9 1,2 0,7 0,9 15,3 *) sub 0,1 tone/an … lipsă date
10
Figura 7. Populaţia deservită de sistemul public de alimentare cu apă şi conectată la canalizare, pe judeţe, în anul 2014 (% din total populaţie judeţ)
11
Figura 8. Distribuţia volumului de ape uzate generate, pe tipuri de activităţi, pe bazine hidrografice, în anul 2014 (% din total ape uzate generate pe bazin hidrografic)
12
PRECIZĂRI METODOLOGICE 1. Sursa datelor Publicaţia conţine rezultatele următoarelor cercetări statistice:
Locuitorii cu locuinţele conectate la sistemele de canalizare şi epurare a apelor uzate, în anul 2014;
Distribuţia apei, în anul 2014; Colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate, în anul 2014, realizată de Institutul
Naţional de Statistică împreună cu Administraţia Naţională „Apele Române”.
2. Definiţii
Apele uzate reprezintă apele provenite din activităţile economice, casnice sau sociale, conţinând substanţe poluante sau reziduuri, care-i alterează caracteristicile fizice, chimice şi bacteriologice iniţiale.
Apele uzate menajere reprezintă apele uzate rezultate din gospodăriile populaţiei, provenite de la gătit, spălat, grupuri sanitare etc.
Apele uzate orăşeneşti sunt apele uzate menajere sau amestecul de ape uzate menajere cu ape uzate industriale şi/sau ape meteorice, colectate în reţeaua de canalizare a unei localităţi.
Apele uzate industriale sunt apele uzate care se evacuează din incintele în care se desfăşoară activităţi industriale.
Bazin hidrografic reprezintă unitatea fizico-geografică ce înglobează reţeaua hidrografică până la cumpăna apelor.
Consumul biochimic de oxigen la 5 zile CBO5 reprezintă cantitatea de oxigen care se consumă pentru degradarea oxidativă a substanţelor organice conţinute, la temperatura standard (200C) şi timpul standard (5 zile).
Consumul chimic de oxigen (metoda cu bicromat de potasiu) CCO-Cr reprezintă concentraţia masică de oxigen echivalentă cu cantitatea de bicromat de potasiu consumată pentru oxidarea în mediu acid a materiilor organice dizolvate şi în suspensie.
Efluentul defineşte apele uzate evacuate de către o staţie de epurare în receptor. Materiile în suspensie includ substanţele insolubile care se pot separa prin filtrare,
centrifugare sau sedimentare (cu dimensiuni de maxim 2 mm). Poluarea reprezintă introducerea directă sau indirectă, ca rezultat al activităţii umane, a
unor substanţe sau a căldurii în aer, apă sau pe sol, care poate dăuna sănătăţii umane sau calităţii ecosistemelor acvatice sau celor terestre dependente de cele acvatice, care poate conduce la pagube.
Poluant înseamnă orice substanţă care poate să determine poluare. Receptor natural reprezintă apa de suprafaţă – râu, lac, mare – în care sunt evacuate
apele uzate. Sistemul de canalizare a apelor uzate reprezintă sistemul de canale şi conducte care
adună apele uzate din mai multe surse pentru a le evacua împreună. Staţia de epurare reprezintă o instalaţie sau un grup de instalaţii construite sau adaptate
pentru diminuarea cantităţilor de poluanţi din apele uzate. Staţia de epurare urbană/industrială este staţia de epurare a apelor uzate
orăşeneşti/industriale. Staţia de epurare independentă este o ministaţie de epurare a apelor uzate provenite de
la grupuri de locuinţe, unităţi sociale, comerciale, hoteluri, spitale, unităţi militare care nu sunt conectate la sistemul de canalizare orăşenesc.