RAPORT

112pentru

FonduriStructurale

Acest raport a fost elaborat în cadrul proiectului „112 pentru Fonduri Structurale” de c!tre Coali"ia ONG-uri pentru Fonduri Structurale: Centrul de Resurse pentru participare public! (CeRe), ActiveWatch-Agen"ia de Monitorizare a Presei (AMP), Asocia"ia Pro Democra"ia (APD), Terra Mileniul III (TERRA III), Asocia"ia Salva"i Dun!rea #i Delta (SDD), Centrul de Asisten"! pentru Organiza"ii Neguvernamentale (CENTRAS), Asocia"ia Na"ional! a Birourilor de Consiliere pentru Cet!"eni (ANBCC), finan"at de Guvernele Islandei, Principatului Liechtenstein #i Norvegiei prin Mecanismul Financiar al Spa"iului Economic European #i Open Society Institute (OSI).

Con"inutul acestui material nu reprezint! în mod necesar pozi"ia oficial! a Mecanismului Financiar SEE.

Echipa Centrului de Resurse pentru participare public! mul"ume#te în egal! m!sur! partenerilor s!i – AMP, APD, SDD, CENTRAS, TERRA III #i ANBCC, precum #i re"elei de ONG-uri care a ajutat la implementarea proiectul la nivel regional: APD Ia#i, APD Cluj, APD Craiova, APD Br!ila, APD Bucure#ti, Asocia"ia „Târgovi#te spre Europa”, Federa"ia Asocia"iilor de Locatari din Timi#oara (FALT), Focus Eco Center.

La redactarea acestui raport au contribuit: Lavinia Andrei (Terra Mileniul III), Mioara Chifu (ANBCC), Ioan T!nase (ANBCC), Viorel Micescu (CENTRAS), Dan B!rbulescu (SDD), Septimius Pârvu (APD), Paul Chioveanu (AMP), Sînziana Dobre (CeRe), Oana Preda (CeRe), Raluca R!u"! (CeRe).

Cuprins

Coali"ia ONG-uri pentru Fonduri Structurale ................................................................ 4

Introducere - 112 pentru Fonduri Structurale .............................................................. 5

Metodologia de cercetare .................................................................................................. 9

Abrevieri .................................................................................................................................. 11

Programul Opera"ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) ..... 13

Programul Opera"ional Dezvoltarea Capacit!"ii Administrative (PO DCA) ........... 27

Programul Opera"ional Sectorial de Mediu (POS Mediu) .......................................... 35

Programul Opera"ional Regional (POR) .......................................................................... 47

Programul Na"ional de Dezvoltare Rural! (PNDR) ....................................................... 55

Programul Opera"ional de Pescuit (POP) ....................................................................... 63

Concluzii 112 pentru Fonduri Structurale ...................................................................... 65

Anexe ........................................................................................................................................ 69

4

Începând cu anul 2006, subiectul fondurilor structurale a intrat în aten"ia organiza"iilor neguvernamentale române#ti. În aceast! perioad! a fost format! Coali"ia ONG-uri pentru Fonduri Structurale – o coali"ie care urma s! stea în contact cu institu"iile care elaborau documentele programatice pentru Instrumentele Structurale #i s! le determine pe acestea s! organizeze consult!ri publice pe marginea modului în care vor fi folosite aceste fonduri. Coali"ia ONG-uri pentru Fonduri Structurale este format! din urm!toarele organiza"ii: Agen"ia de Monitorizare a Presei, Alian"a Civic! a Romilor din România, ANBCC - Asocia"ia Na"ional! a Birourilor de Consiliere pentru Cet!"eni, Asocia"ia Pro Democra"ia, CENTRAS - Centrul de Asisten"! pentru ONG, Centrul de Resurse pentru participare public! - CeRe, Organiza"ia Salva"i Copiii, Terra Mileniul III #i Salva"i Dun!rea #i Delta.

În perioada de programare eforturile Coali"iei s-au axat pe includerea organiza"iilor societ!"ii civile în procesul de preg!tire a programelor opera"ionale, pe includerea ONG-urilor printre beneficiarii eligibili ai programelor opera"ionale #i pe includerea ONG-urilor în Comitetele de Monitorizare de la nivelul fiec!rui program opera"ional.

Acest prim demers al Coali"iei a înregistrat rezultate pozitive: majoritatea programelor sectoriale au inclus ONG-urile printre categoriile de beneficiari eligibili pentru

accesarea de fonduri; comentariile #i recomand!rile propuse de Coali"ie pe con"inutul programelor au fost luate în considerare, mai mult sau mai pu"in, de aproape toate ministerele; în Comitetele de Monitorizare au fost incluse ONG-uri #i exist! chiar m!suri care s! faciliteze accesul la fonduri pentru ONG-uri #i alte categorii de beneficiari.

Dup! aderarea României la Uniunea Euro-pean!, Coali"ia ONG-uri pentru Fonduri Structurale s-a preocupat de transparen"a #i eficien"a implement!rii programelor ope ra-"ionale finan"ate din Instrumente Structurale #i din Fondul European Agricol pentru Dez-vol tare Rural!, precum #i de accesul real al organiza"iilor neguvernamentale la fondurile disponibile post-aderare.

Pentru o bun! absorb"ie, Guvernul admite c! are nevoie de proiecte multe, eligibile #i cu impact. F!r! o identificare am!nun"it! a tuturor problemelor din teritoriu #i f!r! o consultare a tuturor partenerilor sociali, inclusiv a ONG-urilor acest lucru r!mâne de neatins. La 2 ani #i jum!tate de la integrarea în Uniunea European!, Coali"ia ONG-uri pentru Fonduri Structurale a decis c! este oportun! o evaluare a modului în care func"ioneaz! institu"iile responsabile, în special din perspectiva transparen"ei, a comunic!rii #i a accesului organiza"iilor neguvernamentale la programele opera"ionale.

Coali"ia ONG-uri pentru Fonduri Structurale

5

Aderarea României la Uniunea European! în 2007 reprezint!, f!r! îndoial!, punctul de lansare a unor noi oportunit!"i destinate dezvolt!rii României odat! cu fondurile post-aderare. Pentru a putea folosi în mod eficient aceste oportunit!"i, este necesar s! avem o abordare integrat! a ideii de dezvoltare durabil!, o disciplin! func"ional! atât a statului, cât #i a societ!"ii civile #i o implicare a tuturor factorilor care pot contribui la dezvoltarea României pe termen lung.

Fondurile europene de pre-aderare, de pân! în 2007, au reprezentat un prim test pentru autorit!"ile publice care au trebuit s! le gestioneze #i s! le adapteze nevoilor institu"iilor #i societ!"ii astfel încât banii europeni s! fie corespunz!tor utiliza"i.

Un al doilea test pentru România, a început în 2007 #i îl reprezint! fondurile post-aderare.

Aproape 30 de miliarde de euro1 sunt puse la dispozi"ie de Uniunea European! pentru reducerea disparit!"ilor de dezvoltare eco-nomic! #i social! dintre România #i media celorlalte state membre UE. Perioada de pân! în 2009 reprezint! o prim! etap! pentru România, un exerci"iu de acomodare cu mecanismele care guverneaz! procesul utiliz!rii fondurilor de post-aderare.

Vom #ti dac! am trecut acest al doilea test

1 - Fonduri Structurale $i de Coeziune, FEADR $i FEP

abia în 2013. Pân! atunci putem avea doar dou! posibilit!"i: s! particip!m la acest exerci"iu printr-o atitudine proactiv! sau s! a#tept!m anul 2013 pentru a trage concluziile de pe pozi"ia cuiva care a stat pe margine #i a observat desf!#urarea „jocului”.

Pentru o bun! absorb"ie, Guvernul admite c! are nevoie de proiecte multe, eligibile #i de impact astfel încât acestea s! contribuie la dezvoltarea României pe termen lung. Dezbaterea despre fondurile structurale în România apare #i se desf!#oar! într-un context plin de paradoxuri institu"ionale – pe de o parte, statul român admite necesitatea absorb"iei fondurilor post-aderare #i, pe de alt! parte, î#i declin!, în practic!, abilitatea de a administra aceste tipuri de finan"!ri (condi"iile financiare limitative fiind un exemplu elocvent în acest sens). În plus, felul în care dezbaterea despre fondurile structurale se contureaz! în România face ca îns!#i capacitatea de administrare a Autorit!"ilor de Management s! fie un subiect insuficient abordat. Mai mult decât atât, ideea absorb"iei cât mai intense a fondurilor post-aderare este o func"ie a discursului politic, în general, în România, formulat mai mult în termeni de nevoi #i mai pu"in în termeni de capacitate #i de accesare practic! a acestor oportunit!"i de finan"are. Plecând de la aceste limite, întregul raport

Introducere - 112 pentru Fonduri Structurale

6

se concentreaz! pe analizarea mecanismelor instiu"ionale #i a practicilor curente care fac posibil! accesarea fondurilor structurale de c!tre sectorul neguvernamental. Premisa de la care pleac! analiza este aceea c!, f!r! o identificare am!nun"it! a tuturor problemelor din teritoriu #i f!r! o consultare a tuturor partenerilor sociali (inclusiv a ONG-urilor), accesarea fondurilor structurale în România risc! s! devin! un demers lipsit de con"inut, riscând nu numai ca statul român s! nu ofere îndeajuns de multe solu"ii pentru dezvoltarea "!rii (prin intermediul proiectelor implementate), ci #i ca România s! nu devin! un contributor net în procesul de absorb"ie a acestor fonduri. La doi ani #i jum!tate de la aderarea României la Uniunea European!, Coali"ia ONG-uri pentru Fonduri Structurale a decis c! este oportun! o evaluare a modului în care func"ioneaz! institu"iile responsabile, în special din perspectiva transparen"ei, a comunic!rii #i a accesului organiza"iilor neguvernamentale la programele opera-"ionale. Prezentul raport î#i propune, a#adar, s! fie o diagnoz! asupra modului în care accesa-rea fondurilor structurale implic! ONG-urile – singurele entit!"i din România care au o experien"! relevant! în accesarea fondurilor de pre-aderare, experien"! care poate fi u#or translatat! în accesarea fondurilor post-aderare #i care ar putea constitui, pe termen lung, motorul absorb"iei fondurilor europene.

Experien"a statelor care au devenit membre ale Uniunii Europene înaintea României arat! c! slaba participare a ONG-urilor în procesul acces!rii fondurilor europene duce la o diminuare a absorb"iei fondurilor, conform unei cercet!ri realizate în 20042:

„Politicile !i procedurile europene privind

2 - HARVEY, Brian, The Illusion of Inclusion – Access by NGOs to the Structural Funds in the new Member States of Eastern and Central Europe, Report for the European Citizen Active Service (ECAS), iulie 2004.

consultarea sectorului neguvernamental au fost compromise. Absorb"ia fondurilor în multe regiuni poate s# fie mai mic# decât poten"ialul. Posibilitatea ca fondurile structurale s# aib# rezultate acolo unde este cea mai mare nevoie de ele a fost diminuat#. De asemenea, probabilitatea ca obiectivele orizontale s# fie atinse – egalitatea de !anse, protec"ia mediului - este foarte mic# pentru c# actori importan"i în aceste domenii (social, mediu) au fost exclu!i. În aceea!i m#sur#, durabilitatea sectorului nonprofit în mai multe "#ri este incert#”.

Slaba implicare a ONG-urilor nu a "inut #i nu "ine doar de autorit!"i #i de sistemul construit de acestea. Exist! o serie de factori care nu trebuie ignora"i #i care "in exclusiv de structura #i de capacitatea societ!"ii civile de a se implica atât în procesul de elaborare a documenta"iei care reglementeaz! procesul de finan"are cât #i în accesarea propriu-zis! a acestor finan"!ri nerambursabile.

În cadrul acestui raport, am încercat s! identific!m #i s! analiz!m problemele de la nivelul mecanismelor care guverneaz! accesul la fondurile disponibile dup! aderare, s! surprindem particularit!"ile rela"iei dintre ONG-uri #i institu"iile publice în contextul acestor finan"!ri #i s! evalu!m gradul de implicare a organiza"iilor neguvernamentale în atingerea obiectivelor programelor opera"ionale.

În elaborarea acestui raport ne-am concentrat pe acele oportunit!"i de finan"are din fondu-rile europene care au inclus organiza"iile neguvernamentale printre categoriile de beneficiari eligibili. În acest sens, am monitorizat Programul Opera"ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU), Programul Opera"ional Dezvoltarea Capacit!"ii Administrative (PO DCA), Programul Opera"ional Sectorial de Mediu (POS Mediu), Programul Opera"ional Regional (POR). În afar! de programele finan"ate din Fonduri Structurale #i de Coeziune, în cercetare au fost

7

incluse #i alte dou! programe cu finan"are european!: Programul Na"ional de Dezvoltare Rural! (PNDR), finan"at din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural! (FEADR) #i Programul Opera"ional de Pescuit (POP), finan"at din Fondul European pentru Pescuit (FEP).

Pentru fiecare program în parte, prezent!m gradul de adaptare a condi"iilor financiare la particularit!"ile mediului asociativ, rela"ia dintre institu"ii #i beneficiari, coeren"a #i cla-ritatea documentelor programatice, canalele dezvoltate de institu"ii pentru comunicarea

programelor europene #i gradul de adaptare a acestora la grupurile "int!. Chiar dac!, preponderent, ar!tam probleme, demersul nostru se vrea a fi unul constructiv, dispu#i fiind s! contribuim cu solu"ii la fluidizarea sistemului. Vrem ca dialogul dintre autorit!"i #i organiza"iile neguvernamentale s! fie unul permanent #i coerent, ne dorim s! vedem c! autorit!"ile sunt deschise sugestiilor venite din sectorul nonprofit, dar avem #i speran"a c! ONG-urile vor con#tientiza #i remedia acele probleme care "in exclusiv de ele.

8

9

Principalele dimensiuni pe care le-am urm!rit în cadrul cercet!rii noastre au fost:

!"accesul ONG-urilor la programele opera"ionale din punct de vedere al eligibilit!"ii, dar #i al condi"iilor financiare sau administrative;

!"calitatea comunic!rii #i a asisten"ei oferite de institu"iile responsabile, precum #i gradul de transparen"! a institu"iilor;

!"coeren"a #i claritatea documentelor #i a procedurilor care guverneaz! sistemul de finan"are, în general, pentru fiecare dintre programele analizate.

Metodologia de lucru a urm!rit, pe de o parte, identificarea ariilor „vulnerabile” ale sistemului, atât din perspectiva persoanelor cu func"ii de conducere din institu"iile vizate, cât #i din perspectiva beneficiarilor. Pe de alt! parte, cercetarea a vizat identificarea de recomand!ri de îmbun!t!"ire a sistemului, plecând de la problemele identificate de cele dou! categorii de factori interesa"i men"iona"i mai sus.

Trebuie precizat c! patronatele, asocia"iile de dezvoltare intercomunitar!, asocia"iile autorit!"ilor locale #i alte ONG-uri create

de institu"iile guvernamentale nu intr! în categoria organiza"iilor neguvernamentale, în sensul entit!"ilor vizate în acest raport.

Programele monitorizate: Programul Opera"ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU), Programul Opera"ional Dezvoltarea Capacit!"ii Administrative (PO DCA), Programul Opera"ional Sectorial de Mediu (POS Mediu), Programul Opera"ional Regional (POR), Programul Na"ional de Dezvoltare Rural! (PNDR) #i Programul Opera"ional de Pescuit (POP).

Institu"iile vizate de cercetare au fost:

!"Autorit!"ile de Management ale celor 6 programe - (Ministerul Muncii, Familiei #i Protec"iei Sociale, Ministerul Dezvolt!rii, Lucr!rilor Publice #i Locuin"elor, Ministerul Mediului, Ministerul Administra"iei #i Internelor, Ministerul Agriculturii #i Dezvolt!rii Rurale),

!"cele 8 Organisme Intermediare Regionale pentru POR (Agen"iile de Dezvoltare Regional!),

!"7 Organisme Intermediare Regionale pentru POS DRU,

!"3 birouri regionale ale Centrului Na"ional de Dezvoltare a Înv!"!mântului Profesional #i Tehnic,

Metodologia de cercetare

10

!"Centrul Na"ional de Dezvoltare a Înv!"!mântului Profesional #i Tehnic,

!"Cele 8 Organismele Intermediare Regionale pentru POS Mediu,

!"2 Centre Regionale de Pl!"i pentru Dezvoltare Rural! #i Pescuit,

!"Agen"ia de Pl!"i pentru Dezvoltare Rural! #i Pescuit,

!"Agen"ia de Pl!"i #i Interven"ii pentru Agricultur!.

!"2 Filiale locale ale Agen"iei Na"ionale pentru Pescuit #i Acvacultur!.

Pentru identificarea tuturor elementelor care compun tabloul procesului de accesare a fondurilor europene, pentru fiecare Program Opera"ional în parte, în cercetare au fost implica"i:

!"reprezentan"i ai unor organiza"ii neguvernamentale. Organiza"iile au fost grupate pe trei categorii: poten"ial solicitan"i, solicitan"i #i cele aflate în faza de contractare.

!"reprezentan"ii ONG-urilor în Comitetele de Monitorizare #i în Comitetele Regionale de Evaluare Strategic! #i Corelare,

!"reprezentan"ii institu"iilor publice responsabile de gestionarea fondurilor – Autorit!"i de Management #i Organisme Intermediare.

Participan"ii la cercetare, atât institu"ii cât #i ONG-uri, provin din toate cele opt regiuni de dezvoltare ale României.

Pentru identificarea ONG-urilor poten"ial aplicante, autorii cercet!rii au apelat la partenerii locali ai Coali"iei ONG-uri pentru Fonduri Structurale. ONG-urile aplicante

#i cele aflate în faza de contractare au fost identificate cu ajutorul listelor publicate de c!tre Autorit!"ile de Management.

Instrumentele de cercetare folosite:

!"Interviuri semi-structurate. În cadrul cercet!rii au fost realizate 135 de interviuri. Au fost intervievate 96 de organiza"ii neguvernamentale, 6 Autorit!"i de Management, 33 de Organisme Intermediare.

!"Interviuri cu reprezentan"i ai unor ONG-uri în Comitetele de Monitorizare #i în Comitetele Regionale de Evaluare Strategic! #i Corelare,

!"Interviuri cu evaluatori de proiecte în cadrul unor Programe Opera"ionale,

!"Interviuri cu manageri financiari ai unor proiecte cu finan"are din fonduri structurale

!"Analiza #i evaluarea website-urilor Autorit!"ilor de Management #i ale Organismelor Intermediare,

!"Cereri de informa"ii de interes public, pe baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informa"iile de interes public,

!"Studiul documentelor (programe opera"ionale, documente cadru de implementare, ghiduri ale solicitantului, manuale ale beneficiarului, materiale de promovare etc.),

!"Teste telefonice cu serviciile de tip help-desk administrate de Organismele Intermediare sau de Autorit!"ile de Management.

11

AA Autoritate de Audit

ACIS Autoritatea de Coordonare a Instrumentelor Structurale

ADR !"#$%&#'(#')#*+,-./0#'1#"&,$/-2AM Autoritate de Management

ACP !3.,0&./.#/'(#'4#0.&56/0#'7&'8-/.2AM PNDR Autoritatea de Management pentru PNDR

AM PO DCA !3.,0&./.#/'(#'9/$/"#:#$.';#$.03'8<')#*+,-./0#/'4/;/6&.2%&&'!(:&$&=.0/.&+#AM POR Autoritatea de Management pentru PO Regional

AM POS DRU !3.,0&./.#/'(#'9/$/"#:#$.';#$.03'8<>')#*+,-./0#/'1#=30=#-,0'?:/$#AM POS Mediu Autoritatea de Management pentru POS Mediu

ANPA Autoritatea de Management pentru POP

AP !@2';0&,0&./02APDRP !"#$%&/'(#'82%&';#$.03')#*+,-./0#'130/-2'7&'8#=63&.APIA !"#$%&/'(#'8-2%&'7&'A$.#0+#$%&&';#$.03'!"0&63-.302'ARPM !"#$%&/'1#"&,$/-2';#$.03'80,.#6%&/'9#(&3-3&AT !=&=.#$%2'B#C$&62CE 4,:&=&/'D30,;#/$2CM 4,:&.#.'(#'9,$&.,0&*/0#CNSR 4/(03-'>.0/.#"&6'E/%&,$/-'(#'1#F#0&$%2CRESC 4,:&.#.'1#"&,$/-'(#'D+/-3/0#'>.0/.#"&62'7&'4,0#-/0#DADR )&0#6%&/';#$.03'!"0&63-.302'7&')#*+,-./0#'130/-2DCI Document Cadru de Implementare

DGDR )&0#6%&/'G#$#0/-2'(#')#*+,-./0#'130/-2DMI ),:#$&3'9/H,0'(#'A$.#0+#$%&#FC I,$(3-'(#'4,#*&3$#FEADR I,$(3-'D30,;#/$'!"0&6,-';#$.03')#*+,-./0#'130/-2FEDR I,$(3-'D30,;#/$'(#')#*+,-./0#'1#"&,$/-2FEP Fondul European pentru Pescuit

FGCR Fondul de Garantare a Creditului Agricol

FS Fonduri Structurale

FSE Fondul Social European

GAL G03;'(#'!6%&3$#'J,6/-2GE G03;'(#'#+/-3/0#

Abrevieri

12

GS G03;'(#'=#-#6%&#'IMM K$.0#;0&$(#0&'9&6&'7&'9&H-,6&&MAI 9&$&=.#03-'!(:&$&=.0/%&#&'7&'A$.#0$#-,0MAPDR 9&$&=.#03-'!"0&63-.30&&L'82(30&-,0'7&')#*+,-.20&&'130/-#MDLR 9&$&=.#03-')#*+,-.20&&'1#"&,$/-#'7&'J,63&$%#&MECI 9&$&=.#03-'D(36/%&#&L'4#06#.20&&'7&'A$,+20&&MFP 9&$&=.#03-'I&$/$%#-,0'83M-&6#MM Ministerul Mediului

MMFPS 9&$&=.#03-'93$6&&L'I/:&-&#&'7&'80,.#6%&#&'>,6&/-#OG <0(,$/$%2'(#'G3+#0$OI Organism Intermediar

OJPDRP <56&3-'N3(#%#/$'(#'8-2%&';#$.03')#*+,-./0#'130/-2'7&'8#=63&.ONG <0"/$&*/%&#'$#"3+#0$/:#$./-2PCP 8,-&.&6/'4,:3$2';#$.03'8#=63&.PND 8-/$3-'E/%&,$/-'(#')#*+,-./0#PNDR 80,"0/:3-'E/%&,$/-'(#')#*+,-./0#'130/-2PO 80,"0/:'<;#0/%&,$/-PO DCA 80,"0/:3-'<;#0/%&,$/-')#*+,-./0#/'4/;/6&.2%&&'!(:&$&=.0/.&+#POP 80,"0/:3-'<;#0/%&,$/-'(#'8#=63&.POR 80,"0/:3-'<;#0/%&,$/-'1#"&,$/-POS Mediu 80,"0/:3-'<;#0/%&,$/-'>#6.,0&/-'(#'9#(&3POS DRU 80,"0/:3-'<;#0/%&,$/-'>#6.,0&/-')#*+,-./0#/'1#=30=#-,0'?:/$#SEA D+/-3/0#'>.0/.#"&62'(#'9#(&3UE ?$&3$#/'D30,;#/$2

13

I. Accesul ONG-urilor la POS DRU

Din perspectiva obiectivelor sale #i a beneficiarilor finali, POS DRU este programul opera"ional care poate s! beneficieze cel mai mult de expertiza #i contribu"ia organiza"iilor neguvernamentale. Înc! din perioada de pre-aderare un num!r semnificativ de organiza"ii neguvernamentale a contribuit major la dezvoltarea resurselor umane, la cre#terea capitalului social #i la integrarea persoanelor provenind din categorii vulne-rabile. În consecin"!, în continuare ONG-urile pot s! contribuie semnificativ la atingerea obiectivelor acestui program. Experien"a lor în derularea de proiecte din fonduri de pre-aderare reprezint!, de asemenea, o premis! pentru atingerea unui grad înalt de absorb"ie a fondurilor europene. ONG-urile, mai mult decât alte categorii de solicitan"i, îmbin! un nivel ridicat de expertiz! cu capacitate de scriere #i gestionare de proiecte.

Înc! din perioada de programare, Autoritatea de Management pentru POS DRU a recu-noscut ONG-urile ca fiind un grup important de beneficiari #i s-a str!duit s! aib! un dialog cu organiza"iile care #i-au manifestat interesul în construc"ia programatic! a POS DRU. Ca rezultat, a#a cum se vede în lista de mai jos, organiza"iile neguvernamentale sunt beneficiari eligibili pe multe dintre Domeniile

Majore de Interven"ie (DMI) propuse de POS DRU.

Dincolo de programare, #i la nivel de implementare, datele confirm! orientarea ONG-urilor c!tre acest program. Reprezentan"ii AM POS DRU au precizat c! pe parcursul anului 2008 au fost depuse 2.842 de proiecte, iar 26% dintre acestea au fost propuse de organiza"iile neguvernamentale. Din cele 747 de proiecte depuse de organiza"iile neguvernamentale, 32% au fost proiecte strategice, cu o valoare total! de 536,5 milioane de euro, în timp ce proiectele de tip grant depuse au atins valoarea de 165,2 milioane de euro. Pe parcursul anului 2009, pân! la data de 31 iulie, ONG-urile au depus 60 de proiecte, valoarea total! a acestora fiind de 129.453.978 de euro.

Pe parcursul cercet!rii, dincolo de eligibilitatea ONG-urilor, am încercat s! evalu!m premisele pentru accesul real al ONG-urilor la fonduri, uitându-ne la condi"iile financiare (#i nu numai) care trebuie îndeplinite, la claritatea #i cursivitatea procedurilor #i a documentelor #i la modul în care func"ioneaz! sistemul. Este de re"inut c! ONG-urile reprezint! o categorie aparte, determinat! #i de modul lor de finan"are #i func"ionare care implic!, printre altele: dependen"a de proiecte, capacitatea redus! de a construi un fond de rulment (datorit! obliga"iilor stricte impuse de finan"atori), num!r redus de personal etc. Organiza"iile

Programul Opera"ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU)

14

intervievate au fost invitate s! desemneze, din perspectiva lor, cele mai problematice aspecte asociate acces!rii POS DRU.

ONG-urile sunt considerate beneficiari eligibili pe cinci dintre axele Programului Opera"ional Dezvoltarea Resurselor Umane:

Axa prioritar! 1, Domeniul Major de Interven"ie 1.1 „Acces la educa"ie #i formare profesional! ini"ial! de calitate”

Axa prioritar! 2:

!"DMI 2.1 „Tranzi"ia de la #coal! la via"a activ!”

!"DMI 2.2 „Prevenirea #i corectarea p!r!-sirii timpurii a #colii

!"DMI 2.3 „Acces #i participare la Formare Profesional! Continu!”

Axa prioritar! 3:

!"DMI 3.1 „Promovarea culturii antreprenoriale”

!"DMI 3.2 „Formare #i sprijin pentru întreprinderi #i angaja"i pentru promovarea adaptabilit!"ii”

!"DMI 3.3 „Dezvoltarea parteneriatelor #i încurajarea ini"iativelor pentru partenerii sociali #i societatea civil!”

Axa prioritar! 5

!"DMI 5.1 „Dezvoltarea #i implementarea m!surilor active de ocupare”

!"DMI 5.2 „Promovarea sustenabilit!"ii pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce prive#te dezvoltarea resurselor umane #i ocuparea for"ei de munc!”

Axa prioritar! 6:

!"DMI 6.1 „Dezvoltarea economiei sociale”

!"DMI 6.2 „Îmbun!t!"irea accesului #i particip!rii grupurilor vulnerabile pe pia"a muncii”

!"DMI 6.3 „Promovarea egalit!"ii de #anse pe pia"a muncii”

!"DMI 6.4 „Ini"iative transna"ionale pentru o pia"! inclusiv! a muncii”

În perioada de programare, Autoritatea de Management #i Autoritatea pentru Coordo-narea Instrumentelor Structurale (ACIS), împreun! cu organiza"iile neguvernamentale, s-au consultat #i au stabilit mecanisme de natur! s! faciliteze accesul la fonduri: co-finan"area de numai 2% #i pre-finan"area par"ial! a proiectelor. Perioadele dese de rambursare sunt, de asemenea, o facilitate important! care u#ureaz! fluxul financiar al beneficiarilor.

Cu toate acestea, atât organiza"iile neguvernamentale, prin managerii financiari pe care i-am intervievat, cât #i reprezentan"ii Autorit!"ii de Management, scot în eviden"! incapacitatea beneficiarilor, fie ei publici sau priva"i, de a se adapta la regulile specifice #i la condi"iile financiare. Problemele identificate privesc capacitatea redus! a ONG-urilor de a asigura co-finan"area #i de a-#i gestiona fluxul financiar de a#a natur! încât s! asigure derularea activit!"ilor din cadrul proiectului în conformitate cu planul stabilit ini"ial.

Contribu"ia proprie care trebuie asigurat! de beneficiari, de#i mic! procentual (2%), ajunge s! se ridice, în valoare absolut!, la sume mult mai mari decât cele pe care organiza"iile sunt obi#nuite #i capabile s! le sus"in!.

Pre-finan"area este, de asemenea, mult mai mic! procentual decât în cazul fondurilor de pre-aderare (maxim 40% fa"! de 80%, de pild!, pentru proiectele PHARE). Astfel c!, a#a cum ne-au explicat managerii financiari intervieva"i, pre-finan"area poate s! sus"in!

II. Condi"ii financiare, coeren"a documentelor, proceduri

II. a M!sura în care condi"iile financiare sunt adaptate mediului asociativ

15

activit!"ile dezvoltate în cadrul proiectului pe parcursul primelor #ase, cel mult #apte luni din fiecare an, iar acest lucru se datoreaz! mai ales faptului c! pre-finan"area nu se acord! o singur! dat!, la începutul proiectului, în cuantum de 30 sau 40% din bugetul total, ci la începutul fiec!rui an de implementare, în cuantum de 30 sau 40% din bugetul prev!zut pentru anul respectiv. „Totul st# în cash-flow! În practic#, este îngrozitor de dificil s# asiguri cash-flow-ul deoarece ceea ce prime!ti de la finan"ator este insuficient, indiferent de tehnicile economice pe care le aplici.”

Pe lâng! cota mic! de pre-finan"are, în practic!, perioadele de rambursare nu sunt chiar de 3 luni, a#a cum este prev!zut pentru c! termenele nu sunt respectate de c!tre Autoritatea de Management, ne explic! un manager financiar, iar acest fapt duce la blocarea proiectului #i, implicit, la blocarea activit!"ii organiza"iei.

Un alt aspect pe care organiza"iile neguvernamentale trebuie s! îl cânt!reasc! foarte bine înainte de a depune o cerere de finan"are în cadrul POS DRU este recuperarea TVA-ului. Problema TVA-ului a fost clarificat! abia în septembrie 2009 (odat! cu publicarea OUG 64/2009) – la mai bine de doi ani #i jum!tate de la aderare.

Potrivit managerilor financiari, procedu-rile financiare oblig! organiza"iile negu ver-namentale s! contribuie cu mult mai mult decât co-finan"area de 2%, pentru sus"inerea unui proiect cu finan"are nerambursabil! (chiar dac!, teoretic, tot ce dep!#e#te 2% se recupereaz!, la un moment sau altul). Iar acest lucru se întâmpl! deoarece, practic, ONG-urile trebuie s! asigure, pe lâng! co-finan"area de 2% #i TVA-ul recuperabil la ramburs!ri (19%) #i avansul unei cote semnificative a cheltuielilor.

Pentru ca fondurile structurale s! î#i ating! obiectivele, utilizarea lor ar trebui s! fie reglementat! prin mecanisme foarte clare, explicate prin documente coerente #i accesibile. Critica principal! pe care au adus-o intervieva"ii no#tri este aceea c! anul 2007 tre-buia s! fie întâmpinat cu un pachet legislativ complet pentru asigurarea bunei func"ion!ri a sistemului. Nici acum nu sunt rezolvate toate problemele de ordin legislativ.

Lipsa de coeren"! #i de armonizare a legisla"iei #i faptul c! regulile se schimb! constant duc la blocaje, întârzieri sau cheltuieli neeligibile ce nu vor mai fi rambursate. Cadrul legal inflexibil, insuficient #i neadaptat la nevoile practice este men"ionat printre impedimentele în absorb"ia fondurilor comunitare.

Aproape toate organiza"iile intervievate care au depus cereri de finan"are sau care au semnat contracte de finan"are, reclam! inconsecven"a #i lipsa de claritate a documentelor #i procedurilor în cadrul POS DRU. Majoritatea nemul"umirilor sunt legate de:

!"nivelul foarte mare de interpre-tabilitate a documentelor suport (ghid de finan"are, proceduri etc.)

!"frecven"a modificare a docu-mentelor #i a regulilor

!"num!rul crescut de corrigendu-m-uri care nu sunt incluse în ghiduri reactualizate, ajungând la situa"ia în care trebuie s! cite#ti #i câte 10 documente pentru a #ti care este ultima formul! validat!

!"confuzii cu privire la cheltuielile directe #i cheltuielile indirecte, la diferitele forme de încadrare a personalului

Toate aceste aspecte afecteaz! foarte mult

II. b Coeren"a, claritatea #i accesibilitatea documentelor

16

atât procesul de planificare a proiectelor, de depunere a cererilor de finan"are cât, mai ales, implementarea propriu-zis! a proiectelor. Modificarea regulilor în perioada în care o cerere de proiecte este deschis! are impli-ca"ii foarte mari. Aceast! practic! pune într-o situa"ie incert! evaluarea proiectelor depuse înainte de schimbarea regulii #i îi poate dezavantaja la contractare pe respectivii solicitan"i, care se vor vedea nevoi"i s! re-construiasc! diferite componente ale pro-iectului în perioada de contractare.

În ceea ce prive#te procesul de transmitere a cererilor de finan"are, multe organiza"ii spun c! num!rul mare de corrigendum-uri, lipsa unei legisla"ii clare cu privire la cheltuielile eligibile, faptul c! documenta"ia care trebuie parcurs! este stufoas! #i greoaie reprezint! piedici importante în procesul de planificare a proiectelor #i de aplicare:

!"„Ghidul solicitantului este foarte stufos, încâlcit !i nu foarte clar.”(organiza"ie aplicant!)

!"„Faptul c# în urma unui corrigendum nu se actualizeaz# !i ghidul de finan"are presupune un efort suplimentar din partea organiza"iei care, în general, nu dispune de resursele necesare s# verifice de fiecare dat# !i s# coreleze toate datele.” (organiza"ie aplicant!)

!"„Problema nu este neap#rat claritatea textelor, cât corrigendum-urile, care într-adev#r – cantitativ vorbind – pot constitui un semnal de incoeren"#, atâta vreme cât tot apar modific#ri pân# în ultima clip#.” (organiza"ie poten"ial aplicant!)

!"„Apar numeroase corecturi la ghid, astfel încât trebuie s# urm#re!ti pagina oficial# de web pe tot parcursul scrierii cererii. Pagina nu e bine structurat#, nu î"i dai seama care e ultima postare sau varianta corect#, iar uneori ai impresia c# se ascund informa"ii.” (organiza"ie aplicant!)

!"„Ghidurile sunt prost construite. La condi"ii specifice, decalajul dintre obiectivul general al DMI-ului comparativ cu cel specific, pe de-o parte, iar pe de alt# parte privind activit#"ile eligibile, este uria!.” (contractant)

Tot în privin"a procedurilor de solicitare, mai multe organiza"ii s-au referit la formatul cererii de finan"are #i, în special la spa"iul alocat, ar!tând c! spa"iul pentru proiectele strategice a fost acela#i cu cel pentru proiectele de grant, chiar dac! ele sunt de complexit!"i diferite, la scal! #i num!r de actori implica"i diferi"i. Abia la a treia rund! de cereri de proiecte, spa"iul alocat pentru unele sec"iuni ale proiectelor strategice s-a m!rit.

În ceea ce prive#te implementarea, foarte multe organiza"ii se tem c! vor ajunge s! desf!#oare activit!"i #i s! opereze cheltuieli ce nu le vor fi rambursate din diferite motive ce "in de lipsa clarit!"ii #i de schimbarea constant! a regulilor:

!" „Nu este bine conceput nimic din ceea ce se întâmpl# pe POSDRU. Totul este foarte evaziv, las# loc de interpret#ri. De exemplu, anul trecut nu a fost clar ce se întâmpl# cu cheltuielile administrative. Ini"ial, se vorbea de maximum 15%, pentru ca, în faza de contractare. s# ne trezim cu un procent fix (obligatoriu) de 15%. Deci la contract a trebuit s# lu#m de la alte linii de buget ca s# punem la administrative, pe care nu !tim s# îi cheltuim la momentul acesta, ce e eligibil !i ce nu…” (organiza"ie contractant!)

!"„Dup# aceea […] au revenit prin corrigendum-uri […] au clarificat eligibilitatea PFA […] deja noi f#cusem contracte de munc# pentru persoane cu care ini"ial ne în"eleseser#m c# lucr#m cu PFA.” (manager financiar)

17

!"„[…] cât prive!te ghidul de implementare […] ar fi ideal ca acesta s# fie disponibil de la începutul proiectului, !i nu chiar înainte sau, !i mai r#u, dup# perioada de raportare.” (organiza"ie poten"ial aplicant!)

!"„Nu am întâlnit reguli contradictorii în ghid, ci mai târziu, în implementare.”(contractant)

Tot la capitolul implementare sunt reclamate proceduri aparent inutile sau reguli greu explicabile:

!"notificarea dep!#irii termenului de realizare a unei activit!"i, oricât de mic! ar fi aceast! dep!#ire #i chiar dac! nu afecteaz! rezultatele sau alte componente ale proiectului;

!"notificarea derul!rii unei activit!"i în avans, chiar dac! aceast! modificare nu are implica"ii în planul execu"iei financiare #i nu afecteaz! rezultatele (ba dimpotriv! este menit! s! îmbun!t!"easc! #ansele de a ob"ine rezultatele a#teptate);

!"excluderea contractului de drepturi autor de la capitolul resurse umane: „Practic, eu nu am drept de autor pe studiul acela dac! l-am pl!tit pe conven"ie civil!.” (manager financiar)

Nu putem încheia acest capitol f!r! s! men"ion!m #i câteva aspecte pozitive:

!"faptul c! AM POS DRU a încercat permanent s! rectifice diferite erori sau disfunc"ionalit!"i. Num!rul mare de corrigendum-uri (acuzat de beneficiari) este, pân! la urm!, o dovad! a acestui fapt. R!mâne, desigur, problema consolid!rii documentelor #i a faptului c!, pân! acum, AM POS DRU ar fi trebuit s! corecteze disfunc"ionalit!"ile;

!"manualul beneficiarului, elaborat de AM POS DRU dup! apari"ia Ordonan"ei

de Urgen"! a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiar! a instrumentelor structurale #i utilizarea acestora pentru obiectivul convergen"! este, de asemenea, o ini"iativ! apreciat! de beneficiari. Un lucru apreciat de beneficiari este faptul c! manualul a fost afi#at pentru consult!ri;

!"raportarea financiar! on-line este v!-zut! ca un pas înainte, îns! perfectibil. A fost eviden"iat! lipsa unei op"iuni de salvare temporar! care s! permit! corecturile #i revenirile, precum #i diferite reguli ce au fost schimbate pe parcurs, uneori cu foarte pu"in timp înainte de termenele de raportare.

Principala problem! a procesului de elaborare #i depunere a cererilor de finan"are în cadrul POS DRU este legat! de interpretabilitatea documentelor, de schimbarea permanent! a regulilor, de num!rul crescut de corrigendum-uri #i de ne-reactualizarea ghidurilor – probleme prezentate pe larg la capitolul II.b.

O alt! problem! sesizat! de solicitan"i este amânarea permanent! a termenelor de depunere a cererilor de finan"are. Chiar dac!, de cele mai multe ori, este în favoarea multor solicitan"i, obi#nui"i s! finalizeze propunerile în ultimul moment, amânarea termenelor este o practic! care na#te multe suspiciuni.

Calitatea asisten"ei pe care AM #i Organismele Intermediare o ofer! beneficiarilor – a#a cum este descris! în capitolul urm!tor - influen"eaz! #i ea calitatea procesului de depunere a cererilor de finan"are.

II. c Proceduri pentru depunereacererilor de finan"are, evaluare #i contractare

Depunerea cererilor de finan"are

18

Dincolo de cele de mai sus, procedura de depunere a cererilor de finan"are este considerat! simpl!, mai ales comparativ cu fondurile de pre-aderare de tip PHARE, în care dosarul era foarte consistent. În cazul POS DRU, aplica"ia este completat! on-line, prin programul ActionWeb. Bugetul este mult simplificat, fiind stabilite 4 linii principale: resursele umane, participan"ii, alte cheltuieli, cheltuieli administrative.

Un aspect pozitiv este, de asemenea, transmiterea documentelor în original abia dup! evaluarea tehnic! #i financiar! a proiectului #i nu la momentul transmiterii cererii de finan"are.

De#i majoritatea solicitan"ilor apreciaz! pozitiv simplitatea procesului de transmitere a unei cereri de finan"are, unii atrag, totu#i, aten"ia c! este nerealist pentru un evaluator s! evalueze corect un proiect de câteva milioane de euro descris în numai câteva pagini (majoritatea solicitan"ilor afirm! c! spa"iul pe care îl au la dispozi"ie pentru unele sec"iuni este insuficient). Legat tot de dimensiunea textului, un alt aspect care ne-a fost prezentat în cadrul cercet!rii se refer! la faptul c! atât proiectele strategice cât #i cele de grant aveau la dispozi"ie exact acela#i spa"iu, chiar dac! sunt de complexit!"i diferite. Abia la a treia rund! de cereri de proiecte, spa"iul alocat pentru unele sec"iuni ale proiectelor strategice s-a m!rit.

Cuantificarea limitelor de spa"iu în num!r de caractere sau cuvinte, #i nu în bi"i, a#a cum se întâmpl! acum, ar fi, de asemenea, o schimbare binevenit! pentru solicitan"i.

În cazul POS DRU, procesul de evaluare respect! câteva reguli importante care asigur! obiectivitatea #i corectitudinea demersului:

!"anonimatul solicitantului – evaluatorul afl! cine este solicitantul abia în ultima etap! a evalu!rii, atunci când trebuie s! verifice eligibilitatea solicitantului #i a partenerilor

!"evitarea conflictului de interese. Potrivit evaluatorului intervievat, evaluatorul nu #tie cine este solicitantul, dar dac! î#i d!, totu#i, seama cine este #i constat! c! „se afl! în rela"ie” cu acesta, are obliga"ia de a anun"a în scris incompatibilitatea #i nu mai analizeaz! proiectele depuse în cadrul respectivei cereri de proiecte.

!"confiden"ialitatea

!"fiecare proiect este analizat de doi evaluatori, iar în cazul în care apar diferen"e mari de punctaj, proiectul este re-evaluat de un al treilea

!"externalizarea procesului de evaluare

Alte aspecte pozitive legate de procesul de evaluare pe care le-au subliniat cei intervieva"i în cadrul cercet!rii sunt:

!"transparen"a criteriilor de evaluare. Acestea sunt cuprinse în ghiduri, lucru considerat foarte util de aplican"i pentru c! îi ajut! s! evalueze #ansele reale ale proiectelor pe care inten"ioneaz! s! le depun!.

O>3$.';0&$=#'P$'"C&('7&'P$':,:#$.3-'P$'6/0#'$#'/;362:' =2' F/6#:' 6#0#0#/' (#' 5$/$%/0#' .0#M3&#'=2'%&$#:'6,$.'7&'(#'/6#=.#'/=;#6.#';#$.03'62'$#'F/6#:'7&'$,&'-/'0Q$(3-'$,=.03'3$'6/-63-'7&'#=.&:2:'(/62' P$.0R/(#+20' /+#:' 7/$=#' 0#/-#' =/3' $3S' T&L'/&6&L'02:Q$#'(#'+2*3.';/0.#/'(#'#+/-3/0#'P$'+&/%/'0#/-2L' 63:'/;-&62' #+/-3/.,0&&' /6#=.#' ;,$(#0&' P$';0/6.&62SU'V<EG'/;-&6/$.W

Evaluare

19

!"rigurozitatea select!rii evaluatorilor. Recrutarea evaluatorilor este f!cut! pe baza CV-ului, iar procesul de selec"ie a fost în viziunea evaluatorului intervievat unul corect, care nu a l!sat loc interpret!rilor sau interven"iilor.

O!3.,0&./.#/'(#'9/$/"#:#$.'#0/'(#=.3-'(#'(302'P$'/;0,M/0#/'#+/-3/.,0&-,0S')#'/-.F#-L'/'7&'0#=;&$=','"0,/*2'(#'4XR30&L'63-:#/'6C&/0'4XR30&-#'6/0#';0,+#$#/3'(&$'M/*#-#'(#'(/.#'/-#'9&$&=.#03-3&S'J,0' -#'#0/' P$';#0:/$#$%2' .#/:2'(#'6,$.0,/-#-#';#' 6/0#' 30:/3' =2' -#' /&M2' (#' -/' 4,:&=&#L' ;0&$'/3(&.30&-#' ;0&$' 6/0#' 30:/3' =2' .0#/62L' #0/3'F,/0.#'"0&H3-&&'63'0#=;#6./0#/' .3.30,0'6,$(&%&&-,0'7&' /.3$6&L' (&$' ;3$6.3-' /6#=./' (#' +#(#0#L' /+#/3';0#.#$%&/' 6/' (&$' 4X' =2' 0#*3-.#' ,' #@;#0&#$%2'6,$=&=.#$.2'6/'#+/-3/.,0'7&' -#"/.2'(#'(,:#$&&-#'P$'6/0#'/'#+/-3/.SU'V#+/-3/.,0W

Din p!cate, potrivit AM, pia"a din România este insuficient dezvoltat! pentru a oferi suficien"i evaluatori cu cuno#tin"e #i competen"e în domeniile "intite de POS DRU. Atât AM #i evaluatorii, cât #i solicitan"ii ne explic! faptul c! nivelul de complexitate al proiectelor finan"ate prin POS DRU impune evaluatorilor competen"e greu de atins. AM încearc! s! compenseze aceast! caren"! printr-o comunicare suplimentar! cu evaluatorii.

!"„Adic! sunt foarte multe condi"ii #i teme, sunt domenii noi cum ar fi economia social! #i întrebarea mea este în ce m!sur! ace#ti evaluatori au un background pe domeniile respective, care s! le permit! s! evalueze dac! anumite lucruri sunt sau nu sunt relevante pentru respectiva cerere.” (ONG contractant)

!"„De asemenea, sunt DMI-uri pe care este imposibil s! fii evaluator dac! nu ai experien"! relevant! în domeniu. E DMI-ul 123, de exemplu, care se refer! la programe de calificare, iar aici trebuie s! cuno#ti regulile dup! care se desf!#oar! programele de calificare.” (evaluator)

De men"ionat, de asemenea, c!, de la o cerere de proiecte la alta, AM POS DRU s-a str!duit s! îndrepte unele dintre problemele ap!rute. Prima perioad! de evaluare a fost extrem de lung!. În acest moment, exist! o preocupare pentru eficientizarea acestei activit!"i. Plata evaluatorilor nu se mai face la unitatea de timp lucrat!, ci la num!rul de proiecte evaluate, retribu"ia fiind diferit! în func"ie de cât de lung este parcursul proiectului în procesul de evaluare (pentru proiectele evaluate „pân! la cap!t”, retribu"ia calculat! fiind mai substan"ial! decât în cazul proiectelor respinse ca fiind neeligibile sau pentru punctaj insuficient la criteriul „relevan"!”).

Chiar dac! se fac eforturi pentru scurtarea intervalului de timp dintre momentul transmiterii cererii de finan"are #i momentul în care solicitantul prime#te r!spunsul, situa"ia este înc! departe de a fi una normal!. De exemplu, pentru cererile de finan"are a c!ror depunere a avut termen limit! data de 10 august 2009, nu s-a primit r!spuns, în majoritatea cazurilor, nici pân! în momentul de fa"! (mijlocul lunii noiembrie 2009).

Pe lâng! acestea, mai sunt #i alte probleme semnalate de intervieva"i ce trebuie rezolvate:

!"organiza"iile observ! o anumit! doz! de subiectivism în criteriile de evaluare;

!"ONG-urile denun"! o orientare a evaluatorilor c!tre form!, c!tre modul în care proiectul este scris #i o slab! orientare c!tre fondul problemei, c!tre problemele pe care proiectul î#i propune s! le solu"ioneze prin intermediul fondurilor europene;

!"deciziile de respingere nu sunt suficient argumentate – transmiterea grilelor de evaluare – cu punctajul ob"inut pentru fiecare criteriu este considerat! de participan"ii la cercetare o m!sur! foarte util! care ar cre#te atât transparen"a procesului de evaluare cât #i calitatea propunerilor de finan"are depuse de solicitan"i;

20

!"chiar #i evaluatorii consider! c! ar fi nevoie de mai mult! precizie în descrierea indicatorilor ce trebuie urm!ri"i în evaluare, în special în ceea ce prive#te bugetul unui proiect;

!"lipsa de transparen"! a termenelor de evaluare este un alt aspect care îi deranjeaz! pe solicitan"i, aspect care ar putea s! fie îndreptat cu u#urin"!. Anun"area termenelor pân! la care urmeaz! s! se transmit! rezultatele procesului de evaluare ar ajuta foarte mult solicitan"ii în vederea planific!rii, atât financiare, cât #i tehnice.

Majoritatea intervieva"ilor au semnalat întârzieri majore la semnarea contractelor, precum #i comunicarea cu AM în acest interval de timp.

!"„[…] a durat mult. Nu am fost anun"a"i c! a fost semnat contractul. Am fost chema"i s! îl lu!m la multe zile dup! ce a fost semnat.”(ONG contractant)

!"„Nu a fost desemnat! o anumit! persoan! s! se ocupe de contract sau un monitor de proiect, trebuie s! suni la central!.” (ONG contractant)

!"„În etapa de contractare pentru o întrebare e#ti dirijat c!tre diverse departamente, se ajunge la situa"ii în care r!spunsurile vin de la departamente care au alte atribu"ii. Nu exist! coordonare între departamentele institu"iilor publice.” (ONG contractant)

!"„Cerin"ele nu au fost neap!rat nerezonabile, ci durata în care au cerut actele. A durat 6 luni s! ne tot cear! acte, în loc s! spun! de la început ce vor de la noi.” (ONG contractant)

AM apreciaz! c! termenele de contractare sunt dep!#ite din vina ambelor p!r"i: beneficiarii întârzie s! furnizeze documentele solicitate, iar AM nu are suficient personal pentru a putea face fa"! în perioadele „fierbin"i”. A#a cum se va vedea pe parcursul acestei sec"iuni, deficitul major de personal este o problem! pe care AM #i OI o invoc! în foarte multe situa"ii.

AM POS DRU a elaborat un Plan de comunicare pentru întreaga perioad! de programare care stabile#te activit!"ile de informare #i publicitate care trebuie dezvoltate pentru ca informa"iile despre fondurile disponibile prin POS DRU s! ajung! la publicul "int!. Conform acestei strategii, activit!"ile realizate pentru comunicarea POS DRU trebuie s! asigure acce-sul general pentru to"i poten"ialii interesa"i, s! asigurare sprijinul informativ pentru beneficiari în implementarea proiectelor lor, s! informeze asupra oportunit!"ilor, s! asigure implementarea transparent! a POS DRU prin oferirea de informa"ii clare #i detaliate despre program.

Strategia de comunicare este gestionat! de Autoritatea de Management #i de Organismele Intermediare care contribuie la gestionarea programului.

De#i exist! o strategie de comunicare, precum #i proceduri interne la nivelul AM #i OI, acestea nu par a fi foarte bine cunoscute de reprezentan"ii OI-urilor intervieva"i. Un exemplu este r!spunsul pe care l-am primit la întrebarea „Atunci când un solicitant v! adreseaz! o întrebare, exist! un termen legal de r!spuns?” Reprezentan"ii unor OI-uri spun c! termenele sunt cele stabilite de legea 544/2001 privind liberul acces la informa"ii de interes public (cf. legii, 10 zile sau 30 de zile pentru informa"ii complexe), în timp ce

Contractare

III. Comunicarea #i calitatea asisten"ei oferite de institu"iile responsabile de administrarea POS DRU

21

reprezentan"i ai altor OI-uri spun c! termenul de r!spuns pentru întreb!rile cu caracter general este de 30 de zile, iar pentru întreb!rile specifice este de 5 zile:

!"„Da, termenul de r!spuns pentru un poten"ial solicitant sau pentru beneficiari este de 5 zile, pentru cererile pe legea 544 cât #i la restul cererilor cet!"enilor termenul de r!spuns este de 30 de zile.”

!"„Exist! un termen de cinci zile lucr!toare.”

!"„Conform procedurii interne aprobate pentru întreb!ri cu caracter general termenul de r!spuns este de 30 zile, iar pentru întreb!ri specifice 5 zile lucr!toare.”

Pentru comunicarea cu beneficiarii #i cu poten-"ialii beneficiari, AM POS DRU #i Organismele Intermediare au dezvoltat mai multe canale de comunicare:

- sesiuni de informare, ateliere de lucru, conferin"e, cursuri etc.

- help-desk-uri

- telefon, fax #i adrese de e-mail

- pagini de internet

Organiza"iile intervievate în cadrul cercet!rii apreciaz! pozitiv canalele de comunicare existente, îns! consider! c! nu sunt suficient adaptate grupurilor "int!. De#i au fost create toate aceste pârghii, totu#i, potrivit organiza"iilor intervievate, problemele apar ca urmare a unei neadapt!ri a modalit!"ilor de comunicare. Reprezentan"ii ONG-urilor intervievate au precizat c! aceste canale sunt utile, în special celor din mediul urban, dar c! în teritoriu comunicarea, pe ansamblu, este întârziat! #i nu are valoare ad!ugat!, cea mai mare parte a informa"iilor fiind cea deja disponibil! pe paginile de internet.

O4,:3$&6/0#/' =#' F/6#' 63' P$.Q0*&#0#L' :/&' /-#='6,:3$&6/0#/' 6/0#' =#' F/6#' ;#' .#0&.,0&3S' !6#=.#'&$F,0:20&'$3'/(36L'P$'"#$#0/-L'$&:&6'$,3'F/%2'(#'6##/'6#'=#'"2=#7.#';#'&$.#0$#.S'A$F,0:/%&&'$,&';,.'5'/Y/.#'$3:/&'P$'30:/'P$.0#M20&-,0SU'V,0"/$&*/%&#';,.#$%&/-'/;-&6/$.2W

Un exemplu care ne-a fost dat adesea este mediul rural. Aici informa"ia ajunge cu greutate, este distorsionat! #i neadaptat! publicului "int!.

„Informa"iile sunt transmise prin toate canalele de comunicare c!tre publicul "int! (pres! scris!, radio, TV, internet, diverse seminarii #i prezent!ri). În ceea ce prive#te diseminarea informa"iilor în zona rural!, aceasta este deficitar! #i consider!m c! ar trebui implica"i mai mult factorii de influen"! local! în vederea organiz!rii de prezent!ri în teritoriu, nefiind suficiente prezent!rile organizate în cadrul Prefecturilor, unde particip! fie primarul, fie o persoan! desemnat! de acesta.” (organiza"ie poten"ial aplicant!)

O<0"/$&*/%&' $,/=.02' /0#' 3$' ;0,&#6.' ;0&$' 6/0#':,$&.,0&*#/*2':,(3-'(#'/M=,0M%&#'/' F,$(30&-,0'structurale în mediul rural unde comunicarea cu 

;3M-&63-'%&$.2'#=.#'#@.0#:'(#'0#(3=2L'P$'=&.3/%&/',0/7#-,0' :/0&' #=.#' :3-.' :/&' 37,0' =2' /H3$"&' -/'&$F,0:/%&&L'(/0'P$',0/7#-#':&6&'7&'P$':#(&3-'030/-'#=.#'(#=.3-'(#'(&56&-S'D@&=.2','-&;=2'(#'6,:3$&6/0#'P$.0#'!9L'<A'7&';3M-&63-'%&$.2SU'V<EG'=,-&6&./$.W

Dintre diferitele metode de comunicare folosite, sesiunile de informare ar putea s! fie instrumentul cel mai util pentru pentru în"elegerea mecanismelor POS DRU #i pentru identificarea informa"iilor necesare depunerii unui proiect, dar numai dac! ar suferi o îmbun!t!"ire de ordin calitativ. Cei mai mul"i dintre participan"ii la cercetare consider! c! AM #i OI-urile au f!cut eforturi în a organiza foarte multe sesiuni de informare în diferite ora#e ale României. Ce nu este îns! foarte apreciat de cvasi-majoritatea acestora este

22

calitatea sesiunilor de informare. Sesiunile de informare ar trebui, conform strategiei de comunicare, s! aduc! un plus de informa"ii solicitan"ilor, astfel încât neclarit!"ile s! fie eliminate sau diminuate.

Dintre diferitele metode de comunicare folosite, sesiunile de informare se încadreaz!, f!r! îndoial!, în categoria celor mai utile metode de a intra în contact cu beneficiarii #i poten"ialii beneficiari. Cu toate acestea, sesiunile de informare sunt #i cele mai dificil de organizat pentru c! presupun o bun! cunoa#tere a tuturor mecanismelor care gu-verneaz! accesarea fondurilor #i o capacitate de a r!spunde, în mod concret, întreb!rilor formulate de interlocutori. A#adar, m!sura în care sesiunile de informare sunt utile în acest proces este dat!, în primul rând, de calitatea informa"iilor furnizate, altfel, aceast! metod! riscând s! fie extrem de nepotrivit! pentru beneficiari #i poten"ialii beneficiari.

Majoritatea intervieva"ilor au calificat sesiu-nile de instruire ca fiind nesatisf!c!toare în sensul în care sunt prezentate exclusiv date #i informa"ii din ghid. Nici reprezentan"ii institu"iilor responsabile #i cu atât mai pu"in cei ai firmelor de consultan"! angajate de AM pentru a sus"ine sesiuni de informare nu-#i asum! responsabilitatea oferirii unor informa"ii care presupun interpretarea ghidului sau a altor documente. Intervieva"ii ar considera util! o sesiune de informare dac! ar fi organizat! pe modelul întrebare-r!spuns, de altfel aceasta fiind una din formele pe care ar trebui s! o îmbrace comunicarea POS DRU conform Planului de comunicare.

!"„La o sesiune de informare un reprezentant OIR POS DRU a refuzat s! dea detalii suplimentare pe motiv c! AM ar putea schimba oricând regulile.” (ONG aplicant)

!"„Nu au fost deloc clare, nu au punctat ceea ce ar fi trebui punctat.

R!spunsurile au fost destul de vagi, au fost #i profesioni#ti, dar majoritate sesiunilor nu prea î#i au rostul datorit! persoanelor care le sus"in #i a c!ror preg!tire las! de dorit.” (ONG aplicant)

!"„De obicei ele nu fac distinc"ia între informa"iile pentru firmele de consultan"! #i ONG-uri, ci vorbesc despre oportunit!"i ca #i când lucrurile ar fi foarte simple #i accesibile. În realitatea <<diavolul se ascunde în detalii>> pe care cei care fac/organizeaz! sesiuni nu î#i propun s! ni le spun!.” (ONG aplicant)

!"„Sesiunile de informare au fost organizate bine. Se poate #i mai bine: sesiuni mai lungi cu posibilitatea de feed-back autentic.” (ONG contractant)

!"„Organizarea a fost ok, con"inutul nu a fost diferit de ce era în ghid. Cât prive#te calitatea informa"iei, angaja"ii institu"iei au lipsit, cursul fiind livrat de traineri, care nu puteau s! r!spund! la întreb!ri.” (ONG contractant)

!"„P!rerea mea este c! la aceste sesiuni de informa"ii, în afar! de faptul c! vii cu ghidul tip!rit, care oricum se schimb!, în rest nu ob"ii nimic nou.” (ONG contractant)

!"„Da, organizarea nu este foarte potrivit!, de exemplu se pierde foarte mult timp cu prezent!ri generale. Nu se ofer! nimic nou fa"! de informa"iile de pe internet. În unele cazuri, angaja"ii institu"iilor publice au r!mas surprin#i de întreb!ri #i nu au putut da r!spuns.” (organiza"ie poten"ial aplicant!)

!"„Da. Au fost utile, axate pe con"inut.” (organiza"ie poten"ial aplicant!)

În lipsa unor ghiduri #i documente clare – a#a cum reiese din prima parte a acestei cercet!ri – comunicarea direct! cu AM-ul #i cu OI-urile este cea mai important! pentru beneficiari. Pentru

23

a r!spunde acestei nevoi, AM administreaz! servicii de tip help-desk. Aici, beneficiarii sau poten"ialii beneficiari pot suna pentru a cere diferite informa"ii sau clarific!ri.

Nici acest canal nu ne este îns! descris tocmai pozitiv de c!tre participan"ii la cercetare. Principalele chestiuni denun"ate "in de:

!"r!spunsuri generale la întreb!ri specifice #i redarea unor informa"ii deja existente în ghid, f!r! niciun fel de clarific!ri suplimentare

„Comunicarea s-a f!cut destul de bine pe partea de lansare, mai pu"in pe partea de clarific!ri. R!spunsurile sunt standard, nu sunt specifice la întreb!ri specifice.” (ONG contractant)

„Au fost întreb!ri la care nu am primit r!spuns niciodat!. Spre exemplu, cursul de schimb pentru pl!"i externe. Un r!spuns standard nu rezolv! probleme specifice.” (ONG contractant)

„Atitudinea reprezentan"ilor AM/OI este una amabil!, îns! r!spunsurile oferite pentru diverse întreb!ri sunt evazive, neclare, nu ofer! solu"ii problemelor întâlnite.” (ONG contractant)

!"uneori OI-urile nu î#i asum! responsa-bilitatea oferirii de r!spunsuri solicitan"ilor, „întreb!rile fiind trimise mai departe c!tre AM pentru a r!spunde”.

!"r!spunsuri uneori întârziate #i confuze.

Dac! multe dintre aspectele de mai sus, sunt scuzabile prin lipsa de experien"!, noutatea programului etc., în interviurile realizate am întâlnit #i „situa"ii aberante” în rela"ia cu institu"iile:

!"O!:' ;3=' ,' P$.0#M/0#' ;#' #R:/&-' 7&' $3' /:';0&:&.'02=;3$=L'/:'&$=&=./.';#'.#-#F,$'7&'/:';0&:&.'02=;3$='(#'"#$3-'!"#$"#%&'&%#(&)"(#$*#+',*# -,#./01#2%3#"(&"# &32+, dar am primit ;Q$2'-/'30:2'02=;3$=SU'V<EG'/;-&6/$.W

!"OD@&=.2' ,' =,-&6&./0#' (#' 6-/0&56/0#' ;#'8<>)1?L' 6/0#' /' F,=.' .0&:&=2' P$' 30:2' 63'6Q.#+/'-3$&'VZ';#0=,/$#'(&$'!9'6,$50:Q$(';0&:&0#/' 6#0#0&&WL' F202' P$=2' /' =#' ;0&:&' 3$'02=;3$=';Q$2'/63:SU'V<EG'/;-&6/$.W

!"O!:'.0&:&='/63:'.0#&'=2;.2:Q$&'=/3';/.03','=,-&6&./0#'7&'=#'/;0,;&#'.#0:#$3-'(#'(#;3$#0#'/' 6#0#0&-,0' (#' 5$/$%/0#  7&' $3' /:' ;0&:&.'02=;3$=3-L' ,' =2' 0&=62:' 7&' ,' =2' :#0"#:' 63'&$.#0;0#./0#/'$,/=.02';#$.03'62'$3'7.&3'(/62'#=.#'=/3'$3[U'V<EG'6,$.0/6./$.W''

!"O>R/' P$.Q:;-/.' =2'$3';0&:&:'(#-,6' 02=;3$='=/3' =2' ;0&:&:' 02=;3$=30&' (&F#0&.#L' 6C&/0'6,$.0/(&6.,0&&' (#' -/' ;#0=,/$#' (&F#0&.#L' (/0'6/0#' -360#/*2' P$' 6/(03-' /6#-#&/7&' &$=.&.3%&&S'80,M-#:/' #' ;#' 6&$#' P$.0#M&' $##@&=.Q$('6,$6,0(/$%2' P$.0#' 02=;3$=30&-#' (/.#' (#'/6##/7&'&$=.&.3%&#SU'V<EG'/;-&6/$.W

Pentru a testa calitatea asisten"ei oferite celor interesa"i de POS DRU au fost realizate teste cu 4 dintre Organismele Intermediare Regionale. În cadrul acestui test am încercat s! evalu!m calitatea r!spunsurilor oferite de angaja"ii help-desk-urilor, atitudinea angajatului #i dis-po ni bilitatea sa de a oferi informa"ii complete solicitan"ilor. Responden"ii acestor teste au fost, cei mai mul"i, foarte amabili, îns! au oferit r!spunsuri standardizate, oferind foarte pu"ine informa"ii specifice.

Un alt canal de comunicare pus la dispozi"ie de institu"ii #i foarte des folosit de beneficiari #i poten"iali beneficiari este reprezentat de paginile de internet create special pentru promovarea Programului Opera"ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. Potrivit analizei realizate, paginile de internet ale Autorit!"ii de Management #i ale Organismelor Intermediare Regionale con"in documentele programatice, legisla"ia, ghidurile solicitantului, adrese utile. Câteva dintre Organismele Intermediare au postat pe paginile proprii de internet informa"ii despre situa"ia absorb"iei fondurilor structurale la nivelul regiunii - liste cu proiectele

24

câ#tig!toare, baze de date, precum #i studii #i analize privind situa"ia #i evolu"ia economico-social! a regiunii.

Pagina Autorit!"ii de Management cuprinde informa"ii despre apelurile de proiecte, despre aplicare #i implementare, despre câ#tig!tori. De asemenea, pagina ofer! posibilitatea sesiz!rii unor nereguli #i informa"ii pentru cei care vor s! se înscrie în baza de date de evaluatori.

Calitatea asisten"ei oferite beneficiarilor, ca de altfel func"ionarea întregului sistem, depinde în mare m!sur! de calitatea profesional! a celor care lucreaz! în Organismele Intermediare #i în Autoritatea de Management. Angajarea personalului este f!cut! în baza legii 188/1999 privind Statutul Func"ionarilor Publici. Potrivit celor intervieva"i, procesul de selec"ie este unul riguros - cei care vor s! lucreze la Organismele Intermediar trebuie s! fie absolven"i de înv!"!mânt superior, s! cunoasc! limba englez!, s! aib! cuno#tin"e de calculator, s! cunoasc! legisla"ia etc.

Exist! la nivelul AM o preocupare constant! cu privire la instruirea, evaluarea #i motivarea personalului. Este apreciat!, de asemenea, prevenirea conflictului de interese #i a eventualelor cazuri de corup"ie (vezi #i sec"iunea Evaluare).

Chiar dac! exist! str!duin"! din partea institu"iilor publice pentru a asigura personal bine preg!tit #i suficient, deficitul de personal este o problem! grav! cu care se confrunt! AM POS DRU, ca de altfel #i celelalte AM-uri cu care am discutat. Potrivit informa"iilor furnizate de AM, la data de 1 octombrie 2009, la nivelul AM POS DRU exista un deficit de personal de 31,82% (28 de posturi vacante). Potrivit aceluia#i r!spuns, deficitul a crescut de la data de 1 ianuarie 2009 pân! la 1 octombrie 2009.

Astfel, la 1 ianuarie, lucrau la AM POS DRU 72 persoane, iar la 1 octombrie lucrau numai 60 de persoane. Aceast! cre#tere a deficitului este cu atât mai grav! cu cât volumul de munc! cre#te odat! cu cre#terea num!rului de contracte semnate. Putem s! specul!m c! salariile mici (venitul mediu net primit de angaja"ii AM POS DRU este de 2200/lun!3), la care se adaug! volumul foarte de mare de munc!, precum #i responsabilitatea mare, fac ca AM POS DRU s! nu fie un loc de munc! atractiv.

Chiar dac! sumele pe care ONG-urile le-ar putea accesa în cadrul POS DRU sunt mari în cifre absolute (vezi Capitolul I) acestea sunt totu#i mici în raport cu dimensiunea programului #i cu experien"a organiza"iilor neguvernamentale în domeniul incluziunii sociale #i îmbun!t!"irii capitalului social. Reticen"a organiza"iilor neguvernamentale de a accesa finan"!rile disponibile în cadrul Progra mului Opera"ional Sectorial Dez-voltarea Resur selor Umane trebuie în"eleas! prin raportarea la dou! tipuri de cauze: interne #i sistemice.

La capitolul factori interni, organiza"iile au no-minalizat dou! probleme majore. Prima cauz! este capacitate financiar! redus!, contabili-zat! în dificult!"i în acoperirea co-finan"!rii, în imposibilitatea de a contracta un împrumut bancar #i în caren"e în gestionarea eficient! a pre-finan"!rii. Al doilea tip de probleme este generat de capacitatea administrativ! redus! ce perpetueaz! neîncrederea în capacitatea de a gestiona un proiect de dimensiuni mari.

La capitolul probleme generate de sistem principalul aspect identificat este birocra"ia

3 - Dintre cele 3 AM-uri care au r!spuns la întrebarea privind venitul mediu net al angaja"ilor, angaja"ii AM POS DRU au salariile cele mai mici.

Personalul AM #i OIV. De ce nu se gr!besc ONG-urile s! acceseze FSE?

25

excesiv!, în special în etapa de implementare #i raportare - solicitarea de noi documente, lipsa unor proceduri clare, proceduri uneori inutile, schimbarea permanent! a regulilor. Tot un factor ce "ine de sistem este incoeren"a legislativ!.

Lipsa de transparen"! a institu"iilor care gestioneaz! finan"!rile europene, lipsa de informa"ii, politizarea institu"iilor, factorul politic, nivelul sc!zut de profesionalism al celor care activeaz! în sistem sunt al"i factori care limiteaz! gradul absorb"iei banilor europeni, în viziunea organiza"iilor intervievate.

La rândul s!u, Autoritatea de Management remarc! num!rul mare al solicitan"ilor care nu cunosc mecanismele specifice liniei de finan"are – spre exemplu, peste 30% dintre proiecte sunt respinse deoarece solicitantul î#i insereaz! datele de identificare în textul de descriere a proiectului (în condi"iile în care în ghidul solicitantului se men"ioneaz! foarte clar c! acest lucru este interzis, avându-se în vedere c!, pentru evaluatori, cererea de finan"are trebuie s! fie anonim!).

În privin"a înc!rc!rii birocratice a întregului sistem, reprezentantul AM subliniaz! c! „num!rul entit!"ilor institu"ionale prezente pe un flux este direct propor"ional cu cantitatea blocajelor care vor ap!rea”. Totodat!, intervievatul a subliniat faptul c! multe dintre persoanele aflate în bucla de control nu au experien"! #i cuno#tin"e despre practica european! din domeniu, generând astfel întârzieri în derularea proceselor printr-o abordare rigid!. Uneori, activitatea de audit este înlocuit! cu controlul.

Trebuie s! men"ion!m c! POS DRU este cel mai avansat dintre toate programele opera"ionale, din punct de vedere al num!rului de contracte încheiate #i de proiecte a c!ror implementare a început. Acest lucru, precum #i complexitatea #i diversitatea programului explic!, într-o anumit! m!sur!, num!rul de probleme, aparent mai mare decât în cazul altor programe.

În baza celor constatate #i descrise în capitolele anterioare, pot fi extrase urm!toarele concluzii:

!"Starea de lucruri care caracterizeaz! Autoritatea de Management î#i are cauzele în:

"# fluctua"ia #i deficitul de personal calificat din cadrul AM #i OI, care impieteaz! buna func"ionare a sistemului, lipsa de competen"! specific! ducând la înc!rcarea suplimentar! a beneficiarilor;

"# num!rul mare de posturi vacante din cadrul AM #i OI, posturi care sunt blocate (prin decizii adoptate la nivelul Guvernului);

"# statutul de func"ionari publici ai angaja"ilor AM #i OI, care face dificil! aplicarea criteriilor de performan"! în rândul acestora.

!"Organismele Intermediare nu î#i asum! responsabilitatea oferirii de r!spunsuri. Întreaga responsabilitate este, în ciuda acordului de delegare de responsabilit!"i care reglementeaz! rela"ia dintre AM #i OI, transferat! c!tre Autoritatea de Management.

!"Personalul Autorit!"ii de Management este, în multe rânduri, dep!#it de situa"ie, acest lucru fiind reflectat de:

"# intervalul mare dintre momentul transmiterii cererii de finan"are #i

Concluzii

26

momentul primirii, de c!tre solicitant, a r!spunsului;

"# durata foarte mare a procedurilor de contractare;

"# durata foarte mare de r!spuns la rapoarte #i de eliberare a tran#elor de rambursare (fiind dep!#it! chiar durata maxim! de r!spuns prev!zut! de lege – de 45 de zile, în cazuri din ce în ce mai numeroase).

!"Cadrul legislativ este înc! incomplet #i nu ofer! predictibilitate, existând oricând pericolul interven"iei birocratice externe care s! conduc! la blocaje institu"ionale #i întârzieri.

!"Din cauza deficien"elor în planificare #i legiferare, problemele ap!rute în func"ionarea sistemelor sunt corectate din mers, ceea ce provoac! stres #i nemul"umiri atât aplican"ilor cât #i institu"iilor de implementare. Modificarea regulilor jocului nu ar trebui s! afecteze procesele în desf!#urare.

!"Condi"iile financiare caracteristice POS DRU nu sunt adaptate situa"iei ONG-urilor. De fapt, condi"iile nu sunt adaptate niciunui tip de solicitant, iar criza financiar! face #i mai dificil procesul atragerii finan"!rilor europene;

!"Asigurarea co-finan"!rii este, practic, imposibil! dac! organiza"ia neguvernamental! nu are în derulare #i alte proiecte, în condi"iile în care accesul la creditele bancare este restric"ionat de lipsa unor bunuri imobiliare cu care s! poat! fi gajat creditul.

!"Comunicarea cu institu"iile las! de dorit din perspectiva calit!"ii informa"iilor oferite solicitan"ilor. Ne afl!m la aproape 3 ani de la integrarea în Uniunea European!, la jum!tatea primului interval de programare financiar!, câteva proiecte au fost declarate câ#tig!toare, cei interesa"i de fonduri au aflat pove#tile, experien"ele celor care au aplicat deja pentru atragerea finan"!rilor, iar întreb!rile tuturor vizeaz! aspecte mult mai tehnice, mai specializate, pe care autorit!"ile responsabile trebuie s! le ofere.

!"Sesiunile de informare nu aduc, în viziunea ONG-urilor intervievate, acel plus de informa"ie necesar. Pentru a produce un plus de valoare, cei care le sus"in ar trebui s! fie capabili #i dispu#i s! ofere detalii #i clarific!ri suplimentare, dincolo de informa"iile prezentate în ghiduri.

27

În perioada de pre-aderare, sectorul neguvernamental s-a dezvoltat foarte mult în zona de responsabilizare a institu"iilor publice, de cre#tere a transparen"ei decizionale, de îmbun!t!"ire a procesului decizional - multe dintre ariile care urmau s! devin! obiective ale Programului Opera"ional Dezvoltarea Capacit!"ii Administrative (PO DCA). La dezvoltarea abilit!"ilor sectorului ne gu ver-namental în aceste direc"ii au contribuit atât fondurile PHARE, cât #i oportunit!"ile de finan"are non-europene (publice sau private) active în România începând cu anii 90.

%inând cont de cele de mai sus, a#teptarea Coali"iei ONG-uri pentru Fonduri Structurale a fost c! sectorul neguvernamental va contribui în mod substan"ial la atingerea obiectivelor PO DCA #i c! AM PO DCA va vedea în organiza"iile neguvernamentale o oportunitate pentru realizarea reformei administrative. Astfel, în perioada de programare, Coali"ia a luptat pentru recunoa#terea rolului ONG-urilor în dezvoltarea capacit!"ii administra"iei #i a reformei administrative. Rezultatul a fost includerea organiza"iilor neguvernamentale ca beneficiari eligibili pe multe dintre domeniile majore de interven"ie ale PO DCA.

Totu#i, la nivel de programare, PO DCA ar fi putut, f!r! îndoial!, s! includ! mai multe

m!suri menite s! dezvolte capacitatea administra"iei, astfel încât autorit!"ilor publice s! li se poat! translata din experien"a #i expertiza ONG-urilor în acest domeniu. Plecând de la acest aspect, se recomand! AM PO DCA organizarea de consult!ri extinse cu organiza"iile neguvernamentale, în cadrul c!rora AM s! poat! afla care este aria de expertiz! a organiza"iilor, expertiz! care poate fi benefic! pentru atingerea obiectivelor PO DCA.

La nivel de implementare a programului, de#i organiza"iile neguvernamentale sunt eligibile pe multe dintre opera"iunile planificate în cadrul PO DCA, în practic!, totu#i, accesul ONG-urilor este unul limitat. Conform datelor AM, în luna octombrie 2009 au fost depuse 630 de proiecte în cadrul PO DCA, 20 dintre acestea fiind propuse de organiza"iile neguvernamentale (3%). Dintre cele 106 proiecte contractate, 4 au fost contractate de organiza"ii neguvernamentale (4%). Aceste procente arat! c! expertiza #i capacitatea organiza"iilor neguvernamentale nu sunt suficient utilizate în atingerea obiectivelor PO DCA. Cauzele acestei situa"ii pot fi identificate pe mai multe paliere:

!"PO DCA nu cuprinde suficiente m!suri care s! se intersecteze cu interesele organiza"iilor neguvernamentale, de#i acestea au o experien"! extins! în

I. Accesul ONG-urilor la PO DCA

Programul Opera"ional Dezvoltarea Capacit!"ii Administrative (PO DCA)

28

dezvoltarea capacit!"ii administra"iei;

!"Oportunit!"ile de finan"are nu sunt mediatizate (#i) prin canale specifice ONG-urilor (de ex. www.stiriong.ro) #i, astfel, organiza"iile neguvernamentale nu sunt familiarizate cu acest program #i nici nu sunt încurajate s! aplice.

O cauz! important! #i mult mai punctual! poate s! fie #i faptul c!, pân! aproape de sfâr#itul anului 2009, înc! nu a fost deschis! nicio cerere de proiecte pe domeniul major de interven"ie ce prive#te Cre!terea responsabiliz#rii administra"iei publice, domeniu foarte potrivit pentru organiza"iile neguvernamentale.

Unele organiza"ii neguvernamentale identi-fic!, de asemenea, o piedic! #i în impunerea asocierii cu autorit!"ile publice4. Asocierea este justificat! în multe cazuri (de ex. strategii de dezvoltare local!), dar inutil! #i chiar o piedic! în alte cazuri (de ex. un proiect prin care beneficiarul monitorizeaz! activitatea unei institu"ii publice nu are nevoie #i nici nu ar trebui s! aib!, ca partener, institu"ia respectiv!). În plus, parteneriatul ar putea face ca respectiva monitorizare s! fie mai pu"in obiectiv!.

Cele mai multe dintre organiza"iile intervievate au precizat c! ar putea acoperi în mare parte costurile de co-finan"are #i de pre-finan"are. Dat fiind faptul c!, spre deosebire de alte programe, în cadrul PO DCA pot fi depuse proiecte mici, co-finan"area în valoare de 2% este u#or de suportat.

4 - În cadrul PO DCA, bene&ciarii din rândul ONG-urilor trebuie s! aib! cel pu"in o institu"ie public! drept partener.

Pre-finan"area în cadrul PO DCA este de 20%, condi"ionat! fiind de existen"a unui contract de furnizare sau de servicii cu un operator economic. Chiar dac! proiectele în cadrul PO DCA pot fi mici, o pre-finan"are de numai 20% face ca planificarea financiar! s! fie destul de dificil! pentru aplican"i, fie ei din sectorul public sau privat. Pentru proiectele care presupun achizi"ii care trebuie f!cute prin licita"ie public!5, condi"ionarea pre-finan"!rii de existen"a unui contract de furnizare sau servicii, face ca, în practic!, pre-finan"area s! nu poat! fi ob"inut! la începutul proiectului.

O chestiune înc! neclar! pentru intervieva"ii raportului, care poate s! afecteze destul de grav situa"ia financiar! a organiza"iilor (mai ales dac! sunt parteneri), este legat! de costurile de training #i alte tipuri de expertiz!. În cadrul unui proiect care presupune instruire, de exemplu, e important pentru organiza"ii s! poat! angaja persoane din echipa organiza"iei – acestea reprezentând, în mare parte, valoarea ad!ugat! a organiza"iei, expertiza #i experien"a pe care o aduc în proiect. Din documenta"ia PO DCA, îns!, reiese c! serviciile de training #i consultan"! fac obiectul legii achizi"iilor publice, astfel, trainerii #i consultan"ii nu pot fi integra"i în echipa de proiect. Obligativitatea achizi"ion!rii serviciilor de training #i consultan"! a fost confirmat! #i de help-desk-ul Autorit!"ii de Management a programului.

Dac! din punct de vedere al con"inutului, PO DCA nu este pozitiv apreciat de organiza"iile neguvernamentale, lucrurile stau ceva mai bine în cazul documentelor, procedurilor #i condi"iilor financiare. Cu toate acestea, exist! probleme semnalate #i în aceste cazuri.

5 - Aceast! procedur! poate s! dureze luni de zile.

II. Condi"iile financiare, coeren"a documentelor, procedurile

II. a M!sura în care condi"iile fi nan-ciare sunt adaptate mediului asociativ

II. b Coeren"a documentelor

29

Documentele care înso"esc PO DCA sunt considerate, în general, clare, îns! destul de stufoase. Reprezentan"ii ONG intervieva"i în cadrul prezentului raport consider! c! exist! mult prea multe documente pe care solicitantul trebuie s! le citeasc!, cu extrem de multe trimiteri la legisla"ie, ordine de ministru etc.

Ca #i în cazul altor programe, exist! #i în cazul PO DCA multe corrigendum-uri #i modific!ri, situa"ie care îi pune de foarte multe ori în dificultate pe poten"ialii beneficiari.

„Documentele sunt completate #i modificate continuu.” (reprezentant ONG)

Un aspect pozitiv, totu#i, al public!rii multitudinii de corrigendum-uri este acela c! poten"ialele gre#eli #i inadverten"e con"inute de program pot fi corectate, astfel încât s! nu fie periclitat semnificativ întreg programul de finan"are. De apreciat este #i efortul AM de a consolida ghidurile pe m!sur! ce apar corrigendum-uri.

Formularele de finan"are, de#i mai complicate decât cele cu care organiza"iile neguvernamentale sunt obi#nuite, nu ridic! probleme deosebite pentru sectorul neguvernamental din România. Dincolo de aparenta claritate a documentelor, exist! în continuare inadverten"e. Un exemplu este valoarea pre-finan"!rii:

!"în ghidul de finan"are, pentru o cerere de proiecte, apare valoarea pre-finan"!rii ca fiind de maxim 20% din valoarea total! eligibil! a contractului de finan"are încheiat între AM #i beneficiar;

!"în contractul de finan"are postat pe website-ul AM, pentru aceea#i cerere de proiecte, valoarea pre-finan"!rii este de

maxim 15% din valoarea total! eligibil! estimat! a proiectului.

Au existat #i situa"ii de neconcordan"! între Documentul Cadru de Implementare (DCI) #i unul dintre ghidurile de finan"are (organiza"iile neguvernamentale ap!reau ca beneficiari eligibili în DCI, dar nu #i în ghid). La sesizarea unui grup de organiza"ii, aceast! neconcordan"! a fost corectat!.

„Au fost situa"ii în care ONG-urile se pierduser! undeva pe drum, dar în toate situa"iile am ac"ionat. De fapt, nu a fost nevoie de scrisori de protest, a fost suficient s! semnal!m #i s! apar! un corrigendum.” (organiza"ie poten"ial aplicant!)

Cu toate c! documentele sunt considerate destul de clare, la fel #i formularul de finan"are, Autoritatea de Management ne arat! c! sunt organiza"ii care „fac gre#eli copil!re#ti”.

Procedurile de aplicare sunt #i ele relativ simple. Formularul pe care solicitan"ii trebuie s!-l completeze nu ridic! probleme majore, iar documentele solicitate, de#i multe, nu reprezint! o noutate pentru organiza"iile neguvernamentale.

Existen"a unui ofi"er de proiect este apreciat!. La fel #i posibilitatea dialogului cu AM dup! depunerea cererii de finan"are. Astfel, dac! sunt identificate erori minore (lips! documente, gre#eli formale etc.), Autoritatea de Management cere aplican"ilor îndreptarea acestora.

Documente

II. c Procedurile de aplicare, evaluare, contractare #i implementare

Aplicare

30

În ceea ce prive#te evaluarea, exist! suficiente mecanisme care s! asigure corectitudinea procesului:

!"fiecare proiect este evaluat de doi exper"i externi;

!"evaluatorii nu sunt cunoscu"i;

!"dac! între evalu!rile celor doi exper"i exist! o diferen"! mare de punctaj (20 de puncte), proiectul este re-evaluat de o nou! comise;

!"rela"ia evaluator–solicitant nu este direct!. În cazul în care un evaluator solicit! clarific!ri, trimite clarificarea ofi"erului de proiect al AM, iar acesta, la rândul s!u, o trimite aplicantului.

Un punct slab în transparen"a procesului de evaluare, cu poten"ial de a crea suspiciuni este faptul c! punctajele ob"inute de un proiect nu sunt cunoscute de aplicant la finalul procesului de evaluare. De asemenea, cei intervieva"i pe parcursul cercet!rii subliniaz! faptul c! termenul pentru primirea rezultatelor evalu!rii nu este cunoscut de aplican"i.

În privin"a gradului de birocratizare a procesului de contractare, reprezentan"ii Autorit!"ii de Management au considerat c! „nu este prea greoi” #i c! „s-a simplificat mult”. În acest sens, „dou! ini"iative de simplificare au apar"inut ACIS, iar una Ministerului Administra"iei #i Internelor. O simplificare mai mare nu ar fi posibil!”. (reprezentant AM)

OE3':/&'#=.#'$#+,&#'(#'-#"/-&*20&S')#'/=#:#$#/L'.,/.#' (,63:#$.#-#' 6/0#' .0#M3&/3' /(3=#' P$/&$.#'(#' #+/-3/0#L' -/' =,-&6&./0#/' M#$#56&/0&-,0' 7&' -/'(#6&*&/'4,:&.#.3-3&'A$.#R0:&$&=.#0&/-'=R/3':3./.'P$/&$.#' (#' 6,$.0/6./0#S' )#6&L' #+/-3/0#/' ;,/.#'(#+#$&' ,' ;&#0(#0#' (#' +0#:#L' ;#$.03' 62' =3$.'&$=.&.3%&&'6/0#'$3'+,0';3.#/'F30$&*/'(,63:#$.#-#'0#=;#6.&+#'$&6&'-/'6,$.0/6./0#L'(/0'=R/';0#F#0/.'/7/';#$.03'62';,/.#'=3$.';0,&#6.#'6/0#';&62'7&'$3':/&'#=.#'$#+,&#'=2'=6,/.2'(,63:#$.#'H3=.&56/.&+#'63'-#"/-&*20&'7&'M/$&'6C#-.3&%&SU'V0#;0#*#$./$.'!9W

Dac! reprezentantul Autorit!"ii de Management consider! c! procesul a fost simpli&cat destul de mult, nu de aceea#i p!rere sunt, îns!, aplican"ii a'a"i în faza de contractare:

O<0"/$&*/%&/' =#' /Y2' P$' F/*/' (#' 6,$.0/6./0#L'6/0#'$3' =#' 7.&#' 6Q.' +/'(30/' V;,/.#' /-.#'\' -3$&WL'$&' =#'6#0'$3:#0,/=#'(,63:#$.#L' 0/;,/0.#'#.6SU'V0#;0#*#$./$.'<EGW

OK$' F/*/' (#' 6,$.0/6./0#' =#' 6#0' $3:#0,/=#'(,63:#$.#L' (/0' $3' =#' ;0#6&*#/*2' .#0:#$&&';0#+&*&,$/%&' ;#$.03' P$6#;#0#/' &:;-#:#$.20&&SU'V0#;0#*#$./$.'<EGW

În ceea ce prive#te implementarea, repre-zentan"ii ONG intervieva"i în raportul de fa"! nu au ajuns înc! în aceast! faz!, deci nu au putut fi ob"inute informa"ii concrete despre modul în care func"ioneaz! procedurile AM la acest nivel. Temerile poten"ialilor beneficiari sunt, îns!, legate de posibilele schimb!ri care pot ap!rea pe parcurs. În plus, o alt! temere o constituie #i neclaritatea unor aspecte ale programului de finan"are – de exemplu cheltuielile eligibile.

Destul de neclar este #i rolul parteneriatelor în cadrul PO DCA. Cel pu"in la prima vedere, rolul partenerului este redus. AM PO DCA introduce în ghidul de finan"are o prevedere cu scopul de a preîntâmpina încerc!ri ale solicitan"ilor de a eluda legea achizi"iilor publice, ceea ce poate fi extrem de folositor pentru utilizarea corect! a acestor fonduri:

Evaluare

Contractare #i implementare

31

„Partenerii #i rela"ia de parteneriat nu trebuie s! încalce prevederile OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizi"ie public!, a contractelor de concesiune de lucr!ri publice #i a contractelor de concesiune de servicii, cu modific!rile #i complet!rile ulterioare, #i anume nu trebuie s! limiteze competi"ia pe pia"a bunurilor sau serviciilor prin intrarea în parteneriat cu un poten"ial furnizor de servicii #i nu trebuie s! afecteze utilizarea eficient! a fondurilor publice luând în considerare o evaluare calitate–cost. Prin urmare, Autoritatea de Management va considera neeligibil un parteneriat între dumneavoastr! #i un poten"ial furnizor de bunuri sau servicii pentru a ocoli procedurile de achizi"ie public! (pentru activit!"ile pe care le desf!#oar! partenerul)”.

De exemplu, în cadrul unui proiect care, printre alte tipuri de activit!"i, presupune #i instruire, cursurile respective nu pot fi livrate de partenerii proiectului, ci de un alt prestator angajat în condi"iile legii achizi"iilor publice.

În aceste condi"ii, pentru beneficiarii PO DCA devine neclar rolul parteneriatului. În mod normal, parteneriatele aduc o valoare ad!ugat! proiectelor prin faptul c! partenerii î#i pun în comun resursele #i expertiza necesare unei bune implement!ri a ac"iunilor. Prevederea de mai sus, de#i foarte bine inten"ionat!, descurajeaz!, totu#i, parteneriatul #i creeaz! confuzii cu privire la rolul partenerilor. Plecând de la acest aspect, recomand!m Autorit!"ii de Management revizuirea #i/sau clarificarea acestei proceduri în a#a fel încât programul de finan"are s! respecte, pe de o parte, principiul cheltuirii oneste a banilor #i, pe de alt! parte, principiul parteneriatului în implementarea de proiecte.

Manualul de implementare (edi"ia octombrie 2009) este structurat riguros #i ofer! beneficiarilor posibilitatea de a urm!ri u#or informa"iile incluse, sec"iunile fiind structurate pe modelul întrebare-r!spuns. Limbajul manualului este accesibil #i coerent din punct

de vedere al con"inutului prezentat. Din punctul de vedere al integr!rii Manualului în pachetul de documente care stabile#te regulile Programului, nu au fost identificate proceduri care s! creeze probleme sau care s! intre în contradic"ie cu cele specificate în documenta"ia Programului.

Comunicarea cu p!r"ile interesate de PO DCA este f!cut! pe baza unui Plan de comunicare. Pentru implementarea acestui plan a fost organizat! o licita"ie public!, anulat!, totu#i, între timp.

În aceste condi"ii, reprezentan"ii Autorit!"ii de Management recunosc faptul c! aplic!, în mod „fragmentat”, planul de comunicare realizat. Lipsa de informa"ii #i de în"elegere a PO DCA pare, de altfel, a fi una dintre cauzele principale pentru care accesul ONG-urilor (#i chiar al autorit!"ilor publice) la PO DCA este atât de sc!zut6.

'OA$F,0:/%&/'-#"/.2'(#'8<')4!'#=.#'/66#=&M&-2'(/62'7.&&'63:'=2'6/3%&S'9,:#$.3-';3M-&620&&'$3'#=.#' .0/$=;/0#$.S' 8#' ;/"&$/' (#' &$.#0$#.' .0#M3&#'=2' &$.0&' F,/0.#'(#=L'(/0L'6C&/0'(/62'=3$.';,=./.#'$,3.2%&L' $3' P%&' ;,%&' (/' =#/:/' 6Q$(' =R/' F263.':,(&56/0#/S')/62'=#';3$#'3$'6,00&"#$(3:L'$3'=60&#'6Q$('/'F,=.';3M-&6/.L'$3'=60&#'$&6&'P$'.#@.3-'(,63:#$.3-3&'(/./SU'V0#;0#*#$./$.'<EGW

'OA$F,0:/%&/'=#';,/.#'0#"2=&':/&'M&$#';#']#M=&.#R30&';0&+/.#S'B0#M3&#' =2'/&' 63$,7.&$%#' 7&' 02M(/0#';#$.03' /' 0#"2=&' (,63:#$.#' 7&' &$=.03:#$.#SU'V0#;0#*#$./$.'<EGW

În ceea ce prive#te instrumentele prin care sunt f!cute publice informa"iile, p!rerea intervieva"ilor este relativ împ!r"it!. A#a cum este #i normal, având în vedere obiectivele PO DCA, AM se concentreaz! pe canale de 6 - Pân! în luna octombrie 2009, AM PO DCA contractase numai jum!tate din alocarea pentru perioada 2007-2009.

III. Comunicare

32

comunicare u#or accesibile institu"iilor publice:

„AM PO DCA se folose#te de canalele pe care le are Ministerul Administra"iei #i Internelor prin care se trimit informa"ii prefecturilor. Se trimit u#or date despre care cereri se deschid, despre cine sunt poten"ialii beneficiari. La fel, consiliile jude"ene trimit consiliilor locale.” (reprezentant Autoritatea de Management)

Nu putem s! nu observ!m, îns!, c! AM nu folose#te deloc canale de comunicare specifice organiza"iilor neguvernamentale (liste de discu"ii, portaluri specifice, de ex. www.stiriong.ro). Chiar dac! autorit!"ile publice sunt beneficiarii cei mai importan"i pentru PO DCA, atâta vreme cât organiza"iile neguvernamentale sunt eligibile, este necesar c! Autoritatea de Management s! fac! eforturi pentru a atrage #i aceast! categorie de beneficiari. Acest aspect este cu atât mai important cu cât postarea unor anun"uri prin intermediul canalelor men"ionate mai sus reprezint! o metod! pu"in costisitoare #i nu implic! mult efort din partea personalului AM.

De altfel, conform planului de comunicare al PO DCA, reprezentan"ii societ!"ii civile vor fi folosi"i ca „multiplicatori de informa"ie”, iar organiza"iile neguvernamentale se afl! printre grupurile "int! în procesul de comunicare a PO DCA. Aceste prevederi ale planului de comunicare nu au fost puse înc! în practic!.

În ceea ce prive#te calitatea asisten"ei pe care AM o ofer! poten"ialilor beneficiari ai PO DCA, intervieva"ii sunt nemul"umi"i, în principal, de atitudinea AM PO DCA. Atitudinea reprezentan"ilor Autorit!"ii de Management a fost considerat! de un poten"ial beneficiar ca fiind ierarhic!, de tip superior-subaltern. Alt reprezentant a explicat c! „func"ionarii din institu"ie explic!, r!spund, dar descurajeaz!

#i nu ofer! solu"ii. ONG-ul nu inten"ioneaz! s! aplice din cauza descuraj!rii informale a Autorit!"ii de Management”.

„Impresia mea e c! autorit!"ile fac ce ar face elevul care ar fi l!sat la #coal! s! fie profesor pentru o zi #i care ar fi cel mai r!u dintre profesori, de fapt. În loc s! mearg! pe minima rezisten"!, ei pun în plus tot felul de piedici.” (reprezentant ONG)

O alt! nemul"umire este legat! de corecti-tudinea r!spunsurilor #i de (in)capacitatea angaja"ilor serviciului help-desk de a l!muri diferite confuzii con"inute de documentele programului. La capitolul r!spunsuri eronate primite telefonic sau pe e-mail, exemple precum eligibilitatea beneficiarilor sau valoarea pre-finan"!rii au fost men"ionate de majoritatea intervieva"ilor.

La rândul lor, reprezentan"ii AM recunosc c! „beneficiarii sau poten"ialii beneficiari nu au cum s! fie mul"umi"i de modul în care se desf!#oar! comunicarea”.

Lipsa de personal #i lipsa fondurilor sunt dou! dintre motivele pe care reprezentan"ii AM le invoc!:

„Volumul de munc! este imens, iar resursele umane sunt minime. […] Exist! dou! linii telefonice directe, dintre care una a fost ob"inut! cu mare greutate, care sun! non-stop. […] Comparativ cu celelalte programe, PO DCA este cel mai mic.” (reprezentant AM PO DCA)

„AM este la nivel de avarie. [...] Direc"ia de control are, în prezent, cinci oameni. Sunt 400 de proiecte #i exist! obliga"ia cel pu"in a unei vizite de control la fiecare dintre proiecte. Problemele au fost anun"ate, se reg!sesc #i în raportul Autorit!"ii de Audit. Problemele sunt cunoscute, dar nu exist! solu"ii. Nu se pot ocupa nici posturile libere, a#adar nu se ridic! problema angaj!rii altor persoane.” (reprezentant AM)

Calitatea asisten"ei

33

„Sesiunile de comunicare se organizeaz! greu pentru c! AM PO DCA este la mila bugetului Ministerului Administra"iei #i Internelor.” (reprezentant AM)

„Website-ul nu a existat de la început din cauza lipsei de fonduri. Toate celelalte AM-uri au paginile web construite pe proiecte PHARE. AM PO DCA nu a beneficiat de astfel de fonduri #i a trebuit s! se foloseasc! de fondurile de la buget.” (reprezentant AM)

În ceea ce prive#te aceast! motivare, trebuie precizat c!, a#a cum reiese din r!spunsul AM la o cerere de informa"ii de interes public, deficitul de personal din cadrul AM PO DCA este de numai dou! persoane. Plecând de la ideea de deficit de personal clamat de reprezentan"ii AM, cuplat! cu deficitul de personal oficial declarat, se poate aprecia c! schema de personal prev!zut! este insuficient! #i ar trebui regândit!.

În ceea ce prive#te lipsa fondurilor pentru activit!"ile de comunicare, se recomand! AM folosirea unor canale de comunicare eficiente #i pu"in costisitoare #i o mai corect! prioritizare a cheltuielilor de comunicare. De exemplu, sesiunile de instruire sau elaborarea unor materiale explicative par a fi mai urgente #i mai importante decât producerea de materiale promo"ionale.

Lipsa OI-urilor

„Lipsa OI-urilor îngreuneaz! activitatea. Centrele de informare sunt idei generoase care sunt foarte greu de pus în practic!. Trebuie s! existe o persoan! de contact care, cel mai probabil, deja are prea multe atribu"ii.” (reprezentant AM)

Lipsa de seriozitate a beneficiarilor

„Se primesc telefoane aberante pentru c! oamenii nu se informeaz! în prealabil.” (reprezentant AM)

„Beneficiarul ar trebuie s! citeasc! ni#te c!r"i în plus, ca s! în"eleag! ce scrie acolo, […]

poate s! fac! o scrisoare, s! cear! un r!spuns în scris, dac! asta consider! c! îl mul"ume#te mai mult.” (reprezentant AM)

„Nu po"i dep!#i anumite limite. Dac! scrie ceva într-o lege, asta trebuie #i explicat. Încerci s! detaliezi #i s! explici, dar nu te po"i apuca s! faci educa"ie pentru unit!"ile administrativ-teritoriale din România, universit!"i, ONG-uri.” (reprezentant AM)

Lipsa de informa"ii despre modul în care organiza"iile neguvernamentale pot contribui la atingerea obiectivelor PO DCA pare a fi principalul factor care determin! slaba implicare a organiza"iilor neguvernamentale în procesul de accesare a fondurilor disponibile prin acest program.

Mai mult decât atât, unii poten"iali beneficiari apreciaz! c! se simt descuraja"i atât de atitudinea AM, cât #i de lipsa de certitudine #i predictibilitate a sistemului de finan"are însu#i: regulile nu sunt clare, se schimb! continuu, birocra"ia este mare. Toate aceste aspecte contribuie la slaba implicare a ONG-urilor în accesarea fondurilor disponibile prin intermediul acestui program. În acest moment, accesarea fondurilor din PO DCA pare, pentru multe organiza"ii, un risc.

În plus, obligativitatea aplic!rii procedurilor de achizi"ii publice pentru angajarea serviciilor de training sau consultan"! este, de asemenea, o m!sur! care descurajeaz! organiza"iile neguvernamentale în condi"iile în care în acest domeniu contribu"ia #i valoarea ad!ugat! a ONG-urilor este în mare m!sur! constituit! în resursele umane specializate.

IV. De ce nu se gr!besc ONG-urile s! aplice pentru fondurile disponibile prin PO DCA?

34

Pentru urm!toarea perioad! de programare, este recomandabil! o mai bun! valorizare a experien"ei #i abilit!"ilor sectorului neguvernamental în ceea ce prive#te dezvoltarea capacit!"ii administra"iei.

Lipsa de personal #i lipsa unor organisme la nivel local sunt factorii care pot explica lentoarea cu care se implementeaz! anumite activit!"i privind informarea #i comunicarea.

Rela"iile de parteneriat pierd din valoarea pe care ar trebui s! o aduc! la nivelul rezultatelor proiectelor implementate prin intermediul acestui program.

Eforturile de comunicare trebuie s! fie adaptate fiec!rei categorii de beneficiari. Comunicarea cu(beneficiarii #i poten"ialii beneficiari nu este lipsit! de probleme: r!spunsurile sunt vagi, sesiunile de informare, atunci când acestea exist!, sunt de calitate slab! – acestea sunt principalele repro#uri aduse de beneficiari.

Concluzii

35

Conservarea biodiversit!"ii #i protec"ia ariilor naturale sunt dou! direc"ii importante pentru ONG-urile de mediu din România. ONG-urile de mediu au o tradi"ie de aproximativ 20 de ani, fiind printre primele organiza"ii neguvernamentale înfiin"ate dup! 1989. Multe dintre acestea desf!#oar! activit!"i în ariile de protec"ie acvifaunistic! #i în ariile naturale protejate. În acest sens, organiza"iile neguvernamentale preocupate de acest aspect au decis s! se organizeze într-o coali"ie denumit! Coali"ia Natura 2000 pentru a putea fi mai eficiente - parte integrant! a re"elei ecologice europene Natura 2000. Aceast! coali"ie num!r! la momentul actual 53 de organiza"ii cu expertiz! în domeniu. De altfel, Coali"ia Natura 2000 a fost #i este foarte activ! în procesul de accesare a fondurilor Axei 4 POS Mediu #i a depus eforturi sus"inute pentru a remedia unele neajunsuri ale programului, care împiedicau accesul ONG-urilor.

La fel ca în domeniul dezvolt!rii rurale, organi-za"iile de mediu pot fi împ!r"ite în dou! categorii: prima este cea a organiza"ilor mari, care dezvolt! proiecte la nivel jude"ean, regional sau na"ional #i care au experien"! în atragerea #i administrarea de fonduri (inclusiv europene). Cea de-a doua categorie este format! din organiza"ii de mici dimensiuni,

locale, care desf!#oar! proiecte în special în localitatea în care func"ioneaz!. Acestea au mai degrab! capacitatea de a mobiliza resurse locale #i de a dezvolta proiecte mici.

Organiza"iile neguvernamentale pot fi solicitan"i eligibili în cadrul Programului Opera"ional Sectorial de Mediu, pe Axa 4 „Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protec"ia naturii”. Aceast! ax! are ca obiectiv specific „Protec"ia #i îmbun!t!"irea biodiversit!"ii #i a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea re"elei Natura 2000” #i beneficiaz! de o alocare financiar! de 215 milioane de euro, din care 172 de milioane reprezint! contribu"ia Uniunii Europene.

Pentru a fi eligibile, organiza"iile negu verna-mentale trebuie s! aib! prev!zut, în actul constitutiv activit!"i de protec"ia mediului #i/sau protec"ia naturii. Acesta este un element par"ial irelevant, dat fiind c!, în conformitate cu legea de înfiin"are a asocia"iilor #i funda"iilor, actul constitutiv include obligatoriu doar scopul organiza"iei, informa"ii detaliate cu privire la obiective #i activit!"i fiind detaliate în statut.

În plus, acestea trebuie s! îndeplineasc! urm!toarele condi"ii specifice:

!"În cazul în care solicitantul este alt! entitate

Accesul ONG-urilor la POS Mediu

Programul Opera"ional Sectorial de Mediu (POS Mediu)

36

decât administratorul/custodele ariei protejate care face subiectul propunerii de proiect, solicitantul este eligibil dac! este îndeplinit! una din condi"iile de mai jos:

"# exist! acordul scris al administratorului/custodelui;

"# administratorul sau custodele este partener în proiect.

!"În cazul în care o arie protejat! nu are sistem de administra"ie constituit, solicitantul este eligibil numai dac! este îndeplinit! una din condi"iile de mai jos:

# exist! acordul scris al autorit!"ii competente de mediu pentru realizarea proiectului;

# autoritatea competent! de mediu este partener în proiect.

Excep"ie: În cazul proiectelor na"ionale, este necesar doar acordul Ministerului Mediului (cu excep"ia proiectelor depuse de acesta).

Luând în calcul condi"iile specifice de eligibilitate pe care trebuie s! le îndeplineasc! un aplicant, în special cea referitoare la obligativitatea de a fi administratorul sau custodele ariei naturale, în practic!, foarte pu"ine ONG-uri pot fi solicitan"i eligibili pe POS Mediu. De cele mai multe ori, ONG-urile au ales s! fie parteneri. Calitatea de partener în proiect nu ofer! prea multe posibilit!"i organiza"iilor în implementarea de proiecte deoarece sectorul ONG-urilor de mediu devine doar contributor par"ial la atingerea obiectivelor programului, statutul de partener limitând poten"ialul organiza"iilor. Pân! în prezent, posibilitatea ca partenerul s! implementeze activit!"i din cadrul proiectului este, înc!, neclar!. În conformitate cu prezentele reglement!ri, partenerul poate derula doar activit!"i de management de proiect. Orice serviciu specializat – de training, de cartare sau pe alte subiecte pe care ONG-urile de mediu de"in expertiz!, trebuie subcontractat. În aceste

condi"ii, expertiza #i experien"a ONG-urilor este minimalizat! #i marginalizat!.

Potrivit datelor comunicate de Autoritatea de Management pentru POS Mediu, la data de 29.07.2009, la prima rund! de finan"are deschis! în cadrul acestei Axe, au fost depuse 48 de proiecte, doar 25% dintre acestea fiind depuse de organiza"ii neguvernamentale. Din 16 proiecte aprobate pe aceast! ax!, numai 2 au fost câ#tigate de ONG-uri, doar una dintre organiza"ii semnând contractul de finan"are pân! la momentul finaliz!rii analizei.

II. a M!sura în care condi"iile financiare sunt adaptate realit!"ilor din mediul asociativ

Accesarea finan"!rilor disponibile dup! aderare oblig! organiza"iile neguvernamentale la calcule financiare riguroase înainte de a depune propuneri de proiecte, condi"iile financiare constituind una dintre cele mai mari limit!ri în accesarea acestor fonduri.

La capitolul condi"ii financiare, POS Mediu se caracterizeaz! prin urm!toarele:

1. Co-finan"are de 0%

Potrivit ghidului de finan"are, co-finan"area cheltuielilor eligibile în cazul proiectelor depuse pe Axa 4 este de 0% (80% din valoarea eligibil! este asigurat! de UE #i 20% de la bugetul de stat). Beneficiarii trebuie s! fac! dovada fondurilor necesare pentru acoperirea cheltuielilor neeligibile.

2. Posibilitatea recuper!rii TVA-ului

La fel ca la toate Programele Opera"ionale, TVA-ul este cheltuial! neeligibil!, îns! poate fi recuperat de la bugetul de stat. Spre

II. Condi"iile financiare, coeren"a documentelor, birocra"ia programului, proceduriIe

37

deosebire de alte programe opera"ionale îns!, în condi"iile în care proiectele au bugete mari, TVA-ul devine un element important în asigurarea fluxului de numerar.

3. Pre-finan"are de 30% din valoarea eligibil!

Pre-finan"area pe care un contractant o poate primi este de maxim 30% din valoarea eligibil! a proiectului. În schimb, primirea pre-finan"!rii este condi"ionat! de existen"a unui contract de furnizare sau de lucr!ri încheiat conform legii achizi"iilor publice. Acest lucru înseamn! c!, în realitate, poten"ialii beneficiari nu primesc pre-finan"area la începutul proiectului, ci doar dup! parcurgerea procedurilor de achizi"ie care pot s! dureze câteva luni de zile.

În aceste condi"ii, organiza"iile neguverna–mentale apreciaz! c!, având în vedere amploarea proiectelor propuse în cadrul acestui program, problemele generate de fluxul de numerar constituie un impediment sever în accesarea acestor fonduri. Un element care trebuie luat în considerare este faptul c! în prezent pentru ONG-uri este foarte dificil! realizarea unui fond-tampon care s! asigure sus"inerea activit!"ilor proiectului pân! la rambursare.

O80,&#6.#-#' /6#=.#/' /0/.2' 62' /3' F,=.' "Q$(&.#' 6/'$&7.#';0,&#6.#':/&':/0&'6/0#'=2'/&M2'3$'&:;/6.':/&':/0#L'(/0'P%&'.0#M3&#'7&','=&"30/$%2'5$/$6&/02':/&' :/0#SU' V,0"/$&*/%&#' $#"3+#0$/:#$./-2';,.#$%&/-'/;-&6/$.2W

O8#$.03',',0"/$&*/%&#'$#"3+#0$/:#$./-2'6/0#'/0#'3$';0,&#6.'7&':/&';,/.#'/+#/'P$62'3$3-'P$'/6#-/7&'=&=.#:'(#'5$/$%/0#L'/0';3.#/'5'(#=.3-'(#'(&56&-L'/(&62' P$':,:#$.3-'(#' F/%2L' /+Q$(' P$'+#(#0#' 7&'60&*/' ;0&$' 6/0#' .0#6#:L' /66#=3-' -/' 5$/$%20&' #'F,/0.#'0#(3=';#$.03'<EGR30&S'E3'60#('62'#@&=.2',',0"/$&*/%&#'6/0#';,/.#'=2'*&62^';,.'=2'(36'M&$#'(,32';0,&#6.#SU' V,0"/$&*/%&#'$#"3+#0$/:#$./-2';,.#$%&/-'/;-&6/$.2W

Doar o singur! organiza"ie a declarat c! ar

avea posibilitatea angaj!rii unui împrumut pe termen scurt.

Ca o solu"ie pentru imposibilitatea contract!rii unui împrumut prin care s! fie sus"inute activit!"ile proiectului pân! la rambursare, organiza"iile neguvernamentale apreciaz! ca fiind util! înfiin"area unui fond pentru ONG-uri similar celui de garantare pentru IMM-uri.

Alte probleme cu care s-au confruntat cei sau care au aplicat sau au vrut s! aplice în cadrul Axei 4 a POS Mediu "in de eligibilitatea cheltuielilor. Organiza"iile intervievate în cadrul prezentului raport au explicat c!, de exemplu, la prima rund! de finan"are, cheltuielile cu salariile nu erau eligibile, ceea ce a f!cut, practic, imposibil! implementarea unor astfel de proiecte de c!tre organiza"iile neguvernamentale. Mai mult decât atât, una dintre organiza"iile neguvernamentale al c!rei proiect a fost declarat câ#tig!tor a renun"at la semnarea contractului de finan"are. Ulterior a fost modificat Ordinul de Cheltuieli eligibile astfel încât, în cea de-a doua sesiune de depunere de proiecte pe Axa 4 POS Mediu, cheltuielile cu salariile au devenit eligibile.

În ceea ce prive#te documenta"ia care trebuie s! înso"easc! un proiect, foarte mul"i dintre intervieva"i consider! c! este stufoas! #i c! cerin"ele sunt scrise într-un limbaj care nu este u#or accesibil.

Acceptând complexitatea documentelor ca fiind necesar! în contextul sumelor puse la dispozi"ia poten"ialilor beneficiari, cerin"ele ar trebui s! r!mân!, totu#i, în limite rezonabile. Un exemplu oferit de un poten"ial beneficiar a fost acela c! aplicantului i-au fost solicitate h!r"i detaliate cu aria de operare vizat! de proiect sau actul de constituire a parcului de#i acesta fusese înfiin"at prin hot!râre de guvern.

II. b Claritatea documentelor #i a procedurilor. Birocra"ia programului

38

„Sunt stufoase, dar "inând cont #i de valoarea proiectelor pare cumva normal. Într-adev!r, î"i macin! mult timp alergând, cu atât mai mult cu cât sunt mai mul"i parteneri. Noi suntem parteneri la administra"ia parcului. E o structur! ierarhic! #i mergem din aproape în aproape, dar pot & simpli&cate. Sunt unele documente pe care le cer inutil, nu au nicio relevan"!.” (organiza"ie aplicant!)

Organiza"iile intervievate în cadrul proiectului „112 pentru Fonduri Structurale”, în special cele care au ini"iat procesul de aplicare sau care au aplicat deja, au definit Ghidul Solicitantului ca nefiind suficient de clar. Unii dintre responden"i au men"ionat c! acesta a fost unul din motivele pentru care au renun"at la depunerea unei propuneri de proiect.

Elementul ap!rut frecvent în r!spunsurile intervieva"ilor este legat de lipsa de claritate a capitolului care descrie cum pot & folosi"i banii: !"cheltuielile cu personalul angajat; !"cheltuieli ce nu pot fi încadrate pe nicio

linie;!"cheltuielile cu echipamente (ghidul

nu specific! clar ce echipamente pot fi achizi"ionate);

!"nu este clar în ce m!sur! solicitantul (#i mai ales partenerii) poate implementa singur activit!"ile din proiect, f!r! s! le subcontracteze.

O alt! problem! semnalat! este traducerea defectuoas! a unor termeni #i folosirea, în câteva contexte, a unor termeni în limba englez!.

Mul"i dintre intervieva"ii prezentului raport calific! birocra"ia programului ca fiind foarte mare: solicit!rile care vin de la institu"ii sunt exagerate #i greu de îndeplinit. („[…] pe data de 6 ianuarie (fiind vineri) ni s-a cerut s! aducem 11 acte în 3 zile, printre care #i actul constitutiv al parcului. Te treze#ti cu o astfel de chestie dup! ce ai muncit atâta la un proiect.” (ONG aplicant)

Reprezentan"ii Autorit!"ii de Management re-cu nosc faptul c! ghidul este prea înc!rcat, dar precizeaz! c! au adus modific!ri încercând, în paralel, s! men"in! un echilibru între con"inutul ghidului, anexe #i alte documente relevante. De asemenea, reprezentan"ii AM men"ioneaz! probleme de legisla"ie: „Administra"iile de parcuri #i-au ob"inut personalitatea juridic! anul acesta. Nu au putut semna contractele de finan"are pentru proiectele aprobate în prima sesiune #i nici acum nu pot fi semnate din cauz! c! se modific! din nou legisla"ia. În prezent, se a#teapt! modificarea legisla"iei pentru a putea semna aceste contracte de finan"are”.

Potrivit informa"iilor oferite de reprezentan-"ii AM, au fost depuse eforturi pentru sim plifica rea procedurilor de aplicare #i implementare. În acest sens, a fost amânat! depunerea anumitor documente pân! în etapa contract!rii, au fost revizuite ghidu rile. Do cumenta"ia solicitat! în prezent nu poate fi simplificat! mai mult, întrucât cheltuirea banilor europeni trebuie bine argumentat!, sus"in reprezentan"ii AM.

Singurele simplific!ri care mai pot fi operate sunt, potrivit angaja"ilor institu"iilor care administreaz! POS Mediu, cele ce "in de mic#orarea timpilor de r!spuns c!tre beneficiari. În cadrul interviului de la OI Sud-Est, reprezentan"ii au precizat c! sistemul „ar mai trebui îmbun!t!"it ca urmare a necesit!"ilor #i realit!"ii române#ti. Poate nu ar fi r!u s!-l simplifice, prin simplificarea #i claritatea procedurilor de achizi"ii conform OG/34, s! existe liste negre cu persoanele juridice ce au participat la licita"ii #i nu s-au achitat de sarcini conform contractelor încheiate.”

„Birocra"ia este destul de mare, dar uneori este necesar! pentru a avea o ordine #i o imagine clar! asupra fondurilor #i este impus! de c!tre Comisia European!.” (reprezentant OI Timi#oara)

„Condi"iile de accesare a fondurilor structurale pot s! par! excesiv de birocratice, dar acest

39

lucru se datoreaz! #i condi"iilor impuse de Regulamentele CE în vigoare, pentru evitarea unor posibile nereguli.” (reprezentant OI Pite#ti)

„Procesul este destul de birocratic, dar el este guvernat de regulamentele Comisiei Europene.” (reprezentant OI Bucure#ti)

„Gradul de birocratizare este unul normal, "inând cont de sumele mari #i de complexitatea proiectelor. Nu putem spune c! este excesiv, dar trebuie s! avem în vedere faptul c! este o birocra"ie compus! deoarece este birocra"ia româneasc! dublat! de birocra"ia impus! de regulile europene. Sunt cinci etape de verificare, în fiecare dintre el existând grija fa"! de transparen"!, egalitate de #anse etc.” (reprezentant OI Sud-Est)

„Procesul este unul normal din punct de vedere al birocra"iei.” (reprezentant OI Cluj)

Reprezentan"ii AM au avut o întâlnire cu membrii Coali"iei Natura 2000 înainte de încheierea termenului pentru a doua sesiune de cereri de proiecte în care au discutat „problemele legate de absorb"ia fondurilor #i de posibilitatea ca ONG-urile s! acceseze finan"area”. ONG-urile intervievate subliniaz! faptul c! propunerile f!cute de Coali"ia Natura 2000, în cadrul acestei consult!ri, nu au fost luate în considerare la realizarea ghidului pentru cea de-a treia rund! de finan"are.

În cazul Axei 4 „Protec"ia naturii”, evaluarea proiectelor se face la nivelul Organismelor Intermediare, cu evaluatori interni. La nivelul Organismelor Intermediare sunt organizate Grupuri de evaluare (GE). Activitatea Grupului de evaluare poate fi sus"inut! #i de exper"i tehnici în domeniul protec"iei naturii, cu rol consultativ sau cu drept de vot. Dac!, în

urma evalu!rii, proiectele primesc minimum 6 puncte, Grupul de Evaluare poate propune revizuirea acestora. Aceast! procedur! este binevenit!.

În urma evalu!rii, Organismele Intermediare trimit c!tre Autoritatea de Management (în aten"ia Comitetului de Selec"ie a Proiectelor) listele cuprinzând atât proiectele propuse spre finan"are cât #i cele respinse. Acest Comitet este responsabil de verificarea rapoartelor elaborate de Grupul de Evaluare #i de validarea punctajelor propuse.

În cazul în care aplican"ii consider! c! evaluarea proiectului nu a fost corect!, ace#tia pot contesta procesul. Contesta"iile sunt solu"ionate la nivelul Organismelor Intermediar.

Potrivit informa"iilor comunicate de reprezentan"ii institu"iilor incluse în cercetare, au fost primite contesta"ii, majoritatea fiind depuse de cei ale c!ror proiecte au fost respinse. De asemenea, intervieva"ii au explicat c!, pân! în prezent, nu a fost admis! nicio contesta"ie. La rândul lor, ONG-urile sunt nemul"umite de faptul c! nu le este comunicat punctajul ob"inut. F!r! îndoial! c!, dac! rezultatele evalu!rii ar fi mai clare (prezentate împreun! cu punctaje primite pentru fiecare criteriu de evaluare), aplican"ii ar fi mai reali#ti în contestarea evalu!rii #i #i-ar putea îmbun!t!"i viitoarele aplica"ii.

În cadrul POS Mediu, termenele de evaluare sunt transparente. Astfel, poten"ialul aplicant #tie de la început c!, pentru proiectele depuse pe aceast! ax!, va primi o notificare cu privire la rezultatul procesului de evaluare în termen de 4 luni.

II. c Evaluarea proiectelor în cadrul Axei 4, POS Mediu

40

Pentru promovarea Programului Opera"ional Sectorial de Mediu a fost elaborat Planul Na"ional de Comunicare 2007–2013. Aceast! strategie de comunicare func"ioneaz! la nivelul Autorit!"ii de Management #i la nivelul Organismelor Intermediare. Anual este elaborat un plan de implementare a strategiei de comunicare, cu activit!"i specifice pentru fiecare regiune. Organiza"iile neguvernamentale sunt men"ionate printre grupurile "int! ale strategiei de comunicare.

În cazul canalelor de comunicare, strategia de comunicare î#i propune s! foloseasc! sesiunile de informare/seminariile, serviciile de tip help-desk, inform!rile prin intermediul website-ului #i al mass-media.

În general, canalele de comunicare pe care institu"iile le folosesc sunt considerate de c!tre responden"ii din ONG-uri ca nefiind adaptate grupului "int!. Ace#tia au motivat r!spunsul atât din punct de vedere al modului în care se face comunicarea (de pild!, folosirea Internetului drept canal de informare pentru un public care locuie#te în zone f!r! semnal), cât #i al con"inutului propriu-zis (limbaj neadaptat). În fapt, aceast! problem! este întâlnit! la nivelul tuturor programelor.

Pentru organiza"ii neguvernamentale, ca #i pentru al"i poten"iali beneficiari, canalul cel mai important #i frecvent utilizat este comunicarea direct# - cel prin care beneficiarii primesc, de fapt, asisten"a pe probleme specifice.

OI-urile sunt cele care p!streaz! leg!tura direct! cu poten"ialii aplican"i #i cu beneficiarii, iar la nivelul acestora este desemnat! o persoan! responsabil! de asigurarea serviciului help-desk (8 ore/zi). Aici, beneficiarii pot solicita telefonic sau în scris explica"ii #i

chiar pot solicita organizarea de întâlniri de clarificare. Reprezentan"ii OI-urilor ne spun îns! c!, din punctul lor de vedere, aplican"ii nu exploateaz! suficient acest instrument care i-ar ajuta s! în"eleag! mai bine anumite aspectele neconcludente din programele opera"ionale.

Pentru a testa calitatea asisten"ei oferite, au fost realizate trei teste cu serviciul help-desk al Organismelor Intermediare POS Mediu. Aceste teste #i-au propus s! evalueze calitatea r!spunsurilor oferite de angajatul help-desk-ului, atitudinea acestuia #i disponibilitatea sa de a oferi informa"ii complete solicitan"ilor. Rezultatul a fost c!, angaja"ii sunt, de obicei, amabili #i încearc! s! sus"in! eforturile celor interesa"i de POS Mediu. R!spunsurile, îns!, nu ofer! suficient de multe detalii. Angaja"ii dau mai degrab! informa"ii care sunt deja în ghidul de finan"are. Unul dintre angaja"i chiar nu a #tiut ce s! r!spund!, argumentând c! ghidul în sine nu e foarte clar.

La rândul lor, #i cei intervieva"i în cadrul cercet!rii apreciaz! c!, de foarte multe ori, r!spunsurile primite au fost „copy !i paste din ghidul de finan"are” (prelu!ri ad-literam din documenta"ia deja disponibil!). Au fost #i situa"ii în care r!spunsurile primite de la OI #i AM nu au coincis sau în care institu"iile nici m!car nu au trimis informa"iile sau clarific!rile solicitate.

De cele mai multe ori, ONG-urile au g!sit r!spunsurile comunicând între ele #i reconstituind informa"iile fragmentate primite.

În ceea ce prive#te termenele de r!spuns, cei mai mul"i dintre reprezentan"ii institu"iilor au precizat c! solicit!rile de informa"ii adresate institu"iilor primesc r!spuns în termenele prev!zute de Legea 544/2001 privind accesul la informa"ii de interes public #i de Hot!rârea de Guvern 878/2005 privind accesul publicului la informa"ia privind mediul. În plus, termenele de r!spuns fac referire #i la Ordonan"a nr. 27/30.01.2002 privind reglementarea

III. Comunicarea în cadrul POS Mediu

Comunicarea cu beneficiarii

41

activit!"ii de solu"ionare a peti"iilor (OI Pite#ti). OI Timi#oara #i OI Centru declar! c! nu exist! termene specifice. A#adar, exist! o confuzie legat! de termenele de r!spuns, determinat! de lipsa procedurilor coerente la nivel de POS Mediu.

Un alt instrument de comunicare important pentru beneficiarii sau poten"ialii beneficiari POS Mediu este reprezentat de site-urile institu"iilor responsabile.

Site-urile institu"iilor responsabile reprezint! unul dintre instrumentele importante de comunicare pentru beneficiarii sau poten"ialii beneficiari ai POS Mediu. Înc! de la prima accesare, pagina web a POS Mediu este o apari"ie total neprietenoas!. În contradic"ie cu pagina Ministerul Mediului, pagina Autorit!"ii de Management este de un vernil-alb!strui foarte ostil. Un prim contact vizual cu acest site creeaz! senza"ia unui site neactualizat.

Pentru a verifica, totu#i, dac! prezint! caracter de noutate, impulsul te trimite spre pagina Inform!ri pentru pres!. În pofida aspectului învechit, pagina este actualizat!.

Site-ul este neprietenos nu doar din cauza graficii, ci #i a informa"iilor prezentate, în compara"ie cu cele de pe paginile de internet ale altor Autorit!"i de Management lipsesc informa"ii legate de rolul #i organizarea Autorit!"ii, atribu"iile func"ionale pentru asigurarea transparen"ei procesului sau date legate de publicitatea #i transparen"a programului. Mai pe larg câteva exemple de documente sau informa"ii lips!:

!"coordonatele de contact ale conducerii,

!"programul de func"ionare a institu"iei,

!"regulamentul de organizare #i func"ionare,

!"date referitoare la func"ionarea unui Punct de informare,

!"sesiuni de informare pentru beneficiari,

!"link-uri c!tre paginile web ale OI-urilor,

!"întreb!ri frecvente #i r!spunsuri.

În concluzie, dac! ar fi s! d!m o not! de ansamblu pentru partea grafic! #i pentru con"inut, între 1 #i 5 (unde 1 reprezint! minimul #i 5 maximul), AM POS Mediu, pentru pagina web, ar primi un 2 total neprietenos.

Sesiunile de informare

Conform strategiei de comunicare, AM (prin OI) organizeaz! periodic sesiuni de informare pentru poten"ialii aplican"i. Astfel, la fiecare lansare de proiecte, OI-urile organizeaz! întâlniri cu poten"ialii beneficiari pentru a le prezenta respectiva linie de finan"are. Reprezentan"ii organiza"iilor neguvernamentale au precizat c!, de regul!, aceste sesiuni de informare sunt organizate în marile ora#e #i, ca urmare, informa"ia nu ajunge în toate zonele de interes, având în vedere faptul c! ariile naturale sau ariile protejate nu se g!sesc de cele mai multe ori în zona urban!. Cu toate acestea, mai mult de jum!tate dintre organiza"iile intervievate precizeaz! c! au participat la sesiunile de informare organizate de OI-uri #i le-au catalogat ca fiind binevenite #i mobilizatoare.

Autoritatea de Management consider! c! leg!tura pe care o are cu OI-urile este foarte important! pentru c! acestea intr! în contact direct cu solicitan"ii. Rela"ia dintre AM #i OI-uri este reglementat! printr-un acord de delegare de func"ii #i prin proceduri interne de lucru.

Atât Organismele Intermediare, cât #i Autoritatea de Management au proceduri de lucru stricte care stabilesc #i modalit!"ile de comunicare, fluxul documentelor, termenele #i responsabilit!"ile. Organismele Intermediare trimit raport!ri periodice c!tre AM cu privire la activit!"ile desf!#urate la situa"ia instruirilor personalului (termenul folosit este „training-

Comunicarea inter-institu"ional!

42

map”), raport!rile trimestriale prezint! modul în care au fost îndeplinite recomand!rile misiunilor de evaluare/audit, rapoarte de monitorizare etc. Autoritatea de Management trimite inform!ri periodice cu privire la documentele nou ap!rute. Exist! consult!ri, întâlniri de lucru periodice, întreb!rile #i r!spunsurile de la/pentru beneficiari sunt circulate între institu"ii, inform!ri cu privire la participarea la diferite evenimente etc.

O alt! institu"ie important! din punct de vedere al comunic!rii este Autoritatea de Management pentru PNDR. Potrivit reprezentan"ilor AM, institu"iile responsabile de cele dou! programe încearc! s! dezvolte o strategie comun! care s! permit! direc"ionarea solicitan"ilor c!tre sursa potrivit! de finan"are. Din perspectiva AM, lipsa unei astfel de abord!ri unitare pe cele dou! programe va duce la risipirea resurselor financiare, solicita"ii vor ini"ia proiecte individuale #i nu unele integrate. Pentru complementaritate, este nevoie de o viziune clar! asupra proiectelor deja finan"ate.

Dincolo de claritatea procedurilor #i a documentelor asociate, profesionalismul func"ionarilor este cel care determin! calitatea asisten"ei oferite beneficiarilor #i poten"ialilor beneficiari ai POS Mediu. Pornind de la aceast! premis!, cercetarea de fa"! a urm!rit dou! aspecte:

!"cum î#i autoevalueaz! institu"iile publice resursa uman!;

!"care este percep"ia organiza"iilor neguvernamentale cu privire la calitatea asisten"ei.

Atât Autoritatea de Management, cât #i Organismele Intermediare reclam! probleme

legate de deficitul de personal. Reprezentan"ii Autorit!"ii consider! c!, pentru furnizarea unor servicii la standarde rezonabile, num!rul angaja"ilor ar trebui s! se dubleze.

În cadrul Autorit!"ii de Management lucreaz!, potrivit datelor comunicate de institu"ie, 130 de persoane. Potrivit AM, deficitul de personal exist! întrucât, de exemplu, la Direc"ia de programare (unde func"ioneaz! Serviciul de coordonare-preg!tire proiecte) volumul de munc! este foarte mare, fiind în derulare 10 contracte de asisten"! tehnic!, dou! dintre acestea preg!tind 7 jude"e pentru implementarea unor proiecte pentru gestionarea de#eurilor. )i în ceea ce prive#te evaluarea propunerilor de proiecte, deficitul de personal este resim"it. Potrivit datelor comunicate de reprezentantul Autorit!"ii de Management, de evaluare sunt responsabili, teoretic, 20 de angaja"i, practic, din diverse cauze (demisii în urma c!rora posturile r!mase vacante nu mai pot fi ocupate, ori folosirea personalului de c!tre alte departamente) lucreaz! doar 15.

Un elemente important este exodul de personal, mul"i dintre angaja"ii institu"iilor plecând c!tre mediul privat. Reprezentan"ii Autorit!"ii de Management precizeaz! c! probleme generate de insufi-cien"a personalului încep s! apar! $i la nivel de implementare unde, în momentul de fa"!, sunt aprobate 11 proiecte cu o valoare de peste 1 miliard de euro.

'O4#&'(#'-/';/0.#/'(#'&:;-#:#$./0#'P$6#;'=2'5#'(#=.3-'(#'=,-&6&./%&_'(/62'$3'=#'+/'"2=&','=,-3%&#'P$';0&+&$%/'(#56&.3-3&'(#';#0=,$/-L'=#'+/'/H3$"#'-/'3$'M-,6/HSU'V0#;0#*#$./$.'!9W

Potrivit informa"iilor comunicate, regulile de angajare sunt stabilite de Ministerul Mediului, prin Direc"ia Resurse Umane, în urma unor consult!rilor cu Autoritatea de Management #i cu Organismele Intermediare.

Personalul AM #i OI

43

În ceea ce prive#te perfec"ionarea #i formarea continu!, actorii institu"ionali intervieva"i au precizat c!, la nivelul Autorit!"ii de Management, sunt organizate anual sau de dou! ori pe an cursuri de instruire. Personalul OI ia parte la instruiri periodice, în func"ie de specificul postului - unele dintre acestea sunt doar pentru angaja"ii OI, altele au participare mixt! AM-OI. Angaja"ii OI-urilor #i ai Autorit!"ii de Management au beneficiat în ace#ti ani de numeroase sesiuni de preg!tire cu exper"i români/str!ini. Din aprecierile celor intervieva"i, aceste sesiuni sunt foarte utile în îmbun!t!"irea cooper!rii #i comunic!rii reprezentan"ilor institu"iilor cu poten"ialii be-ne ficiari. La OI Bac!u, de exemplu, personalul este instruit periodic, în cadrul sesiunilor de training, seminarii/workshop-uri, sesiuni de training la locul de munc!. În cadrul acestor sesiuni sunt abordate teme specifice activit!"ii curente.

La sfâr#itul fiec!rui an are loc evaluarea func"ionarilor publici. În plus, AM efectueaz! evalu!ri anuale asupra activit!"ii OI. De asemenea, la nivelul OI-urilor se desf!#oar! evalu!ri periodice ale tuturor angaja"ilor, conform unui Plan de Ac"iune al Organismului Intermediar, aprobat de AM.

Organismele Intermediare î#i autoevalueaz! personalul în termeni pozitivi:

O4,-#6.&+3-' #=.#' F,/0.#' M&$#' ;0#"2.&.' 7&' F,/0.#'&:;-&6/.S'!.:,=F#0/' (#' -3603' #=.#' F,/0.#' M3$2'7&' #@&=.2' ,' M3$2' 6,-/M,0/0#' P$.0#' /$"/H/%&SU'V0#;0#*#$./$.'<A'B&:&7,/0/W

O)/L' =3$.' ;0,F#=&,$&7.&' /+Q$(' P$' +#(#0#' 62'/3' M#$#56&/.' (#' $3:#0,/=#' .0/&$&$"R30&SU'V0#;0#*#$./$.'<A'`3630#7.&W

OE3'$#';3.#:'#@;0&:/';3$6.3-'(#'+#(#0#'F/%2'(#'/-.#'&$=.&.3%&&'/M&-&./.#'63'"#=.&,$/0#/'F,$(30&-,0'=.036.30/-#S' K$' ;/0.&63-/0L' 6,$=&(#02:' 62' P$'cadrul  Organismului  Intermediar  POS  Mediu 

8&.#7.&'#@&=.2'3$'6,-#6.&+';0,F#=&,$&=.L';#0=,$/-

F,/0.#' M&$#' ;0#"2.&.' (&$' ;3$6.' (#' +#(#0#';0,F#=&,$/-L' 63'=;&0&.'(#'#6C&;2SU' V0#;0#*#$./$.'<A'8&.#7.&W

O8,.' =2' 6/0/6.#0&*#*' #6C&;/' <A' >&M&3' 6/' 3$/';0,F#=&,$&=.2'7&'6/0#'#+,-3#/*2'M&$#S')/L'60#('62'#6C&;/'#=.#';0,F#=&,$&=.2L'6C&/0'60#('6/'#'3$'6,0;'(#'#-&.2'(#'F3$6%&,$/0&';3M-&6&SU'V0#;0#*#$./$.'<A'>&M&3W

În concluzie, institu"iile responsabile de administrarea POS Mediu î#i caracterizeaz! resursa uman! ca fiind insuficient!, dar bine preg!tit!.

Cât prive#te atitudinea autorit!"ilor fa"! de ONG-uri, acestea din urm! au sus"inut c!, de#i exist! excep"ii, atitudinea a fost, în general, una deschis!. „Din punctul !sta de vedere, nu este nimic de repro$at fiindc! îi vedeam $i pe ei în postura în care nu î$i îndeplinesc un plan. La un moment dat, chiar ei au început s! ne sâcâie cu telefoane la a doua sesiune”.

Sunt indicate, totu#i, #i situa"ii în care asisten"a oferit! nu este de cea mai bun! calitate. De exemplu, un aspect de care se plâng beneficiarii este legat de competen"ele unora dintre angaja"ii institu"iilor responsabile. Lipsa de expertiz! în domeniul conserv!rii biodiversit!"ii a angaja"ilor din cadrul OI este unul dintre exemplele oferite în acest sens: „[....] degeaba discut eu despre conservarea biodiversit!"ii #i despre cercetare fundamental! într-un Parc Na"ional cu cineva care discut! totul din ra"iuni economice #i contabile sau din alte perspective”.

44

Din perspectiva Autorit!"ii de Management #i a Organismelor Intermediare, factorii principali care limiteaz! accesul ONG-urilor la fondurile din POS Mediu sunt:

!"lipsa experien"ei beneficiarilor (#i, uneori, chiar a consultan"ilor) în scrierea de proiecte, dar mai ales în implementarea acestora. Potrivit OI-urilor intervievate, factorul care determin!, cel mai adesea, respingerea proiectelor este calitatea cererii de finan"are (gre#elile de buget, activit!"ile neeligibile, lipsa de corelare între activit!"ile propuse #i problema identificat!);

!"capacitatea sc!zut! de a asigura fondurile necesare pân! la rambursare, precum #i valoarea mare a cheltuielilor neeligibile ale proiectului;

!"aplicantul nu î#i poate dovedi întotdeauna capacitatea institu"ional! #i financiar! de a implementa respectivul proiect.

Acelea#i motive sunt sus"inute #i de organiza"iile neguvernamentale chestionate. Acestora li se adaug! #i:

!" neluarea în calcul a condi"iilor specifice de management financiar, ONG-urilor fiindu-le mult mai dificil s! asigure fluxul de numerar necesar, spre deosebire de institu"iile publice.

!" birocra"ia excesiv! #i schimbarea regulilor de implementare „în timpul jocului”;

!" lipsa unui rol bine definit al ONG-urilor în contextul fondurile structurale;

!" competen"a personalului AM #i OI, care pe de o parte nu are experien"! în derularea #i monitorizarea de proiecte, pe de alt! parte nu are cuno#tin"e tehnice specifice domeniilor de finan"are ale programului.

Bazându-ne pe propria experien"! #i pe informa"iile culese prin prezenta cercetare, putem aprecia c! experien"a programelor de pre-aderare (cum ar fi PHARE) nu s-a transferat la fondurile structurale, a#a cum ar fi fost normal, #i consider!m ca principal! problem! pentru disfunc"ionalit!"ile din sistem este lipsa resursei umane experimentate din cadrul AM-ului #i OI-urilor.

Accesarea fondurilor din POS Mediu se dovede#te a fi o activitate birocratic!, lucru acceptat în cea mai mare m!sur! atât de institu"iile care gestioneaz! aceste fonduri cât #i de beneficiari, având în vederea valoarea proiectelor #i restric"iile impuse de Comisia European!.

Birocra"ia stufoas! nu este îns! sus"inut! de claritate #i coeren"! – astfel încât, dac! drumul e dificil, s! fie m!car bine marcat! Nu putem vorbi despre termene #i proceduri clare. Frecvent r!spunsurile date de reprezentan"ii OI-urilor sunt contradictorii în ceea ce prive#te termenele sau procedurile aplicate. Lucrul acesta poate duce la concluzia c! respectivele proceduri nu sunt suficient de clar stabilite în regulamente sau c! nu au fost suficient de bine comunicate. Un efect direct al acestor probleme este descurajarea poten"ialilor aplican"i, întârzierea semn!rii contractelor #i a lans!rii proiectelor.

S-a constatat o oarecare toleran"! din partea beneficiarilor cu privire la termenele lungi de evaluare a proiectelor pentru primele dou! runde de aplicare, considerându-se c! aceste întârzieri au f!cut parte din procesul de înv!"are. Cu toate acestea persoanele intervievate #i-au exprimat speran"a c! lucrurile vor intra pe un f!ga# normal #i c! termenele vor fi mai scurte în urm!toarele etape.

Incoeren"a legislativ! cu privire la Agen"ia Na"ional! a Ariilor Protejate (ANAP) #i la

IV. De ce nu se gr!besc ONG-urile s! acceseze fondurile disponibile prin POS Mediu?

Concluzii

45

atribu"iile sale împiedic! autorizarea custozilor din ariile protejate #i, implicit, împiedic! definitivarea procesului de contractare a proiectelor aprobate.

Pe lâng! problemele generate de sistemul de alocare a fondurilor, sectorul ONG se confrunt! #i cu probleme proprii în procesul acces!rii fondurilor din POS Mediu. Unele cauze sunt interne: capacitatea redus! de management a organiza"iilor, lipsa unor speciali#ti în domeniul achizi"iilor publice sau în domeniul juridic - obligatorii în derularea proiectelor de acest tip. Alte cauze "in de situa"ia financiar! precar! a sectorului asociativ în ansamblu.

Din punctul de vedere al evolu"iei înregistrate, se v!d îmbun!t!"iri – treptate #i lente, dar ele exist!. Ca urmare a experien"elor din primele dou! sesiuni, precum #i a presiunii ONG-urilor de mediu, autorit!"ile au modificat legisla"ia

privind cheltuielilor eligibile #i au inclus cheltuielile cu personalul din partea ONG-urilor pentru managementul de proiect.

Reducerea la zero a co-finan"!rii solicitate din partea ONG-urilor (având acela#i statut ca institu"iile publice) #i asigurarea pre-finan"!rii proiectelor au fost apreciate de beneficiari.

Comunicarea cu beneficiarii a evoluat de la primele dou! runde de finan"are, când s-a dovedit a fi deficitar! - ONG-urile arat! c! la cea de a treia sesiune aceasta s-a îmbun!t!"it. De asemenea, s-a constatat ca angaja"ii OI-urilor au devenit pro-activi pentru cea de a treia sesiune de depunere de proiecte, sunând #i insistând ca ONG-urile cunoscute cu activit!"i pe partea de conservarea biodiversit!"ii s! depun! proiecte.

46

Trimite-ne nereguli sau observa"ii cu privire la derularea fondurilor europene la

sesizari@afaceripublice.ro

47

Dat fiind specificul Programului Opera"ional Regional #i obiectivele pe care #i le propune, organiza"iile neguvernamentale nu pot avea o contribu"ie major! la implementarea acestui program. Domeniile în care ONG-urile pot, totu#i contribui, se reg!sesc la nivelul a dou! axe, care sunt prezentate în cele ce urmeaz!.

Axa prioritar! 3 „Îmbun!t!"irea infrastruc-tu rii sociale”

!"Domeniul major de interven"ie (DMI) 3.2. „Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea #i echiparea infrastructurii serviciilor sociale”, co-finan"area fiind de 2% din valoarea total! a cheltuielilor eligibile.

Axa prioritar! 5 „Dezvoltarea durabil! #i promovarea turismului”

!"DMI 5.1. „Restaurarea #i valorificarea durabil! a patrimoniului cultural, crearea #i modernizarea infrastructurilor conexe”

Co-finan"are: Minim 2% din valoarea cheltuielilor eligibile

!"DMI 5.2. „Crearea/dezvoltarea/moder-ni zarea infrastructurii turistice necesare valorific!rii durabile a resurselor naturale #i cre#terii calit!"ii serviciilor dar numai în calitate de partener”

Co-finan"are: Minim 50% cu excep"ia Re gi uni Bucure#ti-Ilfov unde con-tribu"ia trebuie s! fie de minim 60% din valoarea cheltuielilor eligibile.

!"DMI 5.3 „Promovarea poten"ialului turistic #i crearea infrastructurii necesare, în scopul cre#terii atracti-vit!"ii României ca destina"ie turistic!. Opera"iunea b. - Dezvoltarea #i consolidarea turismului intern prin sprijinirea promov!rii produselor specifice #i a activit!"ilor de mar-keting specifice”, co-finan"are de 2% din valoarea total! a cheltuielilor eligibile.

Practic, în cadrul Axei 3, pot implementa proiecte organiza"ii care administreaz! infrastructur! social!, iar în cadrul Axei 5, pot aplica organiza"ii active în domeniul patrimoniului #i dezvolt!rii turistice.

În ceea ce prive#te eligibilitatea organiza"iilor care administreaz! infrastructur! social!, trebuie s! men"ion!m c!, în România, exist! foarte multe organiza"ii neguvernamentale furnizoare de servicii sociale. A#teptarea Coali"iei „ONGuri pentru Fondurile Structurale” era c! vom reg!si multe dintre aceste organiza"ii în lista beneficiarilor POR, îns! aceast! a#teptare nu avea s! fie confirmat!.

Programul Opera"ional Regional (POR)

I. Accesul ONG-urilor la POR

48

Conform informa"iilor publicate de Autoritatea de Management POR (AM POR) pe website-ul www.inforegio.ro (acestea fiind singurele informa"ii oficiale ob"inute de la AM POR) rezult! c! num!rul ONG-urilor care au primit finan"are prin POR se ridic! la 3 #i anume:

!"Funda"ia Umanitar! Geana care a fost finan"at! din fondurile alocate Domeniului Major de Interven"ie 3.2. cu suma de 2.881.323 lei, valoarea total! a proiectului fiind de 3.498.749,94 lei.

!"Asocia"ia Dr. Carl Wolff a Bisericii Evanghelice care a fost finan"at! din fondurile alocate Domeniului Major de Interven"ie 3.2. cu suma de 657.744,2 lei, valoarea total! a proiectului fiind de 798.689,34 lei.

!"Asocia"ia Rosenau Turism este o alt! organiza"ie neguvernamental! care a fost finan"at! din fondurile alocate Domeniului Major de Interven"ie 5.3., în calitate de partener al Consiliul Local Râ#nov. Valoarea total! a proiectului este de 999.971,02 lei, îns! nu se poate aprecia suma exact! care revine organiza"iei neguvernamentale men"ionate mai sus.

La acestea se mai adaug! #i asocia"ii intercomunitare sau alte asocia"ii ale municipalit!"ilor pe care, îns!, nu le viz!m în cercetarea noastr!.

Abordând domeniul furniz!rii de servicii sociale, de exemplu, de#i în aproape toate jude"ele României func"ioneaz! organiza"ii neguvernamentale care administreaz! infrastructur! social! (deci poten"iali beneficiari ai POR) totu#i, lista beneficiarilor num!r! doar dou! organiza"ii finan"ate prin domeniul major de interven"ie respectiv. Baza de date a Ministerului S!n!t!"ii ne indic! un num!r

de 1.160 de organiza"ii neguvernamentale acreditate ca furnizori de servicii sociale. Aceea#i surs! ne arat! c! dintre institu"iile care ofer! servicii sociale, jum!tate sunt ONG-uri. La capitolul infrastructur! social!, putem s! d!m exemplul caselor pentru b!trâni – din totalul de 150, 42 sunt finan"ate de organiza"ii neguvernamentale.

Num!rul mic de organiza"ii trebuie îns!, privit, a#a cum am ar!tat #i la începutul acestui capitol, #i prin prisma specificului #i obiectivelor POR – investi"ii în infrastructur! (interven"ie atipic! pentru ONGuri pân! în prezent).

Dintre cauzele care determin! slaba accesibilitate a Programului Opera"ional Regional pentru ONG-uri, se disting clar condi"iile financiare ale programului:

!"Pentru accesarea fondurilor disponibile prin Axa 3 #i prin Axa 5, DMI 5.1, DMI 5.3 POR, co-finan"area este de 2% din valoarea cheltuielilor eligibile, iar pe DMI 5.2. co-finan"are este de minim 50% cu excep"ia Regiuni Bucure#ti-Ilfov unde contribu"ia trebuie s! fie de minim 60% din valoarea cheltuielilor eligibile.

!"Pre-finan"area este de maximum 15% din valoarea eligibil! a proiectului.

!"TVA-ul reprezint! cheltuial! neeligibil!, dar poate fi recuperat de la bugetul de stat.

În termen de dificult!"i financiare, ONG-urile aplicante #i poten"ial aplicante pentru finan"!ri din POR se lovesc de problema rulajului

II. Condi"iile financiare, coeren"a #i claritatea documentelor, birocra"iaprogramului

II. a M!sura în care condi"iile financiare sunt adaptate mediului asociativ

49

financiar #i a identific!rii resurselor pentru a avansa cheltuielile necesare implement!rii proiectului. Chiar #i co-finan"area, de#i reprezentând o sum! mic! în termeni procentuali, se poate ridica la sume mari pentru proiectele ce presupun reabilitare sau modernizare de infrastructur!.

Exist!, de asemenea, unele temeri ale beneficiarilor legate de perioada prea mare care se poate scurge între contractare #i primirea pre-finan"!rii. Pre-finan"area este condi"ionat! de încheierea unui contract de furnizare, execu"ie sau servicii, ceea ce presupune derularea procedurilor de achizi"ie public!. Aceste proceduri se pot întinde chiar #i pe o perioad! care ar putea acoperi luni de zile. Acest lucru înseamn! c! pre-finan"area nu este, de fapt, primit! la începutul proiectului. Nerambursarea la timp a cheltuielilor este o alt! temere pe care o au organiza"iile neguvernamentale.

„Derularea unui astfel de proiect este imposibil!, nu neap!rat pentru contribu"ia obligatorie, cât pentru cheltuielile neeligibile (TVA) #i alte cheltuieli, evaluate ulterior, raportate #i neacceptate ca eligibile.” (organiza"ie neguvernamental! poten"ial aplicant!)

Pentru a concluziona, din punct de vedere al condi"iilor financiare, ONG-urile consider! c! acestea nu sunt adaptate capacit!"ii lor: cel pu"in jum!tate dintre ONG-urile intervievate au men"ionat fie capacitatea financiar! redus!, fie capacitatea administrativ! redus! ca impediment în accesare de asemenea oportunit!"i de finan"are.

ONG-urile beneficiare sau poten"ial beneficiare nu s-au lovit de neclarit!"i sau incoeren"e ale documentelor care reglementeaz! POR. În urma analizei efectuate pe aceste documente, dar #i din interviurile realizate cu reprezentan"ii AM #i OI, a rezultat c! la nivelul AM exist! o preocupare permanent! de a actualiza ghidurile solicitantului pentru fiecare domeniu de interven"ie în parte #i de a consulta poten"ialii beneficiari cu privire la modific!rile aduse ghidurilor prin postarea spre consultare a ghidurilor pe pagina de internet a Autorit!"ii de Management a POR. Totodat!, având în vedere faptul c! OI-urile au o leg!tur! mai direct! #i mai intens! cu beneficiarii sau cu poten"ialii beneficiari ai POR, de cele mai multe ori acestea au adresat c!tre AM o serie de propuneri de îmbun!t!"ire a ghidurilor sau de eficientizare a implement!rii proiectelor contractate, acest lucru fiind extrem de util atât pentru beneficiari, cât #i pentru autorit!"ile implicate în gestionarea POR.

Cu toate c!, în general, documentele Programului Opera"ional Regional sunt pozitiv apreciate, mai exist! înc! dificult!"i punctuale.

De exemplu, exist! modific!ri de proces care-i pun în dificultate pe aplican"i - „În etapa de evaluare ni s-a solicitat realizarea unui audit energetic ca urmare a modific!rii ghidului solicitantului dup! depunerea cererii noastre, care nu a fost prev!zut în bugetul proiectului #i, astfel, au trebuit identificate alte surse financiare pentru cheltuiala aceasta.” (organiza"ie neguvernamental! contractant!)

Ar mai merita clarificate obiectivele orizontale, explic! un evaluator intervievat - „sunt proiecte specifice unde nu ai ce s! scrii despre dezvoltare durabil! #i egalitate de #anse #i

II. b Coeren"a #i claritatea documentelor, birocra"ia programului

Coeren"a #i claritatea documentelor

50

v! dau un exemplu: unul care f!cea o #osea, reabilitarea drumului jude"ean X, între anumi"i kilometri, trebuia s! scrie despre egalitate de #anse. […] Au scris c! dup! ce se va termina proiectul vor apela la femeile, b!trânii #i copiii din comunitate ca s! m!ture #i s! cure"e iarba de pe marginea drumului”.

Organiza"iile neguvernamentale pun cheltuielile eligibile/neeligibile pe lista chestiunilor care ar trebui înc! trecute printr-un proces de clarificare riguroas! la nivelul acestui program opera"ional.

Una dintre cele mai comune dificult!"i percepute de ONG-urile solicitante #i poten"ial solicitante pentru finan"!ri în cadrul POR este birocra"ia. Reprezentantul unui ONG poveste#te cum a decis s! aplice pentru finan"are din POR doar cu ajutorul unei firme de consultan"!: „din informa"iile primite de la al"i solicitan"i am în"eles c! documentele sunt a#a de complicate, c! e preferabil s! apel!m la o firm! specializat!, de#i pân! acum, toate proiectele noastre fuseser! scrise de angaja"ii funda"iei.”

Exist!, de asemenea, temeri legate de schimb!rile dese ale condi"iilor de derulare a proiectelor, chiar #i în timpul perioadei de implementare.

La nivelul AM, dar #i la nivelul OI, este o certitudine faptul c! dosarul propunerii de proiect nu poate fi simplificat mai mult decât atât. Altfel, spun reprezentan"ii institu"iilor responsabile de administrarea acestui program opera"ional, poate ap!rea riscul unei utiliz!ri ineficiente a banilor. De asemenea, institu"iile justific! nivelul actual al birocra"iei prin nevoia de a aplica normele europene #i de a utiliza acelea#i mecanisme ca în celelalte state membre ale Uniunii Europene.

De#i, din punctul de vedere al institu"iilor care gestioneaz! Programul Opera"ional Regional nivelul birocra"iei nu este excesiv #i nu afecteaz! absorb"ia7, totu#i majoritatea reprezentan"ilor OI intervieva"i au identificat cazuri punctuale în care se mai pot simplifica procedurile.

aE3:/&' (3;2' ;0,M/0#/' ;0/6.&62' +,:' ;3.#/' 7.&'(/62';,.'5'#-&:&$/.#'3$#-#'#-#:#$.#'6/0#';,.'5'6,$=&(#0/.#'/=.2*&'M&0,60/.&6#UL'=;3$#'(&0#6.,03-'3$3&'<AS

Strategia de comunicare a POR este redat! de Planul de comunicare pentru POR care stabile#te liniile strategice pentru m!surile de informare #i publicitate prin care AM POR transmite informa"iile referitoare la acest program c!tre grupurile "int!/poten"ialii beneficiari.

Planul de comunicare este bine structurat, îns! nu este suficient de clar în ceea ce prive#te canalele de comunicare folosite pentru fiecare categorie de beneficiari poten"iali. Având în vedere faptul c! POR are o gam! larg! de beneficiari (consilii jude"ene, locale, comunale, IMM-uri, institu"ii de cult, ONG-uri furnizoare de servicii sociale etc.) canalele de comunicare trebuie adaptate fiec!rui grup în parte. Spre exemplu, campaniile de informare realizate prin intermediul internetului nu vor avea impact în rândul beneficiarilor poten"iali din mediul rural unde accesul la internet este limitat.

Având în vedere faptul c! alocarea financiar! indicativ! pentru activit!"ile de informare este prezent! pe ani #i, luând în considerare c! Planul de comunicare este evaluat anual (raportul anual al implement!rii POR având o sec"iune dedicat! acestui subiect), este necesar

7 - În septembrie 2009, aproximativ 30% din bugetul total al POR era deja contractat.

Birocra"ia programului III. Comunicare

51

ca #i valorile indicatorilor folosi"i în evaluare s! fie prezenta"i separat, pentru fiecare an în parte, contribuind, astfel, la evaluarea corect! a impactului acestor activit!"i de informare.

Din discu"iile avute cu reprezentan"ii Organismelor Intermediare, în"elegem c! fiecare regiune trebuie s! de"in! #i s! aplice un plan de comunicare specific regiunii respective, dar care s! se încadreze în liniile strategice ale planului elaborat de AM. Merit! men"ionat c! eforturile de descentralizare care sunt f!cute în cadrul POR sunt de apreciat.

În comunicarea dintre institu"ii #i beneficiari, o component! foarte important! este comunicarea electronic! #i informa"iile de pe website-urile acestor institu"ii.

În ceea ce prive#te AM POR, website-ul acesteia constituie un instrument foarte util pentru beneficiari, în orice etap! a procesului s-ar afla ace#tia. Informa"ii care nu se reg!sesc pe website #i care ar putea fi, de asemenea, utile sunt: organigrama AM, lista cu responsabilii departamentelor din cadrul AM #i coordonatele de contact ale acestora.

Exist! website-uri #i la nivelul fiec!rui OI, îns! ele sunt concentrate preponderent pe furnizarea documentelor necesare depunerii cererii de finan"are, f!r! a se constitui, îns!, într-un vector de comunicare cu poten"ialii beneficiari. Website-urile multor OI-uri sunt lipsite de informa"ii legate de programul de func"ionare al institu"iei, departamentele #i responsabilit!"ile acestora, date #i persoane de contact.

În ceea ce prive#te materialele informative elaborate #i difuzate de AM POR, este de men"ionat c! acestea sunt destul de clare #i accesibile publicului larg, limbajul folosit fiind unul uzual f!r! prea mul"i termeni tehnici care s! pun! în dificultate cititorul. Dou! dintre publica"iile elaborate de AM POR sunt dedicate unor categorii specifice de beneficiari (universit!"i #i mediul de afaceri), îns!, din

p!cate, ONG-urile nu se reg!sesc printre acestea.

Birourile de informare ale POR sunt constituite, practic, la nivelul Organismelor Intermediare, aceste birouri având rolul de a facilita direct, telefonic sau prin internet accesul poten"ialilor beneficiari #i a beneficiarilor la sursele de informare despre accesarea finan"!rii prin POR #i de a îndruma poten"ialii beneficiari pentru preg!tirea cererii de finan"are. Din interviurile realizate cu reprezentan"ii ONG-urilor, dar #i prin testarea direct! (prin telefon) a câtorva OI-uri, a rezultat c! angaja"ii birourilor de informare sunt, în general, amabili cu persoanele care solicit! informa"ii privind programele de finan"are, furnizeaz! informa"ii corecte #i în timp util.

Comunicarea direct! a Organismelor Intermediare (OI) #i a Autorit!"ii de Management (AM) cu beneficiarii este reglementat! printr-un set de proceduri specifice pentru fiecare etap! a procesului de accesare a fondurilor POR (aplicare, evaluare-contractare, implementare). Acestea prev!d anumite termene pentru parcurgerea fiec!rei etape, dar #i pentru furnizarea unui r!spuns la o solicitare primit! de la beneficiarii POR. De#i Manualul de proceduri interne nu a putut fi consultat, putem afirma pe baza interviurilor realizate în cadrul acestei cercet!ri c! beneficiarii POR primesc informa"iile solicitate în timp util.

Potrivit informa"iilor furnizate de reprezen tan-"ii ONG-urilor intervievate cu privire la sesiunile de informare desf!#urate de OI preciz!m c! „este necesar! desf!#urarea de sesiuni de informare pentru poten"iali beneficiari, pentru fiecare categorie de beneficiari separat”. Este, îns!, apreciat pozitiv faptul c! în cadrul POR organiza"iile sau institu"iile care ob"in o finan"are din fondurile alocate pe acest program, beneficiaz! la începutul proiectului de o instruire furnizat! de OI. Astfel, beneficiarii POR î#i pot implementa cu mai mult! u#urin"!

52

proiectul minimizându-#i eventualele riscuri în implementarea proiectelor.

În concluzie, personalul ONG-urilor beneficiare sau poten"ial beneficiare se declar!, în general, satisf!cut de comunicarea cu institu"iile responsabile de POR. Sunt de men"ionat, totu#i, câteva teme punctuale:

!"sesiunile de informare sunt, de multe ori, prea generale #i nu furnizeaz! informa"ii în plus fa"! de documentele de prezentare a programului;

!"poten"ialii beneficiari din mediul rural sunt dezavantaja"i de faptul c! cele mai importante informa"ii despre POR se transmit prin internet: „În mediul rural nu se prea cunosc aceste programe de finan"are, se #tie de existen"a unor programe, dar nu se cunosc domeniile #i activit!"ile care pot fi finan"ate”, declar! reprezentantul unui ONG social dintr-un municipiu re#edin"! de jude";

!"de multe ori r!spunsurile la întreb!ri specifice se limiteaz! la referin"e la documentele oficiale specifice programului sau la legisla"ie, f!r! a aborda direct specificul cazurilor sesizate în întreb!ri.

Rela"iile dintre AM #i OI sunt de natur! partenerial! acestea fiind reglementate printr-un acord - Acord Cadru de Implementare a Programului REGIO.

Totodat!, rela"ia dintre aceste dou! organisme este reglementat! printr-un manual de proceduri care prevede, conform interviurilor realizate cu reprezentan"ii OI, transmiterea de rapoarte periodice c!tre AM. Astfel, AM poate avea în permanen"! o imagine clar! asupra implement!rii POR în toate regiunile de dezvoltare ale României.

Interviurile realizate cu reprezentan"ii OI #i AM nu au relevat disfunc"ionalit!"i majore de comunicare inter-insitu"ional!. Cu toate acestea, la nivelul AM este admis! nevoia unor întâlniri mai dese cu reprezentan"ii OI, neap!rat necesare în procesul de rezolvare mai rapid! a neclarit!"ilor care apar zilnic.

În cadrul interviurilor realizate, un singur OI a men"ionat existen"a unor divergen"e de opinie între OI #i AM. Nu exist! proceduri formale de conciliere a unor divergen"e la nivelul celor dou! structuri institu"ionale, dar solicit!rile OI c!tre AM primesc întotdeauna un r!spuns. OI nu apeleaz!, în mod curent, la Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) atunci când apar divergen"e sau neîn"elegeri între cele dou! structuri.

Înc! de la început trebuie precizat faptul c!, potrivit intervieva"ilor, întârzierile în procesul de aplicare #i evaluare sunt generate #i de un deficit de angaja"i. Potrivit reprezentantului AM, „pentru a func"iona onorabil, pentru a avea termene extrem de scurte, probabil ar fi necesare înc! 30-40 de persoane”.

Din interviurile realizate cu reprezentan"ii AM #i OI a rezultat c! angaj!rile în cadrul acestor institu"ii se fac în mod profesionist în urma mai multor probe, angaja"ii sunt evalua"i periodic #i beneficiaz! de programe de instruire. Totodat!, o parte dintre reprezentan"ii OI apreciaz! fie c! au existat anumite perioade când num!rul de contracte în curs de semnare a fost foarte mare, iar personalul angajat nu a fost suficient de numeros astfel încât finalizarea contractelor s! se realizeze rapid, fie c! durata de aprobare a unui proiect s-a prelungit din cauza lipsei de evaluatori.

Comunicarea inter-institu"ional!

Personalul AM #i OI

53

În ceea ce prive#te reprezentarea ONG-urilor în Comitetul de Monitorizare al POR (cu excep"ia structurilor asociative create de structuri guvernamentale precum Asocia"ia Ora#elor din România #i Asocia"ia Municipiilor din România), men"ion!m c! în aceast! structur! identific!m un singur ONG, în calitate de membru observator, Centrul Român de Politici Economice.

De men"ionat este faptul c! alte dou! ONG-uri - Funda"ia TERRA Mileniul III #i Asocia"ia Na"ional! a Birourilor de Consiliere pentru Cet!"eni - au participat la #edin"ele Comitetului de Monitorizare, pân! la reglementarea oficial! a componen"ei acestuia. Prin aceast! oficializare, cele dou! organiza"ii au fost elimi-nate din Comitet, f!r! o în#tiin"are prealabil!. Dup! o serie de presiuni ale Coali"iei ONG-uri pentru Fonduri Structurale asupra Autorit!"ii de Management cele dou! organiza"ii au fost reprimite în CM POR cu statut de „invitat permanent”.

În prezent, activitatea CM POR este trans-parent! atât fa"! de membrii CM cât #i fa"! de publicul larg, documentele #edin"elor CM (minutele #edin"elor, hot!rârile CM etc.) fiind postate pe pagina de internet a Autorit!"ii de Management.

Conform regulamentului cadru de organizare #i func"ionare a CM POR, #edin"ele ordinare au loc semestrial #i sunt convocate de c!tre pre#edintele CM POR. Analizând activitatea CM POR apreciem c! #edin"ele Comitetului au fost "inute cu regularitate.

Comitetele Regionale de Evaluare Strategic! #i Corelare (CRESC) sunt în prezent organisme cu rol consultativ constituite la nivelul fiec!rei

regiuni de dezvoltare. Din interviurile avute cu reprezenta"ii ONG-urilor (7 interviuri) rezult! c!, în aproape toate regiunile constituirea acestor comitete s-a realizat în mod transparent. Activitatea depus! de c!tre reprezentan"ii ONG-urilor în CRESC nu este remunerat!, iar cheltuielile aferente particip!rii la #edin"ele CRESC sunt suportate de c!tre participan"i. Membrii CRESC sunt obliga"i s! p!streze confiden"ialitatea discu"iilor din cadrul #edin"elor, iar pe subiectele care nu au un caracter confiden"ial ace#tia pot s! consulte #i al"i colegi din sectorul non-profit.

Atribu"iile CRESC au fost modificate semni-ficativ în anul 2008, începând cu acest an ele pierzând atribu"iile pe care le de"ineau în evaluarea proiectelor. Reprezentan"ii ONG-urilor au p!reri împ!r"ite cu privire la utilitatea #i eficien"a acestei schimb!ri. Astfel, o parte dintre ei consider! c! „evaluarea trebuie s! o fac! speciali#tii”, o parte puncteaz! c! dispari"ia acestei func"ii a fost cauzat! de factori politici, iar o alt! parte consider! c!, în acest moment, CRESC-ul nu mai îndepline#te nicio func"ie.

Num!rul ONG-urilor aplicante pentru finan"!ri din POR este foarte redus, fapt explicat la nivelul AM prin specificul programului - în cadrul POR sunt finan"ate cu prec!dere investi"iile în infrastructur!. La nivelul OI, factorii percepu"i ca având un impact negativ asupra absorb"iei sunt lipsa capacit!"ii de a implementa proiecte (consultan"ii scriu proiecte, îns! beneficiarii nu le pot implementa), precum #i combinarea mesajelor politice cu cele tehnice de c!tre liderii de opinie (induce erori în percep"ia poten"ialilor beneficiari, în ciuda faptului c! exist! proceduri clare, publice #i transparente).

IV. Reprezentarea ONG-urilor în Comitetul de Monitorizare al POR #i în Comitetele Regionale de Evaluare Strategic! #i Corelare

V. De ce nu se gr!besc ONG-urile s! acceseze fondurile disponibile prin POR?

54

Organiza"iile identific! la rândul lor obstacole specifice. Cea mai des men"ionat! dificultate perceput! la nivelul lor s-a dovedit a fi birocra"ia. Exist!, de asemenea, temeri legate de schimb!rile dese ale condi"iilor de derulare a proiectelor, chiar #i în timpul perioadei de implementare. Un alt obstacol clar este dat de condi"iile #i de nivelul pre-finan"!rii care nu corespund capacit!"ii sectorului asociativ.

În acest sens, solu"iile agreate la nivelul ONG-urilor beneficiare #i poten"ial solicitante sunt, în primul rând, de ordin financiar. Astfel, este puternic sus"inut! ideea unui fond de garantare a creditelor special creat pentru organiza"iile neguvernamentale, a#a cum func"ioneaz! în cazul sectorului IMM. În al doilea rând, pe palierul asisten"ei tehnice, num!rul aplican"ilor asociativi ar cre#te în condi"iile unei comunic!ri mai specifice cu privire la modul în care ONG-urile ar putea contribui la atingerea obiectivelor POR.

În general, institu"iile #i organismele implicate în gestionarea POR sunt transparente în activit!"ile pe care le desf!#oar!. Având în vedere faptul c! managementul fondurilor structurale a reprezentat o noutate în România, se poate observa c! institu"iile care gestioneaz! POR #i-au îmbun!t!"it activitatea pe parcursul derul!rii programului, înv!"ând practic din mers, revizuind reguli #i prevederi ale ghidului de finan"are care nu erau adecvate contextului. Spre deosebire de alte programe opera"ionale, POR a avut avantajul de a construi pe o structur! existent!, Agen"iile pentru Dezvoltare Regional! de"inând experien"a gestion!rii fondurilor de pre-aderare.

Accesul ONG-urilor la finan"!ri în cadrul POR este relativ redus în primul rând ca urmare a specificului programului de finan"are (investi"ii în infrastructur!). Cu toate acestea, ONG-urile pot fi un actor important în modernizarea anumitor tipuri de infrastructuri (referindu-ne în special la infrastructurile serviciilor sociale). Acest lucru nu se va întâmpla, îns!, pân! când nu vor exista condi"ii financiare adaptate #i procedee de comunicare specifice acestui sector.

Concluzii

55

În ultimii 10 ani dezvoltarea rural! a devenit o preocupare important! pentru organiza"iile neguvernamentale din România. Cea mai cunoscut! form! de interven"ie pe care au îmbr!cat-o proiectele de dezvoltare rural! coordonate de ONG-uri de-a lungul timpului este dezvoltarea comunitar!8. Pe lâng! aceasta au fost ini"iate #i alte tipuri de proiecte care au vizat, în principal, oferirea de servicii sociale, culturale sau alte servicii pentru comunitate, promovarea unor zone, educa"ie, informare, protec"ia mediului etc. În ultima perioad! a crescut, de asemenea, interesul ONG-urilor active în mediul rural pentru economia social!9.

Organiza"iile active în domeniul dezvolt!rii rurale pot fi împ!r"ite în dou! categorii: organiza"ii mari, care dezvolt! proiecte la nivel jude"ean, regional sau na"ional #i care au experien"! în atragerea #i administrarea de fonduri (inclusiv europene), cea de-a doua categorie este format! din organiza"ii de mici dimensiuni, locale, care desf!#oar! proiecte în special în localitatea în care func"ioneaz!. Acestea au mai degrab!

8 - Abordare care presupune stimularea form!rii de organiza"ii comunitare în cadrul c!rora membrii comunit!"ii activeaz! pen-tru rezolvarea problemelor locale.9 - Economia social! a devenit unul dintre domeniile abordate în cadrul POS DRU

capacitatea de a mobiliza resurse locale #i de a dezvolta proiecte mici.

În cercetarea noastr! am pornit de la premisa c! aceste dou! tipuri de organiza"ii sunt cele care au poten"ialul de a contribui la atingerea obiectivelor Programului Na"ional de Dezvoltare Rural!. Experien"a #i modul acestora de lucru ar putea fi o resurs! important! în implementarea PNDR.

În vederea realiz!rii prezentei sec"iuni a raportului au fost identificate 58 de organiza"ii neguvernamentale poten"ial aplicante pe PNDR – provenind din ambele categorii men"ionate mai sus. Dintre acestea, numai 4 au acceptat c! fac parte din categoria „poten"iali aplican"i pe PNDR”. Acest lucru ne-a ar!tat c! organiza"iile neguvernamentale nu sunt atrase de fondurile disponibile prin PNDR. Una dintre cauze este lipsa de claritate a activit!"ilor pe care ONG-urile le pot dezvolta pentru atragerea finan"!rilor din FEADR. O alta este c! în perioada de programare, capacitatea #i experien"a ONG-urilor nu a fost considerat! o resurs! în procesul de dezvoltare rural!, astfel, în PNDR nu au înc!put multe dintre domeniile de interven"ie la care organiza"iile neguvernamentale ar fi putut s! contribuie.

Cele de mai sus sunt par"ial confirmate #i de faptul c! pân! în momentul de fa"!, potrivit listelor de evaluare publicate pe site-ul Agen"iei de Pl!"i pentru Dezvoltare Rural! #i Pescuit,

Programul Na"ional de Dezvoltare Rural! (PNDR)

I. Accesul ONG-urilor la finan"!rile disponibile în cadrul PNDR

56

nu exist! nicio organiza"ie neguvernamental! care s! fi fost finan"at! prin PNDR.

Axele care ofer! cele mai multe oportunit!"i pentru ONG-uri în cadrul PNDR sunt: Axa III prin m!surile dedicate dezvolt!rii turismului #i proiectelor integrate #i Axa IV prin Programul LEADER – formarea grupurilor de ac"iune local! #i elaborarea strategiilor de dezvoltare local!.

O situa"ie favorabil! pentru participarea organiza"iilor a fost reprezentat! de lansarea cererilor de proiecte pe M!sura 322 „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbun!t!"irea serviciilor de baz! pentru economia #i popula"ia rural! #i punerea în valoare a mo#tenirii rurale”, parte a Axei III „Calitatea vie"ii în zonele rurale #i diversificarea economiei rurale”.

Abordarea integrat! sus"inut! de program ofer! organiza"iilor neguvernamentale din mediul rural ocazia de a participa la apelurile de proiecte în cadrul unor parteneriate largi pentru dezvoltarea #i renovarea satelor al!turi de autorit!"i publice locale #i al"i actori din mediul rural. Mai mult, existen"a unei organiza"ii neguvernamentale în cadrul acestui parteneriat înseamn! #i un plus de puncte în momentul evalu!rii cererilor de finan"are.

M!sura a încurajat participarea organiza"iilor neguvernamentale din mediul rural la cererea de proiecte, dar a generat #i situa"ii neobi#nu-ite. Astfel, aplican"ii, în marea majoritate Asocia"ii de Dezvoltare Intercomunitar! sau Consilii Locale, s-au aflat în situa"ia de a înfiin"a propriile organiza"ii neguvernamentale pentru a participa formal la cererea de proiecte. Situa-"ia este neobi#nuit! deoarece multe organiza"ii neguvernamentale au fost înfiin"ate în mediul rural în mod artificial numai în interesul particip!rii în cadrul parteneriatelor locale #i f!r! a avea de îndeplinit o misiune practic!: „am luat dou! fete tinere de la Prim!rie #i ne-am înfiin"at #i noi organiza"ie” – spune un primar.

O alt! situa"ie generat! de încercarea de a stimula parteneriatul cu ONG-uri în cadrul acestei m!suri este legat! de lipsa de experien"! a autorit!"ilor locale în dezvoltarea unor parteneriate durabile bazate pe principii s!n!toase #i neîn"elegerea avantajelor parte-neriatului. Lipsa de experien"! a APL a fost dublat! de lipsa de obi#nuin"! a organiza"iilor comunitare de a lucra cu administra"ia. Situa"iile la care ne referim sunt parteneriatele încheiate în grab!, f!r! participarea tuturor p!r"ilor la planificarea proiectului #i f!r! o cunoa#tere m!car minimal! a rolurilor în proiect. Din dorin"a de a câ#tiga câteva puncte la evaluare, autorit!"ile publice locale din localit!"i în care nu exist! ONG-uri, au apelat la diferite cuno#tin"e #i au c!utat organiza"ii chiar din alte jude"e, uneori foarte îndep!rtate.

Astfel, în loc de o implicare real! a ONG-urilor în proiecte, avem de-a face cu o sum! de parteneriate absolut formale, încheiate numai pentru ob"inerea unor puncte în plus la evaluare. Este evident c! acest lucru va avea efecte importante asupra calit!"ii parteneriatului pe perioada implement!rii proiectelor.

Încercarea AM de a promova parteneriatul cu organiza"ii neguvernamentale din domeniul rural (M!sura 322, Axa III „Dezvoltarea satelor”) este salutar!. Consider!m c! organiza"iile comunitare pot s! aib! un rol foarte important în proiectele integrate dezvoltate de administra"ie, în special în domeniul cultural sau social. În acela#i timp, credem c! AM trebuie s! ia m!suri pentru ca parteneriatele s! nu r!mân! formale. Recomand!m, de exemplu, monitorizarea #i evaluarea implic!rii reale a ONG-urilor în proiectele aprobate, iar pentru urm!toarele oportunit!"i de finan"are construirea unor instrumente de evaluare a parteneriatelor din faza de aplicare.

57

Principala problem! semnalat! de poten"ialii beneficiari ai PNDR din sectorul asociativ este legat! de administrarea bugetului #i, în general, a cash-flow-ului necesar bunei implement!ri a proiectului. Faptul c! fondurile pentru dezvoltare rural! ajung la beneficiari prin rambursare constituie un dezavantaj clar mai ales pentru organiza"iile mici. În cazul PNDR, spre deosebire de alte Programe Opera"ionale, organiza"iile neguvernamentale nu primesc niciun fel de pre-finan"are, întreaga sum! trebuie avansat! de beneficiar. Chiar dac! exist! m!suri în cadrul PNDR din care beneficiarii pot s! primeasc! avans, primirea acestuia este condi"ionat! de existen"a unei garan"ii bancare care s! acopere 110% din valoarea avansului.

Necesitatea existen"ei bugetelor de investi"ii înainte de derularea proiectului îndep!rteaz! organiza"iile neguvernamentale, mai ales pe cele de dimensiuni mici #i mijlocii. Singurele modalit!"i existente sunt parteneriatele cu autorit!"i publice sau cu firme private. Dar #i aici exist! riscul unor dezechilibre.

O4,$(&%&&-#' 5$/$6&/0#' =3$.' F,/0.#' (30#b' )3;2'63:'=;3$#/:L'#@&=.2';0,"0/:#'6/0#'$3'/6,0(2'$&6&3$' F#-' (#' /+/$=c;0#R5$/$%/0#' V=&.3/%&/'8E)1WL'6##/'6#'P$"02(#7.#'F,/0.#':3-.'/66#=3-'<EGR30&-,0' =/3' -#' F,0%#/*2' -/' ;/0.#$#0&/.#'(#*/+/$./H,/=#'=/3'(#*#6C&-&M0/.#SU'V,0"/$&*/%&#';,.#$%&/-'/;-&6/$.2W

O solu"ie ar putea fi existen"a unui fond de garantare special creat pentru organiza"iile neguvernamentale care s! le ofere acestora posibilitatea garant!rii împrumuturilor. O alt! solu"ie vehiculat! a fost schimbarea procedurilor ca în cazul fondurilor de pre-

aderare sau ca în cazul altor programe opera"ionale. Acordarea unui avans c!tre beneficiar, la începutul proiectului, poate constitui totodat! #i un stimulent pentru cre#terea num!rului de aplican"i.

O<' =,-3%&#' :/&' M3$2' ;#' 6/0#' ,' +2(' /0' 5' =2'=#' -360#*#' P$' /6#-/7&' =&=.#:' 6/' 7&' P$' 6/*3-';0,"0/:#-,0' (#' ;0#R/(#0/0#' 7&' =2' =#' /6,0(#'/+/$=S')/62'/6#=.'-3603'$3'#=.#';,=&M&-L';0,M/M&-'62'3$'F,$('(#'"/0/$./0#'/0'/H3./L';#$.03'62'/-.F#-':3-.#' <EGR30&' $3' /3' 63' 6#' =2' "/0/$.#*#' -/'M2$6&SU'V0#;0#*#$./$.'<EG';,.#$%&/-'M#$#56&/0W

La capitolul m!suri luate pentru stimularea interesului fa"! de PNDR putem nominaliza eligibilitatea costurilor de consultan"!. Accesul organiza"iilor neguvernamentale din mediul rural la informa"ie #i la sesiunile de preg!tire este redus. Aceast! m!sur! este util! pentru c! permite compensarea lipsei de experien"! în redactarea cererilor de finan"are prin utilizarea serviciilor unor firme specializate. Reprezentan"ii AM au precizat c! au existat #i situa"ii abuzive în care beneficiarii au fost sf!tui"i de personalul institu"iilor responsabile de PNDR s! aleag! serviciile anumitor firme de consultan"!, în caz contrar proiectul lor riscând s! nu fie aprobat. Recomandarea sau impunerea unor firme de consultan"! – situa"ie întâlnit! în cazul administra"iei locale – este o practic! despre care se vorbe#te din ce în ce mai mult la nivelul întregii "!ri. )i mai grav, dac! se poate, este faptul c! firmele recomandate sunt, de multe ori, firme de capacitate foarte mic! („lucrau acolo vreo 4 oameni într-o garsonier! #i f!ceau proiecte pentru vreo 20 de prim!rii” – ne poveste#te un primar).

II. Condi"iile financiare, coeren"a documentelor #i birocra"ia programului

II. a M!sura în care condi"iile financiare sunt adaptate mediului asociativ

58

Potrivit poten"ialilor beneficiari din domeniul non-profit, documentele care reglementeaz! PNDR sunt clare, în general, dar incomplete. Probleme au fost semnalate mai ales pe Axa 4 „Programul LEADER”, unde solicitan"ii se confrunt! cu lipsa informa"iilor #i a explica"iilor concrete.

O problem! semnalat! de poten"ialii beneficiari ai programului este reprezentat! de dificultatea documentelor programatice care nu sunt dublate de ghiduri explicite. Informa"ia existent! nu este adaptat! profilului beneficiarilor, ace#tia semnalând destul de des dificult!"ile pe care le au atunci când sunt în situa"ia de a decripta ghidurile. În acest context, eventualele explica"ii cerute func"ionarilor din AM au fost inutile, ace#tia prezentând adesea tot informa"iile din ghiduri.

O!=,6&/%&/' $,/=.02' P7&' 63$,/7.#' F,/0.#' M&$#'(,:#$&3-' (#' /6.&+&./.#' 7&' (#=F27,/02' (&+#0=#'/6.&+&.2%&' ;0&$' 0#=30=#' ;0,;0&&' V,0"/$&*/0#/' (#'6,$F#0&$%#'$/%&,$/-#L'#@;,*&%&&'(#'/$&:/-#'#.6SW'7&'=;,$=,0&*20&S'E3'/+#:'6/;/6&./.#/'(#'/'#-/M,0/',' /=.F#-' (#' 6#0#0#' 7&' (,63:#$./%&/' /F#0#$.2';#$.03' /66#=/0#/' F,$(30&-,0S' !:' P$6#06/.L' (/0'$#R/:' M-,6/.' -/' ;0#+&*&,$20&-#' M3"#./0#L' &/0'3$#-#'(&$.0#'6#0&$%#'$3'=3$.'6-/0'#@;-&6/.#S'!:'=,-&6&./.' 6-/0&5620&' V;#' P$%#-#=3-' $,=.03WL' (/0' $&'=R/3' F30$&*/.' /6#-#/7&' &$F,0:/%&&' (&$' "C&(' =/3'(,63:#$.#' ,56&/-#SU' V,0"/$&*/%&#' ;,.#$%&/-'/;-&6/$.2W

Neadaptarea documentelor este cu atât mai grav! cu cât majoritatea beneficiarilor PNDR sunt institu"ii ce activeaz! în mediul rural #i, implicit, programul nu î#i va atinge obiectivele propuse.

Atât reprezentan"ii Autorit!"ii de Management, dar #i cei ai Centrelor Regionale consider! birocra"ia existent! în cadrul PNDR drept o problem! real!, de#i, la nivelul Autorit!"ii de Management pare c! programul SAPARD a constituit o bun! lec"ie pentru eludarea procedurilor redundante.

OE,&'/:'=&:;-&56/.';0,6#(30/'.,6:/&';#$.03'62'/:'/+3.'#@;#0&#$%/';0,"0/:3-3&'>!8!1)L'/:'redus  actele  necesare  dosarului  de  întocmire, 

F,/0.#':3-.#'/+&*#'7&'.,.'F#-3-'(#'(,63:#$.#'/3'F,=.' =6,/=#L' /:' P$6#06/.' =2' 37302:' ;0,6#(30/'(#'/66#=/0#L';#$.03'62'.,/.2'-3:#/'=#'=;#0&/'(#'/6#/=./S')/0'$3';,%&'#-&:&$/'.,/.#'6#0&$%#-#';#$.03'62'#-#'=3$.'6#0&$%#'"#$#0/-'+/-/M&-#';#$.03'.,/.#'=./.#-#':#:M0#'?D' 7&' 30:20&:' /6#-#/7&' 0#"3-&'7&'F3$6%&,$2:'P$'6/(03-'/6#-3&/7&'0#"3-/:#$.S'K$':,:#$.3-'6Q$('M/$&&'+&$'(#'-/'?DL'#&'$#'=;3$'6#'7&'3$(#'=2'P&'F,-,=&:S'E,&'=./M&-&:';0&,0&.2%&-#SU'V0#;0#*#$./$.'!9W

Exist! #i opinia c! lucrurile sunt complicate mai ales de autorit!"ile române, regulile care trebuie respectate nefiind impuse neap!rat de Uniunea European!.

OD=.#' 3$' ;0,6#=' M&0,60/.&6L' ;#$.03' 62' $,32' $#';-/6#'=2'$#'6,:;-&62:':/&':3-.'(#6Q.'#=.#'6/*3-S'93-.#' (&$.0#' 0#"3-&-#' 6/0#' .0#M3&#' 0#=;#6./.#L'nu  ne  sunt  impuse  de  Uniunea  Europeana,  ci 

-#' ;0,;3$#:' $,&' 7&' (#' /6##/' .,.3-' (#+&$#':/&'6,:;-&6/.SU'V'0#;0#*#$./$.'<AW

II. b Claritatea documentelor II. c Birocra"ia programului

59

În acest moment nu exist! o strategie de comunicare a Programului Na"ional de Dezvoltare Rural!. Abia în iulie 2009, au fost demarate procedurile de achizi"ie pentru contractarea unui pachet de servicii în vederea dezvolt!rii strategiei de comunicare.

În lipsa unei strategii, comunicarea cu poten"ialii beneficiari se realizeaz! în func"ie de lansarea liniilor de finan"are. Principalele canale folosite pentru comunicare #i informarea beneficiarilor în cadrul PNDR sunt întâlnirile directe din cadrul sesiunilor de informare regionale, telefonul sau e-mail-ul, paginile de internet, newsletter-ul lunar InfoAPDRP. Exist!, de asemenea, o linie verde de telefonie unde pot fi adresate sesiz!ri cu privire la problemele programului.

Informarea beneficiarilor se realizeaz! prin: publicarea pe pagina de internet a Agen"iei de Pl!"i pentru Dezvoltare Rural! #i Pescuit (www.apdrp.ro) a anun"urilor privind deschiderea unor noi sesiuni de finan"are sau a diferitelor modific!ri #i prelungiri de termene, distribuirea unui newsletter lunar - InfoAPDRP, sesiuni de informare, telefon sau e-mail.

InfoAPDRP este o publica"ie lunar! care con"ine informa"ii privind accesarea fondurilor europene. Se distribuie gratuit, iar limbajul este accesibil. Iat! câteva din rubricile pe care le con"ine: proiecte de succes din România #i Uniunea European!, informa"ii despre lansarea de noi linii de finan"are, idei de proiecte, schimb!ri legislative, date de contact ale filialelor APDRP din "ar!, întreb!ri frecvente.

Website-ul APDRP este, în general, accesibil #i con"ine informa"ii utile legate de cererile de finan"are existente. Într-o evaluare în care au

fost m!surate viteza de reg!sire a informa"iilor, accesibilitatea #i disponibilitatea informa"iilor #i serviciilor publice oferite, relevan"a informa"iilor, structurarea informa"iei, website-ul APDRP a primit nota 3,5 pe o scal! de la unu la cinci.

În ceea ce prive#te comunicarea direct!, majoritatea intervieva"ilor din institu"iile cu atribu"ii în managementul PNDR au declarat c! r!spunsurile la solicit!rile primite din partea beneficiarilor sunt trimise relativ repede (câteva zile), personalul folosind mai ales po#ta electronic! sau telefonul.

Pentru a testa calitatea asisten"ei oferite celor interesa"i de Programul Na"ional de Dezvoltare Rural! au fost realizate teste cu 2 dintre cele 8 Centre Regionale. Am încercat s! evalu!m calitatea r!spunsurilor oferite, atitudinea angajatului #i disponibilitatea sa de a oferi informa"ii complete solicitan"ilor.

8#$.03'0#/-&*/0#/'.#=.#-,0'/3'F,=.'/-#=#'(,32'P$.0#M20&^'

dS'!7'(,0&'=2'+2'P$.0#M'6/0#'=3$.'P$':,:#$.3-'(#'F/%2',;,0.3$&.2%&-#'(#'5$/$%/0#';#'8E)1';#$.03'3$'<EG'7&'63:';,.'/Y/':/&':3-.#'(#./-&&'(#=;0#'/6#=.#/S

eS'!7'(,0&'=2'/Y3'(/62',',0"/$&*/%&#'$#"3+#0$/:#$./-2'63'=#(&3-'P$'`3630#7.&';,/.#'/+#/'&$&%&/.&+/'F,0:20&&'3$3&' G03;' (#' !6%&3$#' J,6/-2L' ;#' /@/' JD!)D1S')/62' $3L' P$' 6#' =&.3/%&#' ;,/.#' 0#/-&*/' .,.37&' /6#=.'lucru?

Durata apelului1,25 

minute4,25 minute

Angajatul a 

6,:3$&6/.'F3$6%&/'7&'$3:#-#

Nu Nu

!:/M&-&./.#/'angajatului

!:/M&- !:/M&-

Calitatea 

&$F,0:/%&&-,0Nu au 

F,=.'3.&-#

!'F,=.'6&./.'GC&(3-L'(/0'/3'F,=.',F#0&.#'7&'&$F,0:/%&&'suplimentare

Corectitudinea 

&$F,0:/%&&-,0 Eronate Corecte

III. Comunicarea #i calitatea asisten"ei oferite beneficiarilor

Comunicarea cu beneficiarii

60

Din testele realizate, dar #i din interviuri, reiese c! angaja"ii sunt, în general, amabili, dar c! informa"iile puse la dispozi"ia solicitan"ilor nu sunt neap!rat utile. În cele mai multe cazuri informa"iile oferite de ace#tia nu dep!#esc nivelul de generalitate existent în cadrul ghidurilor de finan"are.

Neadaptarea comunic!rii #i lipsa de specificitate sunt principalele critici care sunt aduse institu"iilor responsabile. Adaptarea este cu atât mai important! cu cât PNDR se adreseaz! mediului rural. Astfel, principala surs! de informa"ii despre PNDR este internetul – în timp ce conectarea la internet a comunit!"ilor rurale este, potrivit Institutului Na"ional de Statistic! de doar 8%10.

OI,$(30&-#'=.036.30/-#'=3$.'6C#=.&3$&'6,:;-&6/.#L'F,/0.#L' F,/0.#'"0#3'(#' P$%#-#='(#',:3-'(#' 0Q$(S'I,/0.#';3%&$&'M#$#56&/0&';,.'=2'/66#=#*#'/6#=.#'F,$(30&'F202'/H3.,03-'3$#&'50:#'(#'6,$=3-./$%2S'4##/' 6#' P$' =&$#' $3' #=.#' 3$' -3603' 023L' (,/0' 62'/6#=.#'F,$(30&'+,0'5'0#(&0#6%&,$/.#'62.0#'6#&'6/0#'/3'(#H/'M/$&'7&'&$F,0:/%&#L'F202'/'5'P$'$&6&3$'F#-':,(&56/.2'(&=;/0&./.#/'=,6&,R#6,$,:&62'-/'$&+#-'-,6/-SU'V<EG';,.#$%&/-'/;-&6/$.W'

O problem! special! de comunicare a ap!rut vis a vis de axa LEADER. Necesitatea unei bune comunic!ri în cazul programului LEADER este esen"ial! având în vedere c! aceast! interven"ie (promovarea parteneriatului #i abordarea dezvolt!rii de „jos în sus” – bottom up) este una nou! în România, în mediul rural.

Problema este creat! de eludarea etapelor logice necesare implement!rii Axei LEADER din cadrul PNDR (431.1). Ini"ial aceste etape presupuneau informarea poten"ialilor beneficiari, preg!tirea acestora #i apoi selectarea grupurilor de ac"iune local! (GAL).

Din cauza întârzierilor generale ale programului, Autoritatea de Management a lansat toate cele trei faze în paralel ceea 10 - https://statistici.insse.ro/shop consultat în noimebrie - https://statistici.insse.ro/shop consultat în noimebrie 2009

ce contravine felului în care activit!"ile Axei LEADER au fost gândite.

O!:' =#=&*/.' (&F#0#$%#' P$.0#' :,(/-&./.#/' (#';-/$&56/0#' /' :2=30&-,0' 7&' ;3$#0#/' -,0' P$'&:;-#:#$./0#S' )#' #@#:;-3' P$' 6/*3-' 8E)1L'!@/' f' JD!)D1L' 92=30/' fZdL' >3MR:2=30/' d'/3'F,=.';-/$&56/.#'Z'F/*#'"Q$(&.#'/'=#'(#03-/'P$'=366#=&3$#' 7&' /$3:#' R' &$F,0:/0#/';,.#$%&/-&-,0'M#$#56&/0&L' F,0:/0#/' /6#=.,0/' 7&' =#-#6./0#/';,.#$%&/-#-,0'G03;30&'(#'/6%&3$#'-,6/-2'6/0#'+,0';0&:&'5$/$%20&' ;#$.03' 0#/-&*/0#/' =.0/.#"&&-,0' (#'(#*+,-./0#'-,6/-2S'9!8)1'7&'!8)18'/3'/:Q$/.'F,/0.#':3-.'-/$=/0#/'/6#=.,0':2=30&L';#$.03'6/0#'(#/(-&$#R3-' (#' 6,$.0/6./0#' #=.#' =FQ07&.3-' -3&'egghS'!=.F#-'P$6Q.'6#-#'Z':2=30&'/3'F,=.'-/$=/.#'P$' ;/0/-#-L' /6.&+&.2%&-#' =#' +,0' (#=F2730/L' (#'/=#:#$#/L'P$';/0/-#-L'6##/'6#'6,$.0/+&$#':/H,0'F#-3-3&' P$' 6/0#' /3' F,=.' "Q$(&.#' /6.&+&.2%&-#UL' /'#@;-&6/.'0#;0#*#$./$.3-'3$#&/'(&$.0#',0"/$&*/%&&-#'&$.#0+&#+/.#S'

Reprezentan"ii institu"iilor contactate nu au semnalat disfunc"ionalit!"i majore la capitolul comunicare. În general, cele mai utilizate canale de comunicare între institu"iile responsabile de PNDR sunt, potrivit reprezentan"ilor acestora, telefonul #i e-mailul. Singura problem! semnalat! de c!tre un reprezentant al APDRP a fost atitudinea u#or superioar! a reprezentan"ilor institu"iilor de la „centru”.

O4,:3$&6/0#/'#=.#';#0:/$#$.2L'P$=2'/.&.3(&$#/'/$"/H/%&-,0' !9' #=.#' 3$/' (#' =3;#0&,0&./.#L' P$'"#$#0/-S' 12=;3$=30&-#L' 6C&/0' (/62' =3$.' 6-/0#L'$3' =3$.':#0#3':3-%3:&.,/0#L' &/0'(#6&*&/'5$/-2'#=.#' /' !9R3-3&L' &$(&F#0#$.' (#' 0#6,:/$(20&SU'V0#;0#*#$./$.'!8)18W'

Comunicarea inter-institu"ional!

61

Reprezentan"ii institu"iilor motiveaz! atât deficien"ele de comunicare cât #i alte probleme de gestionare a PNDR prin lipsa personalului. Institu"iile, fie c! vorbim despre AM sau despre organismele locale, se confrunt! cu o lips! cronic! de personal, lucru ce complic! considerabil mecanismul de implementare. Lipsa de personal #i, în general, mi#carea acestuia (plecarea în sistemul privat dup! o scurt! perioad! de timp) împiedic! fluidizarea #i relaxarea sistemului.

OD'F,/0.#'"0#3L'(/0'$3'/&'6#'F/6#b'i&'=#'=;3$#'62'/.Q.#/' ;,=.30&' /&' 7&' .3' .0#M3&#' =2' .#':,M&-&*#*&L':/&' /-#=' P$' ;#0&,/(#-#' /6#=.#/' 6Q$(' .0#M3&#' =2'=#' ,0"/$&*#*#' 6,:&.#.3-' (#' =#-#6%&#S' !3' =./.',/:#$&&' 7&';Q$2' -/'de'$,/;.#/b')#6&' /F#6.#/*2';#0=,$/-3-L' $3' 62' /F#6.#/*2' :3$6/L' ;#$.03' 62'=3$.'.,%&',M,=&%&SU'V0#;0#*#$./.'!9W

A#a cum am ar!tat la începutul acestei sec"iuni, pân! în luna octombrie a anului 2009 nicio organiza"ie neguvernamental! nu a ob"inut finan"are prin PNDR. Deocamdat!, a#a cum explic!m în acela#i capitol, nivelul de implicare a organiza"iilor se reduce la o sum! de parteneriate formale, încheiate de autorit!"i locale în vederea ob"inerii unui punctaj mai bun la evaluare.

Primul motiv care s-a desprins din cercetarea noas tr! este faptul c! interven"iile pe care organiza"iile le pot avea la atingerea obiectivelor PNDR nu au fost suficient considerate în conceperea acestui program. Astfel, nu exist! nicio ax! sau m!sur! care s! pun! în valoare experien"a #i abilit!"ile

organiza"iilor neguvernamentale.

Recomand!m, pentru urm!toarea perioad! de programare, organizarea de consult!ri extinse cu organiza"iile active în domeniul dezvolt!rii rurale, în vederea includerii în m!surile PNDR a contribu"iei pe care o pot avea ONG-urile la dezvoltarea spa"iului rural.

Condi"iile financiare sunt, de asemenea, restrictive pentru organiza"iile negu verna-men tale. Dac! autorit!"ile locale sau societ!"ile comerciale pot apela la împrumuturi sau la garan"ii oferite de Fondul de Garantare pentru Creditul Rural, pentru organiza"ii negu-vernamentale nu exist! astfel de instrumente financiare. Pre-finan"area f!r! garan"ii, în special pentru proiecte în domeniul social sau cultural pentru care nivelul de risc este sc!zut #i pentru care investi"iile sunt mai mici, este, de asemenea, o solu"ie recomandat!. În acest sens, POS DRU poate s! fie o surs! de experien"! #i de informa"ii.

Lipsa informa"iilor despre acest program este un alt motiv care contribuie decisiv la ne-accesarea PNDR.

Condi"iile financiare reprezint! principal! problem! cu care se confrunt! organiza"iile neguvernamentale care ar vrea s! acceseze fondurilor disponibile în cadrul PNDR. Necesitatea asigur!rii cash-flow-ului financiar în condi"iile unui sistem de rambursare a cheltuielilor pe proiect îndep!rteaz! poten"ialii beneficiari. ONG-urile consider! necesar! înfiin"area unui fond de garantare similar Fondului de garantare a creditelor angajate de IMM-uri.

Canalele de comunicare nu sunt adaptate publicului "int!. Cei interesa"i de accesarea fondurilor din PNDR spun c! lipsa informa"iilor face dificil! întocmirea cererilor

Personalul AM #i al institu"iilor locale

IV. De ce nu se gr!besc ONG-urile s! acceseze fondurile disponibile prin PNDR?

Concluzii

62

de finan"are. În multe situa"ii personalul institu"iilor responsabile de program se afl! în imposibilitatea de a l!muri aspecte esen"iale solicitate de beneficiari.

Procedurile #i documenta"ia necesar! întocmirii cererilor de finan"are sunt piedici serioase în calea poten"ialilor beneficiari c!tre finan"!rile disponibile prin PNDR.

Includerea costurilor de consultan"! la capitolul cheltuieli eligibile este o m!sur! menit! a

încuraja accesul ONG-urilor la finan"!ri, dar, în lipsa unor reglement!ri corespunz!toare, aceast! m!sur! poate genera abuzuri.

Deficitul de personal din institu"iile responsabile de PNDR întârzie aplicarea procedurilor #i îngreuneaz! desf!#urarea corespunz!toare a sistemului. Totodat!, migrarea personalului c!tre mediul privat împiedic! acumularea experien"ei #i profesionalizarea sistemului.

63

Implementarea Programul Opera"ional de Pescuit se confrunt! cu întârzieri majore. Programul a fost aprobat de Comisia European! la sfâr#itul anului 2007, iar primele cereri de proiecte au fost lansate abia în mai 2009. Pân! în momentul elabor!rii acestui raport, nu a fost demarat niciun proiect în cadrul POP.

Agen"ia Na"ional! pentru Pescuit #i Acvacultur! (ANPA), teoretic Autoritate de Management a POP, se confrunt! cu probleme majore în procesul de acreditare din partea Comisiei Europene. Din cauza întârzierilor majore survenite în implementarea programului, România se afl! în situa"ia de a returna avansurile primite în 2007 #i 2008 de la Uniunea European!.

Teoretic, organiza"iile neguvernamentale (ONG) pot depune proiecte în cadrul tuturor axelor Programului Opera"ional de Pescuit. Ca #i în cadrul Programului Na"ional de Dezvoltare Rural! (PNDR), axa de interven"ie care ofer! cele mai multe oportunit!"i pentru ONG-uri este axa IV „Dezvoltarea durabil! a zonelor pesc!re#ti”. În cadrul acestei axe organiza"iile neguvernamentale pot ini"ia parteneriate al!turi de institu"ii publice sau companii private

pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare local! a zonelor pesc!re#ti. Organiza"iile mai pot, de asemenea, contribui cu interven"ii care au ca scop cre#terea capitalului social. De altfel, interesul nostru pentru evaluarea acestui program pleac! #i de la faptul c! multe dintre zonele pesc!re#ti sunt caracterizate de izolare, de apatia oamenilor, de lips! de ini"iativ! sau de lips! de coordonare între actorii locali. Exemple concludente sunt unele zone rurale din Delta Dun!rii sau din zona de sud a "!rii. În acest context, am v!zut în POP o oportunitate pentru interven"ii de tipul celor practicate de ONG-uri, interven"ii care ar putea s! contribuie la ameliorarea unora dintre problemele men"ionate.

Prima concluzie care s-a desprins din încercarea noastr! de a evalua transparen"a gestion!rii POP #i accesul ONG-urilor la acest program a fost lipsa absolut! a informa"iilor. ONG-urile contactate pe parcursul acestei cercet!ri au refuzat s! participe la proiect motivând acest lucru prin lipsa informa"iilor despre acest program opera"ional. Putem s! estim!m c! acela#i motiv a determinat #i interesul sc!zut al poten"ialilor beneficiari din sectorul non-profit fa"! de POP.

Lipsa total! de informa"ii poate s! fie explicat! de inexisten"a unei strategii de comunicare în cadrul POP. La nivel local, comunicarea cu poten"ialii beneficiari se face exclusiv

Programul Opera"ional de Pescuit (POP)

I. Accesul ONG-urilor la finan"!rile disponibile prin Programul Opera"ional de Pescuit

64

prin intermediul telefonului. Sec"iunea dedicat! Programului Opera"ional pentru Pescuit de pe pagina de internet a Agen"iei Na"ionale pentru Pescuit #i Acvacultur! este incomplet!, singurele informa"ii postate fiind Programul Opera"ional de Pescuit, ghiduri ale solicitantului #i cererile de proiecte deschise în prezent.

De asemenea, pentru pu"inele organiza"ii neguvernamentale care sunt la curent cu oportunit!"ile oferite de POP, întârzierile majore survenite pân! acum în implementarea acestui program au alimentat o permanent! stare de neîncredere sau suspiciune. Poten"ialii aplican"i s-au reorientat treptat c!tre liniile de finan"are ale altor programe, în spe"! PNDR #i POS DRU.

În ciuda lipsei totale de func"ionalitate, am încercat s! aplic!m #i acestui program acelea#i metode de evaluare ca #i celorlalte programe incluse în cercetare. Situa"ia grav! în care se afl! sistemul de gestionare al POP a fost confirmat! #i de încercarea noastr! de a aborda institu"iile responsabile.

Degringolada programului este dovedit! din plin #i de atitudinea reprezentan"ilor Autorit!"ii de Management, ANPA. Men"ion!m c! aceast! institu"ie este singura Autoritate de Management care nu a r!spuns cererilor de informa"ii în baza Legii 544/2001 prin care au fost solicitate date despre num!rul birourilor de informare pentru POP #i num!rul aplican"ilor pe acest program.

În cadrul Programului Opera"ional de Pescuit nu s-a realizat nicio plat!. Nu exist! niciun beneficiar, de#i Programul a fost adoptat de c!tre Comisia European! înc! din decembrie 2007. România este în pericol s! piard! finan"!rile existente prin acest program din partea Comisiei Europene. Înc! exist! probleme legate de managementul programului în România. ANPA, Autoritatea de Management, înc! nu întrune#te condi"iile impuse de Comisia European!.

Exist! un interes foarte sc!zut din partea organiza"iilor neguvernamentale pentru finan-"!rile disponibile în cadrul POP, de#i multe dintre ac"iunile #i activit!"ile caracteristice ONG-urilor ar putea contribui la rezolvare unor probleme abordate de Programul Opera"ional de Pescuit. Aceast! situa"ie se datoreaz! în primul rând lipsei de informa"ii despre program #i întârzierilor înregistrate în implementarea acestuia.

Nu exist! o strategie de comunicare pentru promovarea Programului Opera"ional de Pescuit. Exist! un evident deficit de informa"ii legat de finan"!rile POP, nivelul de informare al poten"ialilor beneficiari ai POP din sectorul non-profit fiind foarte sc!zut.

II. Concluzii

65

Nivelul sc!zut al absorb"iilor fondurilor europene din primii ani de dup! aderare este un lucru comun pentru fiecare nou stat membru, acest lucru fiind motivat de noutatea demersului – de#i aparent asem!n!toare, exist!, totu#i, diferen"e structurale între mecanismele de administrare ale fondurilor de pre-aderare #i cele post-aderare. Cu toate acestea, România risc! s! ob"in! un record negativ în acest sens, din pricina problemelor generate de administrarea acestor fonduri în România.

Absorb"ia fondurilor structurale ar trebui s! fie o prioritate na"ional!, asumat! de toate institu"iile implicate în proces. Mai mult decât atât, este necesar ca, în România, dezbaterea despre fondurile structurale s! treac! de la discursul despre oportunitatea de dezvoltare a "!rii c!tre acela de construire a capacit!"ii tehnice de absorb"ie a acestor fonduri.

Prezentul studiu a analizat mecanismele de implementare ale fondurilor structurale #i s-a con centrat asupra institu"iilor care le administreaz!. El este îns! bazat pe premisa c! pentru un grad de absorb"ie ridicat este necesar! traducerea voin"ei politice – manifestat! într-un consens general în declara"iile publice cu privire la importan"a fondurilor structurale – într-o sus"inere autentic! a consolid!rii capacit!"ii de absorb"ie.

Decalajul dintre discurs #i realitate se reflect!

în elemente care se afl! în prezent într-un punct critic: la 3 ani de la aderare autoritatea de management pentru Planul Opera"ional de Pescuit nu a fost înc! acreditat!, unele legi necesare implement!rii proiectelor au fost adoptate în toamna lui 2009 de#i necesitatea lor era anticipat! la momentul integr!rii României în Uniunea European! (de exemplu, prevederile referitoare la recuperarea TVA-ului), iar din cauza întârzierilor, unele programe au lansat simultan cereri de proiecte care trebuiau lansate consecutiv (vezi situa"ia axei 431.1 Leader din PNDR).

Prezentul studiu are o sec"iune dedicat! fiec!rui plan opera"ional considerat relevant pentru ONG-uri, dar principalele concluzii la nivel gene ral sunt urm!toarele:

1. Rolul ONG-urilor în atingerea obiectivelor de dezvoltare propuse pentru fondurile structurale nu este clar definit.

În cazul unora dintre planurile opera"ionale (PODCA, PNDR, POS Mediu), felul în care documentele care stabilesc modul de derulare a proiectului arat! c! ONG-urilor nu le este recunoscut! capacitatea proprie de a contribui la atingerea obiectivelor.

În multe cazuri în care ONG-urile sunt eligibile ca parteneri, rolul lor este limitat la acela de co-gestionare a proiectului. Expertiza

Concluzii 112 pentru Fonduri Structurale

66

organiza"iilor – tradus! în mare parte în resurse umane – nu poate fi folosit! pentru c! serviciile de training, consultan"! sau cartare trebuie subcontractate. În mod normal, parteneriatele aduc o valoare ad!ugat! proiectelor prin faptul c! partenerii î#i pun în comun resursele #i expertiza necesare unei bune implement!ri a ac"iunilor. Prevederea, de#i bine inten"ionat! în sensul în care nu este dorit! eludarea procedurii de achizi"ii publice, creeaz! confuzii cu privire la rolul partenerilor #i marginalizeaz! valoarea ad!ugat! pe care o pot aduce ONG-urile într-un proiect.

2. Managementul financiar impus de gestio-narea fondurilor structurale este nerealist din punct de vedere al posibilit!"ii de a asigura fluxul de numerar.

Procedurile financiare oblig! organiza"iile neguvernamentale s! contribuie cu mult mai mult decât co-finan"area de 2%, pentru sus"inerea unui proiect cu finan"are nerambursabil!. Iar acest lucru se întâmpl! deoarece, practic, ONG-urile trebuie s! acopere în fluxul de numerar pe lâng! co-finan"area de 2% (care este o sum! mare în valoare absolut!) #i TVA-ul recuperabil la ramburs!ri (19%) #i avansul unei cote semnificative a cheltuielilor. Aceasta în condi"iile în care perioadele de rambursare anun"ate nu sunt respectate.

Dac! autorit!"ile locale sau societ!"ile comerciale pot apela la împrumuturi sau la garan"ii oferite de Fondul de Garantare a Creditului Rural sau Fondul Na"ional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, pentru organiza"ii neguvernamentale nu exist! astfel de instrumente financiare. Asigurarea co-finan"!rii este, practic, imposibil! dac! organiza"ia neguvernamental! nu are în derulare #i alte proiecte, în condi"iile în care accesul la creditele bancare este restric"ionat de lipsa unor bunuri imobiliare cu care s! poat! fi gajat creditul.

3. Strategia de comunicare folosit! de Autorit!"ile de Mangement – acolo unde exist! – este apreciat! pozitiv, dar canalele de comunicare #i limbajul folosit sunt adesea neadaptate publicului vizat.

Folosirea cu prec!dere a mijloacelor de comunicare electronic! #i a unui limbaj tehnic dezavantajeaz! beneficiarii din mediul rural, din zonele protejate cu acces redus la telecomunica"ii sau din comunit!"i dezavantajate. Sesiunile de informare sunt cel mai adesea slabe din punct de vedere calitativ, prezentând aceea#i informa"ie ca pe paginile de internet, f!r! s! o adapteze nevoilor #i a#tept!rilor publicului. Neadaptarea discursului #i documentelor este cu atât mai grav! cu cât programe precum PNDR au majoritatea beneficiarilor în mediul rural.

4. Odat! hot!rât s! aplice, poten"ialul beneficiar se confrunt! cu un sistem birocratic stufos, lipsit de predictibilitate, claritate #i coeren"!.

Cadrul legislativ care guverneaz! gestiunea financiar! a instrumentelor structurale este rigid #i nu corespunde nevoilor practice de implementare a proiectelor. Birocratizarea excesiv! duce la blocaje #i întârzieri imposibil de recuperat. Printre problemele cele mai frecvent evocate se afl!:

!"lipsa de coeren"! #i de armonizare a legisla"iei;

!"constanta modificare a documentelor #i a regulilor, chiar #i în timpul perioadei de implementare;

!"num!rul crescut de corrigendum-uri care nu sunt incluse în ghiduri consolidate #i de documente la care se face trimiteri;

!"nivelul foarte mare de interpretabilitate al documentelor suport (ghid de finan"are, proceduri etc.);

67

!"comunicare slab! cu beneficiarii sau poten"ialii beneficiari în oferirea de informa"ii de care ace#tia au nevoie;

!"r!spuns întârziat #i, adeseori, inadecvat la solicit!rile beneficiarilor sau ale poten"ialilor beneficiari; în majoritatea cazurilor nu sunt oferite explica"ii suplimentare fa"! de ghid;

!"perioadele lungi de a#teptare (între depunerea proiectului #i primirea r!spunsului, între primirea notific!rii de selectare #i semnarea contractului #i, mai ales, între depunerea rapoartelor #i eliberarea tran#elor de rambursare).

Consecin"ele cele mai temute ale acestor pro-ble me "in de întârzieri care s! duc! la blocaj financiar sau la angajarea unor cheltuieli care s! nu mai fie rambursate, în ambele cazuri ajungându-se la „falimentul” organiza"iei.

În consecin"!, aplicarea pentru proiecte finan"ate prin fonduri structurale este perceput! mai degrab! ca un risc decât ca o oportunitate.

5. Bazându-ne pe propria experien"! #i pe informa"iile culese prin prezenta cercetare, putem aprecia c! experien"a programelor de pre-aderare (cum ar fi PHARE) nu s-a transferat la fondurile structurale, a#a cum ar fi fost normal, #i consider!m c! principala problem! pentru disfunc"ionalit!"ile din sistem este lipsa resursei umane experimentate din cadrul AM-ului #i OI-urilor la care se adaug! subdimensionarea organigramei.

Salariile modeste, în raport cu nivelul de expertiz! cerut #i, mai ales, cu volumul de munc! #i nivelul de responsabilitate, i-au determinat pe mul"i dintre angaja"ii Autorit!"ilor de Management s! se orienteze c!tre alte locuri de munc! în ultimul an, iar locurile r!mase vacante în urma acestui exod nu au fost ocupate prin angajarea altor

persoane ci, dimpotriv!, blocate prin decizii adoptate la niveluri ierarhice superioare.

O alt! cauz! profund! "ine de cadrul legislativ – înc! incomplet #i incert, existând oricând pericolul interven"iei birocratice externe care s! conduc! la blocaje institu"ionale #i întârzieri. Atmosfera general! este una de evitare a responsabilit!"ii – în condi"iile în care regulile sunt incerte, nimeni nu este dispus s! î#i asume riscul de a gre#i. În consecin"!, de pild!, Organismele Intermediare nu î#i asum! responsabilitatea oferirii de r!spunsuri. Întreaga responsabilitate este, în ciuda acordului de delegare de responsabilit!"i care reglementeaz! rela"ia dintre AM #i OI, transferat! c!tre Autoritatea de Management.

6. În România, beneficiarii #i autorit!"ile publice sunt deseori în conflict #i nu colaboreaz! a#a cum ar trebui. Din aceast! perspectiv!, raportul de fa"! subliniaz! faptul c! exist! o veritabil! criz! a încrederii reciproce, aceasta putând fi redresat! printr-o comunicare mai intens! – riscul de a e#ua în administrarea eficient! a acestor oportunit!"i de finan"are putând fi diminuat prin intermediul comunic!rii dintre institu"iile abilitate în administrarea fondurilor #i poten"ialii beneficiari.

7. Prezentul raport include numeroase reco-mand!ri, adaptate fiec!rui Plan Opera"ional în parte. Pot fi f!cute urm!toarele recomand!ri generale:

!"Revizuirea #i/sau clarificarea procedurilor care definesc parteneriatul în a#a fel încât programul de finan"are s! respecte, pe de o parte, principiul cheltuirii oneste a banilor #i, pe de alt! parte, principiul parteneriatului autentic în implementarea de proiecte.

!"Îmbun!t!"irea strategiei de comunicare, atât din punctul de vedere al inform!rii cu privire la oportunit!"ile oferite de fondurile

68

structurale cât #i din punctul de vedere al asisten"ei oferite de institu"ii. Clarificarea modului în care ONG-urile pot s! participe ar cre#te num!rul de aplican"i.

!"Eforturile Autorit!"ilor de Management de a îmbun!t!"i mecanismele de accesare a finan"!rilor comunitare sunt binevenite, îns! inten"iile de modificare a regulilor jocului ar trebui anun"ate într-un mod transparent, oferind posibilitatea beneficiarilor de a î#i exprima punctele de vedere. Dac! un anumit grad de birocratizare este acceptat de toate p!r"ile datorit! sumelor mari sau reglement!rilor europene, complexitatea ar trebui dublat! de claritate #i coeren"!.

!"Sistemele pot fi simplificate în continuare, cu prec!dere în zonele unde decizia este luat! la nivel na"ional. Cu cât num!rul entit!"ilor institu"ionale de pe fluxul proiectului este mai mare, cu atât cresc #ansele de blocaj.

!"Îmbun!t!"irea capacit!"ii de a oferi asisten"! #i rezolvarea problemelor de personal.

!"Este puternic sus"inut! ideea unui fond de garantare a creditelor special creat pentru

organiza"iile neguvernamentale, a#a cum func"ioneaz! în cazul sectorului IMM. Dintre prevederile legate de managementul financiar, ar mai trebui luate în considerare posibilitatea renun"!rii la cererea de garan"ii pentru avans sau a parcurgerii procedurilor de achizi"ii publice.

!"Recomand!m, pentru urm!toarea perioad! de programare, organizarea de consult!ri extinse cu ONG-urile în vederea includerii mai detaliate în m!surile Programelor Opera"ionale a contribu"iei pe care o pot avea la atingerea obiectivelor de dezvoltare na"ional!.

Fondurile europene disponibile dup! aderare reprezint! oportunit!"i de dez-voltare. Actorii în procesul de dezvoltare provin din toate sectoarele, atât din sectorul public, cât #i din sectorul privat, atât din sectorul guvernamental, cât #i din cel neguvernamental. Pentru o eficient! administrare a acestei oportunit!"i, este important! cooperarea dintre to"i ace#ti actori #i recunoa#terea rolului fiec!ruia.

69

Programul Opera"ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) este finan"at prin Fondul Social European (FSE) #i este un instrument important pentru implementarea strategiei na"ionale #i a politicilor de dezvoltare a resurselor umane.

Trebuie precizat c! Fondul Social European sus"ine dou! dintre programele opera"ionale, POS DRU #i Programul Opera"ional Dezvoltarea Capacit!"ii Administrative. Pentru Programul Opera"ional Dezvoltarea Resurselor Umane, alocarea financiar! FSE pentru intervalul 2007-2013 este de 3.476 de milioane de euro, reprezentând 85% din valoarea total! a Programului, iar contribu"ia na"ional! este estimat! la 613 milioane de euro.

1.1 Obiective POS DRU

Obiectivul strategic al programului este dezvoltarea capitalului uman !i cre!terea competitivit#"ii acestuia, prin conectarea educa"iei !i înv#"#rii pe tot parcursul vie"ii cu pia"a muncii !i asigurarea particip#rii crescute pe o pia"# a muncii modern#, flexibil# !i inclusiv#, pentru 1.650.000 de persoane.

Prin obiectivele specifice, POS DRU promo-veaz! educa"ia #i formarea continu!, sus"ine

dezvoltarea culturii antreprenoriale #i cre#-terea calit!"ii #i productivit!"ii muncii, faci-liteaz! accesul tinerilor pe pia"a muncii, sus-"ine dezvoltarea unei pie"e a muncii modern!, flexibil! #i inclusiv!, dezvolt! politici de reinser"ie a persoanelor inactive, inclusiv a celor din mediul rural, sus"ine îmbun!t!"irea serviciilor oferite de ANOFM, faciliteaz! accesul grupurilor vulnerabile pe pia"a muncii.

1.2 Axe #i alocare financiar!

Pentru realizarea obiectivului general #i a obiectivelor specifice, POS DRU a fost gândit astfel încât s! r!spund! urm!toarelor arii strategice:

!"Axa Prioritar! 1 „Educa"ia #i formarea profesional! în sprijinul cre#terii eco-nomice #i dezvolt!rii societ!"ii bazate pe cunoa#tere”

!"Axa prioritar! 2 „Corelarea înv!"!rii pe tot parcursul vie"ii cu pia"a muncii”

!"Axa prioritar! 3 „Cre#terea adapta bili-t!"ii lucr!torilor #i a întreprinderilor”

!"Axa Prioritar! 4 „Modernizarea Servi-ciu lui Public de Ocupare”

!"Axa Prioritar! 5 „Promovarea m!surilor active de ocupare”

!"Axa Prioritar! 6 „Promovarea incluziunii sociale”

!"Axa Prioritar! 7 „Asisten"! tehnic!”

Anexe

Programul Opera"ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

70

În func"ie de analizele realizate, autorit!"ile responsabile au stabilit aloc!ri procentuale pentru fiecare dintre direc"iile strategice care trebuie urm!rite pentru atingerea obiectivului POS DRU. Astfel, Axelor Prioritare 2 #i 3 privind promovarea înv!"!rii pe tot parcursul vie"ii #i a adaptabilit!"ii for"ei de munc! #i întreprinderilor le-a fost alocat cel mai mare procent din fondurile structurale – 38,37%. Axelor prioritare 4,5 #i 6 care urm!resc promovarea m!surilor active de ocupare pentru popula"ia inactiv!, în special pentru persoanelor care tr!iesc din agricultura de subzisten"!, tinerilor #omeri #i #omerilor de lung! durat!, precum #i integrarea pe pia"a muncii a grupurilor vulnerabile le-au fost alocate 34,21 de procente din valoarea fondurilor. Educa"ia #i formarea profesional! pentru cre#terea economiei dezvoltarea societ!"ii pe cunoa#tere (Axa Prioritar! 1) primesc 23,55% din fonduri.

1.3 Documente care reglementeaz! accesul la finan"!rile POS DRU

Pentru reglementarea accesului la banii disponibili în cadrul Programului Opera"ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, Ministerul Muncii, Familiei #i Solidarit!"ii Sociale #i institu"iile responsabile de gestionarea acestor fonduri au elaborat o serie de documente care s! reglementeze accesul la fondurile FSE. În acest sens cei interesa"i de accesarea finan"!rilor nerambursabile trebuie s! parcurg! urm!toarele documente:

1. Documentul de Programare pentru Progra-mul Opera"ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane a fost elaborat în cadrul Planului Na"ional de Dezvoltare 2007-2013 #i stabile#te axele prioritare #i domeniile majore de interven"ie ale României în domeniul resurselor umane în vederea implement!rii asisten"ei financiare a Uniunii Europene prin intermediul Fondului Social European,

în cadrul Obiectivului Convergen"!, pentru perioada de programare 2007 – 2013.

2. Documentul cadru de implementare a Pro-gramului Opera"ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, cuprinde o descriere detaliat! a domeniilor majore de interven"ie pentru fiecare Ax! Prioritar! raportat! la activit!"ile eligibile, categorii de cheltuieli eligibile, prevederile generale privind criteriile de eligibilitate #i de selec"ie a proiectelor #i beneficiarilor, tipuri de cereri de propuneri de proiecte, aloc!ri financiare orientative, categorii de beneficiari eligibili #i grupuri "int!, indicatori de monitorizare #i evaluare, teme orizontale.

3. Programul Anual de Lucru, care cuprinde date orientative pentru lansarea apelurilor de proiecte.

4. Planul de Comunicare stabile#te liniile strategice pentru cre#terea gradului de con#tientizare #i de informare privind oportunit!"ile, beneficiile #i rezultatele FSE pentru dezvoltarea resurselor umane din România, subliniind rolul #i valoarea ad!ugat! a asisten"ei Comunit!"ii Europene la nivel na"ional, regional #i local, precum #i în promovarea #i facilitarea depunerii de proiecte de calitate pentru finan"are, conform obiectivelor de implementare ale POS DRU.

5. Planul Multianual de Evaluare, document care prezint! strategia de evaluare pentru POS DRU 2007-2013 în România. Strategia a fost discutat! cu Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) #i Comitetul de Monitorizare pentru POSDRU.

6. Ghidul solicitantului #i cererea de finan"are care trebuie completat! on-line, folosind aplica"ia ActionWeb.

7. Alte acte de ordin legislativ

71

1.4 Institu"ii responsabile de POS DRU

Buna func"ionare a POS DRU depinde în mare m!sur! de modul în care func"ioneaz! institu"iile responsabile de gestionarea acestor fonduri.

De managementul #i implementarea POS DRU este responsabil! Autoritatea de Management, constituit! la nivelul Ministerului Muncii, Familiei #i Protec"iei Sociale. De asemenea, programul este gestionat la nivel regional de 8 Organisme Intermediare Regionale, iar la nivel na"ional mai func"ioneaz! 5 Organisme Intermediare: Organism Intermediar Ministerul Educa"iei, Cercet!rii #i Inov!rii, Centrul Na"ional de Dezvoltare a Înv!"!mântului Profesional #i Tehnic, Agen"ia Na"ional! de Ocupare a For"ei de Munc!, 2 Organisme Intermediare de-semnate prin licita"ie public! interna"ional!.

Totodat!, în gestionarea POS DRU mai sunt implicate #i urm!toarele institu"ii:

- Comitetul de Monitorizare pentru POS DRU, organism f!r! personalitate juridic!, dar cu rol decizional #i strategic.

- Autoritatea de Certificare #i Plat!, institu"ie responsabil! cu certificarea cheltuielilor, respectiv elaborarea #i transmiterea c!tre Comisia European! a declara"iilor de cheltuieli certificate #i a cererilor de plat! în format electronic, primirea pl!"ilor de la Comisia European!; virarea fondurilor din Fondul Social European c!tre Unitatea de Plat! din cadrul AMPOSDRU pentru proiectele finan"ate din POS DRU

- Autoritatea de Audit, organism responsabil cu auditul de sistem, verific!ri pe baz! de e#antion #i auditul final; verific!ri #i auditul extern pentru fondurile structurale; verific!ri anuale ale sistemelor de management #i control; verificarea cheltuielilor eligibile declarate, pe baz! de e#antion reprezentativ; efectuarea unor verific!ri adecvate în vederea

emiterii declara"iilor de închidere la finalizarea m!surilor #i programelor; verificarea existen"ei #i corectitudinii co-finan"!rii na"ionale.

- Autoritatea pentru Coordonarea Instru-men telor Structurale (ACID) îndepline#te rolul de coordonator na"ional al asisten"ei în rela"ia cu UE. În calitate de coordonator na"ional al asisten"ei nerambursabile acordate de Uniunea European!, având atribu"ii #i responsabilit!"i atât în ceea ce prive#te asisten"a financiar! de pre-aderare, cât #i în ceea ce prive#te coordonarea gestion!rii fondurilor structurale #i de coeziune.

Programul Opera"ional Dezvoltarea Capacit!"ii Administrative î#i propune îmbun!t!"irea proceselor de luare a deciziilor, implementarea mai eficient! a legisla"iei, îmbun!t!"irea procesului decizional pentru administra"ia public!, dublat de asigurarea calit!"ii #i eficien"ei furniz!rii serviciilor publice.

Una dintre direc"iile principale pe care se axeaz! este descentralizarea #i sistematizarea într-un mod eficient #i func"ional al furniz!rii de servicii în patru sectoare esen"iale: administra"ie public!, s!n!tate, educa"ie #i asisten"! social!.

PO DCA este finan"at în propor"ie de 85% din contribu"ia Comunit#"ii Europene, prin Fondul Social European, #i în propor"ie de 13% din contribu"ia public# na"ional#11. Restul de 2% este asigurat de beneficiarii programului, sub form! financiar! #i nu în natur!.

1.1 Obiective PO DCA

Obiectivul general al PO DCA este acela de „a contribui la crearea unei administra"ii publice 11 - Datele au fost culese de pe pagina web www.fonduriadministratie.ro

Programul Opera"ional Dezvoltarea Capacit!"ii Administrative

72

mai eficiente #i mai eficace în beneficiul socio-economic al societ!"ii române#ti”.

Obiectivele specifice se reg!sesc în dou! dintre cele trei axe ale Programului. Primul dintre acestea este „ob"inerea unor îmbun!t!"iri structurale #i de proces ale managementului ciclului de politici publice”, iar cel de-al doilea vizeaz! „îmbun!t!"irea calit!"ii #i eficien"ei furniz!rii serviciilor publice, cu accentul pus pe procesul de descentralizare”.

1.2 Axe #i alocare financiar!

Axa prioritar! 1 „Îmbun!t!"iri de structur! #i proces ale managementului ciclului de politici publice”, alocare financiar! de 137.037.022 lei

Axa prioritar! 2 „Îmbun!t!"irea calit!"ii #i eficien"ei furniz!rii serviciilor publice, cu accentul pus pe procesul de descentralizare”, alocare financiar! de 97.883.587 lei

Axa prioritar! 3 „Asisten"! tehnic!”, alocare financiar! de 11.093.472 lei

1.3 Documente care reglementeaz! accesul la fondurile PO DCA

Pentru a în"elege mecanismele care reglemen-teaz! accesul la fondurile disponibile prin PO DCA, solicitan"ii ar trebui s! parcurg! urm!toarele documente:

1) Documentul programatic al Programului Opera"ional12, care con"ine o serie de informa"ii generale, privind situa"ia curent!, o analiz! SWOT asupra administra"iei publice locale, precum #i strategia de implementare. Alte puncte principale din documentul de baz! al Programului sunt planul financiar, implementarea #i parteneriatul.

2) Detaliile suplimentare sunt oferite prin intermediul Documentului Cadru de

12 - Programul Opera"ional Dezvoltarea Capacit!"ii Administrati- - Programul Opera"ional Dezvoltarea Capacit!"ii Administrati-ve, document adoptat de Comisia European!, 21 noiembrie 2007

Implementare13, care specific! activit!"ile eligibile, categoriile de cheltuieli eligibile, dimensiunea finan"!rii, grupurile "int!, precum #i indicatori privind evaluarea pentru fiecare domeniu de interven"ie în parte.

3) Ordinul comun de cheltuieli eligibile14 este documentul care enumer! #i detaliaz! categoriile de cheltuieli pe care le pot face beneficiarii.

4) Manualul de implementare15 este un document cheie, care prezint! detaliat metodologia de aplicare a proiectului. Ultima versiune a fost publicat! în septembrie 2009 #i cuprinde informa"ii privind achizi"iile eligibile din cadrul proiectului, managementul financiar, monitorizarea implement!rii, modi &-carea contractelor, precum #i m!surile antifraud!.

5) Planul de comunicare16 cuprinde tehnicile de diseminare a informa"iei #i de colaborare cu mass-media, precum #i cu poten"ialii beneficiari. Strategia nu a fost pus! în aplicare ca urmare a anul!rii unor licita"ii. Totu#i, o parte din planul ini"ial a fost implementat fragmentat, prin eforturi proprii ale AMDCA.

6) Ghidurile solicitantului #i cererea de finan"are

1.4 Institu"ii implicate în implementarea Programului

Ministerul Administra"iei #i Internelor prin Autoritatea de Management a PO DCA

Ministerul Finan"elor Publice prin Autoritatea de Certificare #i Plat!13 - „Documentul Cadru de Implementare a Programului - „Documentul Cadru de Implementare a Programului Opera"ional pentru Dezvoltarea Capacit!"ii Administrative” aprobat prin ordinul comun al Ministrului Internelor #i Re-formei Administrative #i Ministrul Economiei #i Finan"elor nr. 494/1875, publicat în Monitorul Oficial nr. 517 din 09.07.200814 - Ordin privind aprobarea cheltuielilor eligibile în cadrul - Ordin privind aprobarea cheltuielilor eligibile în cadrul axelor prioritare 1, 2 #i 3 ale Programului Opera"ional “Dezvol-tarea Capacit!"ii Administrative”15 - Manual de Implementare a proiectelor finan"ate din Pro- - Manual de Implementare a proiectelor finan"ate din Pro-gramul Opera"ional Dezvoltarea Capacit!"ii Administrative16 - Planul de Comunicare pentru Programul Opera"ional „Dezvoltarea Capacit!"ii Administrative”, versiunea iunie 2008

73

Curtea de Conturi a României prin Autoritatea de Audit

Ministerul Finan"elor Publice prin Autoritatea de Coordonare a Instrumentelor Structurale (ACIS)

Programul Opera"ional Sectorial de Me-diu (POS Mediu) urm!re#te dezvoltarea infrastructurii de mediu #i stabilirea structurilor eficiente de management al serviciilor relevante pentru protec"ia mediului.

Acest program a fost elaborat de c!tre Ministerul Mediului #i Dezvolt!rii Durabile (actualmente Ministerul Mediului), în calitate de Autoritate de Management pentru acest program #i în coordonarea Ministerului Economiei #i Finan"elor, actualmente Ministerul Finan"elor, în calitatea sa de coordonator al procesului de preg!tire a României pentru accesarea Fondurilor Structurale #i de Coeziune pentru perioada 2007-2013.

Programul este finan"at din dou! fonduri, Fondul European de Dezvoltare Regional! (FEDR) #i Fondul de Coeziune (FC), cu o valoare de aproximativ 4,5 miliarde de euro, la care se adaug! co-finan"area na"ional! de aproximativ 1,1 miliarde de euro.

Obiectivul general al POS Mediu îl constituie protec"ia #i îmbun!t!"irea calit!"ii mediului #i a standardelor de via"! în România, urm!rindu-se conformarea cu prevederile acquis-ului de mediu.

1.1 Obiectivele specifice POS Mediu sunt:

1. Îmbun!t!"irea calit!"ii #i a accesului la infrastructura de ap! #i ap! uzat!, prin

asigurarea serviciilor de alimentare cu ap! #i canalizare în majoritatea zonelor urbane pân! în 2015 #i stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de ap!/ap! uzat!.

2. Dezvoltarea sistemelor durabile de management al de#eurilor prin îmbun!t!"irea managementului de#eurilor #i reducerea num!rului de zone poluate istoric în minimum 30 de jude"e pân! în 2015.

3. Reducerea impactului negativ asupra mediului #i diminuarea schimb!rilor climatice cauzate de sistemele de înc!lzire urban! în cele mai poluate localit!"i pân! în 2015.

4. Protec"ia #i îmbun!t!"irea biodiversit!"ii #i a pa trimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea re"elei Natura 2000.

5. Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra popula"iei, prin implementarea m!surilor preventive în cele mai vulnerabile zone pân! în 2015.

1.2 Axe #i alocare financiar!

Prin axele Programului Opera"ional Sectorial de Mediu sunt finan"ate urm!toarele tipuri de interven"ii:

Axa prioritar! 1 „Ap!/ap! uzat!”, alocare financiar! de 3,27 miliarde de euro, din care grant UE 2,78 miliarde de euro

Axa prioritar! 2 „Gestionarea de#eurilor/reabilitarea terenurilor poluate istoric”, alocare financiar! de 1,17 miliarde de euro, din care grant UE 0,93 miliarde de euro

Axa prioritar! 3 „Termoficare”, alocare financia-r! de 458 de milioane de Euro, din care grant UE 229 de milioane de euro

Axa prioritar! 4 „Protec"ia naturii”, alocare financiar! de 215 milioane de euro, din care grant UE 172 de milioane de euro

Programul Opera"ional Sectorial de Mediu

74

Axa prioritar! 5 „Protec"ia împotriva inunda-"iilor #i reducerea eroziunii costiere”, alocare financiar! de 329 de milioane de euro, din care grant UE 270 de milioane de euro

Axa prioritar! 6 „Asisten"! Tehnic!”, alocare financiar! 174 de milioane de euro, din care grant UE 130 de milioane de euro

1.3 Documentele care reglementeaz! Programul Opera"ional Sectorial de Mediu

Principalele documente care reglementeaz! accesul la finan"!rile disponibile prin POS Mediu sunt:

!"Documentul cadru al Programului Opera"ional Sectorial de Mediu, care stabile#te axele prioritare #i domeniile majore de interven"ie ale României în domeniul mediului.

!"Ghidul de preg!tire #i evaluare a proiectelor, care prezint! cerin"ele care trebuie îndeplinite de poten"ialii beneficiari pentru preg!tirea proiectelor de infrastructur! din domeniul mediului, dar #i mecanismele de implementare #i de finan"are a proiectelor, evaluarea #i selec"ia proiectelor.

!"Planul de comunicare, care define#te un set de obiective, grupurile "int!, m!surile de informare #i publicitate, departamentele sau organismele administrative responsabile, instrumentele de comunicare, bugetul estimativ necesar pentru implementarea, monitorizarea #i evaluarea m!surilor cuprinse în plan.

!"Raportul de mediu (Raportul SEA)

!"Ghidul solicitantului #i cererea de finan"are

1.4 Institu"iile implicate în implementa-rea Programului Opera"ional Sectorial de Mediu

Pentru derularea #i implementarea proiectelor finan"ate prin POS Mediu s-a stabilit urm!torul cadru institu"ional:

Autoritatea de Management (AM) pentru POS Mediu este Ministerul Mediului #i Dezvolt!rii Durabile. AM este organizat! la nivel de direc"ie general! – Direc"ia General! pentru Managementul Instrumentelor Structurale - conform HG 368/2007 cu modific!rile #i complet!rile ulterioare. AM coordoneaz! #i asigur! managementul general al POS Mediu, elaboreaz! proceduri de implementare, selecteaz! proiectele, semneaz! contractele de finan"are, asigur! m!surile de publicitate #i informare pentru program, raporteaz! stadiul implement!rii programului la CE etc.

Autoritatea pentru Coordonarea Instru-mentelor Structurale (ACIS) este institu"ia responsabil! de coordonarea managementului #i implement!rii Instrumentelor Structurale în România. ACIS î#i desf!#oar! activitatea în cadrul Ministerului Economiei #i Finan"elor, iar responsabilit!"ile sale sunt de a coordona programarea, dezvoltarea #i implementarea Programelor Opera"ionale din cadrul CNSR, pentru a asigura coordonarea #i coeren"a dintre programe #i, de asemenea, cu Programul de Dezvoltare Rural! #i cu Programul Opera"ional pentru Pescuit.

Organismele Intermediare (OI) au fost înfiin"ate în fiecare dintre cele 8 regiuni de dezvoltare ale României (NUTS II). Ele îndeplinesc un rol important în implementarea POS la nivel regional, ac"ionând ca interfa"! între AM #i beneficiari. AM a delegat Organismelor Intermediare (OI-uri) responsabilit!"i cu privire la activit!"i de programare, monitorizare, control #i raportare pentru proiectele care se deruleaz! în regiunea respectiv!.

Comitetul de Monitorizare pentru POS Mediu

75

are ca rol principal monitorizarea eficacit!"ii #i calit!"ii implement!rii programului. Din Comitet fac parte reprezentan"i ai ministerelor cu rol de autoritate de management, ai asocia"iilor patronale #i profesionale relevante pentru domeniile finan"ate prin POS Mediu, ai societ!"ii civile #i ONG-urilor active în domeniul mediului, ai Comisiei Europene #i ai institu"iilor financiare interna"ionale.

Autoritatea de Certificare #i Plat! (ACP) este stabilit! în cadrul Ministerului Economiei #i Finan"elor, organizat! ca direc"ie general!. În cadrul ACP exist! dou! unit!"i separate, Unitatea de Certificare #i Unitatea de Plat!, fiecare dintre acestea fiind în coordonarea unui Director General Adjunct. Organismul competent pentru primirea pl!"ilor de la Comisia European! pentru POS Mediu este Autoritatea de Certificare #i Plat!, prin Unitatea de Plat!. Organismul responsabil pentru efectuarea pl!"ilor c!tre beneficiarii POS Mediu este Autoritatea de Certificare #i Plat!, prin Unitatea de Plat!.

Autoritatea de Audit, care func"ioneaz! pe lâng! Curtea de Conturi, pe de o parte, precum #i unitatea de audit intern din cadrul MMDD, pe de alt! parte, vor asigura auditul de sistem pentru POS Mediu.

Autoritatea Na"ional! pentru Reglemen-tarea #i Monitorizarea Achizi"iilor Publice (ANRMAP) este o institu"ie independent! care are rolul de a verifica conformitatea procesului de achizi"ie public!, dup! ce acesta a fost derulat de beneficiar (control ex-post).

Unitatea pentru Coordonarea #i Verifi-carea Achizi"iilor Publice (UCVAP) este un departament din cadrul Ministerului Economiei #i Finan"elor care are rolul de a verifica conformitatea procesului de achizi"ie public! înainte de derularea acestuia (control ex-ante).

Programul Opera"ional Regional (POR) este finan"at prin Fondul European de Dezvoltare Regional! (FEDR), fiind un instrument foarte important pentru implementarea strategiei na"ionale #i a politicilor de dezvoltare regional!.

Pentru atingerea acestor obiective ale POR, s-a alocat un buget total de aproximativ 4,4 miliarde de euro în primii 7 ani dup! aderare (2007-2013). Finan"area UE reprezint! aproximativ 84% din bugetul POR. Restul provine din fonduri na"ionale, co-finan"are public! (14%) #i co-finan"are privat! (2%).

1.1 Obiective

A#a cum reiese din documentele programatice, obiectivul strategic al POR vizeaz! sprijinirea unei dezvolt!ri economice, sociale, echilibrate teritorial #i durabile a Regiunilor României, corespunz!tor nevoilor lor #i resurselor specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de cre#tere, îmbun!t!"irea condi"iilor infrastructurale #i ale mediului de afaceri, pentru a face din regiunile României, în special cele r!mase în urm!, locuri mai atractive pentru a le locui, vizita, investi #i munci.

Pentru atingerea obiectivului strategic, în cadrul POR au fost stabilite urm!toarele obiective specifice:

!"cre#terea rolului economic #i social al centrelor urbane, printr-o abordare policentric!, pentru a stimula o dezvoltare mai echilibrat! a Regiunilor;

!"îmbun!t!"irea accesibilit!"ii în regiuni #i în special a accesibilit!"ii centrelor urbane #i a leg!turilor lor cu arealele înconjur!toare;

!"cre#terea calit!"ii infrastructurii sociale a regiunilor;

Programul Opera"ional Regional

76

!"cre#terea competitivit!"ii regiunilor ca loca"ii pentru afaceri;

!"cre#terea contribu"iei turismului la dezvoltarea Regiunilor.

1.2 Axe #i alocare financiar!

Programul Opera"ional Regional cuprinde 6 axe:

Axa prioritar! 1 „Sprijinirea dezvolt!rii dura-bile a ora#elor - poli urbani de cre#tere”, alocarea financiar! este de 30% din bugetul programului

Axa prioritar! 2 „Îmbun!t!"irea infrastructurii regionale #i locale de transport”, alocarea financiar! este de 20,35% din bugetul programului

Axa prioritar! 3 „Îmbun!t!"irea infrastructurii sociale”, alocarea financiar! este de 15% din bugetul programului

Axa prioritar! 4 „Sprijinirea mediului de afaceri regional #i local”, alocarea financiar! este de 17% din bugetul programului

Axa prioritar! 5 „Dezvoltarea durabil! #i pro-mo varea turismului”, alocarea financiar! este de 15% din bugetul programului

Axa prioritar! 6 „Asisten"! tehnic!”, alocarea financiar! este de 2,65% din bugetul programului

1.3 Documentele care reglementeaz! Pro-gramul Opera"ional Regional

Programul Opera"ional Regional este reglementat de o serie de documente, dup! cum urmeaz!:

1. Documentul de Programare pentru Pro-gramul Opera"ional Regional în care sunt definite contextul, obiectivele, structura, alocarea de fonduri pe axe prioritare, organismele relevante #i procedurile interne

ale Programului Opera"ional Regional;

2. Documentul cadru de implementare a POR care include toate detaliile relevante pentru domeniile cheie de interven"ie ale POR, precum sumele alocate proiectelor, criteriile de eligibilitate pentru solicitarea finan"!rii, proiectele eligibile etc.;

3. Planul de Comunicare pentru Programul Opera"ional Regional care stabile#te liniile strategice pentru m!surile de informare #i publicitate care pot asigura o bun! cunoa#tere, în rândul grupurilor "int!, despre POR #i despre contribu"ia Uniunii Europene la dezvoltarea României;

4. Cererea de finan"are #i Ghidul Soli-citantului în care solicitan"ii pot g!si detalii pentru fiecare domeniu de interven"ie în parte;

5. Alte acte de ordin legislativ prin care sunt reglementate o serie de prevederi cum ar fi hot!râri de Guvern prin care se aprob! lista cheltuielilor eligibile #i alte Ordine adoptate de c!tre Ministerul Dezvolt!rii Regionale #i Locuin"ei sau alte institu"ii/organisme responsabile cu gestionarea POR.

1.4 Institu"iile publice cu competen"e pe POR

A#a cum se întâmpl! #i pe celelalte programe opera"ionale, în gestionarea POR este implicat! o Autoritate de Management care se ocup! de managementul #i implementarea acestui program împreun! cu Organismele Intermediare care sunt unit!"i de implementare la nivel regional #i care sunt în num!r de opt, câte una pentru fiecare regiune de dezvoltare.

Aceste Organisme Intermediare sunt, practic, vechile Agen"ii pentru Dezvoltare Regional! (ADR) care au contact direct cu solicitan"ii #i care colaboreaz! cu Autoritatea de Management în baza unui acord cadru, aceste agen"ii fiind din punct de vedere juridic organiza"ii neguvernamentale.

77

Tot ca Organism Intermediar men"ion!m aici #i Ministerul Turismului care se ocup! de gestionarea Domeniului Major de Interven"ie 5.3. Promovarea poten"ialului turistic #i crearea infrastructurii necesare, în scopul cre#terii atractivit!"ii României ca destina"ie turistic!.

Totodat!, în gestionarea POR mai sunt implicate urm!toarele organisme:

- Comitetul de $ Monitorizare pentru Pro-gramul Opera"ional Regional (CM POR) este o structur! na"ional! de tip partenerial care are rolul de a asigura eficacitatea #i calitatea implement!rii POR. Acest comitet nu are personalitate juridic!, dar are rol decizional #i strategic în implementarea POR.

- Autoritatea de Audit care func"ioneaz! independent de Autoritatea de Management #i care este responsabil! cu verificarea func"ion!rii eficiente a sistemului de management #i control.

- Autoritate de Certificare #i Plat! este structura organizatoric! în cadrul Ministerului Economiei #i Finan"elor, responsabil! cu certificarea sumelor cuprinse în declara"iile de cheltuieli transmise la Comisia European! #i pentru primirea fondurilor transferate României din Fondul European de Dezvoltare Regional!, Fondul Social European #i Fondul de Coeziune #i asigurarea transferului acestora c!tre beneficiari, precum #i a sumelor de pre-finan"are #i cofinan"are aferente acestora din fonduri alocate de la bugetul de stat.

- Comitetele Regionale de Evaluare Stra-tegic! #i Corelare (CRESC) sunt organisme cu rol consultativ constituite la nivelul fiec!rei regiuni de dezvoltare. Aceste comitete discut! #i analizeaz! priorit!"ile de investi"ii publice la nivel regional, cu finan"are din fonduri comunitare sau bugete locale, în vederea atingerii obiectivelor strategiei de dezvoltare a regiunilor.

- Ministerul Dezvolt!rii Regionale #i

Locuin"elor este ministerul de linie c!ruia i-a fost desemnat acest program #i în cadrul c!ruia func"ioneaz! Autoritatea de Management.

- Autoritatea pentru Coordonarea Instru-men telor Structurale (ACIS) este creat! în cadrul Ministerului Finan"elor Publice #i joac! rolul de coordonator na"ional al asisten"ei în rela"ia cu UE, având atribu"ii si responsabilit!"i în ceea ce prive#te coordonarea, preg!tirea #i func"ionarea cadrului legislativ, institu"ional #i procedural pentru gestionarea instrumentelor structurale pe de o parte #i, pe de alt! parte programeaz!, coordoneaz!, monitorizeaz! #i evalueaz! utilizarea asisten"ei financiare nerambursabile.

Programul Na"ional de Dezvoltare Rural! 2007 – 2013 (PNDR) urm!re#te îmbun!t!"irea calit!"ii vie"ii #i diversificarea economiei rurale. Programul este finan"at prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural! (FEADR), iar valoarea total! a programului pentru primii 7 ani (2007 - 2013) a fost stabilit! la 8,022 miliarde de euro, din care contribu"ia Uniunii Europene este de 7,522 miliarde de euro, ceea ce reprezint! 80% din valoarea total!, iar contribu"ia României este de 500 de milioane de euro.

1.1 Obiective

Obiectivul general este dezvoltarea spa"iului rural românesc, Programul Na"ional de Dezvoltare Rural! având rolul de a reduce disparit!"ile de dezvoltare socio-economic!.

Obiectivele specifice ale programului vizeaz! facilitarea transform!rii #i moderniz!rii domeniilor agricol #i silvic, precum #i a industriilor procesatoare aferente, men"inerea #i îmbun!t!"irea calit!"ii mediului din zonele

Programul Na"ional de Dezvoltare Rural!

78

rurale prin promovarea unui management durabil, gestionarea #i facilitarea tranzi"iei for"ei de munc! din sectorul agricol c!tre alte sectoare.

1.2 Axe #i alocare financiar!

Prin Programul Na"ional de Dezvoltare Rural! vor fi dezvoltate urm!toarele direc"ii strategice:

Axa I „Cre#terea competitivit!"ii sectorului agricol #i silvic” reprezint! 45% din totalul programului #i finan"eaz! m!suri menite s! îmbun!t!"easc! cuno#tin"ele #i s! consolideze poten"ialul uman din mediul rural, m!suri menite s! restructureze capitalul fizic #i s! promoveze inova"ia #i m!surile de tranzi"ie

Axa II „Îmbun!t!"irea mediului #i zonelor rurale” reprezint! 25% din program #i finan"eaz! acele m!suri pentru utilizarea durabil! a terenurilor agricole #i forestiere

Axa III „Calitatea vie"ii în zonele rurale #i diversifi carea economiei rurale” reprezint! 30% din totalul programului #i finan"eaz! acele m!suri menite s! diversifice economia rural! #i îmbun!t!"irea vie"ii în zonele rurale

Axa IV „LEADER” prime#te 2,5% din sumele alocate celorlalte domenii (strategii de dezvoltare local!, formarea Grupurilor de Ac"iune Local!, cooperare inter-teritorial! #i transna"ional!)

1.3 Documentele care reglementeaz! accesul la finan"!rile disponibile prin Programul Na"ional de Dezvoltare Rural!

Pentru a accesa banii disponibili prin PNDR solicitan"ii trebuie s! parcurg! urm!toarele documente:

1. Programul Na"ional de Dezvoltare Rural!, document programatic care cuprinde m!surile ce vor fi implementate în intervalul 2007-2013

2. Planul Na"ional Strategic pentru Dez-voltarea Rural! (PNS), document care traseaz! priorit!"ile #i direc"iile na"ionale de dezvoltare pentru perioada 2007 – 2013 în domeniile agricol, non-agricol, silvic, precum #i cele legate de activit!"i de investi"ii în infrastructur!, dezvoltare #i renovare a satelor române#ti, în strâns! leg!tur! cu priorit!"ile comunitare.

3. Ghidurile solicitantului #i cererea de finan"are

1.4 Institu"ii responsabile de PNDR

Sistemul de implementare al PNDR este asigurat de Ministerul Agriculturii #i Dezvolt!rii Rurale prin Autoritatea de Management (AM) – Direc"ia General! de Dezvoltare Rural! (DGDR).

Func"ia de plat! în cadrul programului revine Agen"iei de Pl!"i pentru Dezvoltare Rural! #i Pescuit (APDRP), fosta Agen"ie SAPARD. Aceasta prime#te cererile de finan"are, prin intermediul oficiilor jude"ene (OJ), selecteaz!, aprob!, monitorizeaz! #i evalueaz! proiectele din cadrul tuturor m!surilor cu excep"ia celor pentru zonele defavorizate #i a schemelor de agro–mediu.

Alte institu"ii cu atribu"ii în implementarea programului PNDR sunt:

!"Agen"ia de Pl!"i #i Interven"ie pentru Agricultur! (APIA), organismul de plat! pentru schemele care vizeaz! zonele defavorizate #i de agro-mediu. Tot acestei institu"ii îi revine sarcina de control privind condi"iile agricole #i ecologice de mediu (GAEC) #i m!surarea suprafe"elor pentru silvicultur! de pe Axa 2.

!"Direc"ia General! pentru Dezvoltare Forestier! #i Consolidarea Propriet!"ii (DGDFCP) realizeaz! evaluarea formularelor de cerere #i controlul

79

pe teren pentru proiectele pentru silvicultur! depuse pe axa II.

Programul Opera"ional de Pescuit (POP) 2007 – 2013 este finan"at din Fondul European pentru Pescuit (FEP).

Valoarea total! a programului în România pentru primii 7 ani (2007 - 2013) a fost stabilit! la 307,6 milioane de euro, din care 230,7 milioane reprezint! contribu"ia Uniunii Europene #i aproximativ 76,9 milioane de euro reprezint! contribu"ia statului român. Al!turi de Spania #i Polonia, România are, pentru programul de pescuit, cel mai mare buget din Uniunea European!.

1.1 Obiective

Potrivit Planului Na"ional Strategic de Pescuit obiectivul programului este acela de a crea un sector piscicol competitiv, modern #i dinamic, bazat pe activit!"i durabile de pescuit #i acvacultur! care ia în considerare aspectele legate de protec"ia mediului, dezvoltarea social! #i bun!starea economic!.

Obiectivele specifice ale Programului Opera"ional de Pescuit sunt:

a) Dezvoltarea competitivit!"ii #i durabilit!"ii sectorului pesc!resc primar;

b) Dezvoltarea pie"ei produselor pesc!re#ti;

c) Sprijinirea dezvolt!rii durabile a zonelor pesc!re#ti #i îmbun!t!"irea calit!"ii în aceste zone;

d) Sprijinirea elabor!rii unui Program Opera"ional în concordan"! cu Politica Comun! de Pescuit.

1.2 Axe #i alocare financiar!

Astfel, pentru urm!rirea obiectivelor acestui program au fost create 5 axe de interven"ie, dup! cum urmeaz!:

Axa I „M!suri de adaptare a flotei comunitare de pescuit”, alocare financiar! de 13 milioane de euro

Prin intermediul acestei axe sunt finan"ate m!suri care urm!resc: adaptarea flotei de pescuit la resursele disponibile #i accesibile în Marea Neagr!, precum #i ajustarea efortului de pescuit la prevederile Politicii Comune de Pescuit, men"inerea competitivit!"ii flotei române#ti, sprijinirea pescarilor afecta"i de evolu"iile economice ale sectorului de pescuit.

Axa II „Acvacultura, pescuitul în apele interioare, procesarea #i marketingul produselor ob"inute din pescuit #i acvacultur!”, alocare financiar! de 140 de milioane de euro

Prin intermediul acestei axe sunt finan"ate m!suri care urm!resc: modernizarea acvaculturii #i adaptarea sectorului la cerin"ele pie"ei, men"inerea unui nivel durabil pentru pescuitul în apele interioare, îmbun!t!"irea produselor procesate #i comercializate din sectorul pesc!resc.

Axa III „M!suri de interes comun”, alocare financiar! de 40 de milioane de euro

Prin intermediul acestei axe sunt finan"ate m!suri care urm!resc: înt!rirea infrastructurii de pescuit, sprijinirea abilit!"ilor profesionale în sectorul de pescuit #i acvacultur!, sprijinirea ac"iunilor comune pentru dezvoltarea unui sector de pescuit durabil

Axa IV „Dezvoltarea durabil! a zonelor pesc!re#ti”, alocare financiar! de 100 de milioane de euro

Prin intermediul acestei axe sunt &nan"ate m!suri care urm!resc: în&in"area grupurilor locale, dezvoltarea strategiilor de dezvoltare local!, sprijinirea proiectelor de dezvoltare local!.

Programul Opera"ional de Pescuit

80

Axa V „Asisten"! tehnic!”, alocare financiar! de 14 milioane de euro

1.3 Documentele care reglementeaz! accesul la finan"!rile Programului Opera"ional de Pescuit

Pentru a beneficia de fondurile disponibile prin Programul Opera"ional de Pescuit, cei interesa"i trebuie s! parcurg! urm!toarele documente:

1. Documentul cadru al Programului Opera"ional pentru Pescuit, care stabile#te m!surile strategice care trebuie atinse pentru îmbun!t!"irea situa"iei din acvacultur!.

2. Planul Na"ional Strategic pentru Pescuit reprezint! strategia de dezvoltare a sectorului ale c!rei obiective vor fi atinse prin implementarea Programului Opera"ional pentru Pescuit.

3. Declara"ia SEA - Raportul de Mediu s-a axat pe evaluarea domeniilor cheie de interven"ie #i a fost utilizat pentru îmbun!t!"irea POP.

1.4 Institu"ii responsabile de implementa-rea Programului Opera"ional pentru Pescuit

Sistemul de implementare al POP este asigurat de Ministerul Agriculturii #i Dezvolt!rii Rurale prin Agen"ia Na"ional! pentru Pescuit #i Acvacultur!, desemnat! Autoritate de Management pentru acest program.

Agen"ia Na"ional! pentru Pescuit #i Acvacultur! (ANPA) lucreaz! prin intermediul a 10 filiale regionale: Ia#i, Gala"i, Tulcea, Constan"a, C!l!ra#i, Mehedin"i, Ilfov, Bra#ov, Timi# #i Cluj.

Func"ia de plat! revine Agen"iei de Pl!"i pentru Dezvoltare Rural! #i Pescuit (APDRP).

Autoritatea de Audit este instituit! în cadrul Cur"ii de Conturi.

Comitetul de Monitorizare este principalul organism de coordonare #i de luare a deciziilor al POP. Acesta este responsabil de calitatea #i eficien"a implement!rii programului.

81