Eficienţa metodei osteopatice în profilaxia şi tratamentul distoniilor neuro-vegetative cu tulburări de biomecanică ale coloanei cervicale.

Distonia neurovegetativă  este un dezechilibru al sistemului nervos vegetativ simpatic şi

parasimpatic. Este legată direct de tulburările de biomecanică ale coloanei cervicale asociate cu

declanşarea sindromului musculo-fascial-ligamentar susţinut de complexul neuro-vegetativ cu

instalarea sindromului simpatic cervical ce implica nervii simpatici din jurul arterei vertebrale şi

compresia nervului vag X şi a venei jugulare la trecerea acestora prin zona occipito-cervicală

(OAA- foramen jugularis). Prezenţa unui traumatism cranio-cerebral sau a unei anomalii de

dezvoltare ( Kimerli, platibazia), pot cauza dereglarea hemocirculaţiei cerebrale cu instalarea

distoniei neuro-vegetative Stijakov L. A (2004), stresul psihoemoţional şi consecinţele lui ocupă

un loc important în manifestările clinice a distoniei neurovegetative. Este alarmant că distonia

neuro vegetativă deţine primul loc în structura morbidităţii neurologice de origine noninfecţioasă

la copii şi adolescenţi cu o fregvenţă între 4,8% şi 29,1% Felicia B. Axelrod (2008).

Scopul: Studiul eficienţei osteopatiei în tratamentul şi profilaxia distoniei neurovegetative la

pacienţi cu tulburări de biomecanică ale coloanei cervicale asociate cu dereglarea fluxului

sanguin pe artere vertebrale. aa

Material şi Metode: 30 pacienţi prezentînd distonie neuro-vegetativă au fost supuşi unui

examen manual şi goniometric special (Cervical Range of Motion Inclinometeru CROM) asociat

cu ECO-DG a arterelor vertebrale. Analiza valorilor goniometrice CROM a arătat limitări certe

ale mobilităţi coloanei vertebrale cervicale în segmentul cranio-cerical (OCC-C1,C1 -C2,C2-

C3). Examenul manual special a scos în evidenţă modificări funcţionale-structurale ale

ţesuturilor occipito-cervicale, tulburări de stabilitate şi mobilitate intraarticulara, tulburări de

statică şi postură de tip flexie/lateroflexie/rotaţie şi sensibilitatea periostală cu declanşarea

sindromului cervico-cefalalgic la palparea manuală în zona cervicală superioară.

Rezultate/Sinteza datelor: Utilizarea tratamentului osteopatic (release pe punctele triger, relaxările post-izometrice, mobilizările şi manipulări vertebrale ale segmentul cranio-cervical (CO-C1; C1-C2; C2-C3) şi a colonei toracice superioare, a normalizat mobilitatea coloanei cervicale evaluată cu ajutorul gonimetrului CROM, a normalizat valorile fluxul sanguin şi a rezistenţei vasculare pe arterele vertebrale şi venele vertebrale, înregistrate cu ECO – DG, a diminuat sindromul algic şi manifestările vegetative (vertije, cardialgii, palpitatţii şi traspiraţia excesivă). Concluzie: Rezultatele obţinute la pacienţi cu distonia neuro-vegetativă argumentează eficienţa metodei osteopatice în tratametul şi profilaxia dereglărilor vegetative progresive: cu cefalee cervicogenă, crize sincopale, cardialgie, crize de hiperventilaţie.